3.2-Procesul Tehnologic
-
Upload
alex-pintoiu -
Category
Documents
-
view
147 -
download
0
Transcript of 3.2-Procesul Tehnologic
3.2.1. D escrierea procesului tehnologic si de automatizare pe Cracare Catalitica
3.2.1.1. G eneralitãţi
Procesele de cracare constau în transformarea hidrocarburilor grele în produse uşoare mai
valoroase. Aceastã transformare se poate realiza fie termic, fie catalitic. In prezent,
procedeele catalitice au înlocuit aproape total pe cele termice, deoarece catalizatorul
permite ca reacţiile de cracare sã aibã loc la temperaturi şi presiuni mai coborâte, producând
benzinã cu cifrã octanicã mai ridicatã, gaze de cracare mai stabile şi mai puţine produse
reziduale.
Procesul de cracare cataliticã în strat fluidizat (FCC) este un proces care utilizeazã un
catalizator sub formã de particule foarte mici care, sub acţiunea unui curent de gaze sau
vapori se comportã ca un fluid. In acest fel, catalizatorul este vehiculat continuu din zona
de reacţie în zona de regenerare, unde, prin arderea cocsului depus pe catalizator, se obţine,
pe lângã menţinerea activitãţii catalitice, şi cãldura necesarã în zona de reacţie pentru
cracarea materiei prime.
Unul dintre cele mai importante avantaje ale cracãrii catalitice în strat fluidizat este
capacitatea catalizatorului de a circula uşor între reactor şi regenerator atunci când este
fluidizat cu un flux de vapori corespunzãtor. In instalaţia FCC, faza de vapori din reactor
este formatã din hidrocarburi vaporizate şi abur, în timp ce în regenerator, mediul de
fluidizare este format din aer şi gazele combustibile. In acest mod, fluidizarea permite
contactul între catalizatorul regenerat fierbinte şi materia primã; catalizatorul fierbinte
vaporizeazã materia primã lichidã şi cracheazã catalitic materia primã vaporizatã pentru a
forma produse mai uşoare. Dupã ce hidrocarburile gazoase sunt separate de catalizatorul
uzat, hidrocarburile sub formã de vapori sunt rãcite şi apoi fracţionate în produsele dorite în
coloana principalã de fracţionare. Catalizatorul uzat este trimis din reactor în regenerator
unde cocsul depus este ars în vederea restabilirii activitãţii catalizatorului. In timpul arderii
cocsului, este eliberatã o mare cantitate de cãldurã. Cea mai mare parte a acestei cãlduri de
ardere este absorbitã de catalizatorul regenerat şi este transportatã înapoi la reactor de cãtre
catalizatorul regenerat fluidizat pentru a asigura cãldura necesarã procesului de reacţie.
Capacitatea de circulaţie continuã a catalizatorului fluidizat între reactor şi regenerator
permite operarea eficientã a Cracãrii Catalitice ca un proces continuu.
In acest capitol sunt prezentate: descrierea procesului tehnologic, automatizarea, fişa
regimului tehnologic, variaţia parametrilor de proces şi influenţe asupra calitãţii produselor,
evacuarea la canalizare şi unele prescripţii obligatorii pentru personalul care lucreazã în
aceastã instalaţie.
3.2.1.2. D escrierea procesului tehnologic pe reactie-regenerare
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Descrierea schemei tehnologice şi a procesului s-a făcut urmărind schemele detaliate care
au stat la baza proiectării. Urmărirea fluxurilor s-a făcut prin identificarea numărului
conductei tehnologice sau utilajului.
Materia primă cu o temperatură de aproximativ 60 0C vine de la rezervoarele T27, T28,
T29 în aspiraţia pompelor booster 09-FP4 A / B şi este refulată prin conducta PM-09F-001-
300-RUR3 în vasul tampon 09-FNV1, unde are loc separarea urmelor de apă din materia
prima, de unde este aspirata de pompele 09-FP1E/T si pompata prin conducta de refulare a
acestora, PM-09F- 002-200-RUR3,în mantaua schimbătorului de căldură 09-FE 21 A/B
unde se face schimb de căldură cu benzina grea, unde materia primă se încălzeşte până la
aproximativ 100 0C. Dupa ieşirea din 09-FE 21, pe conducta PM-09F-003-200-RUR4,
materia prima merge in continuare prin mantaua schimbătorului de căldură 09-FE 17 A / B,
unde se încălzeşte până la temperatura de 130 0C de la motorina usoara, urmând ca prin
conducta de ieşire PM - 09 F - 004-200-RUR4 să intre în schimbătorul de căldură 09-FE 18
unde face schimb de căldură cu motorina reziduală. De aici, cu temperatura de aprox. 140
C, prin conducta PM-09F-005-200-RUR4, materia primă intră în ultimul preîncălzitor
09-FE 2 A / B unde face schimb de căldură cu slurry (motorină cu praf de catalizator).
La ieşirea din schimbătorul 09-FE 2 A / B, cu o temperatură de aprox. 170 - 190 0C,
materia primă trece prin conducta PM-09F-006--B-150-RUR4 în cuptorul 09-FH2
(alimentarea se face pe doi paşi). Debitul de materie primă pe fiecare din cei doi paşi este
reglat la robinetele de reglare FRC - 137 - 1 şi FRC - 137 - 2.
La ieşirea din cuptor, materia primă cu o temperatură de aprox. 185÷240 0C merge prin
conducta PM-09F-008-200-RUR7 iar de aici alimenteaza riser-ul prin conducta PM-09F-
007-200-RUR7.
În functionare normală, alimentarea înăltată se realizează astfel:
- 75 % din materia primă este introdusă în riser prin patru distribuitoare speciale de tip
OPTIMIX, la elevatia de 8648 mm, alimentate prin conducte de 4”: PM-09F-604-100-
H2A2; PM-09F-604a-100-H2A2; PM-09F-604b-100-H2A2; PM-09F-604c-100-H2A2.
În vederea unei mai bune dispersii a materiei prime în stratul de catalizator, se introduce
abur de medie presiune în fiecare conductă de alimentare a riser-ului cu materie primă prin
conductele VM-09F-606a,b,c,d-50-MS12/H2A2. Necesarul de abur este reglat de robinetele
regulatoare 09FFV-604÷607;
- 25 % din materia primă este introdusă în riser prin două distribuitoare speciale de tip
OPTIMIX, la elevatia de 16648 mm, alimentate prin conducte de 3”: PM-09F-606-80-
H2A2 si PM-09F-606a-80-H2A2.
În vederea unei mai bune dispersii a materiei prime în stratul de catalizator, se introduce
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
abur de medie presiune în fiecare conductă de alimentare a riser-ului cu materie primă prin
conductele VM-09F-613a,b-50-MS12/H2A2. Necesarul de abur este reglat de robinetele
regulatoare 09-F-FV-628/629;
- reziduul recirculat (slurry) este introdus în riserul exterior prin intermediul unui
distribuitor special de tip OPTIMIX, la elevatia de 9648 mm, alimentat prin conducta PM-
609-80-H2A2. În vederea unei mai bune dispersii a reciclului de slurry în stratul de
catalizator, se introduce abur de medie presiune prin conducta
VM-09F-610-40-MS12/H2A2.
Pe colectoarele de abur VM-09F-604-80-MS12 si VM-09F-611-50-MS12 sunt prevăzute
separatoarele de abur 09F-V101 respectiv 09F-V102 în vederea separării picăturilor de
condens din aburul care se injectează în materia primă.
Alimentarea riser-ului sau by-passarea lui se face cu ajutorul celor douã robinete
regulatoare 09F-UV-106A şi 09F-UV-106B care se acţioneazã concomitent: când unul este
închis celãlalt este deschis.
La baza riserului se injectează abur de medie presiune prin conductele VM-09F-601-150-
MS12 (abur la pornire) si VM-09F-602-100/150-MS12 (aburul de liftare). Debitul de abur
este reglat de robinetele regulatoare 09F-FV-601, respectiv 09-F-FV-602.
În vederea asigurării unei mai bune fluidizări a catalizatorului se injectează gaz-lift la baza
riserului (gaz lift provenit de la vârful coloanei de absorbtie secundară din instalatia de
Concentrare Gaze) prin conducta nouă PG-09F-601-80-B1A1. Debitul de gaz lift necesar
este reglat de robinetul regulator 09F-FV-631.
Distilatul de emergentă (benzină nestabilizată de la sectia Fractionare) se introduce în
alimentarea riser-ului prin conducta PM-09F-172-50-RUR3, debitul necesar fiind reglat de
robinetul regulator 09F-FRC-105. Atunci când se introduce benzină în riser, este necesar ca
acest flux să aibă un debit constant, înainte de a fi introdus ca alimentare la sectia Reactie-
Regenerare. Dacă acest flux contine apă, el nu poate fi introdus în riser.
ATENTIE: APA NU TREBUIE SA FIE INTRODUSA LA RISER.
In riser, toate aceste fluxuri se amestecã cu catalizatorul care vine de la regenerator cu o
temperaturã de 6630C, se evaporã şi se încãlzesc pânã la 5400C prin cãldura luatã de la
catalizatorul fierbinte.
Circulaţia ascendentã a catalizatorului în riser se face în fazã diluatã (densitate 93 kg/m3) şi
dacã, datoritã unei cauze oarecare, alimentarea instalaţiei trebuie opritã sau redusã,
catalizatorul din riser va cãdea brusc, iar riser-ul se va înfunda la partea inferioarã cu o
masã de catalizator cu densitate mare (cca. 513 kg/m3).
Reacţiile de cracare au loc în timpul circulaţiei ascendente a amestecului catalizator-
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
hidrocarburi prin riser. La ieşire prin partea superioarã a riser-ului, amestecul catalizator –
produse de reacţie trece prin trei cicloane într-o singură treaptă care reţin cea mai mare
parte a catalizatorului şi o dirijeazã spre partea inferioarã a reactorului. Produsele de reacţie
în fazã de vapori cu urme de catalizator trec din separatoarele ciclon ale reactorului în
camera plenum iar de aici, în conducta de vapori a acestuia PG-09F-38-900-RUR14 care le
conduce la partea inferioarã a coloanei principale de fracţionare 09F-V8. Catalizatorul
reţinut de separatoarele ciclonice este dirijat, prin picioarele de scurgere ale acestora, spre
baza reactorului.
Principalele funcţii ale reactorului sunt:
să asigure o zonă pentru reacţiile finale de cracare ale vaporilor de hidrocarburi la
ieşirea din cicloane;
să asigure o zonă de liniştire pentru o mai bună separare a catalizatorului de produsele
de reacţie.
Din reactor, catalizatorul uzat, continând cca. 1% cocs, coboară în stripperul de catalizator
09F-V5, unde este stripat cu abur în scopul îndepărtării particulelor de hidrocarburi
adsorbite pe suprafata lui. Aburul este introdus în stripper prin conducta VM-09F-047-100-
RUR4 pe care este prevăzut un separator de picături 09F-V103. Din acest separator, aburul
este dirijat la conul stripper, la stripper si la conul reactorului prin conductele VM-09F-
617-100/150-MS11/MS12, VM-09F-619-80/100- MS11/MS12 si VM-09F-621-50/80-
MS11/MS12. Debitele de abur sunt reglate de următoarele bucle de reglare: 09F-FRC-625,
09F-FRC-624, respectiv 09F-FRC-626.
ATENTIE: ABURUL TREBUIE SA FIE USCAT
Alimentarea combinată pătrunde în Riser prin cele sase distribuitoare Optimix şi întâlneşte
catalizatorul regenerat ce vine din regenerator (prin conducta de catalizator regenerat) cu o
temperatură de 650÷680 0C. Pana la intalnirea cu materia prima catalizatorul este liftat cu
abur sau cu gaz lift de la varful coloanei de absorbtie secundara. La contactul materiei
prime cu catalizatorul fierbinte aceasta se vaporizeaza complet, formând cu catalizatorul un
amestec a cărui curgere se asimilează cu curgerea omogenă. Vaporii de materie primă
crează liftarea amestecului până în vârful riserului, unde are loc o primă treaptă de separare
a catalizatorului de produsele de reacţie, în cele trei cicloane (treapta I) conectate de riser.
Marea majoritate a reacţiilor de cracare au loc în riser când materia primă este în contact cu
catalizatorul, la temperatura de 515÷520 0C, reglarea temperaturii în riser făcându-se prin
bucla TRC 601, care acţionează asupra suberului (ventil glisant) de catalizator regenerat,
prin mărirea sau micşorarea debitului de catalizator care se amestecă cu materia primă.
Circulaţia ascendentă a catalizatorului în riser se face în fază diluată (densitate aprox. 93 Kg
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
/ m3) şi dacă datorită unei cauze oarecare, alimentarea instalaţiei trebuie redusă sau oprită,
catalizatorul din riser va cădea brusc, iar riserul se va înfunda cu o masă de catalizator cu
densitate mare (513 Kg / m3)
Catalizatorul se separă în cicloanele din treapta I şi este dirijat prin picioarele cicloanelor
către partea inferioară a reactorului. Produsele de reacţie în fază de vapori, împreună cu
catalizator antrenat ies pe partea superioară a separatoarelor ciclon şi trec în reactor
(09-FV 4) unde au loc reacţiile finale de cracare. Urmând o circulaţie ascendentă produsii
de reactie intră în cele trei separatoare ciclon ale reactorului, fixate de camera plenun a
reactorului (cicloane treapta a II-a). Aici sunt separate şi ultimele particule da catalizator
antrenat, produşii de reacţie trecând din camera plenum reactor, în conducta de vapori PG-
09F-038-900-RUR14 care alimentează coloana de fracţionare 09-FV 8.
Catalizatorul reţinut de cicloanele treapta a II-a este dirijat prin piciorele de scurgere ale
acestora spre baza reactorului.
Din reactor, catalizatorul, pe care în urma reacţiilor de cracare s-a depus cocs (se va denumi
catalizator uzat) cade în striperul 09-FV 5 unde se îndepărtează urmele de hidrocarburi
absorbite în catalizator prin striparea cu abur.
Aburul de stripare dupa ce iese din separatorul de picaturi 09F-V103 este introdus dupa
cum urmeaza:
pe conducta VM - 09F - 621-50/80-MS11/MS12 la conul striperului cu un debit
controlat de bucla de reglare 09F-FRC 626.
pe conducta VM - 09F - 617-100/150-MS11/MS12 la striper cu un debit controlat
de bucla de reglare 09F-FRC 625.
pe conducta VM - 09F - 619-80/100-MS11/MS12 la conul reactorului cu un debit
controlat de bucla de reglare 09F-FRC 624.
De aici aburul şi vaporii de hidrocarburi trec în reactor iar catalizatorul stripat, merge prin
conducta de catalizator uzat, în regeneratorul 09-FV3. Nivelul de catalizator din conducta
de transport şi din striper asigură o presiune suficientă pentru a învinge diferenţa dintre
presiunea regeneratorului şi a reactorului şi a asigura curgerea prin suberul (ventil glisant)
de catalizator uzat.
