33462100-Efectul-Alcoolului-Asupra-Serviciului.pdf

8/20/2019 33462100-Efectul-Alcoolului-Asupra-Serviciului.pdf

1/53

Scurt istoric

În societatea modernă este o creştere dramatică a consumului de alcool la toate

vârstele. Alcoolismul reprezintă o problemă cu implicaţii profunde,care depăşesc aspectele

medicale interesând şi viaţa socială a colectivităţilor în cadru popoarelor din Europa şi din

intreaga lume. Se apreciază faptul că în ţările civilizate aproimativ !"# din populaţie

consumă alcool $în S%A sunt &'milioane băutori din care ("# mari băutori)după *.+anciu şi

.+arbu-.

Astăzi însă penetraţia alcoolului este şi la vârsta tânără, iniţierea deprinderii făcându)se de la

(()( ani.Alcoolul este consumat ca un tranc/ilizant sau ca o motivaţie de 0lubrefiant

social1.2/eltuielile pe care le suportă societatea pentru consecinţele consumului eagerat de

alcool, la care se mai adaugă costul tratamentului victimilor rutiere cauzate alcoolului

,reprezintă o problemă destul de importantă a fiecărui stat din intreaga lume .u eistă o

garanţie netă până când alcoolul devine toic pentru organism,iar acest fapt este deprimant

întrucât unii băutori devin dependenţi.

3storia civilizaţiilor arată că din cele mai vec/i timpuri oamenii au căutat euforizarea

prin intermediul drogurilor care le)au stat la indemână. Acestea pot fi caracterizate ca

substanţe in/ibitoare ale centrilor nervoşi cu strâmtarea consecutivă a conştiinţei şi

producerea concomitentă a unui efect omiroid $asemănător stării de vis- folosite pentru

obţinerea unei stări agreabile.

4ai presus de toate drogurile ca ancestralitate şi răspândire se plasează alcoolul denumit de

celţi 05is671şi de gali teau de vie1.

Alcoolul în formă pură este un lic/id incolor cu efect astringent asupra papilelor

gustative, pe care numai un om a8uns în pragul disperării ar dori să)l bea ca atare. 9entru ca

alcoolul de consum să aibă un gust mai plăcut el este diluat si aromat. 3mpurităţile derivatedin procesul de fabricare a berii sau de fermentare, sau produse în timpul distilării produselor

spirtoase, sunt cele ce îi dau aroma specifică. :dată ce acest drog a fost absorbit prin tubul

digestiv, el se răspândeşte cu rapiditate prin ţesuturile organismului. Atunci când alcoolul

a8unge în creier, nu eistă vreun loc receptor specific pentru moleculele de alcool. Această

substanţă îşi eercită efectele prin manipularea sistemelor transmiţătoare naturale ale

creierului .Se pare că alcoolul interacţionează într)un fel sau altul cu un număr mare de

neurotransmiţători c/imici, printere care serotonia, dopamia şi acidul gama)aminobutiric .Înurama acestor inzeracţiuni, alcoolul poate avea mai multe tipuri de impact asupra activităţii


2/53

cerebrale .El poate in/iba şi încetini multe funcţii ale creierului, acţionând asemenea unui

sedative.poate afecta 8udecata, poate induce o detaşare de reacţie obişnuită aşteptată de cei

din 8ur în privinţa comportamentului băutorului şi un anumit grad de dezin/ibare.

Alcoolul este o otravă ce poate afecta organismul. ;ie ca o consecinţă a efectelor sale

toice directe, fie din cauza deficienţelor nutritive sau vitaminice care însoţesc adesea

consumul intens de bautură. El poate dăuna creierului, rezultatul fiind dependenţa. 9rincipalul

organ de intoicaţie cu alcool este ficatul,boala declanşată fiind ciroza. 9oate apărea o

inflamaţie a pancreasului cu consecinţe dureroase şi posibil fatale.

2onsumul intens de alcool este o cauză directă a anumitor tipuri de cancer ale cavităţii bucale,

faringelui şi esofagului. În plus şi prin mecanisme nu la fel de directe, alcoolul contribuie la

apariţia cancerului mamar în cazul femeilor. Eistă un semn de întrebare în privinţa gradului

său de implicare în cancerului de colon. În cazul unei populaţii cu un consum sporit de

alcool, cum este cea a ;ranţei, aproimativ o treime dintre decesele provocate de cancer sunt

associate consumului de alcool.

Alcoolul este o cauză a rănilor.2a resultat al efectului său asupra timpului de reacţie,

coordonării şi 8udecăţii, alcoolul poate amplifca riscul producerii unor accidente .În America

circa !")'"# dintre accidentele rutiere soldate cu victime se produc datorită consumului de

alcool. %n aspect mai puţin cunoscut este cel al legăturii strânse dintre consumul de alcool şi

accidentele fatale de multe alte tipuri ?# dintre decesele suvernite ca urmare a unor căderi, valori găsite de

2/er7l 2/erpitel, o cercetare americană @sunt cauzate de consumul de alcool .+ăutura

sporeşte, de asemenea şi riscul sinuciderilor. Se spune că alcoolul afectează serios viaţa

personală.

Alcoolul contribuie la comiterea de infracţiuni. Spectrul infracţiunilor la care

contribuie alcoolul începe de la tulburarea liniştii publice, la care contribuie semnificativ şi se

inc/eie cu omoruri, în unele ţări până la ")!"# dintre cei condamnati pentru omucideri fiind beţi in momentul comiterii faptei .:amenii beţi, pe lângă faptul că au o probabilitate sporită

de a comite infracţiuni cu violenţă, se supun ei înşişi unui risc crescut de a fi atacaţi.

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept dependenţa de alcool, este o boală care

constă într)o nevoie puternică de a bea, şi neâncetarea consumării băuturii în momentul în

care apar probleme provocate de alcool, ca de eemplu pierderea slu8bei sau încălcarea legii şi

consecinţele acesteia.

Bependenţa de alcool include patru simptome<) nevoia incontrolabilă de a consuma alcool C


3/53

) pierderea controlului ) incapacitatea de a se limita la un singur pa/ar de băutură la o

ocazie deosebităC

) dependenţa psi/ică ) simptome provocate de abţinerea de la alcool, ca de eemplu

ameţeli, greaţă, anietate, tremurături şi transpiraţie abundentăC

) toleranţă ) nevoia de a creşte cantitatea de alcool consumată pentru a)i simţi efectele.

Alcoolismul este o boală cronică, de obicei progresivă, cu simptome care include

dorinţa de a bea alcool, în ciuda efectelor negative. 2a multe alte boli, are un curs în general

previzibil, simptome recunoscute şi este influenţată de factorii genetici şi încon8urători.

Alcoolismul se transmite din generaţie în generaţie, abia după aceea devenind boală, dar

factorii genetici eplică parţial acest tipar. 2ercetătorii sunt pe drumul cel bun spre găsirea

genelor care influenţează vulnerabilitatea către alcool, mediul încon8urător al unei persoane,

ca de eemplu<

) influenţa prietenilorC

) nivelul de stres C

) uşurinţa de obţinere a alcoolului .

u este o regulă însă, un copil cu un părinte alcoolic, nu îl urmează neparat, iar o persoana

fără rude cu genul acesta de probleme, poate deveni dependent.

Am ales aceasta temă1consumul de alcool1deoarece este o problemă socială foarte

mediatizată în zilele noastre.

:biectivul meu este studierea consecinţelor sociale ale consumatorului de alcool asupra

mediului social

Bupă un caz real<

Povestea lui Cătălin

DSunt un alcoolic ce a renunţat la consumul de alcool. umele meu este 2ătălin, am

!& de ani, sunt căsătorit şi am o fiică. Sunt de profesie inginer mecanic şi locuiesc în Sibiu )

omânia.

2a orice poveste, povestea mea începe cu< A fost o datăF

Am început să consum alcool prin liceu, cam pe la (G)(= ani, la modul social, cu ocazia unor

evenimente, sărbători etc. Ha acea dată nimic nu trăda evoluţia mea ulterioară spre

dependenţă, poate doar faptul că în anumite ocazii plăcerea ba/ica era urmată de stări de răudatorate amestecului de băuturi. Am fost şi sunt o fire emotivă şi câteva picături de alcool


4/53


5/53

timp iar rezultatele până în prezent, când a ieşit din perioada periculoasă din punct de vedere

al recidivei, sunt bune. 3zbândisem în lupta cu cancerul dar m)am adâncit tot mai mult în

lumea dependenţei de alcool. 2onsumam aproape zilnic şi în ignoranţa mea eram c/iar

mândru că puteam bea din ce în ce mai mult fără a mi se mai face rău. 2erturile cu soţia pe

tema abuzului de alcool deveniseră tot mai frecvente. 9e undeva în sinea mea simţeam că

ceva e în neregulă cu consumul de alcool dar nu puteam să fac nimic să mă opresc. Ha

insistenţele soţiei m)am /otărât să merg la un psi/olog. Am fost la trei şedinţe la un cabinet,

dar situaţia noastră materială nu era strălucită şi nici eu nu eram prea convins de eficienţa

terapiei aşa că am renunţat. Însă câteva lucruri importante tot am învăţat. *erapeuta a reuşit

să)mi dea încredere în faptul că sunt un om puternic ce poate lupta cu alcoolul şi m)a sfătuit

să încerc să conştientizez ce mă determina să consum alcool. Astăzi îmi place să spun cu un

oarecare umor negru că un an de zile m)am c/inuit să conştientizez de ce beau şi nu am reuşit.

