2017-2021 Liceul Tehnologic · 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a...
Transcript of 2017-2021 Liceul Tehnologic · 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a...
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
Nr. înreg. 1077 / 06 .06.2019 Aprobat în CA din 06.06 2019
Plan de Acțiune al Școlii
2017-2021
Liceul Tehnologic
„NICOLAE BĂLCESCU”
Întorsura Buzăului
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
CUPRINS
Nr. Crt. Titlu / subtitlu
Rezumat
Pagina
3
I. CONTEXTUL 4
I.1. Misiunea şi viziunea şcolii 4
I.2.
I.3.
Profilul şcolii
Analiza rezultatelor anului școlar 2017-2018
5
7
I.4. Priorităţi naţionale 21
I.5. Priorităţi şi obiective regionale şi locale 22
II. ANALIZA NEVOILOR 23
II.1. Analiza mediului extern 23
II. 1.1 Demografie 23
II. 1.2. Profilul economic judeţean și local 31
II. 1.3. Piaţa muncii 36
II. 1.4. Educaţia 41
II.2 Analiza mediului intern 45
II.2.1. Sistemul de învăţământ 45
II.2.2. Descentralizarea funcţională 52
II.2.3. Parteneriate şcoală - agenți economici- comunitate 54
II.3. Analiza S.W.O.T./ P.E.S.T.E. 56
III. PLANUL MANAGERIAL 2018-2019 63
IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE 83
V. ANEXE
BIBLIOGRAFIE- SURSE DE INFORMARE
85
89
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
Rezumat
Planul de Acţiune al Şcolii (PAS).
Este planul de dezvoltare al unităţii de Învățământ Profesional și Tehnic (IPT), realizat de aceasta cu scopul de a
îmbunătăţi corelarea dintre oferta de educaţie şi formare profesională şi nevoile de dezvoltare socio-economică la
nivelul ariei ei de acţiune, din perspectiva următorilor 3 -5 ani.
PAS descrie modul în care fiecare unitate IPT:
➢ va contribui la realizarea priorităţilor, ţintelor şi acţiunilor regionale şi locale;
➢ va răspunde cerinţelor pieţei muncii şi nevoilor individuale;
➢ va îmbunătăţii calitatea programelor de educaţiei şi formare profesională oferite;
➢ va îndeplini programul de reformă pentru IPT;
➢ va contribui la programele de formare continuă pentru tineri şi adulţi;
➢ va asigura utilizarea eficientă a resurselor;
➢ va asigura formarea continuă a personalului şcolii;
➢ va lucra în parteneriat cu alte şcoli, parteneri sociali şi organizaţii autorizate în vederea furnizării unor
servicii eficiente şi pentru dezvoltarea reţelelor locale.
Planul de acţiune al şcolii este un document de fundament, prin care s-a făcut analiza realităţilor şcolii și
s-au identificat modalităţile concrete prin care se va realiza modernizarea activităţii de formare profesională din
Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”, în vederea satisfacerii cerinţelor dezvoltării economice a zonei, potrivit
priorităţilor stabilite prin Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru şi Planul Local de Acțiune în
Învățământ (PLAI) Covasna.
Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI). Realizat la nivel judeţean, are ca scop îmbunătăţirea corelării
dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean într-o
perspectivă de 5 -7 ani. PLAI particularizează la nivelul judeţului prevederile PRAI şi oferă astfel cadrul general
pentru elaborarea planurilor şi programelor conform nevoilor local
Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI). Este realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăţi
corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel
regional şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5 -7 ani;
PRAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:
• Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică regională structurate pe domenii
ocupaţionale şi nivel de calificare;
• Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare;
• Planul de şcolarizare penrtu IPT al judeţelor;
• Măsuri complementare de formare profesională continuă;
• Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale în vederea incluziunii lor în sistemul
general de educaţie;
• Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală;
• Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;
• Măsuri privind programul de formare a personalului didactic şi de conducere din unităţile IPT.
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
I. CONTEXTUL
Motto: „În limitele impuse, cu resursele
existente, într-un ritm propriu, bazaţi pe convingerea că toate au un început, să
încercăm să facem singuri ceea ce aşteptăm de la alţii”
I.1. VIZIUNEA ȘI MISIUNEA ŞCOLII
”Puterea românilor stă în instituţiile lor.”
Nicolae Bălcescu
VIZIUNEA
Şcoala noastră doreşte să ofere locuitorilor din zona Buzaielor și nu numai, oportunități
de educație și formare profesională de calitate, să răspundă nevoilor comunităţii şi cerinţelor
individuale şi de grup, să aibă relaţii de parteneriat cu comunitatea locală şi cu şcoli de acelaşi
profil din ţară şi din Uniunea Europeană pentru dezvoltarea dimensiunii europene a
învăţământului profesional şi tehnic, sprijinind în același timp dezvoltarea carierei, sporirea
calității vieții și prosperitatea economică.
MISIUNEA
Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului este preocupat să asigure
servicii de educaţie şi formare profesională ce au la bază calitatea şi asigurarea de şanse egale
tuturor participanţilor la proces, astfel încât să formeze absolvenţi autonomi, responsabili, în
măsură să decidă asupra propriei cariere şi vieţi, să contribuie la definirea propriilor căi de
dezvoltare şi împlinire intelectuală şi profesională.
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
I.2. PROFILUL ŞCOLII
a. STATUTUL JURIDIC
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” este o instituţie de învăţământ de stat, are
personalitate juridică dar fără structuri arondate, care funcţionează în baza OMECTS 6564/2011,
completat și modificat cu 3283/2012, a Legii nr.1/2011 (Legea Educaţiei Naţionale) și a altor
documnente şi acte normative referitoare la sistemul de învăţământ.
Filiera este Tehnologică, profile: Tehnic și Resurse naturale și protecția mediului.
Nivelurile de învățământ sunt liceal și profesional, forma de zi și seral, activitatea
desfășurându-se în 2 schimburi.
b. DATE DE IDENTIFICARE ALE UNITĂȚII ȘCOLARE
Denumirea unității de învățământ: Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”
Localitatea / Județul: Întorsura Buzăului, Covasna
Adresa: Str. Gheorghe Doja, nr.5
Cod poștal: 525300
Telefon/ fax: 0267370728 / 0267370243
E-mail: [email protected]
Niveluri de învăţământ: 3 şi 4
Forme de învăţămant: liceu zi şi seral, şcoală profesională
c. IDENTITATEA ŞCOLII
În urma împărţirii administrativ-teritoriale din 1968, comuna Întorsura Buzăului a fost
declarată oraş, trecând de la județul Brașov la judeţul Covasna. În acest context au fost înfiinţate
noi unităţi economice: Inteprinderea pentru tractoare (I.P.T), Cooperativa Arta Populară, Fabrica
de Scaune. Numărul populaţiei (deci şi al populaţiei şcolare) fiind în creştere, impunea
înfiinţarea unui liceu pentru şcolarizarea elevilor absolvenţi ai claselor a VIII a din întreaga zonă,
care erau nevoiţi să plece la liceele din Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Braşov, Codlea,
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
Săcele. Astfel, la 15 septembrie 1968 s-a înfiinţat Liceul de Cultură Generală din Întorsura
Buzăului, care a funcţionat, la început, în incinta Şcolii Generale.
Începutul a fost greu: lipsă de spaţiu, de laboratoare, sală de sport, profesori calificaţi,
etc. Din anul şcolar 1969-1970 au fost înfiinţate încă două clase, tot acum introducându-se
cursurile de seral şi separarea profilurilor, adică profilul uman şi cel real.
Tot în această perioadă s-a construit o nouă clădire, pe strada Gheorghe Doja, cu zece
săli de clasă, două laboratoare – fizică şi chimie – un cabinet medical şi o cancelarie. După zece
ani de funcționare în această locație, mai bine zis în anul şcolar 1979-1980, liceul s-a mutat în
noua clădire de pe Aleea Gării, nr. 1, iar următorul an școlar (1980-1981) a devenit Liceu
Industrial trecând sub protecţia Ministerului Industriei şi scoţând de pe băncile educaţiei
socialiste generaţii de tineri cultivaţi în special în domeniul practic, al muncii tehnice.
După Revoluţia din 1989, liceul a devenit Grup Şcolar, cu profilurile real şi uman, dar şi
clase de pregătire profesională. A primit titulatura de „Nicolae Bălcescu”, sărbătorindu-şi ziua în
6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Din septembrie 2008, acesta s-a scindat în liceu teoretic şi liceu
tehnologic. Din acel moment sediul de pe Aleea Gării poartă numele de ”Mircea Eliade” - Liceu
Teoretic, iar sediul de pe strada Gheorghe Doja a devenit Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu”.
Directorii şcolii noastre de-a lungul timpului: Bobeş Mariana, Voinescu Paul, Potcovaru
Maria, Popica Constantin, Bularca Marinela, Idomir Cornel, Băncilă Leca, Modroiu Petruța, iar
directori adjuncți Potcovaru Georgeta și Boricean Constantin Mugurel.
Calitatea procesului instructiv-educativ a fost și este asigurată de profesori competenţi,
specialişti, dublaţi de oameni de cultură cu reale calităţi didactice, care asigură pregătirea tinerilor
în diverse domenii și specializări.
Începând din anul 2012, s-au înfiinţat clase de învăţământ profesional, care pregătesc
elevii pentru meseriile de confecționer produse textile, mecanic agricol și auto, tâmplar universal,
lucrător în agroturism și zidar-pietrar-tencuitor.
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
I.3. ANALIZA REZULTATELOR ANULUI ȘCOLAR 2017-2018
• Informaţii privind efectivele de elevi și numărul de clase la începutul anului şcolar
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” din Întorsura Buzăului cuprinde un ansamblu
şcolar format din clase de liceu zi, liceu seral și şcoală profesională.
În anul şcolar 2017-2018, Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” au fost înscriși un număr
de 438 elevi repartizați în 18 clase din care 12 clase de liceu și 6 clase școală profesională, după
cum urmează:
Învățământ liceal:
o secundar inferior:
- clasele IX– X , cursuri de zi – 2 clase;
- clasele IX – X , cursuri seral – 2 clase;
o secundar superior:
- clasele XI – XII , cursuri de zi – 3 clase;
- clasele XI- XIII, cursuri seral – 5 clase;
Învățământ profesional:
- clasele a IX , învăţământ profesional – 3 clasă
- clasele a X , învăţământ profesional – 1 clase
- clasele XI , învăţământ profesional – 2 clase.
➢ Informaţii privind domeniile de calificare, specializările:
Tabel I.3.1. Domenii de calificare, specializări, clase
Nr.
crt.
Domenii de calificare Specializarea Nr.
clase
1.
Electronică și automatizări Tehnician operator tehnică de calcul 2
Tehnician mecatronist 2
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
2. Industrie textilă și pielărie Tehnician în industria textilă 2
Confecționer produse textile 0,5
3. Mecanic Tehnician transporturi 2
Mecanic auto 2
Mecanic agricol 1
4. Agricultură Tehnician agromontan 1
Lucrător în agroturism 2
5. Fabricarea produselor din lemn Tâmplar universal 0,5
Tehnician prelucrarea lemnului 2
6. Construcții și lucrări publice Tehnician în construcții și lucrări
publice
1
Efectivele de elevi, pe clase, la începutul și la sfârșitul anului școlar 2017-2018
Tabel I.3.2. Efectivele de elevi pe clase
Nr.
crt.
Clasa Nr. clase Nr. elevi înscriși la
începutul anului
școlar
Nr. elevi existenți la
sfârșitul anului școlar
1 IX A 1 26 25
2 IX Ap 1 28 25
3 IX Bp 1 24 19
4 IX Cp+Ep 1 27 12
5 X A 1 22 21
6 X Ap 1 29 26
7 XI A 1 24 25
8 XI B 1 36 32
9 XI Ap 1 25 23
10 XI Bp 1 23 22
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
11 XII A 1 26 26
12 IX Ds 1 15 14
13 X Es 1 20 12
14 XI Cs 1 27 23
15 XI Es 1 30 20
16 XII As 1 18 15
17 XII Cs 1 27 27
18 XIII As 1 12 8
Total 18 438 374
Grafic I. 3.1 Situația elevilor înscriși / existenți în anul școlar 2017-2018
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
Situația elevilor înscriși la începutul anului școlar și existenți la final de an școlar, pe forme
de învățământ
Grafic I.3.2 Situația elevilor înscriși în anul școlar 2017-2018, pe forme de învățământ
Mişcarea elevilor
Tabel I.3.3. Mișcarea elevilor
Efective școlare
Înscrişi la
începutul
anului
şcolar
In evidenţă,
la sfârşitul
anului școlar
Transferaţi
la alte
unităţi
Numar
elevi care
au
abandonat
Nr. de elevi din învățământul liceal inferior zi
48 46 0 2
Nr. de elevi din învățământul liceal superior zi
87 83 1 4
Nr. de elevi din învățământul liceal seral
149 119 0 30
Nr. de elevi din învățământul profesional 155 127 0 28
Total 438 374 1 65
R O M Â N I A
M IN IS TERU L E DUC AŢ IE I N AȚ IO N ALE IN S PEC TOR ATU L ȘCO LAR JUDEȚE AN C OV AS N A
L I C E U L T E H N O L O G I C " N I C O L A E B Ă L C E S C U "
St r . Gh . D oja , n r . 5 , loc . ÎN TORSUR A BU ZĂU LU I, j u d . COV ASN A Te l / Fa x 0 2 6 7 3 70 7 28 /0 26 7 370 2 4 3 , e -ma i l l t b a lc escu @ yah oo.c om ,
s i t e www.n i co la eb a lc escu . co m
Nr . op e ra to r d e d a t e cu ca rac t e r p e rs on a l : 3 1 2 2
• Numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale: 2 elevi
• Frecventarea cursurilor de către elevi:
➢ Pe ciclu de învățământ:
Tabel I. 3.4. Situația absențelor
Ciclul Nr. total
de elevi
Nr.
total
absențe
Nr.
absențe
motivate
Nr.
absențe
nemotivate
Nr. absențe
nemotivate/
elev
Nr. elevi care
nu au
frecventat
puțin/ deloc
școala
Învățământ
liceal
283 12375 5545 6830 24,13
33
Învățământ
profesional
155 13121 6321 6800 43,87 11
Total 438 25496 11866 13630 68,00 44
Concluzie:
-Nr total absențe /elev 58,21
-Nr absențe motivate/elev 27,10
-Nr absențe nemotivate/elev 31,12
Rata absenteismului la nivel de școală: 53,46%
12
➢ Pe clase: Tabel I.3.5 Situația absențelor pe clase
Clasa Nr.elevi Nr. total
absenţe
Nr. de absenţe
nemotivate
Nr. de absenţe motivate
IX A 26 1706 590 1116
IX Ap 28 2151 967 1184
IX Bp 24 3227 1403 1824
IXCp+Ep 27 4025 2922 1103
X A 22 1258 610 648
X Ap 29 1548 662 886
XI A 24 1547 506 1041
XI B 36 2803 1064 1739
XI Ap 25 1316 586 730
XI Bp 23 854 260 594
XII A 26 1048 278 770
IX Ds 15 499 280 219
X Es 20 1124 1116 8
XI Cs 27 515 515 0
XI Es 30 160 160 0
XII As 18 810 808 2
XII Cs 27 542 542 0
XIII As 12 363 361 2
Total 438 25496 13630 11866
13
Grafic I.3.3 Absențe la nivel de liceu
• Indicatori de calitate pentru elevi:
➢ Pe ciclu de învățământ: Tabel I.3.6. Indicatori de calitate
Indicatori de
calitate
Ciclul
Învățământ liceal Învățământ
profesional
Total
Promovabilitate % 248 (87,63%) 126 (81,93%) 374 (85,61 %)
Elevi repetenți 4 14 18
Situație școlară
neîncheiată/
abandon
14 20 34
Elevi cu nota
scăzută la purtare
22 26 48
14
➢ Pe clase: Tabel I. 3.7. Situația notelor la purtare
Clasa Nr.elevi Note la purtare între
7-10
Note la purtare
sub 7
IX A 26 25 1
IX Ap 28 27 1
IX Bp 24 17 7
IXCp+Ep 27 12 15
X A 22 19 3
X Ap 29 28 1
XI A 24 24 0
XI B 36 34 2
XI Ap 25 23 2
XI Bp 23 23 0
XII A 26 26 0
IX Ds 15 15 0
X Es 20 15 5
XI Cs 27 27 0
XI Es 30 20 10
XII As 18 17 1
XII Cs 27 27 0
XIII As 12 12 0
Total 438 372 48
15
Situaţia şcolară
Tabel I.3.8 Situația școlară
Clasa Nr. elevi
înscriși
Elevi
promovați
Abandon / Repetenți / Retrași
IX A 26 25 1
IX Ap 28 25
3
IX Bp 24 19
5
IX
Cp+Ep
27 12 11 4
X A 22 21 1
X Ap 29 26
3
XI A 25 25
XI B 36 32 2 2
XI Ap 25 23
2
XI Bp 23 22 1 decedat
XII A 26 26
IX Ds 15 14 1
X Es 20 12 8
XI Cs 27 23 4
XI Es 30 20 9 1
XII As 18 15 3
XII Cs 27 27
XIII As 12 8 4
Total
438
385
44 18 3
65
Rata de abandon la nivelul liceului: 8,22%
Rata de abandon la elevii din anii terminali: 10,53%
16
Situația la învățătură a claselor de liceu- zi
Grafic I.3.4. Situația la învățătură clase de liceu - învățământ zi
Situația la învățătură a claselor de profesională
Grafic I.3.5. Situația la învățătură învățământ profesional
17
Situația la învățătură a claselor de liceu - seral
Grafic I.3.6. Situația la învățătură clase de liceu - învățământ seral
Rata de absolvire la clasele terminale de liceu: 98,48%
2.1. Rezultatele elevilor
➢ Rezultatele la examenele de certificarea competențelor nivel 3 și 4
• Nivel 3
Sesiunea iulie
Tabel I.3.9. Rezultate examen de certificare competențe nivel 3, sesiunea iulie
Nr.elevi înscriși
Calificarea 1: Lucrător în
agroturism
Lucrător în agroturism
Nr.elevi înscriși
Calificarea 2:
Mecanic auto
Nr. elevi
Calificarea 3 :
Mecanic agricol
Nr. total elevi
promovați
20
14
9 43
20 14 9 43
18
Sesiunea septembrie
Tabel I.3.10. Rezultate examen de certificare competențe nivel 3, sesiunea septembrie
Nr.elevi înscriși
Calificarea 1:
Lucrător în agroturism
Nr. total elevi
promovați
2
2
Promovabilitate 100%
• Nivel 4
Sesiunea mai
Tabel I.3.11. Rezultate examen de certificare competențe nivel 4, sesiunea mai
Nr. elevi:
Calificarea 1:
Tehnician operator
tehnică de calcul
operator
tehnică de calcul
Nr. elevi
Calificarea 2:
Tehnician
transporturi
Nr. total elevi înscriși
/ promovați
Înscriși 26 6 32
Promovați
25 6
31
Promovabilitate 98,8%
➢ Rezultatele examenului de bacalaureat
Sesiunea iunie-iulie
Tabel I.3.12. Rezultate examen de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie
Sesiunea Înscriși Prezentați Neprezentați Promovați
Prom.
curentă
Prom.
ant.