Nivelul de catalizator din reactor este reglat de bucla de reglare LRC - 602 care acţionează
asupra suberului aflat pe conducta de catalizator uzat.
În regenerator, cocsul depus pe catalizator în reactor, este ars în prezenţa aerului distribuit
uniform prin distribuitorul de aer de la baza regeneratorului.
Funcţie de densitatea stratului de catalizator sunt create trei zone pe înălţimea
regeneratorului: faza densă, faza diluată şi faza gaz. Marea majoritate a cocsului depus pe
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
catalizator este ars în faza densă (partea inferioară), se continuă în faza diluată (unde au loc
şi reacţiile de conversie a oxidului de carbon la bioxid de carbon), gazele de ardere
(amestec format din bioxid de carbon, monoxid de carbon, oxigen, azot) părăsind
regeneratorul prin patru baterii de cicloane.
Rolul cicloanelor (treapta I şi II) este de a separa catalizatorul antrenat de gazele arse şi prin
intermediul picioarelor de scurgere, să-l întoarcă înapoi în faza densă. Gazele arse (faza
gaz) intră în camera plenum regenerator cu o temperatură de 680 - 690 0C după care, prin
intermediul conductei PG-09F-030-1200-RUR7 trec în camera cu orificii 09-FV 11. Pe
această conductă este amplasat şuberul special cu două pene (ventil glisant cu două pene
sau „slide valve”), care are rolul de a regla (bucla PDIC - 80) diferenţa de presiune dintre
reactor şi regenerator. Dupa acest subar gazele arse sunt dirijate spre cos sau spre cazanul
recuperator prin intermediul ventilului glisant cu doua cai. Pentru cazurile de pornire a
instalaţiei sunt prevăzute pe regenerator deasupra distribuitorului de aer două ştuţuri
speciale tip „lance” prin care este pulverizată în stratul de catalizator motorină (torch-oil)
care asigură producerea de cocs necesară realizării nivelului termic.
Motorina este adusă la regenerator prin conducta PM-09F-087-40-RUR3 cu debit controlat
de robinetul 09F-HV-57. În situaţiile în care în regenerator se dezvoltă temperaturi excesiv
de ridicate, există posibilitatea de a injecta condens pulverizat prin patru ştuţuri speciale
montate sub intrarea în fiecare grup de cicloane.
Apa demineralizată (sau condens) este adusă la regenerator prin conducta CR-09F-083-50-
RUR1 cu debit controlat de 09F-HV-53. Agentul de pulverizare în cazul motorinei pentru
ars şi a condensului la regenerator este aburul adus prin conductele VM - 09F - 062-40-
RUR4 şi VM - 09F - 063-40-RUR4. Debitul de abur este controlat de robinetul de reglare
09F-HV-50.
Catalizatorul regenerat cu o temperatură de aprox. 663 0C trece în conducta de catalizator
regenerat şi ajunge la nodul de amestec de la baza riserului unde întâlneşte materia primă
(alimentare combinată). Pe această conductă se află un şuber special (ventil glisant) care
este comandat de bucla de reglare F-TRC-601 care reglează temperatura din reactor.
Ventilul glisant de pe conducta de catalizator regenerat mai este controlat de o buclă de
reglare PDIC - 604 care acţionează prin intermediul unui bloc de selecţie.
Aerul necesar arderii cocsului de pe catalizator este furnizat de către suflanta 09F - C1.
Suflanta este un compresor centrifugal, antrenată de o turbină cu condensare totala. Aburul
de antrenare a turbinei, este abur de înaltă presiune (35 bar) şi vine pe conducta VI -09F-
071-250/150-RUR5 la separatorul de condens 09-FV - 15 de unde pe conducta VI-09F-
072-150-RUR5 intră în turbină.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Suflanta aspiră aerul din atmosferă prin intermediul unui filtru şi al unui amortizor de
zgomot şi îl refulează pe conducta NT-09F-025-750-RUR1 spre cuptorul de încălzirea
aerului 09F - H1 de la baza regeneratorului. Pe această conductă se află o clapetă specială
comandată de traductorul de presiune 09F - PD - 068 care măsoară diferenţa de presiune
dintre refularea suflantei şi partea superioară a regeneratorului.
Debitul de aer la regenerator este reglat prin modificarea turaţiei suflantei, cu ajutorul
buclei de reglare FRC - 58 care controlează debitul de abur de înaltă presiune admis în
turbină.
Reglarea fină se face astfel: cvasitotalitatea oxigenului este consumată în stratul dens de
catalizator de la baza regeneratorului pentru arderea cocsului la CO2 şi CO; în cazul
prezenţei oxigenului în exces, acesta poate întreţine arderea finală a CO la CO2 în faza
diluată degajându-se o cantitate de căldură ceea ce conduce la o creştere sensibilă a
temperaturii în aceste zone.
O astfel de creştere a temperaturii, este o indicaţie clară a existenţei oxigenului în exces şi
astfel debitul de aer este ajustat de către ventilul TDV - 59, amplasat pe conducta de by -
pass în atmosferă a suflantei, comandat de traductorul diferenţă de temperatură TDT - 59
din bucla de reglare DTRC - 59. După şuberul special cu două discuri (ventilul glisant cu
două pene), gazele de ardere de la regenerator intră în camera de orificii 09-FV11, unde
are loc o detentă, după care trec prin conducta PG-09F-032-1500-RUR7 la cazanul
recuperator 09-FH4, CO Boyler. La ieşirea din camera de orificii se află montat suberul cu
două căi, care dirijează gazele de ardere, fie la CO Boyler, fie prin conducta FG-09F-033-
1500-RUR7 la coşul metalic al CO - Boylerului.
Aburul provenit din eşaparea turbinei suflantei este preluat prin sistemul de vacuum creat
de două baterii de ejectoare şi trimis în condensatorul de suprafaţă 09-FE13. Agentul de
răcire este apa recirculată şi este preluat din reţea, după care intră în cele două
compartimente ale condensatorului. Returul de apă caldă părăseşte condensatorul pe la
partea inferioară după care intră în reţea. Condensul provenit din aburul de la turbină, este
preluat de trei pompe 09-FP11T,E,C (două antrenate cu turbină iar una cu motor electric).
Din refularea pompelor condensul rece este trimis la sistemul de etanşare cu apă şi se
distribuie fie la vasul degazor 09-YV9, fie la reţeaua de condens a rafinăriei. Pe această
conductă (refularea pompelor 09-FP 11 T,E,C) se află amplasat robinetul de reglare LV -
021, care controlează debitul de condensat şi face parte din bucla de reglare a nivelului din
condensatorul de suprafaţă LRC - 021.
Din conducta principală de condens se ramifică două linii: CR-09F-083-80-RUR1 care
alimentează sistemul de stropire de la regenerator şi CR-09G-070-50-RUR1 care merge la
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
vasul 09-GV-3 din cadrul instalaţiei FG.
Catalizatorul, fie cel proaspăt, fie cel de echilibru, se introduce în instalaţie în şopronul
amenajat special în acest scop şi este vehiculat prin transport pneumatic la unul din cele
două vase, (bunkere) de catalizator; 09-FV1 - pentru catalizatorul proaspăt, 09-FV2 -
pentru catalizatorul de echilibru. Astfel din pâlnia de încărcare a şopronului, catalizatorul
este preluat şi fluidizat de aerul tehnic preluat din reţea. Încărcarea catalizatorului în vasele
09-FV1, 09-FV2 se face cu ajutorul vacuumului creat de ejectorul 09F - J1. Aburul necesar
funcţionării ejectorului (abur de medie presiune: 16 bar) trece prin conducta VM-09F-067-
150-RUR4 în vasul separator de condens 09-FV16 şi intră în ejector pe conducta VM -
09F - 068-150-RUR4. Din vasul de catalizator 09-FV2 se încarcă instalaţia cu catalizator
de echilibru. Acesta este evacuat în faza fluidizată (cu ajutorul aerului tehnic) pe la partea
inferioară (conică) a vasului pe conducta K - 09F - 012B-100-RUR9 de unde prin
colectorul K-09F-012-100/150-RUR9 intră în regenerator. Tot prin acest colector se face şi
operaţia inversă - descărcarea catalizatorului fierbinte, dar trecând prin conducta de
încărcare a bunkerelor K-09F-010-100-RUR9. De asemenea, la acelaşi colector este
racordată şi conducta K - 09F - 070-100-RUR9 la care sunt conectate toate racordurile de
evacuare prin vacuum cu care sunt prevăzute striperul 09-FV5, riserul şi cuptorul 09-FH1.
Din vasul da catalizator 09-FV1 se introduce în proces catalizatorul proaspăt de
completare. Este trimis la regenerator prin conducta K-09F-013-50-RUR9, sau prin
colectorul K - 09F - 012, tot în stare fluidizată.
Cele patru ventile glisante de pe grupul de reacţie sunt acţionate printr-un sistem hidraulic,
care utilizează ca agent un ulei special, cu stabilitate ridicată, necoroziv şi cu temperatură
de congelare foarte scăzută. În principal, sistemul este alcătuit din două vase de ulei şi
pompele de vehiculare. Din vasul de recepţie al sistemului hidraulic 09-FV7 (vasul de
joasă presiune), uleiul este aspirat de pompele 09-F-P8 A,B,C. Acestea sunt pompe cu
piston antrenate direct cu abur care vine în cilindrii pe conducta VM - 09F - 276A-20-
RUR4 (abur de medie presiune, 16 bar). Pe această conductă se află robinetul de reglare
PV - 242 care face parte din bucla de reglare a presiunii uleiului din sistemul hidraulic,
PRC-242.
Din refularea pompelor 09-FP8 - A,B,C uleiul intră în colectorul PU-09F-264-80-RUR4
care alimentează dispozitivele de acţionare ale tuturor ventilelor glisante.
În cazul defectării pompelor de ulei (09-FP8), circulaţia uleiului se menţine, pentru o
perioadă scurtă de timp, cu ajutorul uleiului din vasul de înaltă presiune 09-FV6 unde se
menţine o presiune de aprox. 17,5 bar cu ajutorul azotului din reţeaua de înaltă presiune. În
astfel de situaţii, uleiul iese pe la partea inferioară a vasului şi intră în colectorul PU-09F-
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
264-100-RUR4.
Uleiul alimentat la fiecare şuber poate trece prin dispozitivul automat de acţionare care îl
dirijează de o parte sau alta a cilindrului hidraulic funcţie de semnalul primit de la
regulatorul respectiv.
De asemenea, suberele pot fi acţionate şi prin operarea manuală a unui ventil cu patru căi,
care îndeplineşte aceiaşi funcţie ca şi dispozitivul automat.
În aceste situaţii funcţionarea sistemului automat trebuie oprită, întrucât acesta tinde să se
opună acţionării manuale a şuberului. Din sistemul de acţionare a fiecărui şuber uleiul se
întoarce în vasul acumulator 09-FV7. În cazul lipsei totale a uleiului hidraulic, şuberele pot
fi operate prin intermediul unor roţi de mână cu care este echipat fiecare dintre ele. Când
se face această operaţie se întrerupe alimentarea cu ulei.
Produsele de reacţie din reactor, trec în secţia de fracţionare, pe la partea inferioară a
coloanei de fracţionare 09-FV8. În această coloană efuentul este fracţionat în produse şi
fluxuri de reciclu: slurry, motorină grea, motorină uşoară, benzină grea, benzină şi gaze.
Efluentul din reactor (vapori supraîncălziţi) intră în coloană cu o temperatură de 510 - 515 0C şi, înainte de a începe funcţionarea, trebuie răcit la o temperatură de 320 - 330 0C. În
acest scop, efuentul reactorului este contactat pe cele 6 talere inel şi disc de la baza
coloanei cu un flux important de slurry rece provenit de la următoarele aparate: 09-FE - 2
A / B , 09-FE - 3, 09-FE - 23 A / B, 09-GE - 12. Fluxul de slurry intră în coloană pe
colectorul PM - 09F - 138-250-RUR10 cu aproximativ 250 0C. Utilizarea talerelor inel şi
disc în această situaţie este recomandabilă datorită volumului mare de vapori cu care se
lucrează, având rolul atât de a răci efluentul cât şi de a spăla şi trimite în baza coloanei
urmele de catalizator aduse din reactor.
Din baza coloanei, slurry intră în aspiraţia pompelor 09-FP - 2 A,B (ambele antrenate cu
turbine) şi este împins în colectorul PM-09F- 130 - 250 -RUR11.
Din acest colector o parte din slurry este recirculată pe conducta PM-09F-130C-100-
RUR11 direct în colectorul de retur slurry cu un debit controlat de bucla de reglare FRC -
168 de pe această conductă. O altă parte din slurry este trimisă în instalaţia F.G., la
refierbătorul 09-GE - 12 de la coloana de debutanizare, pe conducta PM-09F-130D-150-
RUR11, de unde se înapoiază în colectorul de retur pe conducta PM - 09F - 140-150-
RUR10.
O altă parte din slurry este preluată din colector pe conducta PM - 09F - 131-100-RUR11şi
trimisă la schimbătorul de căldură cu materia primă 09-FE-2 A/ B, de la care revine pe
conducta PM - 09F-132-100-RUR10 în colectorul de retur. Debitul de slurry de pe acest
circuit este controlat de bucla de reglare FRC-162, prin robinetul de reglare 09-FV - 162,
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
montat pe conducta PM - 09F-132-100-RUR10. Din această linie se preia prin conducta
PM - 09F-141-80-RUR10 o cantitate de slurry retur direct la baza coloanei 09-FV - 8.
Acest debit este controlat de robinetul de reglare HV - 165 acţionat manual pe teren.
O altă parte din slurry este preluată din colector pe conducta PM - 09F - 133-100-
RUR11şi trimisă în fascicolul tubular al generatorului de abur 09-FE-3. De aici pe
conducta PM - 09F - 134-100-RUR10 intră în colectorul de retur cu un debit controlat de
bucla de reglare FRC-161.Generatorul de abur este alimentat cu apă demineralizată şi
deacrată pe conducta ADT - 09F - 193-50-RUR4 de către pompele 09-YP6T, E, cu un
debit reglat de bucla de reglare FRC - 158.
Aburul produs (15 bar) părăseşte generatorul 09-FE - 3 pe conducta VM - 09F -195-150-
RUR4 şi merge la separatorul de condens 09-FV - 18. De aici, aburul circulă pe conducta
VM - 09F - 195A-150-RUR4 la supraîncălzitorul de abur 09-FE - 23 A / B unde se
încălzeşte până la circa 210 0C şi pe conducta VM - 09F - 196-150- RUR4 intră în
colectorul de abur de medie presiune al instalaţiei.