Bupă câteva luni de consiliere în cadrul centrului de zi şi mai ales în urma unei discuţii cu

fiica mea care plângea mi)a spus< *ata după ce)ai luptat atât ca să mă salvezi, vrei acum să

mă omori cu băutura I, am conştientizat că nu mă puteam opri din consum singur, fără un

a8utor consistent de specialitate şi am acceptat, fără mare entuziasm, să mă internez în centrul

de tratament. Am urmat tratamentul la un centru timp de trei luni. 2red că a fost una din cele

mai interesante eperienţe din viaţa mea. 9ot spune cu siguranţă că acolo s)a produs ceva

deosebit, parcă m)am născut a doua oară, am învăţat să mă cunosc mai bine şi să mă accept

aşa cum sunt, să)mi asum statutul de alcoolic şi am învăţat cum pot lupta cu falsul meu

prieten ) alcool. Astăzi când scriu aceste rânduri au trecut doi ani şi ceva de când am ieşit din

clinică, de când nu am mai consumat alcool. Jiaţa mea s)a sc/imbat în bine, relaţiile din

familie şi)au reintrat în normalitate, trăim o viaţă liniştită şi fericită. Astăzi încerc să a8ut şi

eu, cum şi eu am fost a8utat, pe alţi oameni care se confruntă cu alcoolul. *rebuie să vă

mărturisesc că sunt mândru de această reuşită, cred cea mai mare din viaţa mea. 2ine ştie dacă

astăzi vă mai puteam adresa aceste gânduri, cine ştie prin ce sanatoriu zăceam, cine ştieFSăştiţi că într)adevăr se poate. u e uşor dar se poate şi mai ales merită. 2ereţi a8utor căci nu

este o ruşine să fii bolnav, este însă ruşine să nu te tratezi de această boală. Jă doresc sănătate

şi putere tuturor celor care aţi reuşit şi succes tuturor celor care doresc să biruie alcoolul. Ki nu

uitaţi cereţi a8utor.1

Cine este un alcoolic?


6/53

%n alcoolic este o persoană care suferă de o boală numită alcoolism. Alcoolismul este

o boală în care o persoană continuă să consume alcool c/iar şi atunci când băutul îi creează

probleme în viaţă .Be asemenea,persoana nu se poate mulţumi să bea o cantitate mică de

alcool şi apoi să se oprească. :rganismul unui alcoolic se sc/imbă în aşa fel încât nu mai

poate funcţiona fără alcool. 2ând un alcoolic nu bea, el are simptome de renunţare. Începe să

tremure, să aibă frisoane şi c/iar /alucinaţii. 4a8oritatea alcoolicilor sunt căsătoriţi, au

serviciu şi responsabilităţi familiale. Bin punct de vedere medical dependenţa reprezintă

consumul compulsiv , obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica dispoziţia.

Bependenţa este o boală primară progresivă, cronică şi fatală caracterizată prin preocuparea

privind alcoolul Ldrogurile, pierderea controlului, toleranţa sporită, consecinţe dăunătoare într)

unul sau mai multe domenii de viaţă, negare şi iluzie.

2onform definiţiei din dicţionar noţiunea de dependenţă, reprezintă o stare de subordonare,

atârnare, supunere, caracterizată prin pierderea anumitor libertăţi.

: împletire a acestor motive se afla însă aproape de fiecare dată la originea instalării unei

dependenţe. Această afirmaţie este susţinută de o regulă generală care spune că dacă un

comportament are ca urmare imediată ceva plăcut, atunci acest comportament se va repeta.

3ar dacă pe viitor, plăcerea nu apare decât uneori, comportamentul mai degrabă se intensifica

decât se răreşte. Ha ora actuală prin noţiunea de dependenţă din punct de vedere psi/ologic se

înţelege manifestarea ecesivă a unui mod de comportament anormal şi dăunător.

2omportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind însă tot mai puţină satisfacţie. În

cele din urmă un alcoolic va constata că băutura nu i)a adus nici o satisfacţie, aşa cum un

5or6o/olic $dependent de munca- nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel

încât comportamentul său nu mai este influenţat de succes sau de rezultatul muncii. Această

autodinamică a dependentei duce in cele din urmă la incapacitatea progresivă de a percepe

plăcerea şi la pierderea poftei de viaţă . Bependenţa este de două feluri


7/53

indispoziţiile. Atunci când substanţa nu este la îndemână, apare disconfortul psi/ic sau c/iar

frica.

Este foarte posibil ca dependenţa psi/ică şi cea fizica să apară independent una faţa de alta.

2aracteristica pentru dependenţă este dorinţa nestabilită, continuă sau temporară, de procurare

şi ingerare a alcoolului, precum şi tendinţa de creştere a dozei. ;aptul că dependentul de

alcool este bolnav este evident pentru cei din 8ur însă nu şi pentru el. El crede multă vreme că

nu se comportă altfel decât semenii săi sau caută vina că bea in alta parte. ;ace parte din

tabloul bolii faptul că cel în cauză nu acceptă să fie a8utat nici atunci când apar complicaţii

organice grave. 9uţini alcoolici corespund imaginii stereotipe şi plină de pre8udecăţi a

beţivului 8erpelit şi decăzut. Be fapt în ma8oritatea cazurilor alcoolicul de rând este un bărbat

sau o femeie cu familie, serviciu şi răspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i)a adus in dependenţa psi/ică şiLsau fizică, care nu

mai pot să controleze cât beau, nici să 8udece felul cum se comportă atunci când beau. 2el

puţin temporar, dacă nu permanent, ei simt o dorinţă de nestăpânit de a consuma alcool.

Această dorinţă dobândeşte o importanţă crescută în viaţa lor, până când devine dominantă.

Sunt oameni care la un moment dat în viaţa lor au început să bea la fel cum o face fiecare

dintre cei care beau în societate. 2u timpul, pentru ei, a bea nu mai este o c/estiune de

autodeterminare, ci o obsesie. u eistă un model comportamental care să fie considerat tipic

pentru un alcoolic. 4anifestările acestora fiind diferit de la persoană la persoană, la fel şi

consecinţele. %nii alcoolici beau zilnic, alţii după anumite intervale, unii beau cantităţi

impresionante de alcool, alţii foarte puţin. %nii alcoolici beau numai bere alţii numai vin sau

tărie. În timp ce alcoolismul apare la unii în anii tinereţii, el se dezvolta la alţii pe parcursul

mai multor ani. Be aceea putem spune pe bună dreptate că avem de)a face cu mai multe tipuri

de alcoolism. Bependenta de alcool se înscrie în linia generală a dependenţei de substanţe

nocive însă are şi unele particularităţi. În general se vorbeşte de dependenţa fizică abia atunci

când apar fenomenele de sevra8, dar modificările metabolice şi procesele bioc/imice cerebraleau loc mult mai devreme. Bin aceasta cauză delimitarea dependenţei fizice de cea psi/ică este

destul de arbitrară.

Cauzele alcoolismului

Cauze ereditare


8/53


9/53

Cauze psihice:

u eistă trăsături universale valabile, dar din acest punct de vedere anumite

caracteristici sunt mai des întâlnite la persoanele dependente de alcool <

)esiguranţa de sine şi in/ibiţieC

)Bependenţa de ceilalţiC

)Autostăpânire eagerată şi refuzare a sentimentelorC

) Adesea o proastă dispoziţie şi o stare de confort psi/ic redus.

Bar aceste trăsături pot fi la fel de bine şi consecinţe ale consumului abuziv de alcool. Se pare

însă ca, în multe cazuri, nu însuşirile de personalitate îl fac pe om mai vulnerabil la consumul

de alcool, ci întreaga atitudine faţă de viaţa fiecăruia dintre noi. : trăsătură deosebit de

pregnantă la aceste persoane este faptul că stau în aşteptarea a ceva mai bun. ;ie că speranţa

lor este reală sau nu, ei cred că viaţa lor trebuie să fie o continuă ascensiune. Bar în realitate

viaţa decurge după o sinusoidă mai mult sau mai puţin pronunţată, iar dispoziţia este o suită

de urcuşuri şi coborâşuri într)o alternanţă continuă. Alcoolicul încearcă să niveleze această

sinuozitate a vieţii pe cale c/imică sau pe cât posibil c/iar să)i reduce nivelul.

Cauze profesionale:

Eistă diferenţe considerabile între frecvenţa cu care alcoolismul apare în cadrul

diferitelor grupe profesionale.

2ei care au aşa numitele meserii alcoolice adică producătorii şi distribuitorii de băuturi

alcoolice sunt deosebit de periclitaţi. Be asemenea sunt periclitaţi anga8aţii în construcţii,

anga8aţii în transporturi în special în transporturi maritime, dar şi liberii profesionişti fără

program de lucru clar definit, precum şi meseriile cu multă rutină şi meseriile cu multă rutinăşi fără supervizare te/nică. Ha femei un grup de risc este cel al soţiilor fără serviciu, mai ales

când condiţia lor economica şi socială este bună.

Cauze educative:

9ărinţii care nu au avut nici un rol sau doar unul neînsemnat în evoluţia dependenţeide alcool a copilului lor sunt c/inuiţi de îndoieli şi de sentimente de vinovăţie. %nii cred că l)


10/53

au răsfăţat prea mult, că au sufocat copilul cu prea multă dragoste şi căldura sufletească, alţii

cred că au fost prea severi, prea reci, că i)au îngăduit prea puţină libertate şi l)au respins prea

tare. Băunătoare este şi educaţia în care copilul este supraăngri8it şi nu este lăsat să devină

independent.

;iecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element în construirea

zidului numit dependenţă. Be regulă nu se va găsi un răspuns simplu de genul cauza)efect. Be

aceea aceste îndoieli şi temeri îşi au rostul lor atâta vreme cât a8ută la înţelegerea şi rezolvarea

problemei.

4ai simplu este răspunsul în acele cazuri în care unul dintre părinţi este alcoolic, când

cea mai importanta influenţă este probabil aceea că fiul său fiica nu a învăţat de la părinţi cum

să biruie o problemă în mod corect.

Beşi tânărul a trăit eperienţa negativă a alcoolismului părintelui său poate prelua el însuşi

eemplul acestuia pentru a)şi rezolva propriile probleme, o învăţare după model.