Iunie-Iulie 26 13 23 16 10
19
Sesiunea august-septembrie
Tabel I.3.13. Rezultate examen de bacalaureat, sesiunea august-septembrie
Sesiunea Înscriși Prezentați Neprezentați Promovați
Prom.
curentă
Prom.
ant.
August-
Septembrie
11 9 13 7 3
Rata de participare la bacalaureat: 82,36%
Procent de promovabilitate ambele sesiuni: 50%
• Rezultate obținute la concursuri și olimpiade școlare:
➢ Olimpiada Interdisciplinară ”Tehnologii” –Rezultate faza locală
Tabel I.3.14. Rezultate olimpiada școlară ”Tehnologii”- Faza locală
Numele si prenumele
elevului
Domeniul Calificare Clasa Nota Prof. îndrumător
PROȚ C. CĂTĂLINA
MARIA
Mecanică Tehnician
mecatronist
XI 7,65 Modroiu Petruța
Temelie Gabriela
OLARIU N. PETRU Mecanică Tehnician
mecatronist
XI 7,20
BOCÂRNEA I.
VLAD GABRIEL
Agricultură/
Cultura
plantelor
Tehnician
agromontan
XI 7,9 Boricean
Mugurel
Negoiță Sonia
MILU I. CRISTINA
ELENA
Agricultură/
Cultura
plantelor
Tehnician
agromontan
XI 7,5
STOICA NICOLAE
VICTOR
Electronică și
automatizări
Tehnician operator
tehnică de calcul
XII 7,5 Aldea Cristian
Popica Rodica
ROHAN NICOLAE
LAURENTIU
Electronică și
automatizări
Tehnician operator
tehnică de calcul
XII 7,25
20
➢ Olimpiada Interdisciplinară ”Tehnologii” –Rezultate faza județeană
Tabel I.3.15. Rezultate olimpiada școlară ”Tehnologii”- Faza județeană
Numele si
prenumele elevului
Domeniul Calificare Clasa Proba
scrisă
Proba
practică
Media
finală
Locul Premiul
PROȚ C.
CĂTĂLINA
MARIA
Mecanică Tehnician
mecatronist
XI 57,00 51,00 54,00
OLARIU N. PETRU Mecanică Tehnician
mecatronist
XI 58,00 59,00 58,50 3
BOCÂRNEA I.
VLAD GABRIEL
Agricultură/
Cultura
plantelor
Tehnician
agromontan
XI 65,00 80,00 72,50 1 III
MILU I. CRISTINA
ELENA
Agricultură/
Cultura
plantelor
Tehnician
agromontan
XI 63,00 80,00 71,50 2 III
STOICA NICOLAE
VICTOR
Electronică și
automatizări
Tehnician
operator
tehnică de
calcul
XII 40,00 0,00
ROHAN NICOLAE
LAURENTIU
Electronică și
automatizări
Tehnician
operator
tehnică de
calcul
XII 40,00 0,00
➢ Olimpiada ”Religie ortodoxă” –Rezultate faza locală
Tabel I.3.16. Rezultate olimpiada școlară ”Religie ortodoxă”- Faza locală
Numele și prenumele elevului Clasa Nota Prof. îndrumător
ILIE PETRU XI A 8,50 Muntean Iuliana Monica
➢ Olimpiada ”Religie ortodoxă” – Rezultate faza județeană
Tabel I.3.17. Rezultate olimpiada școlară ”Religie ortodoxă”- Faza județeană
Numele si prenumele elevului Clasa Proba scrisă Media
finală
Locul Premiul
ILIE PETRU XI A 7,40 7,40
21
I.4. PRIORITĂŢI NAŢIONALE
Obiectivele politicii de dezvoltare naţională, cuprinse în Strategia de dezvoltare a
României pe termen mediu şi lung cer corelarea obiectivelor dezvoltării naţionale cu fondul deja
dobândit în Europa, în privinţa calităţii vieţii umane şi cu deosebită atenţie faţă de generaţiile
viitoare.
Conform documentului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru învăţământul
preuniversitar” principalele domenii pe care se axează reforma învăţământului profesional şi
tehnic, în şcoala românească sunt următoarele:
✓ implementarea învăţării centrate pe elev;
✓ eficientizarea parteneriatului cu agenţii sociali economici;
✓ dezvoltarea curriculumului la comanda angajatorului;
✓ dezvoltarea de standarde ale pregătirii profesionale;
✓ formarea continua a personalului didactic și a adulților;
✓ asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;
✓ orientarea profesională şi consilierea elevilor;
✓ dezvoltarea sistemului informaţional;
✓ modernizarea bazei materiale a învăţământului;
✓ optimizarea managementului educaţional;
✓ şanse egale pentru obţinerea unei calificări;
✓ utilizarea TIC-ului în predare;
✓ facilitarea participării la formarea profesională a elevilor cu nevoi speciale;
✓ dezvoltarea învăţământului în zonele dezavantajate;
Având în vedere că elementele particulare ce ar putea individualiza zona Buzaielor în
context judeţean şi regional sunt nesemnificative faţă de ponderea elementelor ce dau regiunii
Centru un anumit specific considerăm că obiectivul global al strategiei de dezvoltare a judeţului
Covasna ca şi a regiunii este fezabil şi în cazul nostru, adică „utilizarea eficientă a tuturor
resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului în scopul
dezvoltării unei economii performante care să ducă pe termen lung la armonizarea
coeziunii economice şi sociale la nivelul regiunii centru”.
Pentru realizarea obiectivului global Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru şi-a propus
acoperirea a şase priorităţi, integrate în axele prioritare de la nivel naţional:
✓ dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii;
✓ dezvoltarea sectorului productiv, creşterea competitivităţii în afaceri şi promovarea
sectorului privat;
✓ creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;
✓ protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
✓ dezvoltarea zonelor rurale;
✓ sprijinirea cercetării, inovării tehnologice şi crearea societăţii informaţionale.
22
I.5. PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE REGIONALE ŞI LOCALE
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălcescu” Întorsura Buzăului este situat în regiunea Centru
care s-a creat în baza legii 151/1998 prin asocierea voluntară a judeţelor Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș și Sibiu.
Judeţul nostru este situat în partea de sud-est a regiunii Centru având o suprafață de 3710
kmp (1,6% din teritoriul țării), are 5 orașe și municipii (reședința de județ este Sfântu Gheorghe),
40 comune și 122 sate, fiind considerat județ de mărime mică.
Tabel I.5.1 Priorităţi şi obiective regionale şi locale (2014-2020)
Priorităţi şi obiective regionale şi locale (2014-2020)
PRIORITATEA 1: CORELAREA OFERTEI ÎPT DIN REGIUNE CU NEVOILE DE
CALIFICARE
Obiectivul 1.1: Identificarea nevoilor de calificare
Obiectivul 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare
Obiectivul 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
Obiectivul 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT
PRIORITATEA 2: DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI
CONSILIERE
Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi
ocuparea unui loc de muncă
PRIORITATEA 3: REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ŞI
DOTĂRII ŞCOLILOR DIN ÎPT
Obiectivul 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT
PRIORITATEA 4: DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE
RESURSELOR UMANE DIN ÎPT
Obiectivul 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului
didactic din ÎPT
PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA PARTENERIATULUI
SOCIAL ÎN ÎPT
Obiectivul 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat,
pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT
PRIORITATEA 6: ASIGURAREA ACCESULUI LA ÎPT ŞI CREŞTEREA GRADULUI
DE CUPRINDERE ÎN EDUCAŢIE
Obiectivul 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT,
Obiectivul 6.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar
23
II. ANALIZA NEVOILOR
II.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
II.1.1.DEMOGRAFIE
• Populaţia totală. Dinamica generală județeană
La 1 iulie 2011, judeţul Covasna număra 214.261 locuitori (1,04 % din populaţia României),
din care populatie stabile 206.261 locuitori.
Tabel II.1.1.1 Dinamica județeană
Datele statistice furnizate de INS evidenţiază o scădere semnificativă a populaţiei în perioada
dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), tendinţa care continuă şi în prezent.
Perioada postrevoluționară a fost marcată de reduceri ale populației României, județul Covasna
neconstituind o excepție.
• Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)
Conform datelor statistice la nivelul anului 2010, judeţul Covasna are o pondere semnificativă a
populaţiei rurale (50,2%) peste media naţională (44,9%) și cea regională (40,7%).
• Distribuţia pe sexe
Structura pe sexe indică pe ansamblul populaţiei la nivel judeţean o uşoară preponderenţă a
persoanelor de sex feminin (50,9%), apropiat de ponderea la nivel regional (51,1%).
Populaţia stabilă la 1 iulie 2011
Total
(nr.
pers.)
Bărba
ţi%
Femei
%
Urb
an
%
Rural
%
România 2143129
8 51,3 48,7 55,1 44,9
R. Centru 2523452 48,9 51,1 59,3 40,7
Covasna 206261 49,1 50,9 47.6 52.4
24
• Structura pe grupe de vârstă
Figura II 1.1.1 Structura populației pe
grupe de vârste
Sursa: INS, date prelucrate
• Structura pe vârste şi medii rezidenţiale
Extremele de vârstă - grupele 0-14 şi peste 65 ani - au o pondere mai mare în rural faţă de urban.
În schimb, ponderea populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) este mult mai mică în mediul
rural (65%, faţă de 74,6% în urban) - situaţie valabilă pentru toate grupele de vârstă din
intervalul 15-64 ani.
Pierderea de către mediul rural, începând cu grupa de vârsta 20-24 ani, a avantajului iniţial
(grupa 0-14 ani) datorat unei rate superioare de natalitate (13‰ în 2005, faţă de 11,6‰ în
urban), pare să indice tendinţa tinerilor de a părăsi ruralul.
16,6
8,47,78,7
45,5
13,1
14,9
8,48,0
9,2
49,0
10,5
18,3
8,57,48,1
42,0
15,6
0%
20%
40%
60%
80%
100%
TOTAL URBAN RURAL
Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale
- jud. COVASNA, la 1 iulie 2005 -
0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani
Figura II.1.1.2 Structura populației pe vârste și medii rezidențiale
Datele statistice privind evoluţia
populaţiei după 1990 indică un declin
demografic general, mai accentuat
pentru grupele de vârstă tinere.
În schimb a crescut numărul şi
ponderea populaţiei vârstnice.
Structura pe vârste în 2010, în judeţul
Covasna este mai favorabilă decât la
nivel regional pentru grupul de vârstă 0-
14 ani, în schimb grupul tinerilor de 15-
19 ani are o pondere mai mică decât la
nivel regional.
Sursa: INS, date prelucrate
25
• Structura etnică (conf. recensământului din 2011)
Județul Covasna este unul foarte divers, atât din punct de vedere etnic, cât și religios. Potrivit
datelor recensământului din 2011, aproape 72% din populație se declara de etnie maghiară,
21.5% de etnie română, 4% romi iar 3% de altă etnie. Diversitatea este considerabil mai
ridicată decât la nivel național, unde 83% din populație se auto-declară de etnie română, și în
linie cu rezultatele de la regiune, unde aproape 1/3 din populație se declară de etnie maghiară.
Tabel II.1.1.2 Ponderea populației în funcție de etnie, 2011
Români Maghiari Romi Altă etnie2
Național 83,46% 6,10% 3,09% 7,35%
Regiune 61,22% 28,57% 4,71% 5,50%
Covasna 21,42% 71,59% 3,93% 3,06%
Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS.
• Mişcarea migratorie
Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din schimbările
oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei,
în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen
mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de
muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului
Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16). Deşi incomplete, datele Eurostat
privind evoluţia nr. de cetăţeni români înregistraţi oficial în alte ţari europene evidenţiază o
creştere semnificativă a emigraţiei (v. Studiul de piaţa muncii, WYG International, 2007, Phare
TVET 2004-2006). Nu avem date privind migraţia populaţiei covăsnene.
• Situația la nivel local
➢ Populaţia şi locuinţele din localitatea Întorsura Buzăului
Tabel II.1.1.3 Populaţia şi locuinţele din localitatea Întorsura Buzăului
Zonă
Recensământ 1966 Recensământ 1992 Recensământ 2002
Populaţie Locuinţe Populaţie Locuinţe Populaţie Locuinţe
Întorsura
Buzăului
3469
1026
6513
1854
6746
1982
Brădet 660 181 783 210 855 250
Floroaia
Mare
838 254 1148 330 1281 362
Scrădoasa 218 55 182 47 171 55
Total 5185 1516 8626 2441 9053 2649
26
Conform ultimelor două recensăminte (recensământul din 1992 şi cel din 2002),
aproximativ 75% din numărul total de locuitori din zonă trăiesc în oraşul Întorsura Buzăului,
în timp ce 25% în zonele rurale. În aceeaşi proporţie se regăsesc şi locuinţele.
➢ Modul de compunere a grupurilor etnice în Întorsura Buzăului Tabel II.1.1.4 Grupuri etnice
Zona/Grupuri Etnice Români Maghiari Romi Alţii
Regiunea de Dezvoltare
Centru
65,37% 29,94% 3,96% 0,73%
Covasna 23,2% 73,6% 2, 69% 0,51%
Întorsura Buzăului 94,97 % 0,62% 4,37 % 0,04%
Sursă date: Informaţii Statistice Naţionale şi Planul Regiunii de Dezvoltare
Întorsura Buzăului are în principal populaţie de origine română, aproximativ 4,97%.
Acesta este motivul pentru care p r e d o m i n ă religia ortodoxă, prezentă în proporţie de
98,42%.
Proiecții demografice
Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Naţional de Statistică pentru
perioada 2005-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populaţiei judeţului Covasna
faţă de 2005 cu 21,4 mii locuitori până în 2025 (- 9,5%), respectiv cu 7,3 mii loc. până în 2015
(-3,3%).
Pe grupe mari de vârstă, faţă de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-
14 ani, cu 7,3% (-3 mii pers.) până în 2015, respectiv cu 21,4% (-9,5 mii pers.) până în 2025. În
schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani), mai accentuat decât la nivel
naţional şi regional.
Tabel II.1.1.5. Proiecție demografică
2005 2010 2015 2020 2025
2025-2005
Nr. %
România 21623,8 21.226,3 20.696,6 20.026,4 19.243,4 2.371,3 -11,0
0-14 3372,7 3.152,9 3.024,6 2.798,7 2.511,8 -920,7 -26,8%
15-64 15059,7 14.990,2 14.606,0 13.956,6 13.384,0 1.649,4 -11,0%
27
65 și peste 3191,4 3.083,2 3.066,0 3.271,1 3.347,6 198,8 6,3%
Regiune 2530,5 2.509,5 2.460,6 2.391,7 2.305,3 -233,1 -9,2%
0-14 397,4 377,8 366,6 337,1 299,0 -105,8 -26,1%
15-64 1787,0 1.787,4 1742,4 1.667,7 1.600,2 -189,9 -10,6%
65 si peste 346,1 344,3 351,6 386,9 406,1 62,6 18,2%
Jud.