Căldura necesară supraîncălzirii aburului este furnizată de o altă parte din slurry
recirculat, care este preluat din colector pe conducta PM - 09F - 137-40-RUR11şi este
trimis la schimbătorul 09-FE - 23 A / B de unde intră în colectorul de retur prin conducta
PM - 09F - 238-40-RUR10. Debitul de slurry din acest circuit este controlat de bucla de
reglare 09F - FRC - 157 prin robinetul de reglare FV - 157 de pe conducta PM - 09F - 23-
40-RUR108.
În sfârşit, o ultimă parte a debitului de slurry este preluată din colector pe conducta PM-
09F-135-80-RUR11 şi intră în partea inferioară a decantorului de nămol FV - 12. În
această zonă, slurry este amestecat, pentru diluţie, cu un flux de motorină grea. Asfel, o
parte din slurry intră în decantor cu o concentraţie mare de catalizator, care cade uşor spre
baza vasului şi iese pe conducta PM - 09F – 610-80- H2A2 cu un debit controlat de bucla
de reglare FRC - 149. Acest flux dupa ce trece prin cele doua filtre 09F-F2 B are doua
directii, una in conducta de by-passare a reserului iar cealalta intra in riser printr-un
ditribuitor situat intre cele doua distribuitoare Optimix.
Cealaltă parte din slurry intrat în decantor, împreună cu motorina de diluţie constituind
fluxul de motorină reziduală, părăseşte decantorul pe la partea superioară şi se desparte în
două fluxuri: unul se întoarce la coloana 09-FV - 8 pe talerul inelar numărul 3 prin
conducta PM-09F-136-80-RUR11 debit controlat de bucla FRC - 151, celălalt constituie
fluxul de motorină reziduală propriuzisă şi merge pe conducta PM - 09F - 143-80-RUR11
la schimbătorul de căldură 09-FE - 18 unde face schimb de căldură cu materia primă,
răcindu-se până la cca. 1500C . De aici, pe conducta PM-09F-144-RUR11 motorina
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
reziduală merge la răcitorul final 09-FE4 A F. Acesta este constituit din trei baterii a
câte două aparate dintre care două baterii se află în funcţiune, a treia fiind rezervă pentru
operaţii de întreţinere - curăţire.
Răcit la aprox. 600C fluxul de motorină reziduală iese din răcitorul 09-FE4 A-F pe
conducta PM - 09F - 145-80-RUR3 şi intră în aspiraţia pompelor 09-FP - 12 A/B. Aceste
pompe refulează motorina reziduală la depozit pe conducta PM - 09F - 146 -80-RUR3 cu
un debit reglat de bucla FRC - 148.
Vaporii supraîncălziţi ai efluentului din reactor după ce au fost răciţi prin contractarea cu
reciclul de slurry, urcă în coloana 09-FV - 8, în zona în care distilă motorina grea, fiind
contactaţi de refluxul intern de motorină grea introdus în coloană sub talerul acumulator
numărul 2.
Refluxul recirculat de motorină grea este preluat din coloana 09-FV - 8 de pa talerul
acumulator numărul 2 cu o temperatură de aproximativ 275 0C pe conducta PM - 09F -
125-350 - RUR12, merge în aspiraţia pompelor 09-FP3 A/B. De aici o parte din motorină
este împinsă pe conducta PM-09F-128-150-RUR12 înapoi în coloana 09-FV - 8 imediat
sub talerul acumulator numărul 2 cu un debit comandat funcţie de nivelul de pe talerul
acumulator numărul 2 de bucla de reglare FRC - 190 în cascadă cu bucla LC - 172.
O altă parte din motorina grea care constituie refluxul recirculant propriu-zis este trimis pe
conductele PM-09F-126-200/250-RUR12 şi PM-09F-127-100-RUR12 la instalaţiile FG la
refierbătorul coloanei de debutanizare 09-GE - 11 pentru aport termic.
Refluxul recirculat revine în instalaţie pe conductele PM-09F-152-200-RUR3 şi PM-09F-
158-100-RUR12 şi cu o temperatură de circa 230 0C reintră în coloana 09-FV - 8 pe talerul
numărul 25 unde în circulaţie descendentă spre talerul acumulator nr. 2 răceşte în
continuare vaporii de efluent şi condensează motorina grea conţinută în aceştia.
O parte din motorina grea returnată spre coloană este trimisă pe conducta PM - 09F - 154-
80-RUR3 în aspiraţia pompelor 09-FP - 13 A / B. De aici pe conducta PM-09F-155A-50-
RUR3, PM-09F-155B-50-RUR3 şi PM-09F-155-50-RUR3 intră în răcitorul 09-FE - 22
(cu apă) unde se răceşte până la aproximativ 180 0C şi pe conducta PM-09F-150-50-RUR3
intră la baza decantorului 09-FV - 12 pentru diluarea fluxului de slurry cu debit controlat
de bucla de reglare FRC - 152. Din conducta de refulare a pompelor 09-FP– 13A/B pe
conducta PM-09F-158-40-RUR3, o parte din motorina grea este trimisă la sistemul de
spălare şi etanşare a pompelor şi aparaturii AMC prin care se vehiculează slurry. De
asemenea, prin conducta PM-09F-156-50-RUR3, după răcitorul 09-FE - 22 se ramifică o
conductă PM-09F-087-40-RUR3 prin care se poate trimite un flux de motorină grea la
sistemul de motorină pentru ars (torchoil) de la regeneratorul 09-FV - 3.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Vaporii rămaşi din efluentul de reacţie după ce au fost răciţi în secţia de motorină grea îşi
continuă mersul ascendent şi trec în secţia de motorină uşoară unde sunt contactaţi mai întâi
cu refluxul intern de motorină uşoară introdus în coloană sub talerul acumulator nr. 1.
Refluxul recirculant de motorină uşoară este preluat din coloana 09-FV - 8 de pe talerul
acumulator nr. 1 cu o temperatură de aprox. 230 0C şi pe conductele PM-09F-115-250-
RUR3, PM-09F-115A-250-RUR3 şi PM-09F-115B-250-RUR3 intră în aspiraţia pompelor
09-FP - 5 A / B.
De aici o parte din motorină este împinsă pe conductele PM-09F-116A-200-RUR3, PM-
09F-116B-200-RUR3 şi PM-09F-116-200/100-RUR3 înapoi la coloana 09-FV - 8 imediat
sub talerul acumulator nr.1 cu un debit controlat funcţie de nivelul de pe talerul acumulator
nr.1 de bucla de reglare FRC - 208 în cascadă cu bucla LRC - 171.
O altă parte din motorina uşoară care constituie fluxul de recirculare propriu-zis este trimisă
pe conducta PM-09F-112-150-RUR3 în instalaţia FG unde se utilizează ca agent termic la
refierbătorul 09-GE - 9 şi ca absorbant secundar la coloana 09-GV - 7.
Refluxul recirculant revine în instalaţie pe conducta PM-09F-151-150-RUR3 şi cu o
temperatură de aprox. 100 0C intră în coloana de fracţionare pe talerul nr. 18 unde prin
curgere descendentă spre talerul acumulator nr. 1 răceşte în continuare vaporii de efluent ai
reactorului şi condensează motorina uşoară conţinută de aceştia.
Motorina uşoară produsă este preluată din conducta PM-09F-115-250-RUR3 şi pe conducta
PM-09F-118-150-RUR3 intră în partea superioară a coloanei de stripare motorină uşoară
09-FV - 10 cu un debit reglat funcţie de nivelul din baza coloanei de bucla de reglare LRC -
213.
Aburul de stripare (16 bar) intră în partea inferioară a coloanei 09-FV - 10 pe conducta VJ-
09F-216-100-RUR1 cu un debit reglat de bucla de reglare FRC - 215. Aburul de stripare
împreună cu vaporii extraşi prin stripare părăseşte coloana pe la partea superioară şi pe
conducta PM-09F-120-200-RUR3 intră în coloana 09-FV - 8 deasupra talerului acumulator
nr.1.
Motorina uşoară stripată iese din coloana 09-FV - 10 pe la partea inferioară a acesteia şi pe
conductele PM-09F-121-150-RUR3, PM-09F-121A-150-RUR3 şi PM-09F-121B-150-
RUR3 intră în aspiraţia pompelor 09-FP6 A / B. De aici pe conductele PM-09F-122A-100-
RUR3, PM-09F-122B-100-RUR3 şi PM-09F-122C-100-RUR3 motorina cu o temperatură
de aprox. 225 0C este împinsă în fascicolul tubular (ţevi) al schimbătorului 09-FE - 17 A /
B, unde cedează căldură materiei prime, răcindu-se până la aprox.135 0C. De aici motorina
uşoară merge pe conducta PM-09F-123-100-RUR3 la răcitorul de motorină uşoară (cu aer)
09-FE - 10, unde se răceşte până la o temperatură de aprox. 75 0C. De aici motorina uşoară
merge pe conducta PM-09F-124-100-RUR3 la depozit cu un debit controlat de bucla de
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
3.2.2. Descrierea procesului tehnologic - secţia de fracţionare
3.2.2.1. Generalităţi
Efluentul de la reactorul de CRACARE CATALITICĂ trebuie să fie separat în coloana de
fracţionare în produse şi fluxuri de reciclu :
-reziduu (slurry);
-motorină grea (HCO);
-motorină uşoară (LCO);
-benzină grea;
-benzină nestabilizată;
-gaze bogate.
Coloana de fracţionare a instalaţiei de CRACARE CATALITICĂ este foarte asemănătoare
cu coloana de distilaţie atmosferică. În ambele cazuri benzina reprezintă produsul de vârf,
produsele mai grele fiind obţinute ca fracţii laterale.
FUNCŢIONAREA LOR DIFERĂ ÎN DOUA PRIVINŢE:
-La coloana de fracţionare a instalaţiei de CRACARE CATALITICĂ, produsul de vârf
conţine pe lânga benzină şi o mare cantitate de gaze;
-Alimentarea coloanei de fracţionare a instalaţiei de cracare catalitică este constituită din
vapori supraîncalziţi de hidrocarburi la 5200C şi 1,4 barG (efluentul de la reactor). Aceasta
implică adaptarea unor soluţii pentru îndepărtarea excedentului de căldură.
3.2.2.2. Descrierea procesului
Prezentarea fluxului tehnologic al instalaţiei de fracţionare este în conformitate cu schema
de proces nr. 30-0165.04-0 şi schema de conducte şi automatizare nr. 36-0921.03 filele
1÷7.
Efluentul în stare de vapori de la reactor este dirijat prin linia PG-09F-038-900-RUR14 la
baza coloanei de fracţionare 09F-V8. Înainte de a începe fracţionarea, efluentul trebuie răcit
de la 524-5320C la circa 345-3700C. În acest scop efluentul este contactat pe cele 6 talere
tip inel şi disc din baza coloanei cu un flux de slurry recirculat de la urmatoarele aparate de
schimb de căldură:
- 09F-E2A,B preîncălzitor materie primă / slurry;
- 09F-E3 generator de abur;
- 09F-E23A,B supraîncălzitor abur;
- 09G-E12 refierbător coloană debutanizare.
Fluxul recirculat de slurry intră în coloană deasupra talerului 2 tip disc prin conducta PM-
09F-138-250-RUR10, cu o temperatura de circa 2300C.
Debitul de slurry este menţinut constant cu ajutorul următoarelor bucle de reglare :
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
- 09F-FRC-157 slurry de la 09F-E23A,B;
- 09F-FRC-161 slurry de la 09F-E3;
- 09F-FRC-162 slurry de la 09F-E2A,B;
- 09G-FRC-106 slurry de la 09G-E12.
Utilizarea talerelor inel şi disc în baza coloanei este recomandabilă datorită volumului mare
de vapori din aceasta zonă. Acest sistem are atât rolul de a răci efluentul reactorului, cât şi
de a spăla şi trimite în baza coloanei particulele de catalizator aduse din reactor.
Din baza coloanei, fluxul de slurry este dirijat în aspiraţia pompelor 09F-P2A,B (ambele
antrenate cu turbină) prin liniile PM-09F-129A,B-300-RUR11 de unde este împins în
colectorul de slurry PM-09F-130-250-RUR11.
3.2.2.2.3 Circuitul de slurry.
Din colectorul de slurry (PM-09F-130-250-RUR11) pleacă următoarele circuite:
- O parte din slurry este preluată prin conducta PM-09F-131-100-RUR11, prevăzută cu
robinet de secţionare la plecare din colectorul principal şi dirijată la preîncălzitorul de
materie prima 09F-E2A,B. Fluxul de slurry circulă prin tuburile celor două schimbătoare în
serie. Debitul de slurry care cedează căldura materiei prime este măsurat şi reglat cu bucla
de reglare 09F-FRC-162 situată pe conducta de ieşire slurry din PM-09F-132-100-RUR10.
Slurry cu temperatura de circa 1720C măsurată cu 09F-TI-139 este dirijat în colectorul de
recirculare PM-09F-138-250-RUR10.
- O altă parte din slurry este preluată prin conducta PM-09F-139-100-RUR10 şi recirculată
direct în colectorul de recirculare slurry PM-09F-138-250-RUR10.
- O altă parte din slurry este preluată prin conducta PM-09F-133-10-RUR11, prevăzută cu
robinet de secţionare la plecare din colectorul principal şi dirijată la generatorul de abur
09F-E3. Slurry circulă prin fasciculul tubular vertical al 09F-E3 prin mantaua căruia circulă
apa care se transformă în abur.
Din 09F-E3 fluxul de slurry la temperatura de circa 2220C este dirijat prin conducta PM-
09F-134-100-RUR10 înapoi în colectorul de retur PM-09F-138-250-RUR10 având debitul
controlat de bucla de reglare 09F-FRC-161 prin robinetul de reglare 09F-FV-161 montat pe
conducta PM-09F-134-100-RUR10.
Fasciculul tubular al generatorului de abur este protejat împotriva suprapresiunii de supapa
de siguranţa 09F-SS-13 montată pe conducta PM-09F-134-100-RUR10, la ieşirea din 09F-
E3.
Generatorul de abur este alimentat cu apă demineralizată şi deaerată pe conducta ATD-09F-
193-50-RUR4.
Apa tratată este asigurată prin următorul circuit:
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Din vasul degazor 09Y-V9 apa tratată este dirijată cu ajutorul pompelor 09Y-P6A,B prin
linia ATD-09F-193-50-RUR5 în alimentarea generatorului de medie presiune 09F-E3.
Debitul este controlat cu ajutorul robinetului regulator 09F-FV-158 comandat de bucla de
reglare 09F-FIC-158. Semnalele primite de la buclele de măsurare a nivelului şi a debitului
de abur (produs în generatorul 09F-E3) 09F-LIC-159, respectiv 09F-FI-153 intră în
selectorul de semnal 09F-XY-159, unde este selectată valoarea minimă ca ieşire spre bucla
de reglare 09F-FIC-158.