Cauze conflictuale:

;iecare conflict în familie sau la locul de muncă poate fi declanşant pentru abuzul de

alcool. Bar şi consumul ridicat de alcool este la rândul său cauza pentru dificultăţi familiale şi

probleme profesionale, astfel încât conflictele cresc şi se complică. Bevine din ce în ce mai

puternică dorinţa de a evita aceste conflicte şi astfel putem constata cum se înc/ide acest cerc

vicios, care după un timp nu mai poate fi rupt decât cu foarte mult efort. Analizând mai

îndeaproape situaţia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenţa, ci modul cum

este abordat, cel în cauză putând să)l rezolve sau să)l evite. În acest sens nu conflictul este

problema, ci modul de abordare. %n lucru e cert alcoolul nu a8ută la evitarea conflictelor.

Cauze sociale:

Atitudinea publicului larg faţă de alcool şi implicit faţă de alcoolic este ec/ivocă. În

timp ce alcoolicul este dispreţuit ca fiind beţiv, sunt admiraţi toţi cei care la un c/ef reuşesc să

bea cât mai mult. %n bărbat adevărat este cel care suportă cât mai mult alcool şi dimpotrivă

cel ce nu bea de loc sau puţin este considerat slab sau spărgător de c/ef. Societatea

minimalizând consumul crescut de alcool îl a8ută de fapt pe cel ameninţat de a deveni alcoolic

să se amăgească multă vreme ca pericolul în care se află nu este atât de mare.


11/53

Efectele consumului de alcool la nivelul organismului

Bupă ce alcoolul a fost băut, acesta a8unge în stomac şi în intestine de unde prin

absorbţie este preluat de sânge şi transmis prin aparatul circulator în tot organismul. Bin

această cauză sunt afectate cu precădere ţesuturile puternic irigate de sânge. Bin punct de

vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este în primul rând un

toic celular. El acţionează ca o otravă pentru celule datorită efectului său /igroscopic, adică

alcoolul în concentraţi mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular la separarea

albuminelor aflate în stare coloidală în protoplasma şi în final la coagularea acesteia

distrugând astfel celula. Bin acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele corpului

omenesc vor fi grav deteriorate în urma unui consum abuziv şi îndelungat de alcool. 9e de altă

parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producând o creştere a tensiunii

arteriale şi sunt eliberate în organism în măsură mult mai mare substanţe ca lipide, za/aruri şi

cortizon în circulaţia sanguină. Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutriţie, lipsind

organismul de proteine, minerale şi vitamine. Ecesul de etanol are ca efect reducerea

progresivă a capacităţii intestinului subţire de a resorbi substanţe ca proteine şi vitaminele A,

+( si 2. 3ncapacitatea progresivă a intestinului subţire de a absorbi substanţe vitale esteresponsabilă şi de tulburările nervoase de origina somatică. S)au observat la alcoolici

concentraţii sanguine scăzute de calciu, fosfaţi şi vitamina B, care se asociază cu pierderea

însemnată de masa osoasă. 2a urmare creşte pericolul apariţiei fracturilor. :rganismul

foloseşte o mare cantitate de energie pentru înlăturarea alcoolului din organism, energie care

ar fi fost necesară organelor pentru buna lor funcţionare. 9entru metabolizarea alcoolului la

nivelul ficatului poate fi consumat pană la ?"# din oigenul disponibil acestui organ. Beci

alcoolul devine un paralizant metabolic. 2elulele cardiace şi cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oigen suferă cel mai mult datorită alcoolului.


12/53

Bupă cum se poate observa alcoolul afectează toate organele organismului

Beşi rinic/ii şi plămânii sunt bine irigaţi de sânge, pericolul de a fi lipsiţi de oigen nu este

atât de mare, fiind astfel mai puţin vulnerabili la alcool.

:rganul care întotdeauna este afectat de abuzul de alcool este ficatul. Afecţiunile acoperă o

paletă largă de boli începând de la steatoza /epatică, cronică, până la ciroza /epatică.

Atrofierea ficatului poate fi adusă la stagnare prin abstinenţă, dar nu este reversibilă. 2am

('# dintre alcoolici suferă de această tulburare gravă. 2omplicaţiile ei sunt


13/53

interne şi eterne intense, alcoolicul devenind tot mai epus infecţiilor.

Afecţiunile pancreatice sunt destul de dureroase. Be aceea persoana în cauză se prezintă rapid

la medic şi îşi impune pauze în consumul de băuturi alcoolice. Be asemenea, se poate a8unge

la diabet. În general, întregul apărat digestiv ) de la cavitatea bucală, esofag stomac şi până la

intestin poate fi lezat grav. Be eemplu, consumul permanent de alcool inducând un risc de

zece ori mai mare de îmbolnăvire de cancer esofagian. Ki alte forme de cancer apar mai des la

persoanele care abuzează de alcool. Este vorba de cancerul bucal, laringian, intestinal, iar la

femei cel mamar. 3ncapacitatea progresivă a intestinului subţire de a absorbi substanţe vitale

$proteine, vitaminele A si 2- este responsabilă şi de tulburările nervoase de origina somatică.

S)au observat la alcoolici concentraţii sanguine scăzute de calciu, fosfaţi şi vitamina B, care

se asociază cu pierderea însemnată de masa osoasă. 2a urmare creste pericolul de apariţie a

unor fracturi.

Afectarea nervilor membrelor $polineuropatie- se eteriorizează prin furnicături, înţepături

sau arsuri la nivelul membrelor inferioare sau superioare. Sub incidenta suferinţei intră şi

muşc/iul cardiac $cardiomiopatie-. Be patru ori mai mulţi alcoolici mor din cauza tulburărilor

cardiace decât de ciroza. *rebuie ţinut cont de faptul că ma8oritatea alcoolicilor sunt şi mari

fumători, astfel încât cauzele mortalităţii sunt complee. 2el mai important organ afectat la

fiecare abuz de alcool este creierul. 2elulele nervoase nu se regenerează. Ha fiecare consum

puternic de alcool se distrug câteva mii. Beoarece omul dispune de câteva miliarde de

neuroni, distrugerea acestora se face resimţită abia după câtva timp şi este observata mai ales

de cei din 8urul alcoolicului.

Efectele consumului de alcool

) 2reşte riscul cancerului de ficat, stomac, pancreas, gura, laringe şi esofag..

) idică tensiunea arterială şi creşte riscul unui infarct.

) idică nivelul glucozei în sânge.) 2reşte riscul cirozei şi /epatitei.

) Scade nivelul energetic.

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului

Bin punct de vedere psi/ic, dependentul de alcool manifestă o răceală emoţională, o

alterare treptată a sentimentelor, indispoziţii frecvente şi sc/imbări bruşte a opiniilor. 4ai potsă apară


14/53

) nelinişte interioară, agresivitate, iritabilitateC

) tulburări de somn, coşmaruriC

) lacune de memorie $nu)şi mai aduce aminte ce a făcut în urmă cu două ore sau două zile-C

) depresie, frică, complee de inferioritate ascunse uneori în spatele unei faţade de

grandomanieC

) lipsa de voinţă, promite dar nu)ţi ţine promisiuneaC

) izolarea şi reducerea sferelor de interesC

) lipsa de igienă, decădere fizică şi psi/ică.

Efectele alcoolului asupra vieţii sociale

Bependenţa de alcool cauzează în timp tulburarea relaţiilor interpersonale, reducerea

sentimentelor de responsabilitate, negli8area educaţiei copiilor, întârzierea şi absenţa de la

locul de muncă, accidente de muncă şi de circulaţie, delicvenţa, divorţ, pierderea locuinţei şi a

locului de munca.

Consecinţele consumului de alcool

Consecinţele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite în

diferite domenii cum ar fi sănătatea fizică $e., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrită,

anemie, disfuncţii neurologice- C activitatea psi/ologică $e. pierderea cunoştinţei, modificări

de comportament şi dispoziţie- C activitatea relaţională $e. probleme în căsnicie şi abuz

asupra copilului, afectarea relaţiilor sociale- C activitatea ocupaţională $e. probleme legate de

şcoala sau serviciu- C si probleme legale, financiare sau spirituale.

egarea este folosită aici nu doar în sensul psi/analitic al unui mecanism unic de

apărare şi de negare a semnificaţiei evenimentelor, ci într)un sens lărgit ce include o serie demanevre create pentru a reduce conştiinţa faptului că mai degrabă consumul de alcool

constituie cauza problemelor unui individ, şi nu rezolvarea acestor probleme. egarea devine

parte integrantă a bolii şi un obstacol ma8or în calea recuperării.

Recuperarea din dependenţă este un proces bazat pe viaţă pe abstinenţa de la toate

drogurile de sc/imbare, de dispoziţie şi un anga8ament faţă de un program de recuperare. În

timpul participării la programe de recuperare cum ar fi al 2rucii Albastre, Alcoolicii @

Anonimi sau Al @ Anon, persoana dependentă şi familia acesteia învaţă să trăiască influenţaalcoolului L drogurilor şi să aibă o viaţă fericită, sănătoasă şi productivă


15/53

Soluţii de evitare a consumului de alcool

*oţi cunoaştem că adesea ni se face poftă de anumite lucruri. 2ând ne este foame, ne

sar în oc/i peste tot alimente pe care altfel nici nu le)am fi observat, sau mirosul de pâine

proaspătă dintr)o brutărie ne poate determina să cumpărăm o pâine c/iar dacă n)am avea

nevoie de ea. Bar, de obicei nu ne urmăm fiecare impuls care ne)ar împinge să ne satisfacem

o poftă imediata, mai ales dacă ne)ar dăuna sau dacă nu se potriveşte situaţiei. ;iecare are

strategiile sale de a rezista unor asemenea impulsuri. Este adevărat că eistă persoane mai

impulsive care au dificultăţi mai mari în a se stăpâni, în timp ce altele nu par să facă mari

eforturi pentru a se abţine.

