3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
-
Upload
iulia-balaceanu -
Category
Documents
-
view
218 -
download
0
Transcript of 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
1/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
DIVERSITATEA SISTEMELOR DEGUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ ÎN
CONTEXT INTERNAŢIONAL
Istoria este folositoare nu numai pentru c ă putemciti în ea trecutul, ci şi fiindc ă putem citi în eaviitorul.
Jean-Baptiste Say (1767-1832, economist francez)
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
2/22
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
3/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Dezbatere
Obiectivul major al managementului
financiar – verificarea cunoştinţelor
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
4/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Corporative variază de la stat la
statExemple:
• SUA• MAREA BRITANIE
• GERMANIA• FRANŢ A
• JAPONIA
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
5/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Sisteme ideale privind structura proprietăţii:
• The “concentrated ownership system” : “controlling
blockholders, weak securities markets, high privatebenefits of control, and low disclosure and markettransparency standards, with only a modest role playedby the market for corporate control, but with a possiblysubstitutionary monitoring role played by large banks”.
• The “dispersed ownership system”: “strong securities
markets, rigorous disclosure standards, and high markettransparency, in which the market for corporate controlconstitutes the ultimate disciplinary mechanism”.
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
6/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Trei domenii instituţionale şi grupuri de actori caredetermină natura relaţiilor de proprietate de la
nivelul companiilor:
• Tipul de sistem financiar (respectiv, bank-
driven versus market-driven);• Rolul în guvernare al stakeholderilor
versus stockholderi;• Tipul de guvernare politică în economie(respectiv state directed, associational, ormarket-driven).
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
7/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Caracteristici SUA(completaţ i spaţ iile libere şi r ăspundeţ i la intrebări)
• Paradigma economiei liberale
• Finanţarea este bazată pe pieţe de capital binedezvoltate şi foarte lichide
• Structura atomizată (dispersată) a acţionariatului• Managerii î şi propun maximizarea averii
acţionarilor • Intervenţionism al statului în economie?• …
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
8/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Marea Britanie
• Sistem comparabil cu cel din SUA, dar cu o
istorie diferită• Sec XIX: companii deţinute de familii
• S-a schimbat acest sistem în prezent?• Apel frecvent la finanţarea pe termen scurt
• Se apela frecvent la Bursa de Valori? În ceperioadă?• Stakeholderi sau acţionari?
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
9/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Cazul FRANŢA (I)
• Rol puternic al Statului• Care era nivelul de protecţie al intereselor
acţionarilor minoritari?• Apel la surse proprii şi cel mult credite
bancare pe termen scurt• Se poate vorbi despre prezenţa unuiacţionariat dispersat în prezent în Franţa?
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
10/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
GERMANIA
• Până la începutul industralizării: companii
deţinute de familii• În perioada 1884-1933 a scăzut pondereaunor astfel de companii
• Au mai fost schimbări ale tipului de sistemfinanciar: cu acţionariat concentrat saudispersat?
• Care este situaţia în prezent?• Sistem financiar bazat pe … (piaţa de
capital, bănci, stat?)
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
11/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Cazul JAPONIA (I)
• Particularităţi induse GCORP de imperialism, razboi,ocupaţie militar ă
• Până la militarizarea din 1930, în Japonia au existat 3 tipuride GCORP:
• “broadly-held joint-stock companies”, cu un management
profesionist, cu acces la pieţe de capital lichide, protejândinteresele ACTIONARILOR (Hoshi şi Kashyap, 2001);
• Proprietate de stat cu un management birocratic şi urmărindobiective economice de interes public (Samuels, 1994);
• Companii deţinute de familii, care controlau alte companii listate,conduse de manageri profesionişti, numiţi”zaibatsu”.
• Erau protejate interesele acţionarilor minoritari? Ce studiu a
fost citat şi din ce an?