Aburul produs (14ata) părăseşte generatorul pe conducta VM-09F-195-150-RUR4 şi intră
în vasul 09F-V18. Din vasul 09F-V18 aburul iese pe conducta VM-09F-195A-150-RUR4 şi
intră în supraîncălzitorul 09F-E23A,B şi de aici în colectorul de abur de medie presiune al
instalaţiei. Aburul produs are debitul măsurat şi înregistrat (09F-FR-153).
În sfârşit, o ultimă parte a debitului de slurry este preluată din colector pe conducta PM-
09F-135-80-RUR11 cu robinet de secţionare la plecare din colector şi dirijată la partea
inferioară a decantorului de slurry 09F-V12. În această zonă, fluxul de slurry este amestecat
pentru diluare cu un flux de motorină grea care este dirijat prin conducta PM-09F-156-50-
RUR3 (după 09F-E22) la baza decantorului. Debitul de motorină grea de diluare este
măsurat şi reglat cu bucla de reglare 09F-FRC-152 prin robinetul de reglare 09F-FV-152
montat pe conducta PM-09F-156-50-RUR3.
Scopul introducerii motorinei de diluare este acela de a favoriza decantarea particulelor
solide de catalizator. Astfel, o parte din fluxul de slurry intrat în decantor cu o concentraţie
mare de particule de catalizator cade spre baza vasului şi iese prin conducta PM-09F-149-
50-RUR11 cu debit controlat de bucla de reglare 09F-FRC-149 prin robinetul de reglare
09F-FV-149 montat pe această conductă. Acest flux dupa ce trece prin cele doua filtre 09F-
F2B este dirijat prin conducta PM-09F-610-80-H2A2 la alimentare înalţată la RISER 09F-
V4 (intre cele doua seturi de alimentare Optimix ) sau in conducta PM-09F-085-100-RUR7
de by-passare a materiei prime la riser. În decantor la vârf se separă slurry cu motorina de
diluare, care părăseşte decantorul pe la partea superioară şi se desparte în două fluxuri:
-Unul se întoarce înapoi la coloana de fracţionare 09F-V8, pe talerul inelar nr. 6, reglat de
bucla de reglare 09F-FRC-151 cu robinetul de reglare 09F-FV-151 montat pe linia PM-
09F-136-80-RUR11.
-Celălalt flux constituie reziduu limpezit propriu-zis şi este dirijat prin conducta PM-09F-
136-80-RUR11 la răcitorul cu aer 09F-E4A,B,C,E,F,G unde se răceşte de la circa 355 0C la
800C. De aici, prin conducta PM-09F-145-80-RUR3 reziduul limpezit este dirijat în trasul
pompelor 09F-P12A,B şi de aici la limita instalaţiei, spre depozit. Debitul de reziduu
limpezit este reglat de bucla de reglare 09F-FRC-148 prin robinetul de reglare 09F-FV-148
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
montat pe conducta PM-09F-146-80-RUR3.
Vaporii supraîncălziţi ai efluentului din reactor după ce au fost răciţi, prin contactare cu
reciclu de slurry, urcă în coloana 09F-V8, în secţia de motorină grea, fiind contactaţi cu
refluxul intern de motorină grea.
3.2.2.2.4. Circuitul de motorină grea
Motorina grea recirculată se preia din tancul acumulator care se găseşte amplasat între
talerele 27 şi 28, prin linia PM-09F-125-350-RUR12 şi se dirijează în aspiraţia pompelor
09F-P3A,B, de unde este refulată prin conducta PM-09F-126-200-RUR12 în instalaţia de
FRACŢIONARE GPL, ca agent termic la refierbătorul coloanei de debutanizare a benzinei,
09G-E11. După cedarea căldurii, motorina grea recirculată cu temperatura de 2000C se
întoarce în coloana 09F-V8 prin linia PM-09F-152-200-RUR3 pe talerul 25, unde prin
circulaţie descedentă spre talerul acumulator (dintre talerele 27 şi 28) răceşte în continuare
vaporii de efluent şi condensează motorina grea conţinută în acesta.
Tot din refularea pompelor 09F-P3A,B, prin conducta PM-09F-482-100-RUR12/RUR11 se
dirijează motorina grea în alimentarea combinată ce se introduce în alimentarea înălţată la
riser în funcţie de gradul de conversie dorit. Acest flux este reglat cu ajutorul buclei de
reglare 09F-FRC-410 prin robinetul de reglare 09F-FV-410.
Din linia PM-09F-155-50-RUR3, reprezentând refularea pompelor 09F-P13A,B, pleacă un
by-pass, PM-09F-158-40-RUR3, de motorină grea pentru spălarea compensatorilor de pe
conductele de catalizator uzat şi regenerat precum şi aparaturii AMC.
● Motorina grea produsă este preluată prin conducta PM-09F-125-350-RUR12 de motorina
grea recirculată din tancul de acumulare amplasat între talerele 27 şi 28 ale coloanei 09F-
V8 în aspiraţia pompelor 09F-P3A,B şi dirijată astfel:
1.O parte prin linia PM-09F-128-150-RUR12 pe talerul 28 al coloanei 09F-V8. Debitul de
motorină recirculată este reglat cu ajutorul robinetului regulator 09F-FV-190 comandat de
bucla de reglare 09F-FIC-190 în cascadă cu bucla 09F-LIC-172 ce măsoară nivelul de
motorină din tancul acumulator.
2.O altă parte, cu o temperatură de 2780C, este dirijată prin linia PM-09F-126-250/200-
RUR12 la refierbătorul coloanei de debutanizare 09G-E11 din cadrul instalaţiei
FRACŢIONARE GPL, pentru a asigura necesarul de căldură al coloanei 09G-V9. De aici,
cu nivel termic mai mic (circa 2000C), se reîntoarce prin linia PM-09F-152-200-RUR3 pe
talerul 25 al coloanei 09F-V8.
-Ultima parte este dirijată prin linia PM-09F-482-100-RUR12/RUR11 în linia de alimentare
cu materie primă proaspătă PM-09F-007-200-RUR7 spre sector reacţie – regenerare.
Debitul de motorină grea recirculată în alimentarea sectorului de reacţie este reglat cu
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
ajutorul robinetului regulator 09F-FV-410 comandat de bucla de reglare 09F-FIC-410.
3.2.2.2.5. Circuitul de motorină uşoară
Motorina uşoară (inclusiv motorina uşoară recirculată) este preluată din tancul acumulator
al coloanei 09F-V8, situat între talerele 20 şi 21 cu o temperatură de circa 190ºC şi prin
conducta PM-09F-115-250-RUR3 este dirijată în aspiraţia pompelor 09F-P5A,B. Din
refularea pompelor 09F-P5A,B motorina uşoară este dirijată astfel:
-Prin linia PM-09F-116-100-RUR3 pe talerul 21 al coloanei 09F-V8 ca reflux. Debitul este
reglat cu ajutorul robinetului de reglare 09F-FV-208 comandat de bucla de reglare 09F-
FIC-208.
-Prin linia PM-09F-117-150-RUR13, motorina cu temperatura de 1900C este dirijată la
instalaţia GASCON ca agent termic (09G-E9) şi ca absorbant (la absorberul secundar 09G-
V7). Din instalaţia GASCON motorina uşoară se întoarce cu o temperatură de circa 1100C.
-Motorina uşoară ca produs este preluată prin linia PM-09F-118-150-RUR3 şi dirijată în
partea superioară a striperului de motorină uşoară 09F-V10, cu un debit reglat în funcţie de
nivelul din baza striperului cu ajutorul robinetului regulator 09F-LV-213 comandat de
bucla de reglare 09F-LIC-213.
Aburul de stripare (abur de medie presiune) intră în baza striperului 09F-V10 prin linia
VM-09F-216-100-RUR4 cu un debit măsurat şi reglat cu ajutorul buclei de reglare 09F-
FIC-215. Aburul de stripare, împreună cu vapori de hidrocarburi uşoare antrenate prin
stripare, părăsesc striperul pe la vârf, iar prin linia PM-09F-120-200-RUR3 sunt dirijaţi în
coloana 09F-V8 deasupra talerului acumulator.
Motorina uşoară stripată părăseşte striperul pe la bază şi prin linia PM-09F-121-150-RUR3
este dirijată în aspiraţia pompelor 09F-P6A,B. De aici motorina este dirijată prin linia PM-
09F-122-100-RUR3 la schimbătoarele de căldură materie primă / motorină uşoară 09F-
E17A,B, unde se răceşte de la circa 1830C la circa 1150C încălzind materia primă de la
circa 1000C la circa 1150C.
Din schimbătoarele de căldură 09F-E17A,B motorina uşoară este dirijată prin linia PM-
09F-123-100-RUR3 la răcitorul de aer 09F-E10, unde se răceşte până la circa 500C. De aici
motorina uşoară este dirijată astfel:
-Motorina uşoară sau amestecul motorină uşoară + benzină grea este dirijat spre depozit. În
cazul în care se doreşte maximizarea producţiei de motorină uşoară s-a prevăzut
posibilitatea ca prin linia PB-09F-171A-50-RUR3 să fie introdusă benzina grea în conducta
de motorină uşoară. Deoarece debitul de benzină grea este măsurat şi controlat cu ajutorul
buclei de reglare 09F-FIC-222, introducerea acesteia în linia de motorină uşoară se face
după aparatul de măsurare a debitului de motorină 09F-FE-201 cu scopul de a măsura
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
numai fluxul de motorină uşoară.
-Prin linia PM-09F-124A-100-RUR3 motorina uşoară sau amestecul motorină uşoară +
benzină grea este dirijat spre instalaţia HIDROFINARE PETROL – MOTORINĂ (HPM).
Debitul de motorină uşoară sau amestec motorină uşoară + benzină grea se menţine
constant cu ajutorul buclei de reglare amplasată pe linia de intrare în vasul de alimentare al
instalaţiei HPM. În aceste condiţii numai excesul de motorină sau amestec motorină uşoară
+ benzină grea va fi trimis spre depozit cu un debit reglat cu ajutorul robinetului regulator
09F-PV-201 comandat de bucla de reglare 09F-PIC-201 (bucla existentă 09F-FIC-201 a
fost modificată în 09F-PIC-201).
-Prin linia PM-09F-172-80-RUR3, de motorină uşoară sau în amestec cu benzina grea, se
asigură în condiţii de emergenţă necesarul de materie primă la secţia de reacţie.
-Prin linia PM-09F-163-50-RUR4 motorina uşoară este dirijată la sistemul de spălare la
etanşările de la pompele care vehiculează produse cu conţinut ridicat de catalizator precum
şi la elementele de automatizare.
3.2.2.2.6. Circuitul de benzină grea
Vaporii rămaşi din efluentul de la reactor, după ce au fost răciţi în secţia de motorina
uşoară, îşi continuă mersul ascedent în coloană şi trec în secţia de benzină grea, unde sunt
răciţi în continuare de refluxul recirculat de benzina grea, iar benzina grea este condensată.
Benzina grea recirculată este preluată de pe talerul 7, cu o temperatură de circa 1420C, prin
linia PM-09F-112-200-RUR3 şi dirijată o parte în aspiraţia pompelor de recirculare benzină
grea 09F-P14A,B. De aici este dirijată prin schimbătoarele de căldură materie primă –
benzină grea (09F-E21A,B), unde se răceşte de la circa 1420C la circa 970C, iar materia
primă se încălzeşte de la circa 600C la circa 1000C. De aici, prin linia PB-09F-114-150-
RUR3, este dirijată prin preîncălzitorul de apă demineralizată 09F-E7 spre coloana de
fracţionare 09F-V8 pe talerul 3, având debitul reglat cu ajutorul robinetului regulator 09F-
FV-197, comandat de bucla de reglare 09F-FIC-197. Benzina este răcită de la circa 970C la
circa 800C, pe când apa este încălzită până la circa 700C.
O altă parte din benzina grea este dirijată prin linia PB-09F-166-80-RUR3 la vârful
striperului de benzină grea (09F-V13) cu un debit controlat de robinetul regulator 09F-LV-
212 comandat de bucla de reglare 09F-LIC-212.
Aburul de stripare împreună cu vaporii extraşi prin stripare părăsesc striperul pe la vârf şi
prin linia PB-09F-168-100-RUR3 sunt dirijaţi sub talerul 5 al coloanei principale de
fracţionare.
Aburul de stripare (abur de medie presiune) intră în baza striperului de benzină grea 09F-
V13 prin linia VM-09F-213-50-RUR4, având debitul măsurat şi controlat cu ajutorul buclei
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
de reglare 09F-FIC-214.
Benzina grea stripată este dirijată prin linia PB-09F-169-80-RUR3 în aspiraţia pompelor
09F-P19A,B şi de aici prin linia PB-09F-170-50-RUR3 este trecută prin răcitoarele de
benzină grea 09F-E24A,B, unde este răcită de la circa 1400C la circa 400C cu apă rece
recirculată (apă de turn). Benzina grea răcită părăseşte răcitoarele 09F-E24A,B prin linia
PB-09F-171-50-RUR3 cu un debit măsurat şi controlat cu ajutorul buclei de reglare 09F-
FIC-222, fiind dirijată astfel:
-Spre instalaţia HIDRODESULFURARE BENZINĂ GREA (HB-CC) atunci când se
doreşte maximizarea producţiei de benzină.
-Spre linia de motorină uşoară PM-09F-124-100-RUR3 pentru ca în amestec cu aceasta să
fie dirijată spre instalaţia HIDROFINARE PETROL – MOTORINĂ (HPM), atunci când se
doreşte maximizarea producţiei de motorină (a se vedea şi descrierea circuitului de
motorină uşoară).
3.2.2.2.7. Circuitul de vârf al coloanei de fracţionare 09F-V8
Vaporii rămaşi în efluentul de la reactor după răcirea în secţia de benzină grea constituie
produsul de vârf al coloanei principale de fracţionare 09F-V8. Ei conţin gaze (H2, H2S,
C1÷C4) şi benzină nestabilizată (C5+÷1600C), precum şi aburul provenit de la antrenarea şi
striparea catalizatorului, striparea benzinei grele şi a motorinei uşoare. Aceşti vapori, în
drumul lor ascendent din zona de benzină grea spre vârful coloanei, sunt răciţi de refluxul
intern provenit din refluxul recirculat de benzină grea introdus pe talerul 3 şi refluxul de
vârf introdus pe talerul 1 al coloanei.
Amestecul de vapori de benzină şi gaze părăsesc coloana prin linia PGB-09F-101-800-
RUR3 spre condensatorul de vârf 09F-E9 unde condensează parţial şi se răcesc de de la
circa 1060C la circa 600C. Tot în această linie mai sunt dirijate următoarele fluxuri:
-Prin linia PG-09G-065-300-RUR3 / PG-09F-176-300-RUR3 este dirijat reciclul din
treapta I-a a compresorului 09G-C1. Debitul de reciclu este controlat cu ajutorul buclei de
reglare 09F-PIC-234.