;iecare alcoolic trebuie să ştie că dorinţa de a bea este un lucru normal, că poate fi declanşată

de stări psi/ice sau de evenimente eterioare. Adesea dorinţa de a bea este comparată cu un

val care poare creşte repede dar care se nivelează apoi treptat. Este greu să te opui valului

când şi)a atins forţa maimă. Este mai uşor, mai elegant şi mai puţin periculos, la fel ca la înot

sau la surf, să rămâi pe coama valului până când el se epuizează. Ha fel şi în cazul dorinţei de

a bea, ea trece de la sine dacă nu i te opui. Beci este mult mai profitabil să)ţi spui< :bserv că

mi se face poftă să beau. 9oate că se va înteţi încă puţin pofta asta, dar o să)mi treacă.. 9e

parcursul terapiei alcoolicul învaţă cum poate preveni sau reduce o asemenea poftă. Sunt

prezentate în continuare câteva metode utile în astfel de situaţii<

4ai întâi trebuie să)şi reamintească mereu de ce vrea să reziste poftei şi de ce nu)şi

poate permite o asemenea slăbiciune. El trebuie să)şi consulte lista de argumente pro şi contra

consumului de alcool, pe care singur şi)a stabilit)o.

În al doilea rând se poate apela la o metodă de relaare ce a fost în prealabil învăţată în

terapie. Se cunosc multe metode de relaare de la simple eerciţii de respiraţie la metode mai

complee în care sunt corelate imagini plăcute, pozitive.În al treilea rând, in momentele când alcoolicul se simte copleşit de gri8i, pot fi utile

monologurile interioare pozitive, în care vor fi reamintite punctele sale forte. Be asemenea

caută să)ţi descarci energia printr)o activitate sportivă. : alergare în aer liber sau un urlet într)

o pernă pot fi de folos. 4uţi dintre oameni consideră că cea mai mare înfrângere personală pe

care o pot suferi este atunci când trebuie să meargă într)un centru de consiliere sau de

recuperare pentru persoane dependente de alcool. 9rin aceasta este evident că au devenit

dependenţi. Bupă ce a trecut perioada de îndoială de sine şi de neacceptare a destinului şi nu


16/53

se mai pune problema diagnosticului greşit, alcoolicul va vedea şi reversul medaliei, va

înţelege că boala este de fapt un semnal, că trebuie să sc/imbe ceva în modul său de viaţă.

3eşirea din dependenţă poate avea loc fie prin forţe proprii, fie cu a8utorul grupelor de

întra8utorare sau prin asistenţă de specialitate. 2ercetătorii americani 9roc/aş6a şi Bi

2lemente au observat şi înregistrat cum se eliberează un dependent din boala sa, indiferent de

ce cale a ales şi au constatat o structură de bază comună . Astfel ei au identificat patru faze de

evoluţie<

aza premeditativă în care se consuma alcool refuzându)se orice observaţie pe

această temă care poate da de gândit.

aza meditativă în care după o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp realitatea

mult evitată pătrunde totuşi în subconştient.

aza de acţiune în care alcoolicul după o perioada mai lungă sau mai

scurtă de căutări găsind nişte soluţii se /otărăşte să acţioneze c/iar dacă soluţiile găsite sunt

pentru început modificări mici şi simple ale stilului de viaţă.

aza de perseverenţă în care alcoolicul menţine acele soluţii găsite care îl a8ută şi se

potrivesc capacităţilor sale personale şi condiţiilor de mediu.

Be regulă dependentul are nevoie de mai multe încercări serioase de a se elibera definitiv din

boală. Bin păcate aceste eşecuri de multe ori sunt păstrate în secret. 9ericolul este că fiecare

eşec al acestor încercări secrete scade şansa că alcoolicul să mai încerce odată revenirea.

Bevine demoralizat şi respinge unele informaţii utile sau oferte de a8utor. 9entru mulţi

alcoolici prima încercare se limitează la nivelul simptomatic, impunându)şi doar să nu mai

bea.

Abia apoi realizează că trebuie să modifice şi anumite convingeri şi atitudini din viaţa lor, să

rezolve situaţii sociale, eventuale conflicte şi să îmbunătăţească relaţiile cu persoanele

apropiate sau importante. Jor constata că şi aceste aspecte au influenţat nereuşitele

premergătoare. Jor a8unge la concluzia că trebuie să)şi analizeze felul trăirilor, că trebuie săse sc/imbe mai profund.

!"stinenţa este definită ca fiind abţinerea voluntară de la satisfacerea unor necesităţi

fiziologice sau a unor plăceri. În cazul alcoolismului a bstinenţa este noţiunea prin care se

defineşte renunţarea definitivă la consumul de băuturi alcoolice sau orice preparat care

conţine alcool, constituind o premisă indispensabilă vindecării şi din această cauză reprezintă

o măsură terapeutică de bază.

9entru terapia alcoolismului abstinenţa este condiţia de bază, iar capacitatea de a duce o viaţăîmplinită şi sănătoasă este telul ei.


17/53

#ratamentul dependenţei de alcool are loc în patru etape distincte la care participă

membrii ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenţi sociali, medici,

psi/ologi, preoţi şi c/iar foşti dependenţi, succesiunea acestor faze constituind un lanţ

terapeutic.

Etapa de contact

Etapa de dezintoicare.

Etapa de dezobişnuire

Etapa de readaptare

2el mai important element al tratamentului alcoolismului sau a altor dependenţe este discuţia

în grup ) terapia de grup. :ricât de diferit ar fi de la o clinică la alta, acest element nu lipseşte

din nici o clinică de specialitate.

3mportanţa terapiei de grup provine în primul rând din mişcarea de autoa8utorare care

se bazează pe întâlnirea între persoane care au aceeaşi problemă. %n alt aspect constă în

accentuarea acţiunii pacientului în eliberarea sa din dependenţă. Mrupul reduce din

responsabilitatea terapeutului pentru sc/imbările ce urmează să aibă loc şi stimulează

capacitatea de autovindecare a membrilor acestuia.

Kansele de succes ale tratamentului sunt considerate de mulţi dintre concetăţenii noştri

în mod eronat ca fiind reduse, însă situaţia nu stă de loc aşa. 9e termen lung rămân abstenenţi

circa '"# dintre pacienţii unei clinici de recuperare cu terapie de lungă durată. Alţii ('# au o

recidivă din care îşi revin prin propriile forţe. 2ele mai mari şanse de succes terapeutic le au

pacienţii care s)au /otărât să facă o terapie pe termen lung, pe care o înc/eie, după care se

ataşează unui grup de întra8utorare. =",'# dintre pacienţii care au frecventat un grup rămân

abstenenţi faţă de numai !','# dintre cei care n)au contactat un asemenea grup.

Succes mai mare înregistrează cei care trăiesc încă într)un cuplu intact, cu copii, au un

loc de munca şi o vârstă de circa !" de ani.

Aceste date statistice confirmă ceea ce poate fi lesne dedus< pacientul păstreazăcomportamentul sc/imbat cu atât mai multă perseverentă cu cât este mai convins de

necesitatea lui, observă avanta8ele sale, este spri8init de alte persoane, trăieşte în condiţii

stabile, nu se orientează după valori străine şi îşi încadrează noul comportament într)o anume

finalitate. Bacă un alcoolic nu vrea să primească a8utor, este vreo posibilitate sa)l tratam I

*ratarea dependenţei de alcool poate fi o situaţie dificilă. %n alcoolic nu poate fi forţat

să fie a8utat cu ecepţia unor circumstanţe, ca de eemplu când se petrece un incident violent

ce se termină cu c/emarea poliţiei sau a cadrului medical. Însă asta nu înseamnă că trebuie săaştepţi o criză pentru a face ceva. +azându)se pe eperienţe clinice, mulţi specialişti în


18/53

tratamente pentru alcoolism recomandă următorii paşi pentru a convinge un alcoolic să

accepte tratamentul<

4embrii familiei încearcă deseori să prote8eze un alcoolic de consecinţele purtării sale

inventând scuze pe care le prezintă celorlalţi. Este foarte important să se oprească orice fel de

încercări de salvare imediat, ca alcoolicul să poată simţi pe pielea sa efectele dăunătoare

ale alcoolismului, şi astfel să poată fi motivaţi să se lase de băutură

Jorbeşte cu membrul familiei cu probleme pentru care eşti îngri8orat şi eplică)i că vrei să îl

a8uţi în căpătarea a8utorului necesar. Susţine)ţi afirmaţia amintindu)i de ultima problemă

cauzată de consumul eagerat de alcool. %n prieten care a fost alcoolic dar şi)a revenit poate

să fie foarte convingător eplicându)i ce face alcoolul din viaţa unui om, sau mai bine zis cum

o distruge încetul cu încetul

2u a8utorul unui terapist profesionist, ceilalţi membri ai familiei, împreună cu alte rude si

prieteni îl pot confrunta pe alcoolic ca grup. Această abordare poate fi foarte eficientă, dar

numai sub îndrumarea unui terapist cu eperienţă în genul acesta de intervenţii

#eorii care e$plică fenomenul consumul de alcool

Eistă o multitudine de teorii eplicative ale acestui fenomen social. Spre eemplu,

perspectiva funcţionalistă considera că, de vreme ce drogurile şi alcoolul continuă să fie

consumate, înseamnă că satisfac anumite nevoi sociale.

: altă teorie este cea a imitaţiei. Eistă un ansamblu de asemănări între anumite

comportamente sociale. Be eemplu într)o familie dacă unul dintre părinţi este alcoolic eistă

posibilitatea ca unul dintre copii să încerce să imite ceea ce vede la tatăl sau mama sa. În

unele familii unde unul sau ambii părinţi sunt alcoolici eista posibilitatea ca şi copii lor să

devina alcoolici sau sa devină nişte copii ai străzii.

În teoria pierderii practic vorbind nu eistă om care să nu piardă ceva sau pe cinevafoarte drag, foarte apropiat sufleteşte, de)a lungul vieţii sale, pierdere care să)i provoace

dureri căderi în depresie şi stări afective foarte puternice necunoscute până atunci. 4ulţi

oamenii intră intr)o stare de şoc, de disperare, deprimare, retragere în sine, se simte vinovat si

nu acceptă faptul că a pierdut ceva sau pe cineva drag şi cade în patima alcoolului,

consumului de droguri. *eoria pierderii este puternic implicată în ansamblu afectivităţilor,

întrucât cea mai mare parte a oamenilor care au suferit pierderi afective cad într)o stare de

depresie ori cea de persoană vulnerabilă.