Covasna 223,9 221,3 216,8 210,5 202,7 -21,4 -9,5%
0-14 37,1 35,7 34,4 31,2 27,7 -10,2 -26,9%
15-64 157,6 155,7 151,6 145,3 139,5 -17,4 -11,1%
65 si peste 29,2 29,9 30,8 34,0 35,5 6,2 21,2%
Sursa: INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în 2025» (valorile
pt.2015 stabilite prin interpolare)
Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul Covasna
Tabel II.1.1.6 Prognoza populației de vârstă școlară și preșcolară
Grupe
de
vârstă
2005 2015 2025
2015-2005 2025-2005
Abs. % Abs. %
3 - 24
ani 65701 54365 51346 -11336 -17,3% -14355 -21,8%
3 - 6
ani 9984 10120 7969 136 1,4% -2015 -20,2%
7-10
ani 9674 10545 8861 871 9,0% -813 -8,4%
11-14
ani 9885 9756 9700 -129 -1,3% -185 -1,9%
15 - 18
ani 15453 9782 10233 -5671 -36,7% -5220 -33,8%
19 -24
ani 20705 14162 14583 -6543 -31,6% -6122 -29,6%
28
Studiul ADR Centru "Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolara şi şcolara din regiunea Centru în
perioada 2005-2025", realizat pe baza prognozei INS.
Se estimează reduceri semnificative la nivel judeţean pe totalul populaţiei şcolare şi
preşcolare (3-24 ani) şi în toate grupele de vârstă analizate cu excepţia grupei 3-6 ani (creştere
prognozată până în 2015, cu 1,4%) şi a grupei 7-10 ani (cu creştere prognozată de 9% până în
2015). Cele mai semnificative reduceri se estimeză în grupele 15-18 şi 19-24 ani, acestea
fiind şi cele care încadrează grupul ţintă principal pentru planificarea în învăţământul profesional
şi tehnic (15-18 ani pentru liceu şi şcoala de arte şi meserii, 19-24 ani pentru învăţămîntul
postliceal şi superior).
Tabel II.1.1.7 Prognoza populatiei din grupa de varsta 15-18 ani
Prognoza populației din grupa de vârstă 15-18 ani
2005 2015 2025 2005-2015 2005-2025
Abs. % Abs. %
România 1398034 880680 845285 -517354 -37,0% -552749 -39,5%
Regiunea Centru 164024 103874 105162 -60150 -36,7% -58862 -35,9%
Jud. Covasna 15453 9782 10233 -5671 -36,7% -5220 -33,8%
Pentru grupa 15-18 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu 36,7% până
în 2015, respectiv cu 33,8% până în 2025.
Tabel II.1.1.8 Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani
Prognoza populaţiei din grupa de vârstă 19-24 ani
2005 2015 2025 2005-2015 2005-2025
Abs. % Abs. %
România 1947386 1428109 1260223 -519277 -26,7% -687163 -
35,3%
Regiunea Centru 237126 166203 154632 -70923 -29,9% -82494 -
34,8%
Jud. Covasna 20705 14162 14583 -6543 -31,6% -6122 -
29,6%
29
Pentru grupa 19-24 ani, faţă de 2005 se prognozează o scădere la nivel judeţean cu 31,6% pînă
în 2015, respectiv cu 29,6% până în 2025).
Efectele acestor evoluţii vor afecta direct populaţia şcolară şi structura populaţiei în vârstă de
lucru (mai puţini tineri vor intra pe piaţa muncii), cu impact potenţial asupra dezvoltării
economico-sociale a judeţului.
Pe de altă parte, în intervalul de analiză 2015-2025, se estimează la nivel regional o consolidare
relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii (conform piramidei vârstelor din
sudiul demografic realizat de ADR Centru pe baza datelor din prognoza INS ), ceea ce în mod
logic conduce la o nevoie crescândă de formare continuă pentru adulţi - în atenţia noastră
ca școală interesată de compensarea pierderilor de populaţie şcolară!
Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT
a) Declinul demografic general va continua, în mod accentuat pentru populaţia tânără. De
aici,
➢ Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de
investiţii corespunzătoare în capitalul uman.
b) Reducerea naturală prognozată a populaţiei tinere este agravată de migraţia externă. Apare
pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie,
medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a
muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.).
Se desprinde nevoia de:
➢ Creştere a nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la
forţa de muncă regională.
➢ Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare
şi consiliere
c) Se prognozează reduceri semnificative ale populaţiei şcolare (faţă de 2005), îndeosebi în
grupele:
• 15-18 ani: cu 36,7% pînă în 2015, respectiv cu 33,8% până în 2025.
• 19-24 ani: cu 31,6% pînă în 2015, respectiv cu 29,6% până în 2025
În cifre absolute, în intervalul de timp 2005-2015 scăderea de efective în grupa de vârstă
15-18 ani ar fi de cca. 5. 671 persoane, ceea ce, luând în calcul rata netă de cuprindere în
învăţământ de cca. 60,4% din prezent pentru grupa 15-18 ani, ar conduce la echivalentul
dispariţiei la nivel judeţean în învăţământul liceal şi profesional a unui număr de cca. 4-5
şcoli de mărime medie.
În schimb, proiecţiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o
consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piaţa muncii, ceea ce va conduce la
o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenţia şcolilor interesate de
compensarea pierderilor de populaţie şcolară!
30
Faţă de aceste constatări, se recomandă:
➢ Măsuri la nivelul reţelei şcolare:
❖ Optimizarea alocării resurselor, prin:
• concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de
acces
❖ Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care
împreună să realizeze:
• o ofertă cuprinzătoare şi diversificată
• eliminarea paralelismelor nejustificate
• colaborare pentru acoperire teritorială optimă
• diversificarea grupurilor ţintă (programe pentru adulţi)
➢ Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi
d) Fenomenul de îmbătrânire demografică (creşterea populaţiei în vârstă de peste 65 de ani
cu 21,6 % până în 2025, faţă de 2005) conduce la:
➢ Nevoi sporite de personal calificat - asistenţă socială şi medicală
➢ Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)
e) Ponderea semnificativă a populaţiei feminine (50,9 % la nivel judeţean în 2009), reclamă:
➢ Din partea ofertei de pregătire - calificări dorite de populaţia feminină
➢ Programe de sprijin (facilităţi) pentru participarea la educaţie (ex. pentru mamele care
participă la cursuri de formare continuă: îngrijirea copiilor în cadrul şcolii pe parcursul
orelor de curs)
f) Populaţia rurală: ponderea populaţiei rurale este semnificativă în jud. Covasna – jumătate
din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural.
Structura pe grupe de vârstă indică o populaţie mai îmbătrânită şi o pondere mai mică a
populaţiei în vârstă de muncă din mediul rural, combinat cu tendinţa tinerilor de a părăsi
ruralul. Faţă de aceste constatări, sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat
să contribuie prin măsuri specifice vizând:
➢ Asigurarea accesului la educaţie în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni
➢ Ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii
economiei rurale
➢ Educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor
naturale din mediul rural
g) Diversitatea etnică caracteristică judeţului, implică:
➢ Educaţie multiculturală
➢ Soluţii pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în
vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi
dintr-o zonă)
➢ Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate.
31
II.1.2. PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN ȘI LOCAL
Principalii indicatori economici
• Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)
Produsul Intern Brut este unul din cei mai importanți indicatori ai nivelului de dezvoltare
economică în cazul oricărei comunități. Datele utilizate în studiu provin de la Comisia
Națională de Prognoză, care la rândul său a utilizat date ale Anuarului Statistic al INS pentru
perioada 2008-2010 și estimări proprii pe baza datelor statistice la nivel național sau pe baza
prognozelor pe termen mediu utilizate la fundamentarea bugetului național.
Indicatorul PIB pe locuitor arată cele mai mici valori din regiune pentru județul Covasna, atât pe baza datelor finale dar și în estimările perioadei următoare. Constant valorile indicatorului sunt cele mai mici dintre județele din regiune atât ca valoare dar și ca procent din valoarea regională. Astfel, dacă în perioada 2008-2009 indicatorul pentru județul Covasna se situa la aproximativ 80% din valoarea regională, ulterior procentul a scăzut spre valoarea de 70%. Acest lucru arată o incapacitate de moment în păstrarea ritmului de creștere regional.
Mediul economic județean și local
Economia județului Covasna este specializată în exportul de textile – 44% din total,
mașini, aparate și echipamente electrice – 24% și animale vii și produse animale – 14% și produse
din lemn (cu excepția mobilierului) – 4%.
Economia oraşului Întorsura Buzăului este în mod curent dominată de industria de
procesare a lemnului, lânii şi produslor agricole, având un sector al serviciilor limitat,
reprezentat doar de câteva magazine mici pentru comerţul cu amănuntul.
Tendinţele economice curente nu sunt cu mult diferite de cele din trecut. De-a
lungul secolelor, activitatea de bază a locuitorilor din Întorsura Buzăului a fost
exploatarea lemnului, urmată de procesarea lânii, creşterea animalelor şi agricultura. Aceasta se
datorează tradiţiilor, mediului natural, climatului şi reliefului zonei.
Înainte de 1989 Întorsura Buzăului avea, de asemenea, o industrie manufacturieră, care
contribuia din plin la situaţia locală a locurilor de muncă. Uzina “Tractorul” Braşov avea o
secţie de producţie în Întorsura Buzăului, o companie locală producând elemente componente
pentru tractoare şi piese de schimb. Cu toate acestea, după 1989, în primii ani ai tranziţiei,
compania a început să se prăbuşească treptat, la fel ca multe alte ramuri industriale importante
din România, rezultând o scădere a producţiei şi crearea unei mari probleme în oraş în ceea ce
priveşte şomajul. Oraşul avea aproximativ 5.000 de oameni care lucrau cu normă întreagă, pe
plan local sau în Braşov. La momentul actual acest număr s-a redus drastic. Majoritatea şi-au
schimbat ocupaţia, cei mai mulţi întorcându-se la munca în agricultură, în timp ce alţii au
plecat la muncă în afara ţării.
Doar puţini dintre ei au demarat IMM-uri. Cele mai importante IMM-uri din oraş sunt prezentate în tabelul urmǎtor.
32
Prezentarea principalelor societǎţi din Întorsura Buzăului
Tabelul II.1.2.1 Principalele societăți comerciale din Întorsura Buzăului
Compania
Domeniu principal de activ.
activitate
PROFI ROM FOOD SRL Comerţ
SC ROVASIT SRL Producţie făină şi brutărie
SC. PRO BRECO SRL Fermă creştere animale şi produse
alimentare
SC TOHI IMPEX SRL Produse din carne
SC OSACA SRL Comerţ
SC LUCI SRL Comerţ
SC MIREL SRL Producţie ţiglă
SC ALIMENTATIE PUBLICĂ TERA COM SRL
Comerţ
SC PRODUCŢIE MILKOM SRL Producător de brânzeturi
SC MIZADI SRL
SRL
Comerţ construcţii SC JWC ROMWOOD SRL
Fabrica de cherestea SC MOBILĂ BOGDAN SRL
Preduse din lemn
SC AVRA TRANS SRL
Exploatare agregate pentru
construcţii, închiriere utilaje,
transporturi, mobilier rustic de
gradină.
SC PRESTAŢII INDUSTRIALE VULTURUL SRL
Service auto
Mărimea acestor companii este în general medie spre mică.
Caracteristicile sectorului IMM-urilor sunt slaba promovare a produselor şi
serviciilor, productivitate scăzută şi investiţii zero în campanii de promovare şi marketing.
Acest fapt se datorează lipsei resurselor financiare proprii dar şi lipsei de sprijin pentru
afaceri şi de servicii de consultanţă care ar putea facilita şi ajuta companiile locale să-
şi creeze strategii de marketing şi comerciale, precum şi planuri de afaceri pentru
accesarea împrumuturilor bancare. Unele din principalele bănci care operează în
România îşi desfăşoară activitatea şi în Întorsura Buzăului (BCR, BRD, CEC şi
Cooperativa de Credit), oferind împrumuturi pentru sprijinirea afacerilor, dar utilizarea
acestui instrument de către companiile locale este foarte redusă. Până acum, doar două
companii au accesat cu succes şi au obţinut sprijin prin finanţarea împrumuturilor.
Precondiţia pentru acordarea împrumutului este prezentarea planurilor de afaceri şi de
marketing, ceea ce este o solicitare normală pentru băncile din întreaga lume.
Unele dintre problemele cu care se confruntă companiile locale astăzi sunt infrastructura
săracă, drumurile secundare, migraţia forţei de muncă calificate şi lipsa de personal calificat
pentru noile domenii de activitate.
33
Concluzii din analiza mediului economic
❖ Criza economică recentă afectează toate sectoarele economice, în mod deosebit sectorul de
construcţii.
❖ Cercetarea – dezvoltarea. Sectorul de cercetare-dezvoltare are slabe legături cu mediul
economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică judeţeană. Judeţul
Covasna dispune de un număr extrem de redus de salariaţi în cercetare-dezvoltare, cu mult sub
media naţională şi regională şi în scădere în ultimii ani.
Nevoia relansării activităţii de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul
economic şi nevoile acestuia.
❖ Tendinţa de creştere a ponderii serviciilor şi a construcţiilor, în paralel cu scăderea
ponderii agriculturii în formarea PIB şi a VAB la nivel regional şi judeţean.
❖ Dinamica şi potenţialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM):
• În paralel cu procesul de restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de
angajaţi în firmele mari, a crescut la nivel regional numărul de firme şi personalul IMM
• Creşterea din ultimii ani a ratei antreprenoriale la nivel regional, exprimată prin numărul de
IMM la 1000 locuitori
❖ Deşi în creştere, investiţiile brute şi investiţile străine în judeţul Covasna sunt modeste,
comparativ cu celelalte judeţe ale regiuni. Cele mai mari investiţii sau realizat în industria
prelucrătoare, urmată de comerţ şi de sectorul transport, depozitare, comunicaţi.
Serviciile
Ocupă cea mai mare pondere în economia regională şi judeţeană, în creştere constantă în
ultimii ani şi devansând industria în formarea PIB şi a VBA. În cadrul serviciilor, în judeţul
Covasna se detaşează:
Comerţul şi activităţile de hotel şi restaurant, cu potenţial mare de creştere în viitor. Se
constată la nivel regional preponderenţa întreprinderilor mici care lucrează în comerţ, alături
de o prezenţă în creştere a marilor lanţuri de magazine
Activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii: Dezvoltarea industriei şi comerţului
la nivel regional implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică.
Industria
• În judeţul Covasna, cele mai reprezentative ramuri ale industriei prelucrătoare sunt:
industria alimentară, industria confecţiilor textile, prelucrarea lemnului şi fabricarea de
mobilier, construcţiile metalice şi produse din metal, maşini şi aparate electrice, materiale
de construcţii.
• Ponderea relativ mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluţiile
descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura
în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescînde, prin creşterea competitivităţii şi
dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.
• Dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de cea mai
mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel regional şi judeţean.
• Proiectele de înfiinţare a unor parcuri industriale în Sf.-Gheorghe si Baraolt – din care se
desprind orientări strategice spre ramuri cu valoare adăugată mare (materiale de construcţii,
34
industrie alimentară, fabricarea de produse ecologice, electronică, IT, mecanică fină,
servicii pentru întreprinderi, etc.). Vecinătatea Parcului industrial Prejmer (jud. Braşov)
Construcţiile
• Sectorul cel mai afectat de criza economică, cu potențial mare de creștere în viitor
Agricultura
• Potenţial agricol important. Judeţul Covasna se remarcă prin ponderea mare a
agriculturii în economia județului (15,3%, cea mai mare la nivel regional, peste media
naţională).
• Agricultură variată, condiţii favorabile creşterii animalelor potenţial ridicat de dezvoltare
pentru agricultura ecologică şi agroturism
• Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE
• Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi
de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti.
Silvicultura
• 44,5% din suprafata judeţului este acoperita de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră.
• Importante resurse naturale ale pădurii: lemn, fructe de pădure, ciuperci, plante
medicinale, vânat, etc.
Mediul
• Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului
Implicaţiile pentru IPT:
➢ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile
pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, importanţa diversificării activităţilor
industriale, anticipând dezvoltarea necesară a unor ramuri industriale cu potenţial
competitiv, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.
➢ Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe
adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.
Se desprind două direcţii de acţiune la nivel regional şi local:
- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională
- Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)
➢ Ponderea crescândă a IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile
specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse,
prin
- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide
- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice
economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.)
- Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi
➢ Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine
şi cerinţele de competitivitate, trebuiesc avute în vedere:
- Creşterea nivelului de calificare
- Importanţa competenţelor cheie
- Limbile străine
35
- Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,
marketing, tehnici de vânzare
- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de
exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică,
publicitate, pagini web) etc.
- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile
➢ Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:
- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecţie
mediului pe baza standardelor de mediu ale UE
- Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală,
indiferent de specialitate.
➢ Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să
reflecte:
- diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.)