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
12/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Cazul JAPONIA (II)
• DUP Ă AL II-lea r ăzboi mondial
SCHIMB ĂRI MAJORE IN GCORP: – distrugerea pieţei de capital – statul s-a implicat direct în politica de
finanţare a companiilor de către bănci – … – …
• Au apărut companiile de tip KEIRETZU, încare fiecare companie deţinea acţiuni într-
o altă companie din grup!
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
13/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Cazul JAPONIA (III)
• Cum caracterizaţi acest sistem deorganizare?
• …
• Sistemul a suferit schimbări după 1990
datorită globalizării pieţelor financiare şidificultăţilor financiare interne economiei
japoneze.
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
14/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Chandler:
3 stadii in dezvoltarea corporatiilor • 1 – intreprinderea – familie
• 2 – disocierea actionar – manager(bancheri) datorită creşterii complexităţii
afacerii• 3 – acţionarii complet disociaţi demanageri
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
15/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
CHANDLER (1988)
MARK ROE (1994, 2002, 2003):• Factorii politici sunt dominan
ţi
• “The historical story suggests that the modern businessenterprise was the more ‘natural’ response to thetechnological and marketing imperatives of modernmass urban and industrial societies and that interagencyagreements were more of a transitional form”.
• Stat puternic preocupat de protejareastakeholderilor –rezultă: structuraconcentrată a acţionariatului
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
16/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
CHANDLER &MARK ROEABORDAREA ISTORIC
ĂA GCORP
• De ce in SUA si apoi UK s-a format
acţionariat dispersat, în timp ce în Franţa,Germania şi Japonia, există concentrarea
acţionariatului?• Diferenţe de natur ă politică• …
• …
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
17/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
ABORDAREA ISTORICĂ A
GCORP• Dacă factorul politic sprijină drepturile
stakeholderilor⇒ concentrareaacţionariatului.
De ce?Costuri de agent
Apelul la finanţare prin pia
ţa de capital vs.
finanţarea prin sistemul bancar US vs. Germania, Japonia şi Franţa?
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
18/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
ABORDAREA ISTORICA A
GCORP• Deşi în UK exista o piaţă de capital funcţională, influenţa
băncilor era redusă, iar protecţia legală acordată stakeholderilor era redusă, proprietarii companiilor(familii) nu au acceptat dispersia structurii acţionariatului.
• De ce?
• La Porta, Lopez-de-Silanes, Shleifer, Vishny (1997,1998,1999, 2000)
• Law matters – protecţia acţionarilor şi creditorilor• Common law (US şi UK) versus Civil law (Germ.,
Franţa şi Japonia)
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
19/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
ABORDAREA ISTORICA A
GCORP• CIVIL LAW
• Pentru că protecţia creditorilor este redusă ⇒ piaţa obligaţiunilor nu s-a dezvoltat, iar
băncile au dezvoltat un sistem relaţionalcu clienţii pentru a monitoriza mai uşorinvestiţia lor!
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
20/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Brian Cheffins (2001, 2002, 2003, 2004)
ABORDAREA ISTORICĂ A GCORP
• Chiar şi în absenţa legislaţiei care să protejeze interesele acţionarilor minoritari,dispersia acţionariatului a putut apărea
…?
• Identificaţi Dvs. motivele acestui fenomen!
• Cazul SUA, Germania, Marea Britanie…
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
21/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Brian Cheffins (2001, 2002, 2003, 2004)
• Şi totuşi de ce acţionarii “concentraţi” au
decis la un moment dat dispersareacapitalului, renunţând la avantajelecontrolului?
• Diversificarea plasamentelor lor • Dar existau şi alte metode de diminuare a
riscului - la nivelul companiei şi aproduselor sale…
-
8/15/2019 3 ABORDARE ISTORICA A GC stud II.pdf
22/22
Prof.univ.dr. Mihaela Dragotă
Brian Cheffins (2001, 2002, 2003, 2004)
Schumpeter (1939)• Cazul Germania: nu au apărut fuziuni
pentru stabilizarea pieţei, ci s-au formatcarteluri şi s-au încheiat acorduri cusindicatele
• Argumente? Identificaţi-le în studiul citat!