19/53

*eoria sc/imbului social consideră că ceea ce este profitabil din punct de vedere

psi/ologic va fi repetat. 2um consumul de droguri şi alcool produce modificări ale senzaţiilor,

percepţiilor $elimină in/ibiţiile, anietatea, teama-, imaginaţiilor şi comportamentului

$încredere eagerată în propria persoană-, persoana va tinde ca în situaţii similare de

disconfort psi/ologic să apeleze din nou la drog sau alcool.

C%&C'()**

În urma cercetărilor făcute am a8uns la concluzia că consumul şi dependenţa de droguri şi

alcool reprezintă o problema sociala reala şi devastatoare ce afectează în mod special

persoanele tinere . El este o forma falsă de adaptare socială ce conduce în cele din urmă la

ecluderea socială şi c/iar la deces.

omânia se confrunta la ora actuală cu nu număr relativ mare de persoane dependente de

droguri şi alcool,înregistrate medical, dar numărul real al consumatorilor este mult mai mare ,

în special în zonele defavorizate din marile oraşe. Alcoolul creează senzaţii şi sentimente

$încredere de sine eagerată, detaşare, euforie- cu urmări uneori grave


20/53

*ER+*(' &(!R(' -

+ărbat, din Jaslui,!" de ani,căsătorit,are > copii, de profesie muncitor.

)Î.(< Jă place alcoolulI

).(< Ba îmi place.

)Î.>< 2e va determinat să consumaţi băuturi alcooliceI

).>< +ăutura mă relaează.

)Î.< +eţi ca să scăpaţi de gri8i sau necazuriI

).


21/53

)3.((< J)aţi pierdut vreodată memoria din cauza băuturiiI

).((< EuI..nuF

)Î.(>< 2e ştiţi despre alcoolI

).(>< 2ă mă face să mă simt bineN

)Î.(< +eţi de unul singurI

).(< Ki singur şi cu prietenii.

)Î.(!< 2redeţi că sunteţi dependent de alcoolI

).(!< F.nuN

)Î.('< Ktiţi cam ce ar însemna să fiţi dependent de alcoolI

).('< Să consum în fiecare zi multă băutură

)Î.(G


22/53

*ER+*(' &(R(' /

+ărbat, din Jaslui,(& ani, necăsătorit, a terminat liceul si acum lucrează.

)Î.(< Be ce consumaţi băuturi alcooliceI

).(< Bin obişnuinţă.

)Î.>< 2e va influenţat să consumaţi băuturi alcooliceI).>< Am vrut să fiu şi eu ca ceilalţi prieteni ai mei

)Î.< Să înţeleg că dumneavoastră beţi numai cu prieteniiI

).< Înainte da,dar acum beau şi singur.

)Î.!< 2um vă simţiţi atunci când consumaţi alcoolI

).!< ;oarte bine.


23/53

)Î.'< 2e fel de băuturi consumaţiI

).'< +ere, vin, coniac..

)Î.G< 2onsumaţi alcool în fiecare ziI

).G< 2âte o bere da, dar sunt zile când beau si mai mult.

)Î.=< Jă trebuie băutură a doua zi după o beţieI

).=< Ba

)Î,?< 2redeţi ca eistă Ddependenţă de alcool1I

).?< Ba cred ca eistă.

)Î.&< Jă consideraţi dependent de alcoolI

).&< u.

)Î.("< Ktiţi care sunt efectele alcoolului asupra organismuluiI

).("< Ba ştiu că atacă ficatul, dar te simţi foarte bine atunci când bei .

)Î.((< +eţi ca să vă câştigaţi încrederea de sineI

).((< Ba

)Î.(>< 2e beneficii vă aduce faptul că consumaţii alcoolI

).(>


24/53

).(G< Ba.

)Î.(=< Aţi condus vreodată sub influenţa alcooluluiI

).(=< Ba şi din fericire nu am avut probleme cu poliţia.


25/53

*ER+*(' &(R(' 0

+ărbat,din Jaslui , !' de ani, divorţat cu copii,muncitor.

)Î.(< Be când consumaţi băuturi alcooliceI

).(< Măsiţi în băutura o alinare a gri8ilor si problemelorI

).>< Ba.

)Î.< 2um vă simţiţi atunci când consumaţi alcoolI

).< ;oarte bine, mă simt foarte relaat.

)Î.!< 2e fel de băuturi consumaţiI

).!< În special băuturile spirtoase.

)Î.'< 2onsumaţi alcool zilnicI

).'< Ba.

)Î.G< +eţi de unul singurI

).G< %neori da, dar beau şi cu prietenii.

)Î.=< 2are este cantitatea de alcool pe care o consumaţi zilnicI

).=< u am o cantitate anume, beau pană mă simt bine.

)Î.?< 2onsideraţi consumul de alcool o prioritateI

).?


26/53

).("< 2onsumul de alcool va afectat într)un fel cariera şi viaţa personalăI

).(>< Ba am fost concediat din cauza consumului de alcool.

)Î.(< 2onsideraţi consumul de alcool un viciuI

).(< Ba e un viciu greu de renunţat.

)Î.(!< Jă pierdeţi controlul când sunteţi sub influenţa alcooluluiI

).(!< Ba, devin foarte violent.

)Î.('< J)aţi negli8at familia când sunteţi sub influenţa alcooluluiI

).('< Ba, de foarte multe ori. Acesta a fost şi motivul pentru care am şi divorţat.

)Î.(G< 2redeţi ca băutura vă afectează reputaţiaI

).(G< Ba foarte mult.

)Î.(=< J)ar putea convinge cineva să renunţaţi la consumul de alcoolI

).(=< 9roblema e ca eu nu vreau să renunţ.

)Î.(?< Aţi urmat vreodată sau aţi fi de acord să urmaţi un tratament împotriva consumului de

alcoolI

).(?< Am urmat un tratament dar nu am rezistat tentaţiei şi am început din nou să beau. Amfost într)un centru timp de trei luni,nu sunt vindecat complet,însă mă simt mult mai bine

acum. Bependenţa de alcool este foarte greu de vindecat dacă nu ai voinţă.

Concluzie:

În urma cercetări s)a constatat,că consumul de alcool eistă indiferent de vârstă şi cămarea ma8oritate a oamenilor consumă alcool pentru a uita de probleme. %nii nu ştiu că atunci


27/53

când consuma cantităţi mari de alcool şi mai ales zilnic pot deveni dependenţi. 4ulte

persoane atunci când au probleme in loc să se gândească cum să le rezolve cad în patima

alcoolului *inerii care nu au încă probleme consumă alcool la petreceri, serbări pentru a fi

mai îndrăzneţi, mai sociabili,pentru a)i a8uta să se acomodeze mai repede cu cei

necunoscuţi,pentru a intra mai repede în atmosfera celor din 8ur,pentru a căpăta siguranţă şi

dezinvoltură.

9rin băutură oamenii caută atingerea absolutului.

*ntre"ari:

1ierdeti timp de la serviciu din cauza "2utului?

Sunteti nefericit 3n viata de familie din cauza "2utului?

4eti pentru c2 sunteti timid?

42utul v2 afecteaz2 reputatia?

!ti simtit vreodat2 remusc2ri dup2 ce ati "2ut?

!ti intrat 3n dificult2ti financiare ca rezultat al "2utului?

C2utati o companie de 5oas2 spet2 sau un mediu inferior atunci c6nd "eti?

&egli5ati "un2starea familiei din cauza "2utului?

+7a sc2zut am"itia de c6nd "eti?

!veti o poft2 irezisti"il2 de a "ea la anumite ore din zi?

+2 tre"uie "2utur2 a doua zi dup2 o "etie?

!veti insomnii din cauza "2utului?

+7a sc2zut randamentul de c6nd "eti?

+2 amenint2 "2utul serviciul sau afacerile?

4eti ca s2 sc2pati de gri5i sau necazuri?4eti de unul singur?

!ti avut vreodat2 o pierdere complet2 a memoriei ca rezultat al "2utului?

!ti urmat vreodat2 un tratament 3mpotriva "2utului?

4eti ca s2 v2 c6stigati 3ncrederea de sine?

!ti fost vreodat2 internat sau 3nchis din motive de e"rietate?


28/53

Alcoolismul este o problema in toata lumea..spuneti un popor care nu beaI

...intradevar acolo unde religia este foarte puternica N..zeci de milioane lei este o cura modesta

intr)un spital de psi/iatrie pentru un alcoolic. ezultatele, minime de alt fel, se duc in cateva

saptamani dupa ce intra in contact cu vec/ii prieteni...

Boar in cateva cazuri am vazut rezultate deosibite, cand individul a fost cooptat intr)o

comunitate religioasa ..e.evang/elista....rezultatele fiind de)a dreptul fantastice.

America..sunt statele cu mormoni unde alcoolul departe de a fi o problema, tot america poate

fi data ca e. de super legislatie impotriva alcoolului..siI....nu se bea decat dupa >( de

aniN...dar tinerii fac ros de legitimatii false pentru acces in cluburi...englezii traverseaza la

sfarsit de saptamana 2analul pentru vinul ieftin din ;ranta N..alcoolul, este si va fi, unde este si

omul..sangele Bomnului..dar cred ca in omania calitatea bauturilor alcoolice a coborat

mult sub limitile de siguranta a sanatatii. 4otivatia....sa satisfaca toate buzunarele N

Si inca ceva as mai avea de adugat, inafara de faptul ca alcoolul paote distruge un om sau o

familie<

paradoal, la noi in omania oamenii cu venituri miciLmedii beau mult mai mult decat cei cu

venituri mai ridicate, preferand sa renunte pentru bautura $asociata de obicei si cu tutunul- la

mancare, imbracaminte si etc. Si nu in ultimul rand, faptul ca mie mi se pare mult prea ieftin

alcoolul si se gaseste peste tot.