-Prin linia CR-09F-500-50-RUR3 se introduce condensat rece din abur, pentru a preveni
depunerea de săruri de amoniu pe tuburile răcitorului cu aer 09F-E9. În această linie se
injectează prin linia EC-09F-006-20-E301 inhibitor de coroziune tip NALCO.
Pe linia de vapori de la vârful coloanei până la răcitorul cu aer 09F-E9 sunt prevăzute
supapele de siguranţă 09F-SS-6A,B,C.
Amestecul de produs condensat şi gaze părăseşte răcitorul cu aer 09F-E9 prin linia PGB-
09F-102-600-RUR3 şi este dirijat la condensatoarele 09F-E6A,B. În această linie este
injectat condensat rece din abur prin linia CR-09F-500a-RUR3, în scopul prevenirii
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
depunerilor de săruri de amoniu pe tuburile condensatoarelor.
Amestecul lichid – gaze din condensatorul 09F-E6A,B cu o temperatură de circa 400C este
dirijat prin linia PGB-09F-103-500-RUR3 la vasul de reflux 09F-V9. În această linie mai
sunt dirijate următoarele fluxuri:
-Prin linia PG-09F-500-25-40R1 se introduc gaze de egalizare cu vasul intermediar de ape
uzate 09Y-NV1.
-Prin linia PB-09F-500-50-40R1 se introduc hidrocarburi lichide de la vasul de alimentare
al instalaţiei STRIPARE APE UZATE.
-Prin linia 75-PG-003-80-SCF12 se introduc gaze cu H2S de la vasul 75-V4 din cadrul
instalaţiei HIDRODESULFURARE BENZINĂ GREA (HB-CC).
În vasul de reflux 09F-V9 are loc separarea fazei vapori de faza lichidă, iar în domul de la
partea inferioară a vasului se separă din faza lichidă apa (provenită din condensarea
aburului de antrenare şi stripare catalizator, stripare benzină grea şi motorină uşoară,
precum şi condensatul rece din abur introdus pentru spălarea sărurilor de amoniu). Faza
vapori părăseşte vasul prin linia PG-09F-105-500-RUR3 spre vasul 09G-V1, vas din care
aspiră compresorul 09G-C1.
În perioada imediat următoare pornirii instalaţiei CRACARE CATALITICĂ, când
compresorul 09G-C1 nu este încă pus în funcţiune, gazele separate în vasul de reflux 09F-
V9 sunt dirijate la faclă prin linia EF-09F-192-300/200. În această situaţie, presiunea din
vasul de reflux este reglată cu ajutorul buclei de reglare 09F-PIC-233 prin intermediul
robinetului 09F-PV-233. Decshiderea acestui robinet este comandată de bucla de reglare
menţionată în situaţiile în care presiunea din vasul 09F-V9 începe să crească şi înainte ca
supapele de descărcare 09F-SS-9A,B,C să deschidă.
Benzina nestabilizată este dirijată din vasul de reflux 09F-V9 prin linia PB-09F-106-250-
RUR3 în aspiraţia pompelor de benzină nestabilizată (alimentare instalaţia GASCON) 09F-
P9A,B şi prin linia PB-09F-108-150-RUR3 în aspiraţia pompelor de reflux 09F-P7A,B.
Din pompele 09F-P9A,B, benzina nestabilizată este dirijată prin linia PB-09F-107-150-
RUR4 la coloana de absorbţie primară 09G-V6 din instalaţia GASCON. Debitul de benzină
nestabilizată este reglat cu ajutorul buclei 09F-LIC-236, care în funcţie de nivelul din vasul
de reflux 09F-V9 acţionează asupra robinetului de reglare 09F-FV-239, montat pe linia PB-
09F-107-150-RUR4.
Din linia de benzină nestabilizată spre instalaţia GASCON, PB-09F-107-150-RUR4 este
prevăzută linia PB-09F-175-50-RUR4 pentru dirijarea benzinei în linia PM-09F-172-50-
RUR3 spre secţia de reacţie-regenerare ca distilat de emergenţă, pentru cazurile în care
debitul de materie primă scade sub 60% din debitul normal de alimentare la riser.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
O altă parte din benzina nestabilizată intră prin linia PB-09F-108-150-RUR3 în aspiraţia
pompelor 09F-P7A,B şi de aici este dirijată prin linia PB-09F-109-100-RUR3 la vârful
coloanei principale de fracţionare 09F-V8 pe talerul 1 ca reflux.
Debitul de reflux benzină uşoară este reglat funcţie de temperatura vaporilor de la vârful
coloanei, cu ajutorul buclei de reglare 09F-TIC-177 ce comandă robinetul regulator 09F-
TV-177 de pe linia PB-09F-109-100-RUR3.
Apa separată în doma vasului de reflux 09F-V9 este preluată prin linia AI-09F-111-80-
RUR3 la instalaţia de STRIPARE APE UZATE în vasul 09Y-V1. Nivelul constant în doma
vasului de reflux 09F-V9 este asigurat cu ajutorul buclei de reglare 09F-LIC-232 ce
comandă robinetul regulator 09F-LV-232, robinet montat pe linia de refulare a pompelor
09F-P10A,B.
3.2.2.2.8. Fracţionarea benzinei grele – reflux recirculat
Fracţia de benzină grea (160-2150C) extrasă din coloană de pe talerul 7 prin linia PB-09F-
112-200-RUR3 este dirijată, o parte, în aspiraţia pompelor de recirculare 09F-P14A,B, iar
cealaltă parte este dirijată în striperul de benzină grea 09F-V13 şi de aici, cu ajutorul
pompelor 09F-P19A,B spre:
Instalaţia de HIDRODESULFURARE BENZINĂ (HB-CC), atunci când se doreşte
maximizarea producţiei de benzină;
Instalaţia de HIDROFINARE PETROL MOTORINĂ (HPM) – în amestec cu motorina
uşoară – atunci când se doreşte maximizarea producţiei de motorină.
Debitul optim de reflux recirculat de benzină grea este determinat de necesitatea micşorării
debitului de vapori la vârful coloanei, precum şi asigurarea temperaturii finale de distilare a
benzinei uşoare (1600C).
Debitul optim de benzină grea extrasă ca produs este determinat de cantitatea de căldură
necesar a fi extrasă din zona de benzină grea.
Astfel, un randament mai mare de benzină grea extrasă ca produs va ridica temperatura
talerului de benzină grea, deoarece se micşorează refluxul intern şi vaporii grei de motorină
uşoară urcă, având drept consecinţă un punct final de distilare al benzinei grele în intervalul
220-2400C.
Operatorul va urmări să menţină constantă temperatura de pe talerul de preluare a benzinei
grele prin variaţia debitului de produs finit extras.
3.2.2.2.9. Zona de motorină uşoară
Motorina uşoară extrasă din coloană de pe talerul acumulator situat sub talerul 20 este
condensată în interiorul coloanei de refluxul intern alcătuit din refluxul recirculat de
motorină uşoară care intră în coloană pe talerul 18.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Motorina uşoară extrasă din coloană formează o parte reflux recirculat şi o parte (care este
dirijată la striper) produs finit.
Motorina reflux recirculat merge la GASCON, unde este utilizată ca agent termic şi
absorbant. Motorina uşoară recirculată cedează căldură în echipamentele din GASCON.
Ratia optimă a acestui reflux este fixată de necesarul echipamentelor din GASCON.
Absorberul secundar (09G-V7) este operat pentru a recupera maximum de componenţii C3
si C4 concomitent cu reţinerea benzinei antrenate sub formă de picături fine din absorberul
principal 09G-V6. În cazuri rare, talerele de la vârful coloanei de fracţionare pot avea
tendinţa de supraîncărcare sau înecare.
Descărcarea acestor secţii poate fi făcută prin reducerea debitului de motorină uşoară
absorbent, care va fi compensată automat printr-o creştere a refluxului de vârf. Temperatura
finală de distilare a motorinei uşoare este determinată de cantitatea de produse uşoare
extrase din striper. Dacă randamentul de motorină uşoară creşte, refluxul intern care
deversează de pe talerul acumulator de motorină uşoară pe talerele de dedesubt se va
diminua cu aceeaşi cantitate. Deoarece refluxul în secţiunile inferioare se va reduce astfel,
din secţia de motorină grea vor urca spre secţia de motorină uşoară vapori mai grei şi
finalul motorinei uşoare va creşte, ca şi temperatura de pe talerul de preluare a acestei
fracţii.
Temperatura de preluare a motorinei uşoare este, în primul rând, dependentă de finalul
motorinei uşoare care se produce, deşi această temperatură de extragere nu este la fel de
sensibilă la variaţiile finalului motorinei uşoare, pe cât este temperatura din vârful coloanei
la variaţiile finalului benzinei.
Temperatura de extragere este numai indirect afectată de modul în care sunt operate
schimbătoarele din circuitul motorinei uşoare de îndepărtare a căldurii.
În scopul obţinerii temperaturii de inflamare cerute, motorina uşoară trebuie stripată cu
abur, operaţie care se realizează în coloana de stripare 09F-V10. În timp ce aburul
îndepărtează componenţii uşori, care reduc temperatura de inflamare, el va afeca uşor şi
domeniul de distilare al produsului şi ar fi necesară o cantitate excesivă de abur pentru a
ridica temperatura corespunzătoare la 10% distilate a produsului stripat. Pentru o bună
stripare este necesar un debit de abur de circa 25-30 kg/m3 produs stripat
3.2.2.2.10. Zona de motorină grea
Sistemul de motorină grea este similar cu sistemul de motorină uşoară, cu excepţia faptului
că debitul de recirculare este determinat de necesităţile refierbătorului coloanei de
debutanizare 09G-E11. Sistemul este astfel calculat încât la o operare în condiţii normale a
coloanei de debutanizare va fi preluată o cantitate suficientă de căldură pentru a condensa
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
întreaga cantitate de motorină grea recirculată la secţia de reacţie şi a asigura refluxul
intern, care deversează de pe talerul 28 spre talerele dintre secţia de motorină grea şi slurry.
Temperatura finală de distilare a motorinei grele poate fi reglată exact în acelaşi mod ca şi
cea a motorinei uşoare şi toate comentariile făcute cu privire la secţia de motorină uşoară se
aplică şi secţiei de motorină grea. Totuşi, motorina grea este folosită în general drept
component de amestec pentru combustibil lichid şi aşadar, temperatura de inflamare nu este
importantă.
În general, motorina grea este extrasă în cantitate suficientă pentru a regla nivelul din baza
coloanei. O creştere a raţiei de extragere a motorinei grele va reduce refluxul intern care
deversează de pe talerul acumulator de motorină grea pe talerele de dedesubt, şi cum acest
reflux merge în secţia de slurry şi la baza coloanei, va rezulta o scădere a nivelului în baza
coloanei.
3.2.2.2.11. Zona de slurry
Deşi secţia de slurry produce produsul cel mai puţin valoros al coloanei de fracţionare,
operarea ei este cea mai importantă deoarece aici este extrasă cea mai mare cantitate de
căldură din fluxul de efluent de la reactor, fiind ajustată la nivelul optim pentru operarea
corectă a secţiilor superioare ale coloanei.
Cantitatea de căldură îndepărtată din vaporii de la reactor depinde de volumul de slurry
circulat peste talerele inel şi disc şi, într-o măsură mai mică, de temperatura la care se
întoarce reciclul de slurry la vârful grupului de talere inel si disc. Dacă generatorul de abur
09F-E3 funcţionează cu o sarcină prea mică, debitul de reflux de vârf va creşte în
încercarea de a menţine coborâtă temperatura din vârful coloanei, iar dacă debitul de reflux
devine mai mare decât volumul care poate curge în jos prin coloană, acesta se va îneca.
Dacă sarcina generatorului de abur este prea mare, va fi îndepărtată prea multă căldură din
vaporii în curgere ascendentă, debitul de reflux de vârf va scade şi dacă debitul de reflux
intern care curge pe talerul de preluare fie al benzinei grele, fie al motorinei uşoare, va fi
mai mic decât cantitatea ce se extrage în acel punct, se va pierde nivelul de lichid de pe
talerul de acumulare respectiv.
Materialul din baza coloanei este slurry, o motorină grea care conţine o cantitate de
catalizator îndepărtat din vaporii de la reactor, produs care este utilizabil numai drept
component de amestec pentru combustibilul lichid. Ar fi de dorit să se recircule tot acest
produs şi să fie cracat până la dispariţie, dar din păcate el conţine unii compuşi aromatici
grei, care crachează foarte greu şi aceştia s-ar acumula până când greutatea API ar deveni
greutate zero sau chiar mai mică. De aceea, se recirculă motorina grea la riser pentru a
transfera catalizatorul recuperat din baza decantorului de nămol, întrucât motorina grea va
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
putea craca la produse mai valoroase, pe când slurry crachează în cocs şi gaze. Din acest
motiv, este necesar să se extragă o cantitate de slurry ca produs. Acest lucru trebuie făcut în
asa fel încât să se piardă cât mai putin catalizator. Pentru aceasta se alimentează decantorul
de nămol cu o cantitate de slurry recirculat, iar aici, deoarece catalizatorul este mai greu
decât motorina, se va depune la baza vasului. Motorina limpezită, liberă de catalizator, se
extrage de la vârful decantorului de nămol, în timp ce “reziduul îngroşat” este recirculat din
baza decantorului, la sectia de reacţie.
Cantitatea de slurry recirculată la secţia de reacţie depinde, în primul rând, de condiţiile de
cracare, dar ar fi de asemenea suficient a se menţine conţinutul în catalizator al reciclului de
slurry sub 2%.
3.2.2.2.12. Zona de bază a coloanei
Pentru reglarea acumulării componenţilor grei trebuie extrasă o cantitate suficientă de
motorină limpezită, reglând astfel greutatea API pentru slurry si temperatura din baza
coloanei de fracţionare. Temperatura din baza coloanei, ca şi din orice punct al acesteia,
este temperatura de fierbere a produsului din acel punct. Temperatura din baza coloanei de
fracţionare a unei instalaţii de CRACARE CATALITICĂ poate fi numai coborâtă, prin
extragerea unei cantităţi mai mari se slurry din sistem, permiţând astfel înlocuirea prin
motorină grea cu punct de fierbere mai coborât. Dacă greutatea API pentru slurry devine
prea joasă şi deci temperatura din baza coloanei prea ridicată, există pericolul formării de
cocs în baza coloanei. Această instalaţie a fost calculată pentru o temperatură de 3550C şi
slurry cu greutate specifică egală cu 1, condiţii în care pericolul formării cocsului în baza
coloanei este relativ mic.