şi de activităţi producătoare de bunuri şi servicii
➢ Ruralul montan:
Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan din perspectiva socio-economică şi
de mediu pentru o dezvoltare durabilă a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, în condiţiile
în care zona montană şi premontană acoperă o parte însemnată din suprafaţa judeţului,
conduce la nevoia unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe
următoarele direcţii prioritare:
- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de
planificare strategică în ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante
pentru ruralul montan.
- Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază
materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate
corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii (cu o componentă
de agroturism inclusă); facilităţi de tip campus.
- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local.
- Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin
introducerea unor noţiuni generale privind economia ruralului montan, şi aspecte
practice de gospodărie şi alimentaţie (la orele educaţie tehnologică / componenta de
CDŞ).
- Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire ca
competenţele specifice agriculturii montane.
- Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi
părinţi, tineri agricultori).
De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor
agricoli cu privire la:
- ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană
- ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE .
36
- promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor accepatate de catre UE (ex.:
Produsul BIO, Produsul traditional, Denumirea de origine a produsului–AOP,
Identificarea geografica a produsului-IGP).
II.1.3 PIAȚA MUNCII
• Indicatori statistici ai pieţei muncii1
În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din
România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă (BFM ) şi
Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de
date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt
diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi
reală asupra pieţei muncii din România.
BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO
asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu
statistica europeană (EUROSTAT).
• Participarea la forţa de muncă
Criza economică care a debutat în ultima parte a anului 2008 a condus la o ruptură în
evoluţiile care păreau să se profileze din analiza anilor anteriori cu privire la şomaj şi locurile de
muncă vacante. Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat
de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional):
mecanic, comerţ, construcţii, economic, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din
lemn, turism şi alimentaţie, electric , electromecanic, electronică automatizări, industrie
alimentară, materiale de construcţii, silvicultură.
• Prognoza structurii cererii potențiale, în ipotezele scenariului moderat, pe
domenii de formare profesională din IPT, la nivel național în perspectiva
2017-2020 (%)
Tabel II.1.3.1 Cerere domenii de formare profesională -nivel național
Domenii de formare %
Agricultură 3,9
Chimie industrială 1,3
Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,2
Date preluate din PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi
tehnic și PLAI – Plan local de acţiune
37
Comerţ 12,6
Economic 14,4
Electric 5,3
Electromecanică 3,6
Electronică automatizări 4,2
Fabricarea produselor din lemn 1,4
Industrie alimentară 0,8
Industrie textilă şi pielărie 9,0
Materiale de construcţii 1,3
Mecanică 24,1
Turism şi alimentaţie 7,8
Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9
Tehnici poligrafice 0,2
Total 100,0
• Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în
ipoteza scenariului moderat, în regiunea Centru în perspectiva 2017-2020
Tabel II.1.3.2 Cerere domenii de formare profesională -regiune Centru
Domenii de formare %
Agricultură 1,4
Chimie industrială 1,7
Construcţii instalaţii şi lucrări publice 8,1
Comerţ 12,6
Economic 13,9
Electric 5,0
Electromecanică 3,8
Electronică automatizări 4,6
Fabricarea produselor din lemn 2,6
Industrie alimentară 0,9
38
Industrie textilă şi pielărie 10,8
Materiale de construcţii 0,9
Mecanică 22,9
Turism şi alimentaţie 8,5
Resurse naturale şi protecţia mediului 1,9
Tehnici poligrafice 0,2
Total 100,0
Ponderea estimată pe baza datelor furnizate de studiul previzional cu privire la proiecția
locurilor de muncă disponibile la nivelul regiunii Centru în perspectiva anului 2020 (în scenariul
moderat) de circa 2/3 pentru ocupațiile relevante oferit prin învățământul profesional este
confirmată și de rezultatele anchetei în firme care evidențiază în județul Covasna 77,2%
necesitatea pregătirii prin învățământ profesional.
• Structura cererii potențiale, pe domenii de formare profesională din IPT, în
ipoteza scenariului moderat, în județul Covasna, în perspectiva 2017-2020 (%):
Tabel II.1.3.3 Cerere domenii de formare profesională -Covasna
Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale
cererii de formare
profesională
(%)
Agricultură 8
Chimie industrială 0
Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 8
Comerţ 16
Economic 10
Electric 5
Electromecanică 3
Electronică şi automatizări 1
Fabricarea produselor din lemn 8
39
Industrie alimentară 4
Industrie textilă şi pielărie 10
Materiale de construcţii 0,5
Mecanică 16
Turism şi alimentaţie 7
- Protecţia mediului
- Silvicultură 3
Tehnici poligrafice 0,5
Total 100,0
➢ Situaţia şomajului la nivel local
Numărul total al persoanelor înregistrate în evidenţa AJOFM Covasna la data de 31.03.2017 a fost de 3911 persoane în căutarea unui loc de muncă, dintre care 1697 sunt femei, Întorsura Buzăului figurând cu 270 persoane (92 femei), din care în plată 49 (22 femei)
Principalele concluzii din analiza pieţei muncii:
❖ Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)
➢ Se constată o scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a resurselor de muncă2, cu
tendinţă de revenire la sfârşitul intervalului.
➢ Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în cazul judeţului
Covasna decât cele agregate la nivel regional şi naţional..
❖ Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM:
➢ Rata şomajului în judeţul Covasna, mai mare începând din 2005 decât media regională şi
naţională. Judeţul Covasna înregistrează una din cele mai mari rate ale şomajului din
regiune
➢ Rata şomajului înregistrat mai mare în cazul bărbaţilor (similar cu AMIGO)
❖ Șomajul tinerilor
➢ ponderea şomerilor sub 25 de ani din totalul şomerilor înregistraţi în județul Covasna este
în creștere și mai mare decât la nivel regional şi naţional
• Șomajul de lungă durată
➢ Ponderea mare a șomerilor de lungă durata afectează peste 1/3 din șomerii sub 25 de ani
(conf. datelor pentru anul 2011) și este mai mare decât la nivel regional și național.
2 Calculate ca procent al popluaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă.
Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în
incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi
peste vârsta de muncă aflate în activitate.
40
Implicaţiile pentru ÎPT:
➢ Rata şomajului peste media la nivel naţional și regional, şomajul ridicat al şomajului
tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:
▪ anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
▪ acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor
▪ abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva
învăţării pe parcursul întregii vieţi
▪ implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special
în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă
după absolvirea şcolii.
▪ parteneriate active cu agenţii economici, AJOFM, autorităţi şi alte organizaţii care pot
contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a
managementului şcolar.
➢ Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast
cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din
mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de
actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. –
oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi,
având în vedere:
▪ creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe
pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
▪ adecvarea calificării cu locul de muncă
▪ reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii
▪ recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite
pe cale formală şi informală
▪ diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe
de formare la distanţă, consultanţă, etc.
➢ Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia
cererii şi ofertei de forţă de muncă - trebuiesc avute în vedere pentru:
▪ Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile
decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3
▪ Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de
calificare
▪ Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în
creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial
competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii),
priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic
PLAI – Plan local de acţiune
PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)
41
➢ Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează
modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:
▪ Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune
creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi
managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
▪ Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea
agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica
industrie şi dezvoltarea serviciilor
▪ Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive
- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi
➢ Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la:
▪ Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural
▪ Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate
▪ Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din
categorii defavorizate economic şi social
II.1.4. EDUCAȚIA
Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Covasna
➢ Obiective strategice pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării
pentru perioada până în 2020:
1. Realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității.
Vizează, printre altele: • Strategii de învățare pe tot parcursul vieții • Instrumente de
referință europene • Parcursuri educaționale mai flexibile • Valorizarea educației non-
formale și informale • Calitatea sistemelor de orientare și consiliere • Dezvoltarea unor
noi forme de învățare și utilizarea unor noi tehnologii de predare-învățare • Mobilitate în
scop educațional (cursanți, profesori, formatori).
2. Îmbunătățirea calității și eficienței educației și formării.
Vizează, printre altele: • Competențele de bază (alfabetizare, matematică, știință și
tehnologie, competențe lingvistice) • Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, a
formatorilor și a managerilor din educație • Asigurarea calității • Utilizarea eficientă și
durabilă a resurselor
3. Promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active.
Vizează, printre altele: • Programe remediale, de prevenire și recuperare părăsirii timpurii
a școlii • Educația și îngrijirea timpurie • Echitate și diversitate
4. Stimularea creativității și inovării, inclusiv a spiritului antreprenorial, la toate
nivelurile de educație și formare.
42
Vizează, printre altele: • Parteneriatele între mediul de afaceri, educație și formare
profesională, cercetare • Competențele transversale-cheie, educația antreprenorială,
alfabetizarea digitală • Medii de învățare inovatoare.
Benchmark-uri pentru 2020, adoptate în cadrul ET 2020:
1) Până în 2020, în medie cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele
de învățare de-a lungul vieții4.
2) Până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de
citire, matematică și științe exacte5 ar trebui să fie mai mic de 15 %.
3) Până în anul 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învățământul
terțiar6, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.
4) Până în 2020, proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și
formare ar trebui să fie sub 10 %.
5) Până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru
înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.
Benchmark-urile 3 și 4 de mai sus, adoptate în cadrul ET 2020, au primit apoi o și mai mare
importanță prin includerea lor între cele 5 obiective majore (headline targets) ale strategiei
care definește dezvoltarea economico-socială a Europei pentru anul 2020 (Strategia Europa
2020 pentru creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii).
Strategia EUROPA 20207 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a
Europei, care să ajute Uniunea, să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o
economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei
de muncă, productivitate şi coeziune socială.
Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
- creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
- creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
- creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Pe baza acesor priorități, strategia UE definește următoarele obiective principale pentru
deceniul 2010-2020:
− Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, să ajungă la
cel puțin 75%8.
− Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare
− Obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de
1990, sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creşterea la 20% a
4 Adică procentul din populația cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani care a participat la programe de educație
și formare în cele patru săptămâni care au precedat ancheta (Eurostat, Studiul privind forța de muncă).
5 Sursă: OCDE/PISA 6 Nivelurile ISCED 5 și 6 (EUROSTAT, UOE). 7 Adoptată de Comisia Europeană în 3 martie 2010 şi de Consiliul European în 17 iunie 2010.
8 Față de nivelul de referință de 69% la momentul adoptării Strategiei
43
ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a
eficienţei energetice, comparativ cu 1990
− Reducerea ratei abandonului școlar timpuriu9 la maximum 10%10 și creșterea
procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii
superioare la cel puțin 40%11 în 2020;
− Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie12
➢ Strategia UE-2020 este însoțită de șapte inițiative emblematice (“Flagship initiatives”),
menite să stimuleze sinergia politicilor și programelor în sprijinul realizării de progrese în
cadrul fiecăreia din cele trei teme prioritare, după cum urmează: „Agendă digitală pentru
Europa”, “O Uniune a inovării”, “Tineretul în mişcare”, “O Europă eficientă din punctul
de vedere al utilizării resurselor”, “O politică industrială pentru era globalizării”,
“Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”, “Platforma europeană de combatere
a sărăciei și a excluziunii sociale”.
Dintre angajamentele și măsurile propuse în cadrul inițiativelor emblematice cele mai
relevante pentru piața muncii, educație și formare profesională sunt: “O Uniune a inovării”,
“Tineretul în mişcare”, “Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă”.
Ințiativa emblematică „O Uniune a inovării”
Punctul de pornire al inițiativei „O Uniune a inovării” este centrat pe crearea unui sistem de
educație și formare modern, care să promoveze excelența și dezvoltarea competențelor.
Comisia va sprijini colaborările între întreprinderi si instituțiile de învățământ, prin crearea
unor „alianțe ale cunoașterii” între sistemele de învățământ si întreprinderi pentru
dezvoltarea unor noi programe care să acopere lacunele în ceea ce privește competențele de
inovare.
Dintre măsurile inițiativei „O Uniune a inovării” la nivelul statelor membre se deprind:
- reformarea sistemelor de cercetare-dezvoltare și inovare pentru a promova excelența și
specializarea inteligentă
- consolidarea cooperării între universități, mediul de cercetare și întreprinderi
- asigurarea unui număr suficient de absolvenți de universități de științe, matematică și
inginerie
- promovarea creativității, inovării și spiritului antreprenorial;
- alocarea cu prioritate a cheltuielilor destinate cunoașterii, inclusiv prin folosirea
stimulentelor fiscale și a altor instrumente financiare pentru a promova investiții
private mai semnificative în cercetare-dezvoltare.
Inițiativa emblematică “Tineretul în mişcare”
Linii de acțiune principale ale ințiativei emblematice “Tineretul în mişcare”:
9 Prin definiția acceptată de UE încă din 2003 (Reuniunea miniștrilor educației în cadrul Consiliului UE din mai
2003), abandonul școlar timpuriu se referă la persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit
cel mult învățământul secundar inferior și care nu-și continuă educația sau formarea profesională 10 Față de nivelul de referință de 15% la momentul adoptării Strategiei 11 de nivelul de referință de 31% la momentul adoptării Strategiei 12 La nivelul UE, însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie. Pragul național de sărăcie
este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil în fiecare stat membru
44
➢ Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare profesională moderne care să asigure
competențe-cheie și excelență:
- Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai
bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare;
- Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu;
- Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază
pentru planificarea carierei (informații ref. la parcursurile educaționale și de formare,
oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor
cu potențial de angajare;
- Promovarea învățării și predării de calitate;
- Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de
ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale ,TIC,
învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele
numerice) și științelor.
- Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP: conform proiecțiilor, cca. 50 % din
totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pt. calificări de nivel mediu rezultate din
programe de educație și formare profesională;
- Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru
facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și
stagii de practică de calitate;
- Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și
validarea acestor tipuri de învățare
➢ Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe
cunoaștere:
- Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau
echivalent;
- Îmbunătățirea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului
superior;
- Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională
➢ Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității
profesionale pentru tineri
- Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți
tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din
timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;
- Promovarea mobilității profesionale a tinerilor
➢ Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:
- Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere.
- Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt încadrați
profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor
date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru
învățarea reciprocă în acest domeniu.
- Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în
muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de
patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.
➢ Sprijinirea tinerilor cu risc
➢ Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente
Inițiativa emblematică “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă”
45
Dintre măsurile inițiativei “Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă” la nivelul
statelor membre se deprind:
- Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social;
- Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin
implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare
profesională;
- Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al
Calificărilor corelat cu EQF;
- Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi
superior şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a
competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 stabileşte o nouă viziune asupra învăţământului şi în
particular asupra IPT. Legea statuează rolul esenţial al documentelor strategice de planificare
de nivel regional, judeţean şi local în distribuţia teritorială şi pe calificări a ofertei de formare
profesională. Conform principiilor care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior
menţionate în lege, structurile manageriale consultative au rol esenţial din perspectiva
asigurării principiului relevanţei în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare
personală şi social-economice şi a principiului fundamentării deciziilor pe dialog şi
consultare.