3ar sloganul nu vindem bautura si tigari minorilor sub (? ani mi se pare ca nu se aplica

deloc sau aproape deloc. Am vazut nenumarate cazuri

Bin punct de vedere al modelului medical<

O Dependenta P consumul compulsiv, obsesiv de droguri inclusiv alcool, care modifica

dispozitia< dependenta este o boala primara progresiva, cronica si fatala caracterizata prin

preocuparea privind alcoolul Ldrogurile, pierderea controlului, toleranta sporita, consecinte

daunatoare într)unul sau mai multe domenii de viata, negare si iluzie.$vezi mai 8os despre

negare si iluzie-.


29/53

odelul moral crestin priveste dependenta ca o forma negativa de comportament invatat iar

dependentul este considerat nu victima a naturii sale biologice, ci persoana direct

raspunzatoare de comportamentul sau. Stoparea dependentei conform acestui model

presupune dezobisnuirea de comportamentul negativ si distructiv si insusirea unui

comportament sanatos si responsabil. 3ntoarcerea la Bumnezeu.

O Definitia de lucru a dependentei< În cazul în care consumul de alcool sau alte droguri este

cauza unei continue distrugeri în viata personala a unui individ, distrugeri fizice, emotionale,

spirituale sau economice, iar acest individ nu înceteaza consumul de substante, atunci el sau

ea este dependent$a-.

O Dependenta fizica< se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea

organica de a folosi alcoolul L droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii.

u apare la toate tipurile droguri, dar apare mai frecvent la alcool si foarte repede la consumul

de /eroina si morfina.

O Dependenta psihica< se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala

particulara insotita de dorinta psi/ica imperioasa de a consuma alcool $sau de a)si administra

droguri- periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura

disconfortul psi/ic. Aceasta dependenta apare la consumul tuturor tipurilor de droguri,

inclusiv de alcool.

O Cum ne dam seama daca cineva este dependent de o su"stanta?

!. 9atru întrebari care pot ne pot a8uta sa aflam daca o persoana se îndreapta spre dependenta<

A. Eista preocupare în ceea ce priveste efectul alcoolului sau al drogurilorI Sau o asteptare

crescuta a efectelor beneficeI+. Eista o rigiditate crescuta cu privire la orele si ocaziile în care persoana s)a obisnuit sa

consume alcool sau alte droguriI

2. 9ersoana consuma în mod progresiv cantitati sporite de drog pentru a obtine efectul doritI

B. 9ersoana foloseste strategii inteligente pentru a obtine o cantitate mai mare de alcool

LdroguriI

oarte frecvent familia celui dependent are un comportament de co7dependenta<

O Co7dependenta P reactia fata de o persoana dependenta într)un mod care prote8eaza sau previne persoana fata de consecintele consumului de alcool Ldroguri. $Be eemplu, anuntând


30/53


31/53

ar fi cele enumerate mai sus-, fiecare membru al familiei îsi dezvolta un comportament

defensiv care în cele din urma devine parte a problemei. 4embrii familiei persoanei

dependente traiesc deseori puternice suferinte emotionale pentru care solicita consiliere si

terapie. 9ot obtine spri8in continuu de la astfel de grupuri de într)a8utorare cum ar fi Alcoolici)

anonimi, Alateen si 2opii Adulti ai Mrupurilor de Alcoolici.

O *nterventia in dependenta< %n proces prin care efectele daunatoare, progresive si

distructive ale dependentei de alcool Ldroguri sunt întrerupte, iar persoana dependenta este

a8utata sa stopeze acest consum si sa creeze noi modalitati sanatoase de abordare a acestor

probleme sau nevoi. : definitie mai concisa, mai simpla a interventiei< :ameni îngri8orati

care se întâlnesc pentru a prezenta realitatea într)un mod receptibil unei persoane care este în

afara acestei realitati.

O Recuperarea din dependenta< un proces pe viata bazat pe abstinenta de la toate drogurile

de sc/imbare de dispozitie si un anga8ament fata de un program de recuperare. În timpul

participarii la programe de recuperare cum ar fi al 2rucii Albastre, Alcoolicii @ Anonimi sau

Al @ Anon, persoana dependenta si familia acesteia învata sa traiasca influenta alcoolului L

drogurilor si sa aiba o viata fericita, sanatoasa si productiva

9 Ce este dependenta de alcoolalcoolismul?

Alcoolul este un drog in stare lic/ida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica

si psi/ica.

Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea

nevoii de a consuma alcool indiferent de mi8loace sau consecinte, pentru evitarea sevra8ului

sau a starilor psi/ice neplacute. 2onsumul este determinat de dependenta fizica si

dependenta psi/ica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici

O +oala primara< u este un simptom secundar al altei afectiuni.

O +oala progresiva< Se înrautateste progresiv. Jictima devine bolnava din punct de vedere psi/ic, spiritual, emotional si fizic.

O +oala cronica< u eista vindecare. ecuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la

substantele c/imice care afecteaza dispozitia.

O +oala fatala< boala poate fi doar oprita. Baca nu, persoana va muri din cauza ei.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata în dezvoltarea si manifestarile ei de

factori genetici, psi/o)sociali si de mediu. +oala este deseori progresiva si fatala. Se

caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool, consumul de alcool în ciuda consecintelor nefaste si dereglari


32/53

ale gândirii, cea mai importanta fiind negarea.

9rimara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, în completarea acesteia si

separat de celelalte stari pato)fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. 9rimara înseamna

ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate.

+oala înseamna un dezec/ilibru involuntar. eprezinta suma fenomenelor anormale

manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific

de caracteristici prin care acesti indivizi difera de normal si care îi pune în dezavanta8.

Beseori progresiva si fatala înseamna ca aceasta boala persista în timp si ca sc/imbarile

fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul

continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice

asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere,

omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice.

9ierderea controlului înseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de

limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si Lsau a altor

consecinte ale alcoolului privind comportamentul.

9reocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie ecesiva, concentrata pe alcool

Ldrog, efectele si Lsau consumul acestuia. Jaloarea relativa atribuita astfel de catre individ

alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale

vietii.

9 Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite în diferite

domenii cum ar fi sanatatea fizica $e., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie,

disfunctii neurologice- C activitatea psi/ologica $e. pierderea cunostintei, modificari de

comportament si dispozitie- C activitatea relationala $e. probleme în casnicie si abuz asupra

copilului, afectarea relatiilor sociale- C activitatea ocupationala $e. probleme legate de

scoala sau serviciu- C si probleme legale, financiare sau spirituale.

egarea este folosita aici nu doar în sensul psi/analitic al unui mecanism unic de aparare side negare a semnificatiei evenimentelor, ci într)un sens largit ce include o serie de manevre

create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie

cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. egarea devine parte

integranta a bolii si un obstacol ma8or în calea recuperarii.

9 Cine este dependent de alcool?

Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri dinconsum fara a suferi stari fizice sau psi/ice neplacute.


33/53

9 Diverse motive ale consumului de alcool:

2onsumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele,

starile de dispozitie in general. 3n general se apeleaza la consumul de alcool cand apare

teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut $celebrare, sarbatorire-, in asteptarea uni

lucru neplacut, temator.

Alte motive des invocate de consumatori sunt< supararea, bucuria, agresivitatea, povara

singuratatii sau povara psi/ologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu

ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor

neplacute, cura8ul de a spune ceva, stimulare seuala temporara, dorinta de recompensare,

placere.

9 !lcoolul ; un altfel de drog

Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psi/oactiva si un toic celular cu efect

tranc/ilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in in/ibarea transmiterii

impulsurilor nervoase. Be eemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea

atentiei, Efectele psi/ologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de

teama si in/ibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de

inferioritate.

9entru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata< in

doze mici, pana la >"" ml de bere sau ( pa/ar de (""ml de vin, se produce un efect

stimulator $creste debitul verbal, dispar in/ibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa-,

dar consumat in doze mai mari are efect in/ibitor $reactii slabe la stimuli durerosi,

capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate-.

Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca

doza medie zilnica depaseste aproimativ !" de grame de alcool pur.2a aliment ( 6g de alcool are o putere calorica de >& 6Q, dar nu contine vitamine, saruri

minerale etc-. %n litru de bere contine >""" 6Q, acopera >"# din necesarul de energie al uni

barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

9 Efectele alcoolismului asupra organismului.

Seneca $!.i.Rr. @ G' dupa Rr.- descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care

permite sa iasa la iveala orice slabiciune. +etia se transforma in cruzime aproape nemi8locit,caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si


34/53

superficial.

9rezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului<

2lic6 pe imagini pentru a vedea imaginile marite.

Alcoolul este un toic celular. A8uns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare

celula.

2ele mai afectate sunt celulele nervoase.

3. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres< creste tesiunea arteriala, sunt eliberate

in sange, mai multe substante ca< lipide, za/aruri, cortizon.

33. :rganismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar

fi fost necesara pentru buna lor functionare. 4etabolizarea alcoolului la nivelul ficatului,

fura ?"# din oigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un

parazit metabolic. 2elulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oigen

si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului.

333. Abuzul de alcool, consumul matinal pe stomacul gol, duce la malnutritie. :rganismul

este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. 9e langa reducerea aportului acestor

elemente importante din /rana, ecesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a

capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca< vitamina +(, acidul

folic, iar mai tarziu sodiu si apa.

3J. 9rodusii de inalta toicitate rezultati din descompunerea alcoolului $de e. acetalde/ida-

afecteaza celulele nervoase.

3ncapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari

a organismului $vitamine in special A si 2, saruri minerale-, cauzeaza in timp tulburari

nervoase si tulburari cu origine somatica. 9ierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei B ca

urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de

fracturare. 3nflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul

http://www.dependenta.ro/alcoolism/efectecorpfemeie.gifhttp://www.dependenta.ro/alcoolism/efectecorp.gif


35/53

inferior al esofagului duc la sangerari grave. 2onsumul permanent de alcool creste de zece

ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.

Sub incidenta suferintei intra si musc/iul cardiac. 3mbolnavirea acestui musc/i se numeste

cardiomiopatie. Be patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat

de ciroza.

9 Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului.

2elulele nervoase nu se regenereaza. Ha fiecare consum de alcool sunt distruse mii de

celule nervoase. Bistrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre

persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si

reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare $apar

lacune de memorie-, a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a

discernamantului. 2onsumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la

nivelul creierului, a8ungandu)se la psi/osindromul organic, la convulsii, delirium tremens

sau la dementa.

Bin punct de vedere psi/ic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare

treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si sc/imbari bruste a opiniilor.

4ai pot sa apara<

) neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate

) tulburari de somn, cosmaruri,

) lacune de memorie $nu)si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile-

) depresie, frica, complee de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de

grandomanie

) lipsa de vointa, promite dar nu)si tine promisiunea

) izolarea si reducerea sferelor de interes

) lipsa de igiena, decadere fizica si psi/ica4ai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. 9uteti pune intrebari legate

de alcoolism.

9 Efectele alcoolului asupra vietii sociale

Bependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea

sentimentelor de responsabilitate, negli8area educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la

locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuinteisi a locului de munca

http://www.dependenta.ro/forum/http://www.dependenta.ro/forum/http://www.dependenta.ro/forum/


36/53


37/53

4a8oritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o viata placuta,

usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii oc/i si in ai celorlalti si pastrarea controlului

asupra propriei vieti si dispozitii.

: impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii unei

dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune ca daca un

comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest comportament se

va repeta. 3ar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai degraba se

intensifica decat se rareste.

Ha ora acutala prin notiunea de dependenta

din punct de vedere psi/ologic se intelege manifestarea ecesiva a unui mod de

comportament anormal si daunator.

comportamentul dependent apare tot mai frecvent, oferind insa tot mai putina satisfactie. 3n

cele din urma un alcoolic va constata ca bautura nu i)a adus nici o satisfactie, asa cum un

5or6o/olic $dependent de munca- nu se va mai interesa de rezultatele muncii sale, astfel incat

comportamemtul sau nu mai este influentat de succes sau de rezultatul muncii. Aceasta

autodinamica a dependentei duce in cele din urma la incapacitatea progresiva de a percepe

placerea si la pierderea poftei de viata .

Se disting doua feluri de dependenta< cea fizica si cea psihica.

Dependenta fizica este o consecinta unui consum frecvent si abuziv de substante nocive si a

adaptarii organismumui prin modificari metabolice la acesta, obtinindu)se o crestere a

tolerantei. Brept urmare organismul are nevoie de respectiva substanta ca sa functioneze.

Bependenta fizica se manifenta intotdeauna la intreruperea consumului cind apar o serie de

fenomene neplacute pe plan fizic, numite fenomene de sevra8..

Dezinto$icarea de alcool, adica depasirea dependentei fizice, dureaza in general intre


38/53

disconfortul psi/ic sau c/iar frica.

Este foarte posibil ca dependenta psi/ica si cea fizica sa apara independent una fata de alta.

Dezo"isnuirea de alcool, adica "iruirea dependentei psihice, se sta"ilizeaza, in general,

dupa doi ani

: atitudine gresita tipica eista la viitorul dependent cu mult inaintea instalarii bolii. 9entru

producerea dependentei, nu substanta este atunci decisiva, stand practic la dispozitia tuturor

oamenilor. Becisiva este impulsionarea /otarata a unei persoane de a se folosi de acesta

substanta in vederea obtinerii anumitor efecte, de)abia asta face din om o persoana

dependenta.

2aracteristica pentru dependenta este dorinta nestavilita, continua sau temporara, de procurare

si ingerare a alcoolului, precum si tendinta de crestere a dozei.

;aptul ca dependentul de alcool este bolnav este evident pentru cei din 8ur insa nu si pentru el.

El crede multa vreme ca nu se comporta altfel decat semenii sai sau cauta vina ca bea in alta

parte. ;ace parte din tabloul bolii faptul ca cel in cauza nu accepta sa fie a8utat nici atunci

cand apar complicatii organice grave.

9utini alcoolici corespund imaginii stereotipe si plina de pre8udecati a betivului 8erpelit si

decazut. Be fapt in ma8oritatea cazurilor alcoolicul de rand este un barbat sau o femeie cu

familie, servici si raspundere.

Sunt oameni pe care consumul de alcool i)a adus in dependenta psi/ica siLsau fizica, care numai pot sa controleze cat beau, nici sa 8udece felul cum se comporta atunci cand beau. 2el

putin temporar, daca nu permanent, ei simt o dorinta de nestapanit de a consuma alcool.

Aceasta dorinta dobandeste o importanta cerscuta in viata lor, pana cand devine dominanta.

Sunt oameni care la un moment dat in viata lor au inceput sa bea la fel cum o face fiecare

dintre cei care beau in societate. 2u timpul, pentru ei, a bea nu mai este o c/estiune de

autodeterminare, ci o obsesie.

u eisata un model comportamental care sa fie considerat tipic pentru un alcoolic.


39/53

4anifestarile acestora fiind diferit de la persoana la persoana, la fel si consecintele. %nii

alcoolici beau zilnic, altii dupa anumite intervale, unii beau cantitati impresionante de alcool,

altii foarte putin. %nii alcoolici beau numai bere altii numai vin sau tarie. 3n timp ce

alcoolismul apare la unii in anii tineretii, el se dezvolta la altii pe parcursul mai multor ani. Be

aceea putem spune pe buna dreptate ca avem de a face cu mai multe tipuri de alcoolism.

Bependenta de alcool se inscrie in linia generala a dependentei de substante nocive insa are si

unele particularitati.

3n general se vorbeste de dependenta fizica abia atunci cand apar fenomenele de sevra8, dar

modificarile metabolice si procesele bioc/imice cerebrale au loc mult mai devreme. Bin

aceasta cauza delimitarea dependentei fizice de cea psi/ica este destul de arbitrara.

2auze ereditatare

3n sens direct alcoolismul nu este ereditar, dar toti care stiu ca a eistat o problema de

alcoolism in familia lor, ar trebui sa abordeze alcoolul cu aceeasi vigilenta pe care o are un

diabetic ereditar fata de za/ar.

3n mod sigur alcoolismul nu se mosteneste atat de evident ca si culoarea albastra a oc/ilor sau

anumite boli ereditare. Este insa cunoscut faptul ca in unele familii cazurile de alcoolism sunt

mai dese.

2onform unui studiu american, copiii din familiile de alcoolici au un risc de patru ori mai

mare de a devenii dependenti de alcool. Se pare ca unii oameni reactioneaza diferit fata de

alcool in comparatie cu altii si ca aceasta sensibilitate poate fi transmisa ereditar asa cum au

aratat unele studii facute pe gemeni, studii etinse asupra mai multor rase umane.

Be asemenea putem vorbi si de asa numita mostenire sociala, adica de anumite procese de

invatare care probabil nu sunt constientizate vreodata. 2opiii din familiile de alcoolici sunt

epusi unor conditii pe care ei le considera a fi normale, iar o persoana din afara poate avea

impresia ca nu il afecteaza. Aparentele insala.

%nele cercetari arata ca fiii alcoolicilor pot suporta in general mai mult alcool decat alte persoane, inainte de a simti un efect clar sau de a manifesta modificari de comportament.


40/53

Beasemenea, se pare ca in familiile din care au provenit alcoolici mamele suferisera de

depresii intr)o masura mai mare.

2onform unor studii, cercetatorii americani sustin ca adultii care au parinti alcoolici se

deosebesc de ceilati prin urmatoarele caracteristici<

u stiu ce inseamna comportament normal si se orienteaza dupa altii.

Au dificultati in a urmarii un plan de la inceput pana la sfarsit.

4int si in situatii in care ar fi la fel de simplu sa spuna adevarul.

Se 8udeca pe ei insisi fara mena8amente.

Au dificultati in a se deconecta.$cand toate merg bine o vreme ma cuprinde nelinistea-

Se iau foarte in serios.

Au dificultati in relatii intime.$frica de a fi parasit-

4anifesta surecitare fata de modificari ale mediului, atunci cand nu le pot controla.

2auta meru apreciere si confirmare.

Se considera deosebiti fata de alti oameni.

Sunt fie etrem de constiinciosi, fie lipsiti de responsabilitate.

Sunt deosebit de credinciosi si loiali, c/iar si atunci cand este evident ca loialitatea lor nu

este meritata.

Sunt impulsivi. Au tendinta de a se incurca in actiuni fara a fi analizate in prealabil

alternativele si consecintele.

Aceasta nu inseamna insa ca toti copiii de alcoolici vor deveni la randul lor dependenti.

2auze organice

u eista o anumita cauza organica responsabila de instalarea alcoolismului si mai ales nu

eista o alergie la alcool care sa declanseze dependenta de8a de la cea mai mica doza.

4ai periclitate sunt persoanele care reactioneaza pozitiv fata de efectele alcoolului fara a

resimti urmari neplacute.

ezultatele unor studii arata ca persoanele care au din nastere o cantitate mai redusa deendorfina, substanta de tipul morfinei sintetizata de organism si care influenteaza dispozitia,


41/53

reactioneaza pozitiv fata de alcool si de aceea il apreciaza mai mult.

2onsumul ridicat de alcool pe termen lung are ca efect punerea in functiune la nivelul

ficatului a unui mecanism suplimentar de catabolizare a alcoolului si anume sistemul

microzonal de oidare a etanolului $S:4E- care va prelua pana la doua treimi din

catabolizarea cantitatii crescute de alcool. Astfel alcoolicii pot metaboliza si suporta cantitati

mai mari de alcool. Bar S:4E este declansat, c/iar si dupa perioade lungi de intrerupere a

consumului, de cantitati mici de alcool, declansindu)se o dorinta puternica de a ingera mai

multa bautura. Aceasta impiedica revenirea la consumul controlat.