Efectul schimbărilor debitului de slurry recirculat la riser asupra greutăţii API şi
temperaturii din baza coloanei depinde de natura materiei prime şi, de asemenea, de alte
schimbări care însoţesc schimbările reciclului de slurry. Dacă reciclul de slurry creşte şi
reciclul de motorină grea se reduce în scopul menţinerii unei raţii de alimentare şi a unei
conversii constante, este probabil ca greutatea specifică pentru slurry să crească. Dacă, pe
de altă parte, reciclul de slurry este majorat, iar cel de motorină grea este menţinut constant,
este posibil ca greutatea API pentru slurry să scadă din cauza hidrocarburilor parafinice din
motorina grea care vor craca, în timp ce aromatele grele din slurry se vor reîntoarce
nemodificate la baza coloanei.
Nivelul din baza coloanei de fracţionare este, în general, controlat manual de către operator.
Acest lucru poate fi făcut schimbând raţia de reciclu, dar aceasta ar putea schimba condiţiile
de cracare şi, în orice caz, nu este o metodă prea eficace, deoarece majoritatea reciclului de
slurry se întoarce necracat la baza coloanei de fracţionare. Schimbând randamentul de
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
motorină limpezită se modifică cu siguranţă nivelul dar, în general, este de dorit să se
menţină constant randamentul de motorină limpezită pentru o reglare minimă a temperaturii
din baza coloanei şi, de asemenea, pentru că orice variaţie în greutatea API pentru slurry va
tinde să afecteze condiţiile instalaţiei de cracare.
Fluxul cel mai important care intră în secţia de slurry este refluxul intern care deversează de
pe talerul acumulator de motorină grea şi dacă randamentul de motorină grea creşte, acest
debit va scădea şi nivelul din baza coloanei va cădea. Aceasta este metoda preferată de
reglare a nivelului din baza coloanei, deoarece efectul asupra secţiei de cracare este minim.
Dacă materia primă şi condiţiile de cracare sunt astfel alese încât să nu se producă motorină
grea, randamentul de motorină poate fi variat, având grijă ca această variaţie să nu se facă
într-o asemenea măsură încât motorina uşoară să scadă, pentru a fi obţinută conformă.
Se crede adesea că o creştere a debitului de slurry prin generatorul de abur va ridica nivelul
şi va coborî temperatura din baza coloanei dar, deşi un oarecare efect în acest sens poate fi
observat, acesta va fi cu totul mic. Dacă debitul prin generatorul de abur creşte, va creşte şi
cantitatea de căldură eliminată din baza coloanei. În aceste condiţii, refluxul de vârf va
scade şi, în consecinţă, refluxul intern prin coloană va scădea şi el, astfel încât cantitatea de
reflux care deversează de pe talerul acumulator de motorină uşoară în secţia de motorină
grea va scade, iar nivelul de pe talerul de motorină grea va tinde să scadă şi nu să crească,
consecinţa fiind micşorarea debitului de motorină grea extrasă din coloană şi recirculată pe
talerul 28 (sub talerul acumulator de motorină grea). În realitate, cantitatea mică de
condensat suplimentar care se formează în baza coloanei va compensa aceste efecte şi
nivelul care ar putea avea variaţii va rămâne constant. În acelaşi fel, schimbările în debitul
generatorului de abur nu vor afecta condiţiile de cracare, astfel că randamentele de benzină,
benzină grea, motorină uşoară, motorină reziduală şi slurry rămân neschimbate şi de
asemenea punctul de fierbere şi temperatura din baza coloanei sunt neschimbate. De fapt,
din cauza imperfecţiunii contactului pe talerele inel şi disc se va observa o mică schimbare
a temperaturii în baza coloanei, dar ea va fi cu totul neînsemnată până în situatia în care ar
dispare lichidul de pe talerul acumulator de motorină reziduală.
3.2.2.2.13. Decantorul de nămol
Rolul decantorului de nămol 09F-V12 este de a separa catalizatorul de reziduu limpezit şi
a-l trimite înapoi la reactor. Ca mijloace de automatizare sunt prevăzute o reglare de debit a
reziduului limpezit şi o reglare de debit a reciclului de slurry spre reactor, preluat din baza
decantorului. Debitul de produs este ajustat după cum o cere controlul temperaturii în baza
coloanei de fracţionare. Pentru diluare, în conul de la baza decantorului de nămol se
pompează motorină grea răcită, cu o greutate specifică mai mare decât a alimentării calde
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
de slurry în decantorul de nămol. Acest diluent este utilizat pentru a transporta catalizatorul
înapoi la reactor şi, în acelaşi timp, menţine la minimum reciclul de slurry, deoarece acesta
tinde să cracheze în cocs şi gaze, pe când motorina grea va craca în produse mai valoroase.
Raţia de reciclu de la baza decantorului este menţinută la circa 5% faţă de debitul de
materie primă. Debitul de motorină grea diluent este ajustat astfel încât să fie egal sau puţin
mai mic decât raţia de reciclu de la baza decantorului. Alimentarea cu slurry din baza
coloanei de fracţionare la decantorul de nămol şi reziduul limpezit la depozit trebuie să aibă
cam aceeaşi greutate API. Dacă la decantor este pompată prea multă motorină grea ca
diluant, acesta va curge în sus si va creşte greutatea API şi randamentul reziduului limpezit.
Când se alimentează instalaţia cu materie primă uşoară cu domeniu coborât de fierbere,
randamentul de reziduu limpezit poate ajunge la circa 1-2% faţă de materia primă şi,
uneori, chiar la zero.
În scopul menţinerii unui debit de produs prin decantor a fost prevăzută o linie de retur de
la vârful acestuia la coloană. În condiţii normale de operare, creşterea acestui debit de retur
va duce la scăderea conţinutului de catalizator în fluxul de slurry de recirculare.
În concluzie, o creştere a randamentului de reziduu limpezit va :
Reduce greutatea specifică a fluxului de slurry şi temperatura din baza coloanei;
Scădea conţinutul de catalizator al fluxului de slurry de recirculare;
Reduce finalul şi temperatura corespunzătoare la 90% distilate a motorinei uşoare.
Motorina reziduală are un punct de congelare ridicat, astfel încât va avea tendinţa de a
congela în liniile reci, răcitoare etc. Când instalaţia este în funcţiune, este necesar să se
menţină continuu curegerea fluidului prin toate componentele acestui sistem şi să se evite
răcirea exagerată a fluxului de motorină limpezită la depozit. La oprire este necesară
suflarea cu abur a tuturor acestor linii.
3.2.2.2.14. Deranjamente
Înecarea coloanei de fracţionare este, în general, datorită încărcării excesive cu lichid a
talerelor un deranjament şi o primă indicaţie a acestei situaţii este creşterea căderii de
presiune pe coloană. Căderea de presiune poate fi estimată scăzând din presiunea
regeneratorului suma dintre presiunea din vasul de reflux şi presiunea diferenţială reactor-
regenerator. O creştere bruscă a căderii de presiune pe coloană va fi urmată de o creştere a
presiunii regeneratorului. Când coloana se îneacă, refluxul de vârf va creşte, dar cu efect
slab asupra temperaturii coloanei. În final coloana se va umple cu lichid.
Sarcina de lichid poate fi redusă prin creşterea căldurii eliminate într-un punct de mai jos al
coloanei. Aceasta se face, în general, prin creşterea debitului de slurry recirculat la
generatorului de abur şi creşterea cantităţii de abur produs în generator.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Talerele acumulatoare de motorină uşoară şi benzină grea îşi pot pierde nivelul de lichid
dacă cantitatea de căldură îndepărtată în partea de jos a coloanei este excesiv de mare. Când
se întâmplă acest lucru, fracţia laterală ce se extrage de pe talerul golit şi de pe orice taler
de preluare de deasupra acestuia, va fi pentru moment oprită sau mult redusă. În aceste
situaţii se va diminua debitul de slurry de recirculare. Când nivelul de lichid revine, raţiile
de extragere pot fi readuse la normal.
Nivelul din baza coloanei este uneori pierdut în timpul pornirii sau deranjamentelor. În
acest caz, extragerea fracţiilor laterale şi a reziduului limpezit va fi oprită, iar alimentarea
cu materie primă se va face direct la baza coloanei, pentru a se restabili nivelul înainte ca
pompele de slurry să scape.
După procedura de uscare de la pornire, singurul fapt care mai poate periclita talerele este
nivelul ridicat în coloana de fracţionare.
Este absolut necesar ca nivelul să nu fie lăsat să treacă peste partea superioară a sticlei de
nivel. Dacă nu este posibil să se regleze nivelul, se va reduce alimentarea până când se
atinge nivelul optim. Această situaţie trebuie întotdeaua anticipată.
3.2.3. Procesul tehnologic al instalaţiei de striparea apelor uzate
3.2.3.1. Generalitati
Procesul tehnologic al instalaţiei retehnologizate şi parametrii de lucru sunt în conformitate
cu “Schema de proces” nr. 30-0132.04-0 şi “Schema de Conducte şi Automatizare “ nr. 36-
0926.03-4, fila 1÷3.
Amplasarea utilajelor în instalaţie este în conformitate cu planul de amplasare al instalaţiei
nr. R-2-75-4112-rev.3.
3.2.3.2. Descrierea procesului tehnologic
Alimentarea cu ape uzate a instalaţiei se face astfel:
În vasul tampon 09Y-V1 sunt primite apele uzate de la vasul de reflux al coloanei
principale de CC - 09F-V9 prin conducta AU-09F-111-80-RUR3 din Instalaţia Fracţionare
- SCA nr. 36-0921.03-2, fila 6, de la vasul situat pe linia de facla 09F-V104, de la instalaţia
DAV3 prin linia AU-09F-306-80-RUR3 şi de la instalaţia cocsare prin linia AU-09F-306a-
50-RUR3.
În vasul intermediar 09Y-NV1 sunt primite apele de proces provenite din sistemul de înaltă
presiune (de la vasul 09G-V5) prin conducta AU-09Y-500-50-E021 – SCA nr. 36-0945.03-
2, fila 2 din Instalaţia Concentrare Gaze. Prin interpunerea acestui vas pe circuitul de ape de
înaltă presiune se evită degazarea acestora la vasul 09F-V9 şi pătrunderea gazelor corozive
în linia de gaze spre compresor.
Apele din vasul 09Y-V1 sunt preluate cu pompele 09Y-P1A,B prin conducta AU-09F-289-
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
150-RUR3 şi sunt trimise, cu debit constant realizat prin bucla de reglare debit 09Y-FRC
16, prin conducta AU-09F-290-100-RUR3 la preîncălzitorul 09Y-E1A,B (circuit ţevi),
unde fac schimb de căldură cu apa stripată obţinută la baza coloanei de stripare (circuit
manta).
Apele din vasul 09Y-NV1 sunt trimise prin conducta AU-09Y-501-50-E021 la vasul
tampon 09Y-V1.
Menţinerea nivelului de apă în vasul 09Y-V1 se face prin bucla de reglare 09Y-LRC 12, iar
în vasul 09Y-NV1 prin bucla de reglare 09Y-LRC 501.
Coloana de stripare 09Y-V2 este alimentată deasupra primului taler, prin conducta AU-
09F-291-100-RUR13. Pentru funcţionarea optimă a coloanei de stripare, temperatura apei
de intrare trebuie să fie de circa 950C.
Apa stripată este dirijată prin conducta AL-09F-301-150-RUR3 la pompele de apă stripată
09-Y-P2A,B şi apoi prin schimbătorul de căldură 09Y-E1A,B prin conducta AL-09F-302-
100-RUR3. După ieşirea din schimbătorul de căldură, prin conducta AL-09F-303-100-
RUR3, apa stripată este dirijată la desalinare electrică (dacă conţinutul de fenoli este ridicat)
sau la staţia de tratare biologică (dacă conţinutul de fenoli este scăzut).
Cele două vase, 09Y-V1 şi 09Y-NV1, sunt astfel amenajate încât să permită separarea
produsului petrolier eventual antrenat datorită dereglării nivelului de interfaţă la doma
vaselor separatoare din care se face alimentarea instalaţiei.
Produsul petrolier colectat în compartimentul de produs petrolier al vasului 09Y-NV1 este
evacuat prin conducta PB-09Y-500-50-E042 şi este trimis în vasul de reflux al coloanei
principale de fracţionare, 09F-V9. Nivelele maxim şi minim sunt semnalizate la tablou.
Produsul petrolier colectat în compartimentul de produs petrolier al vasului 09Y-V1 este
evacuat prin conducta PS-09F-299-80-RUR3 cu pompele de şlops 09Y-P3A,B şi trimis, fie
la rezervorul de şlops prin conducta PS-09F-300-50-RUR3, fie la vasul de reflux 09F-V9
prin conducta PS-09F-300a-50-RUR.
Respectarea regimului de temperatură al coloanei de stripare este o condiţie esenţială pentru
striparea H2S, NH3 şi a fenolilor într-o măsură cât mai mare. În condiţiile alimentării
coloanei cu debit constant de apă, preîncălzită la temperatura de circa 950C şi pentru
asigurarea stripării H2S şi NH3 până la limite admise în apa stripată se asigură aport de
căldură la baza coloanei cu ajutorul refierbătorului 09Y-E2.
Apa evacuată la baza coloanei de stripare prin conducta AL-09F-301-150-RUR3 este
trimisă cu pompele de apă stripată 09Y-P2A,B prin conducta AL-09F-302-100-RUR3 la
schimbătorul de căldură 09Y-E1A,B pentru a ceda căldură apei de alimentare (circuit
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
manta). Nivelul din baza coloanei se menţine cu ajutorul buclei de reglare automată 09Y-
LRC 24.
Apa stripată, răcită în schimbătorul de căldură 09Y-E1A,B până la aproximativ 700C, este
trimisă prin conducta AL-09F-303-100-RUR3 la sectorul de tratare biologică pentru
îndepărtarea urmelor de fenol. Se precizează că prin stripare în condiţii optime, fenolii
existenţi în alimentare sunt stripaţi în proporţie de maxim 40%.
Fluxul de vapori de la vârful coloanei de stripare, cu o temperatură de circa 1060C, este
trimis prin conducta PG-09F-293-200-RUR13 la vasul separator 09Y-V3, unde se separă
picăturile de condens, în timp ce gazele reziduale sunt trimise prin conducta PG-09F-295-
200-RUR13 la incineratorul 09Y-H1.
În această instalaţie sunt tratate atât apele uzate din C.C. cât şi cele provenite din
instalaţiile: distilare atmosferică, cocsare, hidrofinare benzină, hidrofinare petrol şi
motorină. Toate aceste ape rezultate din procesele menţionate, sunt impurificate cu
hidrogen sulfurat, amoniac, acizi naftenici, hidrocarburi, ceea ce face necesară o preepurare
înainte de a fi evacuate la canalizare.