II.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN
II.2.1. SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
➢ Informații privind organizarea formațiunilor de studiu
În anul școlar 2017-2018 au fost înscriși 438 elevi repartizați în 18 clase după cum
urmează:
Tabel II.2.1.1 Formațiuni de studii
Nivel de învăţământ Clasa Număr
de clase/
grupe
Număr de
elevi /
copii /
adulţi:
Forma
de
învăţământ
Limba de
predare
Învățământ liceal zi
cl. a -IX-a 1 26 zi Română
cl. a -X-a 1 22 zi Română
cl. a -XI-a 2 60 zi Română
cl. a -XII-a 1 26 zi Română
Total 5 134
46
➢ Informații privind resursa umană:
• Personal didactic de predare Tabel II.2.1.2 Statutul cadrelor didactice
Total posturi
didactice
Cadre didactice Total
Titulare 13
Suplinitoare calificate 10
Suplinitoare necalificate 1
Completare de catedră 2
Plata cu ora 7
32,20
33
• Personalul didactic auxiliar și nedidactic
Tabel II.2.1.3. Personal didactic auxiliar și nedidactic
Învățământ profesional cl. a -IX-a 3 79 zi Română
cl. a -X-a 1 29 zi Română
cl. a -XI-a 2 48 zi Română
Total 6 155
Învățământ liceal seral cl.a -IX-a 1 15 seral Română
cl.a -X-a 1 20 seral Română
cl. a -XI-a 2 57 seral Română
cl.a -XIII-a 1 12 seral Română
Total 7 149
TOTAL 18 438
An
școlar
Personal didactic auxiliar/ Nr. posturi Personal nedidactic/Nr. posturi
Secretar Contabil Administrator Inginer
sistem
Îngrijitori Muncitor
întreținere
Paznic/
Portar
2017-
2018
1 1 1 0,5 2 1 1
47
• Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat:
Tabel II.2.1.4 Situația privind gradele didactice
Număr personal didactic calificat Personal didactic
necalificat/ în curs
de calificare Gradul I Gradul II Cu definitivat Fără definitivat
(debutant)
14 3 9 6 1
• Situația cadrelor didactice în funcție de vechime:
Tabel II.2.1.5 Situația privind vechimea în învățământ
Sub 5
ani
Intre 5-
10 ani
Intre
10-15
ani
Intre
15-20
ani
Intre
20-25
ani
Intre
25-30 ani
Intre 30-
35 ani
Peste 35
ani
4 7 4 6 2 4 3 3
• Raport număr elevi/număr personal didactic:
Tabel II.2.1.6 Situația privind raportul elevi/cadru didactic
An școlar Nivel Nr. cadre
didactice
Nr. elevi Nr. elevi /
cadru didactic
2017-2018
Liceal 19 283 14,9
Profesional 14 155 11,08
Total 33 438 25,98
48
• Indicatori de performanță pentru cadre didactice:
Tabel II.2.1.7 Situația privind gradațiile de merit și calificative anuale
Ciclul Învățământ liceal
Nr. gradații merit 4
Calificative anuale (nr.) S B FB
0 2 34
• Participări la cursuri de formare:
➢ Personal didactic:
Tabel II.2.1.8 Situația privind cursurile de formare profesională
Ciclul
Denumirea cursului Acreditat Neacredi
tat/
nr.ore
Participări
Nume și prenume
Învățământ
liceal
Gestionarea stresului
profesional, prevenirea
burn outu-lui
6 ore
• Aldea Cristian
• Blendea Georgeta
• Bobeș Daniela
• Comăniță Oana
• Marin Ioana
• Muntean Iuliana
Monica
• Popica Camelia
Grigorina
• Temelie Gabriela Elena
• Togănel Ana Mihaela
• Coman Georgeta
Susana
Prim Ajutor –
reîmprospătare
6 ore • Aldea Cristian
• Marin Ioana
• Bobeș Daniela
• Coman Georgeta
• Comăniță Oana Elena
• Găitan Ramona Elena
• Popica Camelia
Grigorina
• Blendea Georgeta
• Temelie Gabriela Elena
Metodica predării -
învățării – evaluării
eficiente în instituțiile
de învățământ
preuniversitar
30 credite
• Banciu Maria
49
Expert accesare fonduri
structurale și de
coeziune europene
60 ore
• Boricean Constantin
Mugurel
Pregătire managerială
pentru debutanții în
funcții de conducere
24 ore
• Boricean Constantin
Mugurel
Management
educațional
25 credite
89 ore
• Boricean Constantin
Mugurel
• Negoiță - Știrbu Elena
–Sonia
Responsabilități și
provocări ale funcției
de metodist al ISJ
Covasna
20 ore
• Cristea Petruța Raluca
• Blendea Georgeta
• Muntean Iuliana
Monica
Metodica Limbii
Române pentru
debutanți și necalificați
36 ore
• Comăniță Oana Elena
• Filofi Nicoleta-
Andreea
Programul Erasmus -
Formare, Informare
• Comăniță Oana Elena
• Filofi Nicoleta-
Andreea
Forum Magister
6 ore • Comăniță Oana Elena
” Mentorat” 10 credite • Găitan Ramona Elena
Formare
psihopedagogică- nivel
II
30 credite
• Găitan Ramona Elena
Reuniunea de
informare și formare
privind depunerea
cererilor de finanțare
pentru proiecte e
mobilitate în domeniul
educației și formării
profesionale Erasmus
7 ore
• Filofi Nicoleta-
Andreea
” Echipă eficientă,
școală eficientă”
24 ore
• Filofi Nicoleta-
Andreea
” Managementul
timpului”
12 ore
• Filofi Nicoleta-
Andreea
50
Planificarea și
proiectarea în domeniul
disciplinei consiliere și
orientare
24 ore
• Togănel Ana Mihaela
• Negoiță -Știrbu Elena –
Sonia
• Neagoe Elena Roxana
• Stroie Bogdan
• Murea Călin
• Temelie Gabriela
Informatică și TIC în
învățământul gimnazial
–clasa a V-a
• Boian Nicolae Dionisie
Curs mentor 15 credite • Murea Călin
Constantin
Inteligența emoțională-
marota educației
postmoderne- Workshop
MEN
5 credite 6 ore • Coman Georgeta
Managementul învățării.
Metode și tehnici de
învățare eficientă -
Workshop MEN
5 credite 6 ore • Coman Georgeta
Profesorul - resursă
pentru comunitate -
Workshop MEN
5 credite 6 ore • Coman Georgeta
Metode moderne de
activizare a lecției -
Workshop MEN
5 credite 6 ore • Coman Georgeta
➢ Informaţii privind baza materială și situația financiară a școlii:
• Baza materială:
Infrastructura şi resursele materiale – prezentare generală
Calitatea construcţiilor, utilităţi de bază, spaţii de învăţământ
- Imobilul cu 9 săli de clasă – reabilitare RICOP;
✓ Funcţionalitatea actuală: clădire destinată pregătirii teoretice;
✓ Destinaţia iniţială: - proiectată, executată şi dotată clădire de liceu;
✓ Dată în folosinţă: - decembrie 1973;
✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază;
✓ Spaţii de învăţământ: 1 cabinet; 9 săli de clasă;
✓ Starea actuală: - bună;
- Ateliere cu un nivel;
✓ Funcţionalitatea actuală: – ateliere şcolare;
✓ Destinaţia iniţială: - ateliere şcolare;
51
✓ Dată în folosinţă: - 2005;
✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază
✓ Spaţii de învăţământ: - 1 atelier de tâmplărie; 1 atelier de construcţii;
✓ Dotare: - dispune de dotare cu echipamente primite prin programul PHARE;
✓ Starea actuală: - foarte bună;
- Ateliere cu un nivel;
✓ Funcţionalitatea actuală: – ateliere şcolare;
✓ Destinaţia iniţială: - ateliere şcolare;
✓ Dată în folosinţă: - 2007;
✓ Utilităţi: - dispune de toate utilităţile de bază
✓ Spaţii de învăţământ: - 1 atelier de auto; 1 laborator agricultură;
✓ Dotare: - dispune de dotare cu echipamente primite prin programul PHARE;
✓ Starea actuală: - foarte bună;
- Dotarea cu material didactic şi mobilier:
✓ Pentru învăţământul tehnologic: foarte bună, cu echipamente specializate pe
domenii de formare profesională, dar se impune înfiinţarea fermei agricole pentru a
utiliza întreaga gamă de echipamente.
- Echipamente de comunicare şi informare:
✓ Dispune de toate utilităţile: telefon, fax, Internet, calculatoare şi copiatoare
➢ Informații privind resursele financiare:
RAPORTUL ACTIVITĂŢII FINANCIARE PE ANUL 2017
A. Buget local: Buget aprobat: 1.848.000 lei
Total cheltuieli 1.831.738 lei
1. Cheltuieli de personal: - Buget: 1.640.000 lei
- Cheltuit: 1.631.666 din care - 37.000 H.J.
- 10.567 Naveta cadre
-1.584.099 Salarii+ viramente
2. Bunuri si servicii:
- Buget alocat: 190.500 lei
- Cheltuiti : 189.585lei rămași: 915 lei
3. Burse:
- Buget alocat: 14.000 lei
- Cheltuiți: 7.053 lei rămași: 6947 lei
4. Depuneri CES - Buget alucat: 3500 lei
- Cheltuiți: 3.434 lei
B. Venituri proprii:
Tabel II.2.1.9 Realizări/ încasări
PREVEDERI REALIZAT / INCASARI
CHIRII 10.050 lei 5.364 lei
ALTE VENITURI
(Xerox+ateliere școlare) 572 lei
Total 10.050 lei 5.936 lei
52
Din veniturile încasate nu s-au făcut achiziții, s-a plătit suma de 2682 lei către
Primărie, reprezentând 50 % din veniturile din chirii încasate.
C. Bugetul de Stat : Total Buget 292.536 lei care au fost cheltuiți astfel:
1. Cheltuieli de personal: 12. 054 lei din care: - 10.822 lei pt Bacalaureat
- 1.174 lei pt. Atestare profesionala
- 58 lei pt.asist.examen definitivare
2. Bunuri și servicii:
- Buget alocat: 956 lei
- Cheltuiti : 956 lei
3. Burse: 260.632 lei Din care:
- Bursa profesionala: 228.428 lei
- Bani de Liceu 32.204 lei
4. Abonamente elevi: 17.293 lei
PROIECTUL PLANULUI DE BUGET PE ANUL 2018
A. Bugetul local
1. Cheltuieli cu salariile : 1.890.684 lei
2. Cheltuieli materiale: 205.000 lei
B. Venituri proprii: 6.000 lei
II.2.2. DESCENTRALIZAREA FUNCŢIONALĂ
Dezvoltarea şi mai ales reforma sistemului educaţional presupun, drept o condiţie sine
qua non, un management eficient şi flexibil care să asigure, la toate nivelurile, nu numai
funcţionarea sistemului dar şi introducerea planificată a acelor schimbări considerate
dezirabile şi formulate în politicile educaţionale.
Astfel, democratizarea sistemului şcolar, ameliorarea calităţii învăţământului, şi, în
general, creşterea rolului social al educaţiei nu pot fi strinse decât dacă structurile
manageriale şi mecanismele de finanţare susţin aceste direcţii, fiind, la rândul lor, de tip
participativ, orientate spre comunitate, eficiente şi flexibile.
Sistemul de finanţare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde
principiile şi instituţiile implicate în proiectarea bugetelor, repartizarea şi utilizarea resurselor
financiare precum şi indicatorii de fundamentare şi alocare a fondurilor necesare bunei
funcţionări a unităţilor de învăţământ.
53
Una din căile principale de realizare a acestor deziderate este descentralizarea
sistemului şcolar, descentralizare realizată în trei etape:
Figura II.2.2.1
Scopul principal al politicilor de descentralizare îl constituie delegarea
responsabilităţii deciziei privind finanţarea învăţământului preuniversitar la nivel local şi la
nivel de şcoală. Efectul descentralizării apropie şcoala de centrul de decizie privind
întocmirea şi execuţia bugetului şi creşte gradul de participare al conducerii locale la viaţa
unităţii de învăţământ.
Figura II.2.2.2
Participarea partenerilor sociali înseamnă implicare în proiectarea, controlul şi
calitatea actului educaţional, administrarea şi gestionarea corectă a fondurilor destinate
educaţiei. Această implicare are grade şi nivele diferite de participare. Astfel, societatea
participă, în ansamblul ei, la finanţarea învăţământului preuniversitar de stat prin alocarea
fondurilor de la bugetul de stat; comunitatea locală participă prin alocarea din veniturile sale a
fondurilor necesare finanţării proporţionale şi complementare; agenţii economici participă în
funcţie de puterea lor economică şi de interesul lor la dezvoltarea bazei materiale a şcolii;
familia participă în funcţie de capacitatea ei economico-financiară şi de gradul de înţelegere al
importanţei actului educaţional.
Consiliile locale şi consiliul judeţean, prin organismele lor specializate, împreună cu
conducerile şcolilor şi inspectoratul şcolar, colaborează în procesul de monitorizare a
activităţii educaţionale şi de susţinere materială şi financiară a diverselor categorii de şcoli sau
domenii ale activităţii şcolare.
Etapa I
Informare
Etapa II
Implementare
Etapa III
Monitorizare
54
II.2.3. PARTENERIATE ŞCOALĂ- AGENȚI ECONOMICI-COMUNITATE
➢ Planul de parteneriat al şcolii
Tabel II.2.3.1 Parteneriatele liceului
Nr. crt.
ORGANIZAŢIA PARTENERĂ
ACTIVITATE
1. SC ”ALDIS” SRL
Consultarea în vederea elaborării CDL-urilor
2. SC ”JWC ROMWOOD” SRL
Stagii de pregătire practică
3. SC ”ELLEGIPI” SRL
Stagii de pregătire practică
4. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR
DE TAURINE FLOROAIA MARE
Prezentarea unor experienţe de muncă și bune
practici
5. CLUBUL ELEVILOR
Activități educative școlare și extrașcolare
6. SC ”AUTO CAMBIO” SRL
Stagii de pregătire practică
7. AJOFM
Aplicarea unui test privind orientarea în carieră
8. POLIȚIA LOCALĂ Sprijin și consultanță
9. SC ”ELATO IMPEX” SRL
Consultarea în vederea elaborării CDL-urilor
10. SC ”GEOCRIN” SRL
Consultarea în vederea elaborării CDL-urilor
11. ASOCIAȚIA
”ECOTEHNODIDACTICA”
Activități educative școlare și extrașcolare
12. PRIMĂRIA ORAȘULUI Sprijin și consultanță
13. COLEGIUL TEHNIC ”I.C.
ȘTEFĂNESCU”IAȘI
Activități educative școlare și extrașcolare
14. ȘCOALA ”B.P.HASDEU” IAȘI Activități educative școlare și extrașcolare
55
15. ASOCIAȚIA ȘTIINȚIFICĂ
”PLEIADIS”IAȘI”
Activități educative școlare și extrașcolare
16. SC ”MOBILĂ BOGDAN” SRL
Stagii de pregătire practică
17. SC ”PRESTAŢII INDUSTRIALE
VULTURUL” SRL
Stagii de pregătire practică
18. PALATUL COPIILOR BÂRLAD Activități educative școlare și extrașcolare
19. DIRECȚIA DE SĂNĂTATE
PUBLICĂ COVASNA
Activități educative școlare și extrașcolare
20. D.G.A.S.P.C. COVASNA Activități educative școlare și extrașcolare
21. SPITALUL ORĂȘENESC
ÎNTORSURA BUZĂULUI
Activități educative școlare și extrașcolare
22. MINISTERUL AFACERILOR
INTERNE, AGENȚIA
NAȚIONALĂ ÎMPOTRIVA
TRAFICULUI DE PERSOANE-
CENTRUL REGIONAL BRAȘOV
Activități educative școlare și extrașcolare
23. CENTRUL DE PREVENIRE,
EVALUARE ȘI CONSILIERE
ANTIDROG COVASNA
Activități educative școlare și extrașcolare
24. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA
BUZĂULUI
Activități educative școlare și extrașcolare
25. SERVICIUL DE AMBULANȚĂ Activități educative școlare și extrașcolare
56
II.3. ANALIZA S.W.O.T. și P.A.S.T.E
• ANALIZA S.W.O.T.
SWOT FACTORI POZITIVI FACTORI NEGATIVI
Factori
interni
Puncte tari Puncte slabe
• Elevii:
➢ La intrarea în sistem majoritatea elevilor oferă
temeiuri pentru un parcurs educațional satisfăcător;
➢ Atitudinea pozitivă față de muncă în general;
➢ Pragmatism întemeiat pe sisteme de valori pozitive:
proprietate, câştig, avere.
• Elevii:
➢ Aproximativ 30% nu dețin cunoștințe care să le permită un
parcurs educațional pozitiv;
➢ Nivelul scăzut de motivare pentru învăţare;
➢ Orientare școlară deficitară;
➢ Atitudine temătoare față de reacția familiei față de
rezultatele școlare;
➢ Lipsa de asociaţii şi de organizaţii proprii;
➢ Lipsa de iniţiativă în şcoală;
➢ Participarea scăzută la educaţie: absenteism, abandon şcolar
în jur de 10,4%.
• Profesori:
➢ Nivelul de calificare în specialitatea postului
(91,7%);
➢ Cunoașterea directă a elevului și a mediului din care
acesta provine;
➢ Ponderea mare a cadrelor tinere ;
➢ Existența în cadrul organizației a câtorva profesori de
vocație și performanţe deosebite;
➢ Asumarea de către şcoală a cheltuielilor de dezvoltare
personală profesională.
• Profesori:
➢ Numărul mare de cadre debutante;
➢ Capacitate redusă de relaţionare, cea mai mare parte dintre
ei nu vorbesc curent o limbă străină ;
➢ Colectiv eterogen sub aspectul culturii profesionale;
➢ Formare profesională pe dimensiunea didactică, limite
evidente mai ales în sfera motivației şi mobilizării;
➢ Conlucrarea slabă cu grupurile de interese, în special cu
familia;
➢ Implicare insuficientă, nediferenţiată vis-a-vis de elevii cu
nevoi speciale la nivelul clasei;
57
➢ Plafonarea ca atitudine față de obligația de formare
continuă;
➢ Animozitatea ca stare se spirit la nivelul colectivului.
• Baza materială:
➢ Locație relativ nouă, ridicată după anul 1970 și
reabilitată ulterior printr-un proiect, care se poate
întreține cu costuri mici;
➢ Acces permanent la reţeaua internet şi la dotarea
necesară pentru comunicare şi informare;
➢ Relații parteneriale cu factorii interesaţi în
dezvoltarea şi valorificare bazei materiale;
➢ Existența unei sere didactice unde clasele de la
domeniul ocupațional agricol pot desfășura activități
de instruire practică.
• Baza materială:
➢ Insuficiența spațiului și a bazei materiale existente;
➢ Laboratoarele și atelierele de specilitate au fost transformate
în săli de clasă;
➢ Inexistenţa unei biblioteci școlare;
➢ Strategia de dezvoltare a bazei materiale inadecvată;
➢ Programe de finanțare externă insuficient accesate.