: alta eplicatie relevata de cercetari recente ar fi faptul ca in anumite etape ale metabolizarii

alcoolului, rezulta asa numitii produsi de condensare dintre acetalde/ida si adrenalina sau

dopamina, care actioneaza la nivel cerebral asupra acelorasi receptori ca si opiaceele. 9artile

cerebrale asupra carora acestea actioneaza infuenteaza dispozitia si starea de confort psi/ic )

inca un indiciu important pentru semnificatia sentimentelor in procesul de instalare al

dependentei de alcool.

Abuzul cronic de alcool poate reduce cu pana la '"# concentratia endorfinelor, care sunt atat

de necesare pentru instalarea unei stari generale tonice. Acest lucru poate fi o eplicatie

pentru dorinta puternica de a consuma inlocuitorul alcool, intrandu)se de fapt intr)un cerc

vicios.

2auze psi/ice

u eista trasaturi universal valabile, dar din acest punct de vedere anumite caracteristici sunt

mai des intalnite la persoanele dependente de alcool<

*endinta de a evita problemele indiferent de capacitatea reala de a le rezolva.

esiguranta de sine si in/ibitie.

Bependenta de ceilalti.

2apacitate redusa de a se stapani, de a suporta neplaceri sau de a astepta o recompensa

$toleranta redusa la frustrare-.

Autostapanire eagerata si refulare a sentimentelor. Bificultati in satisfacerea nevoii de atasament si de apropiere.


42/53

Adesea o proasta dispozitie si o stare de confort psi/ic redus.

Bar aceste trasaturi pot fi la fel de bine si consecinte

ale consumului abuziv de alcool.

3n multe cazuri, dependenta are la baza automedicatia nereusita a golurilor sufletesti. Ha femei

se intalnesc des rani psi/ice din cauza unor abuzuri seuale sau unor agresiuni.

;recventa dependentilor este mai mare printre cei care provin din orfelinate sau din familii

dezorganizate. Bar ranile sufletesti nu sunt o conditie necesara sau suficienta pentru instalarea

dependentei.

Se pare insa ca, in multe cazuri, nu insusirile de persoalitate il fac pe om mai vulnerabil la

consumul de alcool, ci intreaga atitudine fata de viata a fiecaruia dintre noi. : trasatura

deosebit de pregnanta la aceste persoane este faptul ca stau in asteptarea a ceva mai bun. ;ie

ca speranta lor este reala sau nu, ei cred ca viata lor trebuie sa fie o continua ascensiune. Bar

in realitate viata decurge dupa o sinusoida mai mult sau mai putin pronuntata, iar dispozitia

este o suita de urcusuri si coborasuri intr)o alternanta continua. Alcoolicul incearca sa

niveleze aceasta sinuozitate a vietii pe cale c/imica sau pe cat posibil c/iar sa)i riduce nivelul.

9e termen

lung, efectul este eact invers.

2auze profesionale

Eista diferente considerabile intre frecventa cu care alcoolismul apare in cadrul diferitelor

grupe profesionale. 2ei care au asa numitele meserii alcoolice adica producatorii si

distribuirorii de bauturi alcoolice sunt deosebit de periclitati.Be asemenea sunt periclitati anga8atii in constructii, anga8atii in transporturi in special in

transporturi maritime, dar si liberii profesionisti fara program de lucru clar definit, precum si

meseriile cu multa rutina si fara program de lucru clar definit si meseriile cu multa rutina si

fara supervizare te/nica.

S)a constatat ca solicitatea si suprasolicitarea la locul de munca este adesea biruita cu a8utorul

alcoolului.


43/53

Este foarte important sa ai o pregatire de specialitate si sa dispui de un loc de munca ce)ti

corespunde si este sigur. Soma8ul este un factor de stres cu risc foarte mare.

Ha femei un grup de risc este cel al sotiilor fara servici, mai ales cand conditia lor economica

si sociala este buna.

2auze educative

9arintii care nu au avut nici un rol sau doar unul neinsemnat in evolutia dependentei de alcool

a copilului lor sunt c/inuiti de indoieli si de sentimente de vinovatie. %nii cred ca l)au rasfatat

prea mult, ca au sufocat copilul cu prea multa dragoste si caldura sufleteasca, altii cred ca au

fost prea severi, prea reci, ca i)au ingaduit prea putina libertate si l)au respins prea tare.

Baunatoare este si educatia in care copilul este supraingri8it si nu este lasat sa devina

independent.

;iecare dintre aceste moduri de comportament ar putea constitui un element in construirea

zidului numit dependenta.

Be regula nu se va gasi un raspuns simplu de genul cauza)efect. Be aceea aceste indoieli si

temeri isi au rostul lor atata vreme cat a8uta la intelegerea si rezolvarea problemei.

4ai simplu este raspunsul in acele cazuri in care unul dintre parinti este alcoolic, cand cea

mai importanta influenta este probabil aceea ca fiul sau fiica nu a invatat de la parinti cum sa

biruie o problema in mod corect. Besi tanarul a trait eperienta negativa a alcoolismului

parintelui sau poate prelua el insusi eemplul acestuia pentru a)si rezolva propriile probleme,

o invatare dupa model.

2auze conflictuale;iecare conflict in familie sau la locul de munca poate fi declansant pentru abuzul de alcool.

Bar si consumul ridicat de alcool este la randul sau cauza pentru dificultati familiale si

probleme profesionale, astfel incat conflictele cresc si se complica. Bevine din ce in ce mai

puternica dorinta de a evita aceste conflicte si astfel putem constata cum se inc/ide acest cerc

vicios, care dupa un timp nu mai poate fi rupt decat cu foarte mult efort.

Analizand mai indeaproape situatia, de fapt nu conflictul este cel care determina dependenta,ci modul cum este el abordat, cel in cauza putand sa)l rezolve sau sa)l evite. 3n acest sens nu


44/53

conflictul este problema, ci modul de abordare. %n lucru e cert alcoolul nu a8uta la evitarea

conflictelor.

2auze sociale

Atitudinea publicului larg fata de alcool si implicit fata de alcoolic este ec/ivoca. 3n timp ce

alcoolicul este dispretuit ca fiind betiv, sunt admirati toti cei care la un c/ef reusesc sa bea cat

mai mult. 2onsumul temporar ecesiv de alcool, de eemplu cu ocazia diferitelor sarbatri,

este considerat un semn al barbatiei. %n barbat adevarat este cel care suporta cat mai mult

alcool si, dimpotriva, cel ce nu bea de loc sau putin este considerat slab sau spargator de c/ef.

9rin aceasta larga acceptanta fata de alcool, opinia publica spri8ina consumul de alcool si

promoveaza involuntar pericolul instalarii alcoolismului. Societatea minimalizand consumul

crescut de alccol il a8uta de fapt pe cel amenintat de a deveni alcoolic sa se amageasca multa

vreme ca pericolul in care se afla nu este atat de mare.

Efectele consumului de alcool la nivel organismului

Bupa ce alcoolul a fost baut, acesta a8unge in stomac si in intestine de unde prin absorbtie

este preluat de singe si transmis prin aparatul circulator in tot organismul. Bin aceasta cauza

sunt afectate cu precadere tesuturile puternic irigate de sange.

Bin punct de vedere al efectului general al alcoolului asupra organismului acesta este in

primul rand un to$ic celular. El actioneaza ca o otrava pentru celule datorita efectului sau

/igroscopic, adica alcoolul in concentrati mari sustrage apa. Acest lucru duce la nivel celular

la separarea albuminelor aflate in stare coloidala in protoplasma si in final la coagularea

acesteia distrugand astfel celula. Bin acest punct de vedere nu este de mirare ca celulele

corpului omenesc vor fi grav deteriorate in urma unui consum abuziv si indelungat de alcool.

9e de alta parte alcoolul este un factor de stres pentru tot organismul producand o crestere a

tensiunii arteriale si sunt eliberate in organisn in masura mult mai mare substante ca lipide,

za/aruri si cortizon in circulatia sanguina.

Abuzul de alcool duce de asemenea la malnutritie, lipsind organismul de proteine, minerale si

vitamine. Ecesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire

de a resorbi substante ca proteine si vitaminele A, +( si 2, acidul floric si mai tarziu sodiu si


45/53

apa. 3ncapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale este

responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S)au observat la accoolici

concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina B, care se asociaza cu pierderea

insemnata de masa osoasa. 2a urmare creste pericolul aparitiei fracturilor.

:rganismul foloseste o mare cantitate de energie pentru inlaturarea alcoolului din organism,

energie care ar fi fost necesara organelor pentru buna lor functionare. 9entru metabolizarea

alcoolului la nivelul ficatului poate fi consumat pana la ?"# din oigenul disponibil acestui

organ. Beci alcoolul devine un paralizant metabolic.

2elulele cardiace si cele cerebrale care au deasemenea un consum ridicat de oigen sufera cel

mai mult datorita alcoolului.

Efectele alcoolului asupra organismului

Bupa cum se poate observa alcoolul afecteaza toate organele organismului


46/53


47/53

cancer esofagian. Si alte forme de cancer apar mai des la persoanele care abuzeaza de alcool.

Este vorba de cancerul bucal, laringean, intestinal, iar la femei cel mamar.

3ncapacitatea progresiva a intestinului su"tire de a absorbi substante vitale $proteine,vitaminele A si 2- este responsabila si de tulbularile nervoase de origina somatica. S)au

observat la accoolici concentratii sanguine scazute de calciu, fosfati si vitamina B, care se

asociaza cu pierderea insemna

33462100-Efectul-Alcoolului-Asupra-Serviciului.pdf

Documents

Transcript of 33462100-Efectul-Alcoolului-Asupra-Serviciului.pdf