Apele uzate din instalaţia de Cracare Catalitică sunt împinse de pompele 09F - P 10 A / B
pe conductele AI - 09F - 111-80-RUR3, iar in conducta apelor ce vin de la instalatia CC
intra si apa de la vasul situat pe linia de facla 09F-V104,acestea impreuna alimenteaza vasul
tampon de ape uzate 09Y - V1. În această conductă sunt introduse şi apele uzate provenite
din afara Complexului de Cracare catalitică, care intră în instalaţie pe conducta AI - 09F -
306-80-RUR3 în aspiraţia pompelor de şlops 09Y-P3A,B. De aici pe conductele PS - 09F -
300A, PS - 09F - 300B-50-RUR3 şi PS - 09F - 300 A / B-50-RUR3 fluxul de hidrocarburi
este eliminat în sistemul de slops al rafinăriei. De menţionat că pompele de slops, nu au o
funcţionare continuă, pornirea lor făcându-se automat de către traductorul de nivel 09Y -
LT - 10 în momentul în care nivelul de hidrocarburi a atins o anumită valoare.
Apele uzate separate de hidrocarburi, ies pe la partea inferioară a vasului
tampon şi pe conductele AU - 09F - 289-150-RUR3, PS - 09F - 289A-150-RUR3 şi PS -
09F - 289B-150-RUR3 intră în aspiraţia pompelor de alimentare a coloanei de stripare 09Y
-P 1 A / B.
De aici sunt împinse pe conductele AU - 09F - 290A-100-RUR3, AU - 09F - 290B-100-
RUR3, în fascicolul tubular al schimbătorului de căldură 09-YE-1A/ B cu un debit reglat
funcţie de nivelul din vasul 09Y - V1, de bucla de reglare 09Y - FRC16 în cascadă cu bucla
09Y - LRC12 prin robinetul de reglare 09Y - FV16, montat pe pe conducta AU - 09F - 290.
În acest schimbător apele uzate se preîncălzesc, pe seama apelor stripate din baza coloanei
de stripare, de la cca. 400C până la cca. 820C.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Cu această temperatură, apele uzate merg pe conducta AU - 09F - 291-100-RUR3 la partea
superioară a coloanei de stripare 09Y - V2 (pe talerul nr. 1). Această coloană are un
diametru de 1100 mm şi este echipată cu 20 talere cu clapeţi şi simplă deversare.
Striparea apelor poate fi făcută fie direct, fie indirect. În primul caz se face prin intermediul
aburului (6 ata) introdus în partea inferioară a coloanei (sub talerul nr. 20) pe conducta VJ -
09F - 312-150-RUR1. În cel de-al doilea caz striparea se realizează cu ajutorul aportului
termic dat prin refierbătorul 09Y - E2 montat la baza coloanei.
Aburul (fie cel injectat direct, fie cel provenit din refierbător) circulă ascendent în
contracurent cu apele uzate introduse la partea superioară a coloanei, le stripează şi
împreună cu hidrogenul sulfurat şi amoniacul extrase, iese pe la vârful coloanei de stripare.
Apa stripată cu o temperatură de cca. 104 C iese pe la partea inferioară a coloanei şi o parte
din ea se recirculă continuu pe conducta AL - 09F - 304-100-RUR3, în circuitul manta al
refierbătorului 09Y - E2 unde se evaporă parţial datorită căldurii cedate de abur (6 ata) care
circulă în ţevi. Amestecul lichid - vapori rezultat iese din refierbător şi pe conducta AL -
09F - 305 se întoarce la coloana de stripare.
Cealaltă parte care constituie fluxul propriu-zis de apă stripată, circulă pe conductele AL -
09F - 301-150-RUR3, AL - 09F - 301A-150-RUR3 şi AL - 09F - 301B-100-RUR3 şi intră
în aspiraţia pompelor de apă stripată 09Y - P2 A / B. De aici pe conductele AL - 09F -
302A, AL - 09F - 302B şi AL - 09F - 302 apele stripate sunt împinse în circuitul manta al
schimbătorului 09Y - E1 A / B, unde cedează căldura apelor uzate şi se răcesc până la cca.
67 C. Debitul de ape stripate este reglat funcţie de nivelul din baza coloanei de stripare 09Y
- V2 de bucla de reglare 09Y - LRC - 24 prin robinetul de reglare 09Y - LV - 24 montat pe
conducta AL - 09F - 303-100-RUR3.
Apele ies din schimbătorul de căldură 09Y - E1 A / B şi pe conducta AL - 09F - 303-100-
RUR3 sunt dirijate la canalizare. Întrucât aceasta nu este cea mai economică soluţie, se
propune să se dea acestora altă destinaţie (desalinare, tăiere cocs, etc.).
Aburul împreună cu produsele stripate de la vârful coloanei de stripare merg pe conducta
PG - 09F - 293-200-RUR3, la vasul de condensat 09Y - V3 de unde, după separarea
eventualelor părţi condensate, este dirijat pe conducta FG - 09F - 295-200-RUR3 la
cuptorul incinerator 09Y - H1 prin intermediul a doi opritori de flăcări montaţi în paralel,
dintre care unul în permanenţă deschis. În incinerator datorită prezenţei flăcării arzătorului
întreţinută cu combustibil gazos adus pe conducta CG - 09F - 307-40-RUR3, hidrogenul
sulfurat este ars la bioxid de sulf şi împreună cu celelalte gaze prezente în camera de ardere
este evacuat la coş.
În incinerator, arderea are loc într-o cameră de formă cilindrică confecţionată din cărămizi
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
refractare, având un diametru mai mic decât mantaua exterioară a incineratorului. În această
manta există orificii prevăzute cu clapete pentru admisia de aer.
Debitul de combustibil gazos pentru ars este reglat funcţie de temperatura gazelor de ardere
trimese la coş de bucla de reglare 09Y - TRC2, prin robinetul de reglare 09Y - TV2 montat
pe conducta CG - 09F - 307-40-RUR3.
Gazele de ardere rezultate din incineratorul 09Y - H1 sunt dirijate la un coş comun cu
cuptorul de încălzire 09F - H2.
Condensatul colectat în vasul separator de condensat 09Y - V3 (prevăzut cu serpentină
exterioară de încălzire contra îngheţului) poate fi evacuat pe conducta AU - 09F - 296-40-
RUR3 (de către ejectorul 09Y - J1 şi trimis pe conducta AU - 09F - 297-40-RUR3 înapoi la
vasul tampon 09Y - V1. Aburul necesar funcţionării ejectorului este livrat pe conducta VM-
09F-308-25-RUR4).
Conducta de gaze de stripare PG - 09F - 293-200-RUR3 comunică cu spaţiul de vapori al
vasului 09Y - V1 prin conducta PG - 09F - 298-80-RUR3 pe care se află montată
diafragma de măsură 09Y - FE29, care indică situaţiile în care apa trimisă pentru stripare
are o temperatură ridicată şi cantitatea de vapori degajată direct din vasul 09Y - V1 este
considerabilă.
Conductele PG - 09F - 293-200-RUR3, PG - 09F - 295-200-RUR3 şi PG - 09F - 298-80-
RUR3 sunt manşonate, prin spaţiul dintre conductă şi manşon, circulând abur (6 ata) în
scopul de a reduce la minimum cantitatea din gazele de stripare care condensează.
Totodată aceste conducte sunt prevăzute cu pante continue spre vasul 09Y - V3, incinerator
şi respectiv vasul 09Y - V1 spre a nu permite acumulări de condensat, care ar împiedica
circulaţia gazelor de stripare.
3.2.4. Descrierea procesului-statia de condens- insotitori apa fierbinte
3.2.4.1. Descrierea procesului tehnologic Statia de condens C.C.
Statia este formata din doua parti:a. partea de medie presiune;
b. partea de joasa presiune.
a. Partea de medie presiune are in componenta un vas orizontal V1 care colecteaza
condensul produs din aburul de 16 bar de la instalatiile CC si Alchilare. In vas condensul
expandeaza rezultand abur la presiunea de max. 6 bar.
Condensul colectat la baza vasului este pompat la termocentrala cu pompele P1. Presiunea
pe vas este indicata de manometrul Pi1.
b. Partea de joasa presiune este alcatuita din doua vase orizontale ce colecteaza condensul
provenit din aburul de 6 bar (presiunea de lucru maxima fiind 1,7 bar). In vasul V2 se
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
colecteaza condensul din CC iar in V3 din instalatia Alchilare. Cele doua vase pot
comunica intre ele printr-o conducta de legatura. In vase, condensul expandeaza, aburul
rezultat fiind expandat in conducta de incalzire a apei de la cazanele recuperatoare, iar
condensul colectat este pompat la termocentrala cu pompele P2.
Presiunea de pe vase este indicata de manometrele Pi2 pentru vasul V2 si Pi3 pentru vasul
V3.
Debitul de condens este determinat prin intermediul masurii Q (FRQ).
Pentru mentinerea nivelului minim in vasele de condens, pe conducta de refulare a
pompelor s-au montat ventile regulatoare. Actionarea lor se poate face prin comanda
manuala sau automata in functie de nivelul din vas (LT1 pentru V1 si LT2 pentru V2 si
V3). La fiecare vas exista cate un dispozitiv de luat probe din condensul pompat pentru a se
verifica puritatea acestuia. Cand nu se iau probe, racitorul de luat probe ramane izolat.
Probele se pot lua si din stutul pompelor cand racitorul e defect.
Surplusul de abur expandat din vasele V2 si V3 se poate dirija catre consumatorii de abur
de 2 bar sau la esaparea in atmosfera.
3.2.4.2. Sistemul insotitori apa calda
Sistemul de insotitori pe agent termic apa fierbinte din inst. c.c. este compus din
echipamentele de baza mentionate mai sus, respectiv: schimbatoare de caldura abur –apa si
pompe de circulatie, precum si din sistemul de conducte de distributie a agentului termic
(apa fierbinte) alcatuit din : colectoare principale (tur – retur), statii de distributie (s.a.),
statii de colectare (s.c.) si liniile de insotitori .
pompele de circulatie pc1 a, b (una-activa; una-rezerva) aspira apa din colectorul de retur
din instalatie, cu presiunea de 3 bar g. si o refuleaza la presiunea de 7 bar g. catre
schimbatoarele de caldura si mai departe in colectorul tur de apa al circuitului de incalzire .
Pe liniile de refulare de la pompe sunt montate manometre pentru masurarea locala a
presiunii iar pe colectorul de aspiratie al pompelor sunt prevazute: un manometru pentru
masurarea presiunii apei din returul circuitului si un traductor de presiune PT-04 prin
intermediul caruia este sesizat la DCS scaderea/cresterea presiunii din sistem, ceea ce
implica deschiderea, respectiv inchiderea regulatorului PV-04 montat pe linia de completare
In momentul in care exista neetanseitati si deci pierderi de apa din sistem (debitul de
completare = max. 10% din debitul total de apa) regulatorul de pe linia de completare este
deschis si in mod automat se restabileste presiunea normala in sistem.
Completarea se face in mod normal cu condens de joasa presiune din colectorul de refulare
al pompelor P2/1, 2, 3, care pompeaza condensul recuperat in vasele V2J si V3J din cadrul
statiei de condens C.C., la CET (statia de tratare). Presiunea condensului pompat este de
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
cca. 5 5,5 bar g. In situatia in care nivelul in vasele de condens de J.P. este sub valoarea
minima si pompele P2/1, 2, 3 se opresc (protectie pe nivel minim in vas), atunci
completarea in circuitul de incalzire se poate face cu apa demi la temperatura de cca. 8090 0C, din refularea pompei YP6 aflata in inst. C.C., prin intermediul unei conducte de Dn 50
prevazute cu un regulator de presiune PIC-01, care limiteaza presiunea apei de completare
la 5 bar g. Operatiile de inchidere/deschidere a uneia sau a celeilalte dintre liniile de
completare se va efectua manual de catre personalul de operare . Inainte de punctul de
racord la colectorul principal de retur al instalatiei, linia de completare de Dn 80 este
prevazuta cu un robinet de retinere care da posibilitate fluidului sa circule numai intr-un
singur sens, respectiv spre colectorul de retur .
Se mentioneaza ca atat liniile de aspiratie si refulare de la pompele de circulatie cat si
conductele de completare (condens pompat si apa demi) sunt prevazute cu insotitori cu apa
fierbinte, alimentati din colectorul de tur al sistemului de incalzire, pentru a se evita
pericolul de inghet in periodele in care nu exista circulatie a fluidului vehiculat pe acestea .
Deasemenea, pentru mentinerea in stare calda a corpului pompei aflate in rezerva s-a
prevazut pentru fiecare pompa cate un by-pass a robinetului de retinere montat pe linia de
refulare, asigurandu-se astfel o circulatie inversa prin pompa respectiva.
Pe conducta principala de retur a instalatiei de incalzire, inainte de colectorul de aspiratie al
pompelor sunt montate 2 supape de siguranta SS-1a, 1b, care protejeaza intreg circuitul de
distributie a agentului termic si a caror presiuni de lucru / declansare sunt 5 / 6 bar .
Esaparea de la cele 2 supape este dusa prin intermediul a 2 conducte pana la nivelul
platformei betonate, dupa care apa este preluata de canalizarea existenta in zona.
In continuare, apa din circuit este incalzita intr-unul dintre schimbatoarele de caldura S2/1,
2 care uilizeaza ca fluid incalzitor aburul de joasa presiune din reteaua rafinariei Fluidele
vehiculate prin schimbatoarele de caldura S2/1, 2 (unul activ, unul in rezerva) sunt: apa
fierbinte (110 0C, 7 bar g .) prin tevi si aburul de J.P. (max. 200 0C si 6 bar g .) prin manta .
Pe fiecare conducta de iesire a apei fierbinti (120 0C, 7 bar g ) din schimbatoare este
prevazuta cate o supapa de descarcare in atmosfera pentru situatia in care, pe partea de apa
este depasita presiunea maxima admisibila (8,8 bar - presiune de declansare) . Pentru
protectia schimbatoarelor de caldura pe partea de abur s-a prevazut cate o supapa de
siguranta pe mantaua fiecarui schimbator: SS-1/1, 2 si a caror presiuni de lucru / declansare
sunt 6 / 6,6 bar
Pentru a se putea regla temperatura apei fierbinti la iesire din schimbatoarele de caldura la
valoarea dorita (temp. nominala - 120 0C), s-a prevazut pe conducta de intrare a aburului in
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
schimbatoare un regulator TV-07, care va fi actionat prin intermediul convertorului de
semnal TY-07 de la DCS-ul din camera de comanda a inst. C.C., unde se primeste si se
afiseaza valoarea temperaturii apei, transmisa de traductorul de temperatura TT-07 .
Deasemenea, sunt prevazute aparate de masura locale, dupa cum urmeaza: termometre – pe
intrare/iesire apa, pe intrare abur si pe iesire condens; manometre – pe intrare abur in
schimbatoare .