• Resurse financiare:
➢ Atragerea de resurse financiare externe, prin
pomovarea de activități practice în cadrul unor
ateliere școlare;
➢ Amenajarea şcolii prin activităţi susținute în cadrul
atelierelor şcoalare , în timpul instruirii practice;
➢ Constituirea asociației ECOTEHNODIDACTICA cu
scopul susţinerii financiare a şcolii pe anumite
probleme.
• Resurse financiare:
➢ Neimplicarea şcolii în proiecte și programe cu finanţare
externă;
➢ Comitetul de părinţi neimplicat în problemele financiare ale
şcolii;
➢ Declinul economic al zonei determină distanţarea agenţilor
economici faţă de problema educaţiei în general.
• Cultura organizaţională:
➢ Împrospătarea corpului profesoral prin angajarea de
cadre tinere;
➢ Existența de profesori formatori și metodiști în școală;
➢ Promovarea exemplelor de bună practică la nivel
instituțional;
➢ Menținerea relației şcoală-absolvenţi.
• Cultura organizaţională:
➢ Motivaţia și implicarea scăzută a unor cadre didactice;
➢ Responsabilităţi asumate și indeplinite defectuos;
➢ Toleranţă excesivă faţă de responsabilități îndeplinite
parțial;
➢ Comunicare şi colaborare insuficientă la nivelul
colectivului;
➢ Aport scăzut în rândul cadrelor didactice pentru calitate şi
58
performanţă.
Oportunităţi
Ameninţări
➢ Existența de terenuri agricole, lemn, ape, floră, faună
și materiale de construcții ca resursă naturală
disponibilă;
➢ Forță de muncă numeroasă, în special femei, ce ar
putea susţine crearea de noi sectoare economice;
➢ Tradiţii meşteşugăreşti în prelucrarea lemnului, lânii
şi a produselor artizanale transmise din generație în
generație;
➢ Peisajul, datinile şi obiceiurile specifice zonei atrag
un potențial turistic;
➢ Instituţii şcolare care se ocupă de pregătirea
profesională a forţei de muncă disponibile.
➢ Zonă izolată cu o infrastructură insuficient dezvoltată;
➢ Reticență la ideea de schimbare și capacitate lentă de
adaptare;
➢ Scăderea prestigiului profesiei didactice;
➢ Educaţia nu mai este privită, de către elevi ca un mijloc de
promovare socială;
➢ Atractivitatea exercitată asupra elevilor de tehnologia
informaţională contribuie la diminuarea timpului acordat
studiului;
➢ Inerţia şi slaba motivare a cadrelor didactice;
➢ Riscul abandonului şcolar din cauza condiţiilor materiale
precare;
➢ Toleranţa excesivă faţă de performanţele slabe;
Factori
externi
Puncte tari
Puncte slabe
➢ Oraşul este situat pe un drum naţional şi este în
apropierea unor oraşe importante, cum ar fi Braşov,
➢ Oraşul este izolat într-o anumită măsură, datorită accesului
pe calea ferată/drumuri şi a prezenţei scăzute în mass-
59
Sfântu Gheorghe şi Covasna;
➢ Bogat în resurse naturale, potenţial turistic enorm;
➢ Forţă de muncă specializată şi disponibilă pentru
companiile locale;
➢ Administraţie publică proactivă, proeuropeană şi
transparentă;
➢ Experienţă în implementarea proiectelor cu finanţare
externă;
media;
➢ Climă foarte rece, cu ierni lungi şi nivel crescut de
precipitaţii, creând condiţii slabe pentru transport şi turism
şi implicit, pentru economia locală;
➢ Nivel destul de scăzut al investiţiilor străine directe;
➢ Migrarea tinerilor în alte oraşe sau ţări, datorită lipsei
locurilor de muncă;
➢ Infrastructură slabă în turism şi servicii şi slabă punere în
valoare a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale, în
scopuri turistice;
Oportunităţi Ameninţări
➢ Proiecte finanţate prin Fonduri Structurale, în
special a celor pe infrastructură urbană;
➢ Construirea viitoarei autostrăzi Braşov -Borş;
➢ Puternic potenţial turistic: promovarea mediului
natural, a agroturismului şi a turismului montan;
➢ Dezvoltare viitoare în turism în regiunea Braşov, în
apropierea Întorsurii Buzăului;
➢ Oportunităţi de export pentru industria locală spre
pieţele UE;
➢ Migrarea forţei de muncă, cu efecte asupra calităţii şi
cantităţii de resurse umane disponibile pentru nevoile
oraşului;
➢ Posibila prezenţă a fenomenului depopulării, împreună cu
îmbătrânirea populaţiei;
➢ Posibilă punere în pericol a agriculturii locale şi a industriei
de producţie, în contextul noilor standarde de calitate şi a
regulilor impuse de UE;
➢ Companii locale, nevoite să facă faţă competitivităţii
crescute din partea companiilor de la nivelul UE;
➢ Probleme sociale majore ca urmare a ratei crescute a
şomajului;
➢ Absorbţie slabă a fondurilor naţionale şi ale UE disponibile;
➢ Schimbări legislative care pot afecta în mod negativ bugetul
local;
➢ Exploatare necontrolată a pădurilor.
60
• ANALIZA MEDIULUI EXTERN P.E.S.T.E
Factori politici:
➢ descentralizarea structurilor de decizie; ➢ distribuţia puterii între partidele politice la nivelul local; ➢ existenţa primarului din rândul cadrelor didactice; ➢ existenţa în Consiliul de Administraţie al şcolii a unui reprezentant al primarului şi un reprezentant al Consiliului local; ➢ politica de coeziune şi integrare europeană.
Factori economici:
➢ scăderea potenţialului economic al zonei; ➢ insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului; ➢ nivelul modest al venitului localnicilor; ➢ agenții economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale şcolii; ➢ lipsa unei legislaţii motivaţionale pentru agentul economic astfel încât sponsorizările pentru şcoală să fie mai facile;
➢ politica de finanţare pe baza de proiecte şi programe a UE.
Factori sociali:
➢ şomaj ridicat mai ales în rândul absolvenților; ➢ nivel de trai mediu; ➢ plecarea părinţilor la muncă în străinătate; ➢ mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migrării forţei de muncă în alte ţări; ➢ influenţa nu totdeauna pozitivă a mass-mediei; ➢ educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică; ➢ asistenţa socială precară;
➢ reducerea populaţiei şcolare;
➢ percepţia unor părinţi privind nevoia de educaţie este nesatisfacătoare;
➢ familia, datorită veniturilor modeste îşi pierde interesul şi preocuparea pentru susţinerea ideii de educaţie;
➢ nesiguranţa ocupării unui loc de muncă la absolvirea şcolii, cât şi mediile sociale din care provin, duc la o slabă preocupare a elevilor
pentru pregătirea profesională;
➢ lipsa modelelor reale.
61
Factori tehnologici:
➢ pătrunderea tehnologiei moderne întâmpină dificultăţie financiare; ➢ unităţile şcolare nu dezvoltă suficient servicii de educare a adulţilor pe domenii de activitate; ➢ interes prea scăzut pentru utilizarea tehnologiei informaţiei în scopul dezvoltării relaţiilor interinstituţionale;
Factori ecologici:
Pe măsura ce tehnologia se perfecţionează, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de
generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor. În acest sens şcoala
noastră participă la programe de colectare de deșeuri electrice și electronice –Program național ”Baterel și Lumea Non-E” dar și la campanii
naționale de curățenie precum , "Let's Do It, Romania!"
REZUMAT AL PRINCIPALELOR ASPECTE CARE NECESITĂ DEZVOLTARE
Ca urmare a analizei mediului extern şi a mediului intern al şcolii se desprind următoarele aspecte principale care necesită dezvoltare:
• Promovarea unei oferte educaționale diversificate și centrate pe nevoile și interesele elevilor, părinților, ale comunității și pe cerințele forței
de muncă la nivel local, regional și european pentru a facilita inserția socio-profesională a absolvenților.
• Creşterea calităţii procesului de învăţământ cu implicarea responsabilă a tuturor factorilor, beneficiari direcţi, indirecţi şi prestatori de
servicii educaţionale.
• Consolidarea şi extinderea reţelei de colaborare cu cât mai multe şcoli.
• Stimularea cooperărilor și crearea de parteneriate eficiente pentru o formare profesională de calitate.
• Îmbunătățirea comunicării interne și externe, promovarea și valorificarea diversității culturale în educație.
• Formarea și dezvoltarea resurselor umane pe plan local prin dezvoltarea Centrului de formare profesională a adulților – Cursuri de formare
pentru adulți – cursuri de zi sau serale.
• Consilierea adulţilor pentru reorientare în carieră şi pentru ridicarea nivelului calificării, cu atragerea partenerilor sociali implicaţi ca
beneficiari.
• Intensificarea activităţilor de colaborare şcoală – agent economic – AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare şi a
grupurilor ţintă pentru formarea continuă.
62
• Activităţi practice, generatoare de venit, cum ar fi de exemplu: lucrări agricole de toamnă și primăvară cu ajutorul utilajelor din dotare,
producerea legumelor în Sera Didactică și comercializarea lor, prelucrarea și confecționarea diverselor articole textile (lenjerie pat, cravate
școlare, ș.a) în atelierul școală, plantarea de puieți- parteneriat cu Ocolul Silvic, servicii de spălătorie auto, vulcanizare, măsurare de
tensiune în acumulatori auto realizate în laboratorul auto, înființarea Școlii de șoferi în vederea obținerii permisului de conducere categoria
B.
• Combatarea şi prevenirea abandonului şcolar şi a absenteismului prin derularea de programe de consiliere şi sprijin în favoarea
familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu.
• Implicarea cadrelor didactice în vederea realizării de proiecte şi programe remediale pentru obținerea creșterii promovabilității la
examenele de bacalaureat.
63
III. PLANUL MANAGERIAL 2018-2019
Viziune: „În anul 2020, oraşul Întorsura Buzăului va beneficia de un învăţământ profesional și tehnic consolidat, eficient, orientat către piaţă,
adaptat nevoilor în schimbare ale comunităţii locale, aspiraţiilor individuale și dezvoltării judeţene şi regionale.”
PRIORITĂȚILE, OBIECTIVELE ȘI ȚINTELE ȘCOLII
Motto:
“Să formezi o echipă este începutul, să rămâi împreună înseamnă progresul, să lucrezi împreună aduce succesul” Henry Ford (Adaptare după Planul local de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic 2014-2020 al judeţului Covasna)
Prioritatea Obiectivele Țintele
1. Corelarea ofertei
ÎPT din regiune cu
nevoile de calificare
1.1. Identificarea nevoilor de
calificare.
1.2. Adaptarea ofertei pentru formarea
profesională iniţială la nevoile de
calificare.
1.3. Diversificarea serviciilor oferite
prin şcolile din ÎPT.
1.1.1 Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic
actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare.
1.2.1. Includerea în oferta de școlarizare a calificărilor
identificate ca prioritate la nivel local și județean.
1.2.2. Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de
adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare
ale unei economii în schimbare.
1.3.1 Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de
formare a adulţilor şi alte servicii în folosul
comunităţii
64
1.4. Asigurarea calităţii serviciilor
oferite prin şcolile din ÎPT .
1.4.1. Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în
ÎPT.
2. Dezvoltarea
serviciilor de
orientare și
consiliere
2.1. Îmbunătăţirea mecanismelor
pentru facilitarea accesului la educaţie şi
ocuparea unui loc de muncă .
2.2. Diversificarea activităților de
îndrumare și orientare în carieră precum și
dezvoltarea abilităților socio-emoționale.
2.1.1. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor
de orientare şi consiliere .
2.2.1 Implicarea in activități de îndrumare și orientare în
carieră
3. Reabilitarea şi
modernizarea
infrastructurii şi
dotării şcolilor din
ÎPT prin proiectul
ROSE
3.1. Îmbunătăţirea condiţiilor de
învăţare în ÎPT .
3.2. Îmbunătățirea condițiilor privind
promovabilitatea la examenele naționale.
3.1.1 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de
curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)
3.1.2. Desfăşurare unor activităţi aducătoare de venituri
extrabugetare
3.2.1 Dotarea și modernizarea unui spațiu destinat pregătirii
remediale în scopul creșterii ratei de absolvire
4. Dezvoltarea
competenţelor
profesionale ale
resurselor umane
din ÎPT .
4.1. Dezvoltarea competenţelor
metodice şi de specialitate ale
personalului didactic din ÎPT .
4.1.1. Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de
perfecţionare metodică şi de specialitate
65
5. Dezvoltarea şi
diversificarea
parteneriatului
social în ÎPT .
5.1. Dezvoltarea, diversificarea şi
creşterea eficienţei relaţiilor de
parteneriat, pentru asistarea deciziei şi
furnizarea unor servicii de calitate prin
sistemul de ÎPT.
5.2. Organizarea unor activități
extracurriculare, excursii documentare,
stagii de practică / internship
5.1.1. Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare
sistematică cu partenerii sociali
5.2.1. Creșterea interesului pentru dezvoltarea profesională
6. Asigurarea
accesului la ÎPT şi
creşterea gradului
de cuprindere în
educaţie.
6.1. Facilitarea accesului la educaţie
prin ÎPT, prevenirea şi reducerea
abandonului şcolar
6.1.1. Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din
categoriile dezavantaje
6.1.2. Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar la clasele
terminale
6.1.3. Inițierea de noi proiecte pentru atragerea unor noi
fonduri cu scopul prevenirii abandonului școlar
7. Creșterea
procentului de
promovabilitate la
examenele naționale
prin proiectul
ROSE
7.1 Creșterea promovabilității la
examenul de bacalaureat, precum și la examenul
de certificare a competențelor profesionale
7.1.1. Identificarea elevilor care necesită pregătire
remedială
7.1.2. Facilitarea accesului la educație a elevilor care
necesită pregătire remedială
66
PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din unitate cu nevoile de calificare.
Obiectiv: 1.1 Identificarea nevoilor de calificare.
Ţinta: 1.1.1 Obţinerea de informaţii credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile privind nevoile de calificare.
Context: Evoluţia pieţei muncii locale şi regionale impune o mai bună planificare din punct de vedere al nevoilor de calificare prin ÎPT, corelând astfel,
cererea agenţilor economici cu oferta şcolii.
Prognozele de piaţa muncii oferă instituţiei de învăţământ o indicaţie cu privire la variatele categorii de calificării cerute pe piaţa muncii şi a riscurilor care
apar în cazul neconcordanţei dintre oferta de formare profesională şi nevoile de calificare.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate
măsurabile
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1.Colectarea, actualizarea şi analiza informaţiilor privind nevoile pieţei muncii de la A.J.O.F. Covasna
Actualizarea
informaţiilor
privind evoluţia
pieţii muncii locale
şi regionale
Anual
Responsabil CEAC
Director
ISJ
AJOFM
CNDIPT
- -
2.Monitorizarea inserţiei absolvenţilor ÎPT prin aplicarea procedurii elaborate la nivel de unitate .
Completarea bazei
de date privind
inserţia
absolvenţilor
Anual Director
Diriginţii claselor
terminale anul
anterior
Absolvenţii
Agenţii
economici
Secretariatul
şcolii
- -
3. Colaborarea şcolilor din zonă pentru planificarea ofertei pe baza unei strategii comune pe termen lung.
Planurile de
şcolarizare anuale,
avizate de CLD.
An şcolar 2018-
2019
Director Şcoli din zonă
Primăriile din
zona
- -
67
PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din unitate cu nevoile de calificare.
Obiectiv: 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare .
Ţinta: 1.2.1: Includerea în oferta de școlarizare a calificărilor identificate ca prioritate la nivel local și județean.
Context: În vederea actualizării Planului de acţiune al școlii sunt necesare metodologii şi prognoze ce au rolul de a oferi informaţii cu privire la domeniile de
activitate cu potenţial de dezvoltare ce necesită personal de o anumită pregătire, la calificările şi competenţele specifice ce răspund nevoilor concrete ale pieţei
muncii. Pornind de la aceste observaţii se doreşte includerea în oferta de școlarizare a calificărilor identificate ca prioritate la nivel local și județean.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate
măsurabile
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Revizuirea anuală a PAS-ului în concordanță cu recomandările din PRAI și PLAI.
Îmbunătățirea țintelor pentru fiecare prioritate în parte
Noiembrie 2018
Echipa elaborare
PAS
Director
AJOFM Înt.
Buzăului
ISJ
COVASNA
-
-
2.Corelarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu studiile realizate și prognoza pieței muncii.
Plan de școlarizare adaptat nevoilor pieței muncii.
Ianuarie /februarie
2019
Diriginţii
CA
Director
Agenţi
economici
AJOFM Înt.
Buzăului
ISJ
COVASNA
-
-
3.Includerea în cadrul orelor de orientare și consiliere a unor teme privind orientarea în carieră cu participarea unor reprezentanți ai agențiloe economici locali.
Inserția absolvenților pe piața muncii într-un procent de cel puțin 10%
Anual Director
Diriginţii
Agenţi
economici
din zonă
100 lei
Bugetul local, resurse
din sistem, resurse
atrase.
68
PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din unitate cu nevoile de calificare.
Obiectiv: 1.2: Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare .
Ţinta: 1.2.2: Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile viitoare ale unei economii în schimbare.
Context: În contextul adaptării structurii calificărilor la cerinţele economiei personalul angajat poate avea nevoie de o nouă calificare sau de dezvoltare a unor
competenţe certificate; iar pe de altă parte angajatorii cer pentru absolvenţi dezvoltarea unor abilităţi cheie de comunicare, gândire critică, spirit de echipă,
conduită civică, cu atât mai important cu care absolvenţii nu au experienţă profesională. Prea puţine firme din România investesc în formarea continuă a
angajaţilor.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate măsurabile Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Aplicarea riguroasă a
standardelor de pregătire
profesională.
Portofoliul elevului
Portofoliul profesorului
Permanent Director Agenţi
economici
- -
2. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat.
Număr de CDL – uri
realizate în colaborare
cu agenţi economici.
Octombrie 2018 Șef de catedră
tehnică
Agenţi
economici
- -
3. Consolidarea pregătirii tehnice de
bază prin utilizarea permanentă a
Auxiliarelor curriculare și a
echipamentelor PHARE din dotare
Număr de înregistrări în
registru unic de
utilizare a
echipamentelor de la
fiecare atelier
Portofoliul elevilor
Permanent Șef de catedră
tehnică
Ingineri
Maiștri
instructori
- -
4.Colaborarea cu şcolile cuprinse
în rețeaua PHARE-TVET din
judeţul Covasna
Număr de întâlniri Permanent Director Şcolile din
reţea
400 lei Resurse din sistem,
resurse atrase.
69
PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare.
Obiectiv: 1.3: Diversificarea serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT.
Ţinta: 1.3.1: Implicarea activă a şcolilor TVET în programe de formare a adulţilor şi alte servicii în folosul comunităţii
Context: Procesele dinamice de pe piaţa muncii impun necesitatea reconversiei profesionale a adulţilor pentru obţinerea unui loc de muncă. Reducerea
personalului din marile intreprinderi si cresterea numarului de salariați în sectorul IMM presupune formarea continuă, reconversie profesională și policalificare.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate
măsurabile
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1.Elaborarea şi implementarea unei
proceduri de identificare a cererilor
de formare a adulţilor, de pe piaţa
muncii.
Elaborarea procedurii
Nr. de solicitări
identificate
30.12.2018
Director
Responsabilul
CEAC
Agenţii
economici
AJOFM
Covasna
-
-
2.Depunerea dosarului pentru acreditarea ca Centru de formare/evaluare profesională a adulţilor.
Dosar acreditat Octombrie 2018 Director CNFPA 6000lei Resurse din sistem,
resurse atrase.
3.Desemnarea formatorilor din
rândul cadrelor didactice certificate
ca formator.
Număr de dosare
personale profesori
formatori
Noiembrie 2018 Director
Responsabilul cu
formarea continuă a
cadrelor didactice
CCD Covasna
CNFPA
ANC
- -
4. Elaborarea şi promovarea ofertei de formare a adulților
Broşuri, pliante,
întâlniri cu
reprezentanţii
comunităţii locale
Număr de procese
verbale încheiate cu
beneficiari.
Permanent Director
Comisia pentru
curiculum
Autorităţi
locale
Agenţi
economici
Inspectoratul
şcolar, CLDPS,
CNFPA
200 lei Resurse din sistem,
resurse atrase.
70
PRIORITATEA: 1 Corelarea ofertei ÎPT din judeţ cu nevoile de calificare.
Obiectiv: 1.4: Asigurarea calităţii serviciilor oferite prin şcolile din ÎPT .
Ţinta: 1.4.1: Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT.
Context: Asigurarea calităţii şi eficienţei în procesul de formare profesională, centrat pe elev şi orientat spre formarea competenţelor profesionale în
concordanţă cu cerinţele standardelor de pregătire este condiţionată de utilizarea unor mijloace şi materiale didactice adecvate. Existenţa în sistemul de
învăţământ a unui sistem, de autorizare şi acreditare impus de către organismele de acreditare, precum şi a unui sistem de autoevaluare specific învăţământului
profesional şi tehnic care stabilesc condiţiile de funcţionare a comisiei trebuie stabilite măsuri în vederea raportării acestora la un set comun de indicatori de
referinţă .
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate măsurabile Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Alegerea Comisiei de Evaluare şi
Asigurare a Calităţii la nivelul şcolii.
Constituirea comisiei,
elaborarea strategiei
de lucru pentru anul
şcolar 2018– 2019
Septembrie 2018 Director Consiliul
profesoral,
Consiliul de
administrație
- -
2. Revizuirea Procedurilor la nivelul instituţie .
Număr de proceduri
revizuite
Noiembrie 2018 Reprezentant
comisie CEAC
Membri
comisiei CEAC
200 lei Resurse din sistem;
resurse locale
3. Implementarea programului de
observări pentru verificarea redactării
documentelor şcolare.
Număr de observări Permanent în
decursul anului
şcolar 2018– 2019
Reprezentant
comisie CEAC
Membri
comisiei CEAC
Cadrele
didactice
100 lei Resurse din sistem;
resurse locale
4.Organizarea unui schimb de bune
practici în cadrul reţelelor de
colaborare între şcolile din judeţ.
Număr de şcoli
participante cu
exemple de bune
practici
Mai 2019 Şefii de arii
curriculare
Membrii CEAC
Şcolile din
judeţ
400 lei Resurse din sistem;
resurse locale
71
PRIORITATEA: 2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere.
Obiectiv: 2.1 Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă.
Ţinta: 2.1.1 Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere .
Context: Eficiența activităților de orientare și consiliere faciliteaza atingerea unui maxim al performanțelor individuale, personale și profesionale, în funcție
de interesele și capacitatile fiecăruia, în condițiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare. În prezent, se constată la elevii care
sunt în situația de a lua o decizie, un deficit de informații de baza privind perspectivele profesionale cu privire la alternativele oferite de traseele de formare.
Pentru a corecta acest neajuns, este necesar ca un set de informații esențiale pentru elevii din anii terminali să fie în mod sistematic și controlat aduse la
cunoştinţa lor, pentru a facilita o decizie în cunoştinţă de cauză.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabil
e
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Proiectarea şi implementarea unui
calendar obligatoriu de activităţi de
informare şi consiliere pentru:
-clasele VII,VIII -cariera profesională
bazată pe aptitudini;
-clasa VIII:- prezentarea ofertei de
formare la nivel local și județean;
-clasa a IX-a, a X-a: -alternative de
angajare şi/sau de continuare a studiilor.
Număr de vizite
Număr de ore de consiliere specializată / elev.
Anual Inginerul de
sistem
Consilierul
școlar
Diriginții
ISJ, CCD
300 Resurse din sistem;
resurse locale,
resurse atrase
2.Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră.
Număr de întâlniri cu
partenerii sociali şi cu factorii
implicaţi privind orientarea şi
consilierea pentru carieră
Număr de contracte cadru
închiate
Anual Consiliul de
administraţi
e
ISJ
Parteneri
sociali
300 lei Resurse din sistem;
resurse locale,
resurse atrase
72
3. Colaborarea cu şcolile din reţea pentru
elaborarea de materiale de promovare a
carierei pe fiecare domeniu de pregătire.
Număr de materiale redactate
pentru promovarea carierei pe
fiecare domeniu de pregătire
Mai 2019 Director Şcolile din
reţea
300 lei Resurse din sistem;
resurse locale,
resurse atrase
4. Colaborarea cu universităţile din țară și
cu şcolile postliceale în vederea
promovării ofertelor educaționale ale
acestora.
Număr de întâlniri
Număr de materiale difuzate
Iunie 2019 Director Universitatiil
e si scolile
postliceale
- -
PRIORITATEA: 2 Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectiv: 2.2 Diversificarea activităților de îndrumare și orientare în carieră precum și dezvoltarea abilităților socio-emoționale
Ţinta: 2.2.1 Implicarea in activități de îndrumare și orientare în carieră
Context: Eficiența activităților de orientare și consiliere faciliteaza atingerea unui maxim al performanțelor individuale, personale și profesionale, în funcție de
interesele și capacitatile fiecăruia, în condițiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare. În prezent, se constată la elevii care
sunt în situația de a lua o decizie, un deficit de informații de baza privind perspectivele profesionale cu privire la alternativele oferite de traseele de formare.
Pentru a corecta acest neajuns, este necesar ca un set de informații esențiale pentru elevii din anii terminali să fie în mod sistematic și controlat aduse la
cunoştinţa lor, pentru a facilita o decizie în cunoştinţă de cauză.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabil
e
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Proiectarea şi implementarea unui
calendar obligatoriu de activităţi
extracurriculare de informare şi consiliere
pentru:
-clasele IX- XII -cariera profesională
Număr de vizite
Număr de ore de consiliere specializată, număr ore consiliere, îndrumare în carieră.
Anual Inginerul de
sistem
Consilierul
școlar
Diriginții
ISJ, CCD
1445 lei Resurse din proiect
ROSE
73
bazată pe aptitudini;
-clasa a IX-a, a X-a: -alternative în scopul
continuării studiilor.
2.Implicarea partenerilor sociali în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră.
Număr de întâlniri cu
partenerii sociali şi cu factorii
implicaţi privind orientarea şi
consilierea pentru carieră/
Număr de contracte cadru
închiate
Anual Consiliul de
administraţi
e
ISJ
Parteneri
sociali
120 lei Resurse din sistem;
resurse locale,
resurse atrase
3. Organizarea unor întâlniri extracurriculare cu persoane abilitate în orientarea profesională, precum și cu persoane abilitate în dezvoltarea socio-emoțională
Număr întâlniri cu persoanele
competente din acest domeniu.
Anual Psiholog
școlar,
profesori
diriginți
Parteneri
sociali
5383 lei Resurse din proiect
ROSE
PRIORITATEA: 3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT .
Obiectiv: 3.1: Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT .
Ţinta: 3.1.1: Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi)
3.1.2: Desfăşurare unor activităţi aducătoare de venituri extrabugetare
Context: Pentru susţinerea cheltuielilor destinate îmbunătăţirii performanţei, prin oferirea unui cadru modern, actual şi eficient de învăţare, introducerea
sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie prin motivarea actorilor implicaţi în procesul de educaţie şi formare este necesară utilizarea tuturor posibilităţilor
legale de atragere de fonduri extrabugetare. Bugetele propuse de către unităţile de învăţământ, în conformitate cu nevoile identificate pe plan local, suferă
numeroase rectificări.
74
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate
măsurabile
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Implicarea atelierelor școală în obținerea fondurilor extrabugetare prin prestări de servicii
Creșterea veniturilor proprii cu 10%
Permanent Director
Contabil
Şef de arie
curriculară
”Tehnologii”
Ingineri
Maiștri
instructori
1000 lei Resurse
extrabugetare
2. Activități de producție- Realizarea
legumelor în Sera Didactică
Comercializarea
legumelor obținute
Permanent Director
Contabil
Catedra Agricultură
Primăria
orașului
350 lei Resurse
extrabugetare
3. Cursuri de școlarizare prin Școala de șoferi
Număr de elevi
școlarizați
Permanent Director
Contabil
Ingineri AR
Catedra
domeniu
Mecanic
1000 lei Resurse din sistem;
resurse locale,
resurse atrase.
4.Cursuri de inițiere în informatică, AeL, ECDL
Număr de cursanți Permanent Director
Contabil
Prof. informatică
Autorităţi locale
Agenţi
economici
ISJ, CLDPS,
CNFPA
1000 lei Resurse din sistem;
resurse locale,
resurse atrase.
75
PRIORITATEA: 3 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi dotării şcolilor din ÎPT prin proiectul ROSE.
Obiectiv: 3.2: Îmbunătățirea condițiilor privind promovabilitatea la examenele naționale.
Ţinta: 3.2.1: Dotarea și modernizarea unui spațiu destinat pregătirii remediale în scopul creșterii ratei de absolvire
Context: Pentru desfășurarea în bune condiții a pregătirii remediale în vederea susținerii examenelor finale, este necesară amenajarea și dotarea unui spațiu cu
echipamente IT, precum și materiale consumabile.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate
măsurabile
Data până la care
vor fi finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1. Scrierea de proiecte în scopul
atragerii fondurilor europene
Câștigarea
proiectului
Perioada de
depunere a
proiectului
Director
Contabil
Echipa de scriere a
proiectului
ISJ
MEN
15839 lei Resurse din proiect
ROSE
2. Implementarea proiectelor
câștigate
Amenajarea și
dotarea cabinetelor
Anual Director
Contabil
Echipa de
implementare a
proiectului
ISJ
MEN
185317
lei
Resurse din proiect
ROSE
3. Organizarea unor întâlniri cu
elevii și desfășurarea activităților
remediale în vederea creșterii ratei
de absolvire
Număr de elevi
școlarizați
Număr de elevi
promovați la
examenele
naționale
Anual Director
Contabil
Echipa de proiect
ISJ
MEN
92958 lei Resurse din proiect
ROSE
4.Dotarea și modernizarea unui Materiale Anual Director ISJ 71276 lei Resurse din proiect
76
spațiu destinat pregătirii remediale în
scopul creșterii ratei de absolvire
achiziționate și săli
dotate
Contabil
Echipa de proiect
MEN ROSE
PRIORITATEA: 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT .
Obiectiv: 4.1: Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT .
Ţinta: 4.1.1: Toţi profesorii din ÎPT participă anual la o formă de perfecţionare metodică şi de specialitate
Context: În practica profesorilor se constată nevoia dezvoltării competenţelor metodice necesare atât noilor abordări în relaţia cu elevul cât şi în proiectarea şi
aplicarea în parteneriat a curriculumului în dezvoltare locală. În funcţie de cultura organizaţiei, programele derulate, calitatea resurselor umane, fiecare şcoală
trebuie să fie este o sursă şi un receptor în acelaşi timp în transferul de experienţe cu comunitatea în care trăieşte, inclusiv în interiorul comunităţii
educaţionale.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate măsurabile Data până
la care vor
fi finalizate
Persoana/ persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de
finanţare
1. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT (întâlniri metodice, lecţii deschise, scheme de mentorat în şcoală, etc.)
Profesorii debutanţi cuprinşi în scheme de mentorat
An şcolar
Director
Responsabilul cu
formarea continuă
Şefi de catedră
Casa Corpului
Didactic
Universitatea
”Transilvania”
2000lei Resurse
extrabugetare
77
Brașov
2.Activităţi de mentorat la nivelul ariei curriculare, în cazul profesorilor debutanţi
Număr de lecţii deschise organizate pe domeniu de formare profesională
Lunar Director
Şefi de catedră
Mentori la nivel
județean
1000 lei Resurse
extrabugetare
3. Schimburi de experienţă cu alte şcoli din judeţ în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE.
Minimum 2 întâlniri pe
an în cadrul reţelei
zonale existente
Semestrial Director
Șefi de catedră
Şcolile din reţea 400 lei Resurse din
sistem; resurse
locale, resurse
atrase
PRIORITATEA: 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT .
Obiectiv: 5.1: Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de
calitate prin sistemul de ÎPT .
Ţinta: 5.1.1: Dezvoltarea de reţele funcţionale de colaborare sistematică cu partenerii sociali
Context: Reţeaua partenerială a unităţii cuprinde un spectru larg de parteneri. Activitatea s-a diversificat şi a avut un rol important în creşterea calităţii
formării profesionale a elevilor şcolii, asigurarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor, urmărirea integrării absolvenţilor la agenţii economici
angajatori, susţinerea proiectelor de dezvoltare a şcolii. Ţinând cont de realizările existente se impune o diversificare a acţiunilor realizate în parteneriat şi o
creştere a gradului de implicare a agenţilor economici parteneri în activitatea de formare profesională a elevilor şcolii.
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate măsurabile Data până
la care vor
fi finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1.Încheierea de acorduri de
parteneriat cu angajatorii pentru
Încheierea protocoalelor de
colaborare cu agenţi
Septembrie Director Agenţi economici 250 lei Resurse din sistem;
resurse locale,
78
asigurarea pregătirii practice şi
angajării absolvenţilor şcolii
profesionale.
economici locali cel puţin
egal cu numărul calificărilor
din învăţământul
profesional
2018 resurse atrase
2. Îmbunătăţirea organizării
examenelor de absolvire, privind
participarea efectivă a
partenerilor sociali în cadrul
comisiilor de evaluare şi
implicarea acestora la elaborarea
temelor de proiect
Număr de reprezentanţi ai
agenţilor economici membri
în comisiile de examinare
Iunie 2019
Anual
Director Agenţi economici - -
3.Monitorizarea evaluării şi a
înregistrării activităţii de instruire
practică
O mapă cu fişe de
observaţii pentru elevii
claselor a IX-a, a X-a, şi a
XI –a profesională, jurnale
de practică ale elevilor
Pe parcursul
anului şcolar
Şef de arie
curriculară
,,Tehnologii ”
Agenţii economicii
300 lei
Resurse locale
PRIORITATEA: 5: Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT .
Obiectiv: 5.2: Organizarea unor activități extracurriculare, excursii documentare, stagii de practică / internship
Ţinta: 5.2.1: Creșterea interesului pentru dezvoltarea profesională prin proiectul ROSE
Context: Ţinând cont de obiectivul propus se impune o diversificare a acţiunilor extracurriculare de informare cu privire la evoluția pieței muncii, de identificare
a unor noi parteneri în vederea realizării stagiilor de pregătire practică a elevilor și realizarea unor schimburi de experiență.
79
Acţiuni pentru atingerea
obiectivului
Rezultate măsurabile Data până
la care vor
fi finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de finanţare
1.Informare cu privire la oferta de
locuri de muncă de pe piața
muncii
Număr oferte de locuri de
muncă
Anual Responsabilul de
comisie orientare
școlară și
profesională
AJOFM,
Universități de
stat și particulare
- -
2. Organizarea de excursii la
târguri de locuri de muncă, la
agenți economici sau în zone bine
dezvoltate din punct de vedere
economic.
Numărul excursiilor
organizate
Anual
Director
Contabil
Echipa de proiect
Universități de
stat și particulare
ISJ
MEN
14255 lei Resurse din proiect
ROSE
PRIORITATEA: 6: Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie.
Obiectiv: 6.1: Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar
Ţinta: 6.1.1: Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantaje
6.1.2: Prevenirea şi reducerea abandonului şcolar la clasele terminale
6.1.3: Inițierea de noi proiecte pentru atragerea unor noi fonduri cu scopul prevenirii abandonului școlar
Context: Elevii cuprinşi în unitatea de învăţământ provin şi din localităţi situate la distanţe semnificative faţă de sediul şcolii (20 – 25 km). Aceştia întâmpină
serioase dificultăţi în parcurgerea distanţei de la şi la domiciliu. Situaţia poate fi rezolvată, pe de o parte prin folosirea microbuzelor şcolii, şi pe de altă parte,
prin punerea la dispoziţia elevilor microbuze de către primăriile comunelor limitrofe, plata abonamentelor elevilor. Acest lucru poate fi realizat prin scrierea și
câștigarea unor proiecte care prin derularea lor pot adduce și menține elevii în instituție.
80
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la
care vor fi
finalizate
Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de
finanţare
1. Îmbunătăţirea transportului elevilor în teritoriu Întâlniri cu reprezentanţii
consiliilor locale ale
comunelor limitrofe de
unde provin o parte din
elevi pentru rezolvarea
problemei transportului în
comun a elevilor (orarul
microbuzelor, eliberare
abonamente)
Decontarea contravalorii
abonamentelor
Septembrie 2018 Director
Contabil
Consiliile
Locale ale
comunelor
limitrofe
10000 lei Resurse locale,
resurse atrase
2. Colaborarea cu şcolile de la care provin elevii pentru facilitarea procesului de identificare a elevilor cu CES şi colaborarea cu părinţii în acest sens
Număr de întâlniri cu
factorii responsabili din
şcolile generale şi cu
părinţii
Anual Consilierul
școlar
Şcolile
generale din
aria de
recrutare
- -
3. Programe de sprijin pentru elevii care în urma testării iniţiale au avut rezultate slabe
Număr de elevi
participanţi la pregătire
Anual
Şefi arii
curriculare
Cadre
didactice
2000 lei Fonduri
europene
4. Monitorizarea fenomenului de absenteism Rapoarte săptămânale/
lunare
Permanent Inginerul de
sistem
Diriginții
- -
5.Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile specializate respectiv cu psihologul şcolii pentru oferirea de asistenţă specializată elevilor cu risc de abandon (părinţi plecaţi în străinătate, familii monoparentale)
Reducerea abandonului
şcolar cu 3,5 % în anul
şcolar 2018-2019
Permanent
Diriginții
Consilierul
educativ
Autorităţile
locale
Psihologul
școlar
-
-
81
6.Scrierea de proiecte care prin derularea lor pot aduce și menține elevii în instituție
Numărul de elevi care
frecventează cursurile
Anual Echipa de
scriere a
proiectului
ISJ, MEN,
Autorităţile
locale
-
PRIORITATEA: 7: Creșterea procentului de promovabilitate la examenele naționale prin proiectul ROSE
Obiectiv: 7.1: Creșterea promovabilității la examenul de bacalaureat, precum și la examenul de certificare a competențelor profesionale
Ţinta: 7.1.1: Identificarea elevilor care necesită pregătire remedială
7.1.2: Facilitarea accesului la educație a elevilor care necesită pregătire remedială
Context: În urma analizei rezultatelor obținute la examenele naționale se impune organizarea unor întâlniri extracurriculare cu elevii și realizarea unui calendar
de pregătire remedială la disciplinele unde elevii întâmpină dificultăți.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului Rezultate măsurabile Data până la
care vor fi
finalizate
Persoanele
responsabile
Parteneri: Cost Sursa de
finanţare
1. Identificarea elevilor care necesită pregătire
remedială
Numărul de elevi
identificați
Anual Cadre
didactice
Consiliul
profesoral
Consiliul de
administrație
- -
2. Stabilirea graficului de pregătire remedială Număr de ore stabilite
pentru pregătirea
remedială a elevilor
Anual Cadre
didactice
responsabile
cu pregătirea
remedială
Consiliul
profesoral
Consiliul de
administrație
- -
3. Desfășurarea orelor de pregătire remedială Număr de elevi prezenți
la pregătire
Anual Cadre
didactice
Cadre
didactice
- -
82
responsabile
cu pregătirea
remedială
4. Feedback-ul obținut Număr de elevi promovați
la examenele naționale
Anual Cadre
didactice
responsabile
cu pregătirea
remedială
Consiliul
profesoral
Consiliul de
administrație
- -
83
IV. CONSULTARE, MONITORIZARE, EVALUARE
Programul activităţilor de consultare, monitorizare şi evaluare
Nr.
crt.
Acţiunea Responsabili/Parteneri Termen
1.
Consultarea partenerilor sociali
cu privire la stabilirea unui plan
de şcolarizare realizabil şi
necesar
Agenţi economici
Reprezentanţi administraţie
locală, zonală
Unităţi şcolare de învăţământ
gimnazial
Octombrie-
Decembrie 2018
2. Identificarea nevoilor de
calificare profesională la nivel
local şi zonal.
Agenţi economici
Reprezentanţi administraţie
locale, zonale
Ianuarie – Martie
2019
3.
Monitorizarea internă
semestrială la nivelul
compartimentelor funcţionale
din şcoală
Echipa managerială
Responsabilii compartimentelor
funcţionale
La sfârşitul fiecărui
semestru
4. Monitorizare internă a
activităţilor prin CEAC
CEAC
Echipa managerială
Conform
calendarului
An şcolar 2018-2019
5.
Analiza informaţiilor privind
progresul realizat în atingerea
obiectivelor;
CEAC
Echipa managerială
Conform
calendarului
An şcolar 2018-2019
6.
Comunicarea acţiunilor
corective propuse, prin raportare
la rezultatele obţinute
Echipa managerială
Responsabilii comisiilor
metodice
Conform
calendarului
An şcolar 2018-2019
7. Autoevaluare / evaluare internă
Personal angajat în unitatea
şcolară
Semestrial / anual
conform fişelor de
84
Echipa managerială evaluare
8 Monitorizare externă realizată
de ISJ Covasna pe domeniul
asigurării calităţii
Departamentul CEAC al ISJ
Covasna
Conform
planificărilor
9 Analiza activităţii derulate prin
raportare la indicatorii PAS.
Evaluarea progresului în
atingerea ţintelor
Echipa managerială
Reprezentaţii partenerilor sociali
Semestrial / anual
10 Reactualizarea PAS din
perspectiva atingerii ţintelor
asumate la nivelul unităţii
şcolare, a comunităţii.
Echipa managerială
Reprezentaţii partenerilor sociali
Septembrie 2018
85
V. ANEXE
GLOSAR DE TERMENI
AMIGO – Ancheta asupra forţei de muncă efectuată în gospodării
AJOFM – Agenţia judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
CEAC – Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Educaţie
Cheltuielile pentru educaţie – se referă la ansamblul resurselor financiare folosite de
instituţiile şi programele de educaţie. Conform Manualului OECD, acestea se grupează în trei
categorii (OECD, 2004, p. 63):
➢ cheltuieli pentru bunuri şi servicii, respectiv cheltuielile pentru:
- instruire (ex. costurile pentru predare);
- bunurile furnizate de instituţii în scopuri educative (ex. manualele, materialele pedagogice);
- formarea ucenicilor şi a altor participanţi la programele duale (combinaţie de învăţământ şi
pregătire prin munca productivă în întreprinderi);
- administraţia învăţământului (la nivel central, regional şi local);
- cheltuielile de capital şi plata locaţiei;
- nevoile educative speciale şi consilierea.
➢ cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare , care se referă la:
- cercetarea pedagogică şi dezvoltarea curriculară;
- cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea realizată de instituţiile de învăţământ superior.
➢ cheltuielile pentru bunuri şi servicii, pentru alte scopuri decât instruirea (servicii
auxiliare);
- transportul elevilor, cantinele, internatele şi căminele studenţesti, serviciile de sănătate
pentru elevi şi studenţi;
- serviciile pentru publicul general asigurate de instituţiile de educaţie.
Sursele finanţării învăţământului pot fi interne (publice şi private) sau externe.
Curriculum – desemnează, în general, ansamblul situaţiilor de învăţare organizate de o
instituţie educativă. În ISCED şi SNIE, curriculum-ul se referă la ariile de studii şi alocarea
lor orară, ceea ce corespunde curriculum-ului cadru din învăţământul românesc.
Educaţie – activitatea intenţionată şi sistematică de comunicare menită să producă o învăţare
durabilă (aceasta definiţie este folosită în principalele Manuale de utilizare a indicatorilor,
citate în bibliografie).
86
Educaţia formală – este tipul de educaţie desfăşurat în instituţii recunoscute de stat
(grădiniţe, şcoli, universităţi), pe baza unor programe sistematice, finalizate cu diplome sau
certificate oficiale.
Educaţia formală este realizata de formatori specializaţi (educatori, institutori, înăţători,
profesori), presupune un sistem de evaluare a studiilor şi o gradare cronologică a efectivelor
de elevi şi studenţi. Atât SNIE, cât şi Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei
(ISCED) se refera exclusiv la educaţia formală şi la învăţământ.
Educaţia non-formală – se realizează în şcoală sau în afara şcolii, prin proiecte, excursii,
vizite, activităţi voluntare sau acţiuni civice. Spre deosebire de educaţia formală, educaţia
non-formală nu presupune un curriculum oficial sau o evaluare recunoscută prin diplome de
stat.
Educaţia persoanelor cu nevoi speciale – se referă la programele destinate unei categorii
speciale de beneficiari: adulţi analfabeţi, persoane cu handicap, copii cu dificultăţi de învaţare,
tineri proveniţi din medii dezavantajate, persoane spitalizate sau în situaţie de privare de
libertate, nomazi, refugiaţi. Aceste programe se desfasoară în instituţiile obişnuite (grădiniţe,
şcoli, universităţi, centre de educaţie a adulţilor), sau în instituţii specializate. Începând cu
Conferinţa Mondială de la Jomtien (1990), termenul de "persoane cu nevoi speciale"
înlocuieşte pe cel de "handicapaţi" sau pe cel de "deficienţi", care au primit conotaţii
peiorative.
Elevi şi studenţi – sunt persoanele care participă la programele de educaţie formală (cuprinse
în engleză prin termenul comun "students").
IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
Indicator – indicatorii sunt expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele
social-economice (ca structură, creştere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date
cantitative sau pe informaţii calitative. Aceste informaţii se bazează pe date statistice, dar şi
pe informaţii calitative, aşa cum sunt cele care se referă la atitudini, opţiuni sau
comportamente (în acest caz, vorbim de indicatori calitativi ca, de exemplu, datele
Eurobarometer, PISA sau IEA).
Instituţiile de educaţie – conform Manualului OECD, instituţiile de educaţie nu mai
constituie o referinţă statistică de bază pentru comparaţiile internaţionale: astfel de date nu se
mai colectează la nivel internaţional, dar constituie un important criteriu pentru definirea şi
repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ, la nivel naţional. Definiţia propusă de Manualul
OECD este urmatoarea: instituţiile de educaţie sunt unităţile care asigură servicii de instruire
pentru indivizi, precum şi servicii asociate educaţiei pentru indivizi sau alte instituţii
educaţionale. La rândul lor, instituţiile de educaţie se clasifică în instituţii de instruire (şcolile
şi universităţile) şi instituţii de educaţie care nu asigură instruirea, dar o sprijină prin servicii
specializate: prin entităţile administrative ale educaţiei (ministere, inspectorate, agenţii),
entităţile de suport (care produc mijloace de învăţare, manuale şi texte pedagogice, precum şi
serviciile de întreţinere şi funcţionare a infrastructurilor), prin entităţile auxiliare (serviciile de
consiliere, serviciile de transport şi sănătate, cantinele, internatele, căminele, bibliotecile) şi
entităţile de dezvoltare (care se ocupă cu elaborarea curriculum-ului şi a instrumentelor de
evaluare, cercetarea pedagogică, băncile de date). Intra în categoria instituţiilor de educaţie
87
orice unitate care oferă servicii educative, indiferent de ministerul sau departamentul de
tutelă, de caracterul lor privat sau public, de nivelul de studiu sau tipul de program
educaţional.
Î.P.T. – învăţământ profesional şi tehnic
ISCED – sau "Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei" este o clasificare standard a
nivelurilor educaţionale adoptată de ţările membre ale UNESCO (inclusiv de România) şi
utilizată în toate analizele comparative şi în metodologia tuturor organizaţiilor internaţionale.
ISCED cuprinde o terminologie standard şi definiţii unanim acceptate ale nivelurilor de
educaţie. ISCED operează cu şapte niveluri:
0 = nivelul pre-primar
1 = nivelul primar
2 = învăţământul secundar inferior
3 = învăţământul secundar superior
4 = învăţământul post-secundar non-terţiar
5 = primul ciclul de învăţământul tertiar
6 = al doilea ciclu de învăţământul tertiar
Atât UOE, cât şi varianta sa românească (SNIE), folosesc terminologia şi nomenclatorul
internaţional ISCED.
Personalul – cuprinde personalul specializat care participă la activităţile de instruire, de
suport, consiliere şi asistenţă a elevilor, de management şi administraţie, precum şi personalul
care asigură îngrijirea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ. "Personalul didactic" se referă
la următoarele categorii: "personalul de predare" ("classroom teachers" pentru ISCED 0-4),
"personalul academic" (ISCED 5-6), "personalul auxiliar" (ISCED 0-4) şi "asistenţii de
cercetare-predare" (ISCED 5-6). "Personalul de management, controlul calităţii şi
administraţiei" (aşa cum este definit în Manualul OECD) include patru categorii: manageri
şcolari (directori, directori adjuncţi pentru ISCED 0-4), manageri de instituţii (preşedinti,
rectori, prorectori, decani, cancelari, şef de catedră pentru ISCED 5-6), personal administrativ
şcolar (receptionişti, secretari, tehnicieni, bibliotecari la nivelul ISCED 0-4) şi personal
administrativ universitar (programatori, analişti de sistem, contabili, jurişti, administratori de
reţele, manageri de granturi sau de proiecte, persoane de relaţii publice la nivelul ISCED 5-6).
Program educaţional – este un set de activităţi educative organizate pentru a se realiza
anumite obiective definite în prealabil prin intermediul unor sarcini concrete de învăţare
(această definiţie este folosită în sistemul ISCED, la care SNIE se raportează în mod
sistematic).
Ţinte concrete ("benchmarks") – reprezintă performanţele efective sau nivelul pe o scară de
variaţie. Dacă indicatorii reprezintă informaţii relevante pentru starea de funcţionare a
sistemului sau a anumitor componente ale acestuia, ţintele concrete desemnează valorile
precise pe care indicatorii le pot avea la un moment dat. Ţintele sunt expresia parametrică a
88
indicatorilor. De exemplu, indicatorul "participarea la învăţarea permanentă" se exprima prin
ţinta "rata de participare minimă a populaţiei active de 25-64 ani trebuie să fie în anul 2010 de
minimum 12,5% în ţările U.E." (acest exemplu este extras din programul Comisiei de
implementare a Strategiei de la Lisabona în domeniul educaţiei şi formării profesionale).
89
BIBLIOGRAFIE
-SURSE DE INFORMARE-
1. Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic (PRAI)-Regiunea Centru
2. Plan local de acţiune (PLAI)- județul Covasna
3. Anuarul statistic al judeţului Covasna
4. Statutul personalului didactic.
5. Manualul calităţii. Autoevaluarea.
6. www.edu.ro, www.isj.cv.edu.ro, www.tvet.ro.
7. Rapoarte privind starea şi calitatea învăţământului din perioada 2012-2016
8. Planuri manageriale.
9. Portofoliile diriginţilor
10. Portofoliile catedrelor şi cadrelor didactice.
11. Documente de secretariat.
12. Documente de contabilitate.
13. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Covasna
Realizat de:
Profesor Coman Georgeta Susana
90