Schimbatoarele de caldura sunt prevazute cu un by-pass intre colectorul de intrare si cel de
iesire care se va utiliza in situatia in care temperatura apei pe conducta de retur este ridicata
(peste 120 0C) sau in situatii accidentale, in care ambele schimbatoare de caldura devin
nefunctionale .
Condensul rezultat de la schimbatoarele de caldura va fi introdus prin intermediul unui
colector de Dn 80 in vasul de recuperare V3J din cadrul statiei de condens C.C. Pe liniile de
iesire a condensului din fiecare schimbator de caldura s-au prevazut cate 2 oale de condens
(2 – active) tip “Armstrong”, cu clopot inversat, model 314 .
Apa fierbinte este trimisa apoi prin sistemul de distributie: colector tur – Dn 100 si statii de
distributie (S.A.) catre liniile de insotitori ai conductelor tehnologice din instalatiile C.C. si
FG-CC, dupa care, prin statiile de colectare (S.C.) si prin colectorul de retur – Dn 100 se
reintoarce in aspiratia pompelor de circulatie .
La limita instalatiei C.C. este prevazut un by-pass intre colectoarele de tur si retur ale
sistemului de incalzire cu apa fierbinte care va fi utilizat la pornirea circuitului sau in cazul
in care va fi nevoie de izolarea colectoarelor principale: tur-retur din instalatie . Tot la
limita instalatiei sunt montate aparate de masura locala (termometru si manometru), cate
unul pe fiecare dintre colectoare: tur / retur .
Fiecare dintre colectoarele statiilor de distributie (tur), respectiv colectare (retur) din
instalatie sunt prevazute cu robinete de izolare precum si cu goliri, iar pe unele dintre
colectoare s-au montat racorduri de rezerva pentru alimentarea in viitor cu apa fierbinte din
circuitul de incalzire si a altor insotitori ai conductelor tehnologice .
Liniile de insotitori din instalatie, inainte de recordarea la statiile de colectare (pe returul
insotitorilor), au montate fiecare, cate o aerisire prevazuta cu robinet de izolare, prin
intermediul carora se realizeaza eliminarea aerului din liniile de insotitori, la pornire sau in
timpul functionarii instalatiei . Deasemenea, fiecare linie de insotitor este prevazuta cu
robinete de izolare atat inainte de racordarea la colectorul de distributie – tur cat si la cel de
colectare – retur . Pentru echilibrarea hidraulica a sistemului pe 45 linii de insotitori s-au
montat discuri de laminare cu diverse dimensiuni ale orificiilor de restrictie . In Anexa 2 la
instructiunile de operare s-au prezentat liniile de insotitori pe care s-au montat discuri de
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
laminare precum si dimensiunile orificiilor de restrictie din aceste discuri .
Circuitul de incalzire cu apa fierbinte din instalatia C.C. si FG-CC alimenteaza cca. 73 de
insotitori ai conductelor tehnologice din aceste instalatii (conform Anexa 1). Intreg circuitul
de incalzire, este izolat termic cu saltele de vata minerala peste care s-a montat tabla
galvanizata pentru protectie .
Schema tehnologica de la statia de condens (P&ID) nr. 2005.2256-70.02-RF precum si
schema de distributie a insotitorilor nr. 2005.2256-70.09-RF sunt anexate la prezentele
instructiuni de operare .
3.2.5. Descrierea procesului pentru CAZAN RECUPERATOR 09F-NH4
Cazanul recuperator este de tipul funcţional cu circulaţie frontală multiplă, La Mont. În
conformitate cu parametrii cazanului acesta conţine supraîncălzitor, vaporizator şi
economizor.
Soluţia constructivă a cazanului a fost determinată de 2 caracteristici ale sursei de gaze de
ardere:
A.conţinutul de suspensii solide în gazele de ardere, care prin depunerea pe suprafeţele de
transfer termic diminuează eficienţa acestora şi pot reduce chiar secţiunea de curgere a
gazelor pănă la perturbarea gravă a funcţionării cazanului.
B.Conţinutul de SO2 din gazele de ardere. Soluţia funcţională de cazan cu circulaţie
frontală multiplă, La Mont, permite realizarea unei preîncălziri a apei de alimentare
înainte de intrarea în economizor prin amestec cu apă din sistemul fierbător care are o
anumită suprapresiune faţă de apa de alimentare.
Conţinutul de suspensii solide în gazele de ardere necesită o soluţie de cazan care să
permită curăţarea în funcţionare a suprafeţelor de transfer termic şi menţinerea unor
parametrii de funcţionare în limite acceptabile.
Soluţia de cazan trebuie să permită evacuarea depunerilor din cazan cu operaţii minime.
Soluţia de cazan recuperator aleasă are o geometrie în formă de L, cu intrarea gazelor de
ardere pe partea orizontală şi ieşirea pe partea verticală, cu racordul de ieşire gaze în poziţia
racordului de ieşire gaze al vechiului cazan CO Boiler.
Această geometrie a permis ca suprafeţele de transfer termic din zona de intrare a gazelor
de ardere să poată fi amplasate vertical, facilitănd aplicarea unei soluţii eficiente de curăţare
a depunerilor în funcţionarea cazanului.
Suprafeţele de transfer termic din această zonă (Supraîncălzitor şi Vaporizator) sunt
configurate sub formă de panouri de serpentine duble, susţinute individual la partea
superioară şi grupate în 4 module.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Suprafeţele de transfer termic de la partea orizontală sunt amplasate într-un canal de gaze
care va fi etanşat. Acest canal de gaze este realizat din pereţi membrană în zona primelor 3
module şi dintr-o carcasă metalică pentru modulul 4.
Canalul de gaze de la partea orizontală este profilat adecvat pentru montarea unor pălnii
colectoare la partea inferioară.
Fiecare modul poate fi complet preasamblat pentru montaj şi are următoarele componente
principale:
un pachet de serpentine verticale;
tronsonul aferent din canalul de gaze;
elementele de suţinere pentru serpentine şi tronsonul de gaze;
elementele aferente sistemului de curăţare prin vibrare.
Geometria părţii orizontale a cazanului facilitează curăţarea şi colectarea depunerilor de pe
suprafeţele de transfer termic în zona în care gazele de ardere au cel mai mare conţinut de
suspensii solide.
Partea verticală a cazanului conţine economizorul, format din 2 pachete de serpentine duble
orizontale, legate între ele prin conducte exterioare, amplasate în 2 module susţinute separat
şi legate între ele printr-un compensator elastic metalic.
Fiecare modul poate fi complet preasamblat pentru montaj şi are următoarele componente
principale:
un pachet de serpentine orizontale;
tronsonul metalic aferent din canalul de gaze;
elementele de susţinere pentru serpentine şi tronsonul de gaze;
elementele aferente sistemului de curăţire prin vibrare.
Legătura dintre partea orizontală şi partea verticală este realizată printr-un canal de gaze
profilat adecvat, racordat prin compensatori elastici metalici de partea orizontală şi
verticală.
Canalul de gaze de legătură este prevăzut la partea inferioară cu o pălnie colectoare care
deserveşte partea verticală.
Componentele cazanului recuperator sunt susţinute pe un cadru metalic configurat şi
dimensionat adecvat pentru susţinerea tuturor componentelor cazanului.
Cazanul recuperator este prevăzut cu o instalaţie de curăţare prin vibrare a depunerilor
acumulate pe suprafeţele de transfer termic în funcţionarea cazanului.
Instalaţia de curăţire cuprinde căte 2 grupuri de vibrare pentru fiecare modul (pachet de
serpentine), fiecare grup de vibrare fiind fixat pe cadrul metalic al cazanului.
Un grup de vibrare este format dintr-un motoreductor planetar care acţionează un ciocan
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
basculant. Ciocanul basculant transmite şocuri, prin intermediul unei tije de vibrare,
fiecărui panou de serpentine pe care este fixată o grindă de vibrare.
Fiecare grup de vibrare are un sistem de bucşe de cauciuc între saşiul pe care sunt fixate
motoreductorul şi ciocanul basculant şi placa de bază care se fixează pe cadrul metalic.
Circuitul de apă-abur al cazanului are următoarele componente:
Tambur separator de abur.
Circuit de alimentare cu apă, care este prevăzut cu un dispozitiv de amestec pentru
preîncălzirea suplimentară a apei de alimentare prin amestec cu apa din sistemul fierbător.
Dispozitivul de amestec între apa de alimentare şi apa din sistemul fierbător este de tipul cu
transfer de impuls.
Circuit de recirculare al apei în sistemul fierbător care realizează faza de vaporizare în 2
vaporizatoare legate în paralel la circuitul de recirculare.Acest circuit este prevăzut cu 2
electropompe de recirculare, una în funcţiune şi alta în rezervă.
Circuitul de abur al cazanului între tamburul separator-supraîncălzitor-conducta de ieşire
abur supraîncălzit.
Circuitul de aerisire-golire-probe.
Cazanul recuperator este prevăzut cu un sistem de colectare a depunerilor compus din 3
pălnii colectoare la baza părţii orizontale a cazanului şi o pălnie colectoare la baza
tronsonului de legătură între partea orizontală şi partea verticală.
Pălniile colectoare sunt prevăzute cu capace etanşe care, datorită suprapresiunii pe partea de
gaze din funcţionarea cazanului, permit evacuarea depunerilor numai în perioadele de
întrerupere a circulaţiei gazelor de ardere în cazan.
Practic evacuarea depunerilor se poate face şi în stare caldă a cazanului, cu by-passarea
gazelor de ardere în timpul acestei operaţiuni.
Cazanul recuperator este prevăzut cu un sistem de etanşare pentru toate zonele în care prin
canalul de gaze trec ţevi, tiranţi de susţinere şi grinzi de susţinere.
Sistemul de etanşare pe partea de gaze de ardere este foarte important în condiţiile în care
cazanul funcţionează cu suprapresiune pe partea gazelor de ardere.
Sistemul de etanşare cuprinde cutii de etanşare în jurul tuturor colectoarelor de la partea
orizontală şi verticală şi a grinzilor de susţinere de la partea orizontală, respectiv în toate
zonele în care există treceri ale unor componente prin canalele de gaze.
În zonele de trecere a ţevilor şi tiranţilor de susţinere prin canalul de gaze, din interiorul
cutiilor de etanşare, au fost prevăzute saltele profilate din păslă de fibre minerale care au un
rol important de acoperire a spaţiilor libere la trecerile prin canalul de gaze.
La amplasarea saltelelor profilate, care trebuie executate cât mai exact, se va avea în vedere
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
fixarea acestora de canalul de gaze prin piesele metalice prevăzute.
Cazanul recuperator este prevăzut cu înzidire (în zona racordului de intrare gaze şi a
primelor 2 pălnii colectoare) cu izolaţii pentru tot canalul de gaze, tamburul separator şi
conductele de apă-abur şi cu înveliş metalic din tablă zincată a tuturor zonelor izolate.
Cazanul recuperator este dotat cu o instalaţie de automatizare care asigură funcţionarea
automată a cazanului prin următoarele reglaje:
-reglarea automată a debitului de apă de alimentare în raport de sarcina termică a sursei de
gaze de ardere prin menţinerea nivelului apei în tambur;
- reglarea automată a temperaturii apei la intrare în economizor la 130-140°C pentru
prevenirea corodării ţevilor din zona de ieşire a gazelor din cazan care este şi zona de
intrare a apei în economizor;
-reglarea automată a temperaturii aburului printr-o injecţie de amestec cu apă de alimentare
la 100°C.
3.2.6. Evacuări din instalaţie
3.2.6.1. Evacuarea la faclă
Supapele de siguranţă de la echipamentul tehnologic sunt legate la colectorul de faclă după
cum urmează:
Supapele 09F-SS-6A,B,C de pe conducta de vapori PGB-09F-101-800 care protejează
coloana principală 09F-V8 cu sistemul de fracţionare;
Supapele 09F-SS-9A,B,C de pe vasul de reflux 09F-V9 care protejează vasul şi sistemul
de fracţionare.
Pe colectorul de faclă al secţiei de fracţionare se află montată o clapetă de reţinere înainte
de a se lega în colectorul principal de faclă.
Evacuarea supapei de siguranţă 09Y-PSV-01 (ce protejează vasul 09Y-NV1) se
realizează în sistemul de faclă de înaltă presiune al complexului de Cracare Catalitică
3.2.6.2. Evacuarea la canalizare
Supapele de dilatare termică de pe circuitele de răcire de la răcitoarele cu apă, în cazuri
accidentale ale creşterii presiunii, pe partea de apă descarcă în pâlniile legate la canalizare.
De asmenea, descarcă la canalizare supapele de siguranţă de dilatare termică montate la
unele schimbătoare de căldură pe circuitul de produs (ex. circuitele de materie primă la
refularea pompelor de alimentare).
Scurgerea vaselor şi conductelor la pâlniile legate la canalizare nu se face în mod normal
decât după aburiri şi spălări la oprirea instalaţiei.
Se evacuează la canalizare şi apele uzate după ce au fost stripate (de H2S) în instalatia de
STRIPARE APE UZATE ale instalaţiei.
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Scurgerile de la utilajele instalaţiei se evacuează cu închidere hidraulică în canalizarea
industrială a instalaţiei Cracare Catalitică.
Reţeaua de canalizare este prevăzută din conducte de oţel, montate prin sudură, izolate
anticoroziv la exterior, probate pentru etanşeitate şi îngropate la circa1 m adâncime pentru a
fi protejate împotriva îngheţului.
PARAMETRII SPECIFICI INSTALAŢIEI DE CRACARE CATALITICĂ
Parametrul Valoare1 2
Debit prelucrare: - materie primă proaspătă- materie primă combinată
125 005 kg/h138662 kg/h (CFR*=1,11)
Conversie (ASTM 90% la 1930C) 73,5 % volProducţie cocs 5 312 kg/hRandament în cocs 4,25 % grSelectivitate cocs 0,1 % grCaracterizare cocs Conţinut de hidrogen Masă moleculară Căldură de ardere
7-10 % gr230-250
7500-8500 kcal/kgRaport alimentare combinată/materie primă 1,00-1,20Raport catalizator/materie primă 8,21Raport catalizator/alimentare combinată 7,74
1 2Raţia de stripare 1,7 kg abur/t catalizatorAbur liftare la Riser, % gr. din materia primă 2Abur atomizare la distribuitoarele de materie primă, % gr. din materia primă
1
Temperatură materie primă, 0C 330Temperatură Reactor, 0C 520Presiune Reactor, bar g 1,3Temperatură catalizator regenerat, 0C 671Activitate catalizator de echilibru (MAT Activity)
66
Consum aer/cocs 16,65 kg/kgViteza de circulaţie a catalizatorului 17,1 t/minCarbon pe catalizatorul uzat 0,62 % grCarbon pe catalizatorul regenerat 0,36 % grCocs Conradson materie primă 0,26 % gr
CFR = Raport alimentare combinată (COMBINED FEED RATIO)
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4
Cod formular: F – 003 – 93 / ed. 4