ofprofitpentruoameni.ro/.../uploads/2013/07/RES-3_2013.pdf · 2013-07-17 · 28 februarie, 15 mai,...

Vol.III/Nr.3Iulie2013/July2013

RevistadeEconomieSocială

JournalofSocialEconomy

REVISTADEECONOMIESOCIALĂ

ISSNprint:2248–0560;ISSNonline2248–3667

ISSN‐L=2248–0560

Revista este editată în parteneriat de cătreAsociaţiaAlternative Sociale, Univer‐sitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice, Bucureşti şiUNDP/ProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia, în cadrulproiectului„ModeluleconomieisocialeînRomânia”,laEdituraHamangiu,Bucureşti.Scop:

RevistadeEconomiesocialăsedoreşteafiuncadrudepromovare,reflecţieşidez‐baterea temelorde interespentrudomeniuleconomieisociale.Articoleleşi studiilepublicate vor reflecta aspecte teoretice, practice şi experienţe locale, naţionale şitransnaţionale. Sunt încurajate abordările inovatoare pentru dezvoltarea economieisociale,reunindperspectiveteoreticedinmediulacademicşidecercetarecuperspec‐tivelepracticealeorganizațiilorprofitşinon‐profit,aleexperțilordinîntreprinderilesocialeşiadministraţie.

Toate articolele trimise vor fi supuse unui proces de recenzare (peer‐group re‐view).Revistaaparedecincioripean,în500deexemplare/număr.

Copyright:

Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, autorului (auto‐rilor).Autorulcaretrimiteunmanuscris(careesteindicatpentrucorespondenţă,înca‐zulsemnăriidecătremaimulţiautori)areresponsabilitateadeaseasiguracătrimite‐reasprepublicare/publicareaa fost încuviinţatăde toţiautorii.Este,deasemenea,responsabilitateaautoruluideaprimiacceptul instituţieideprovenienţăpentrupu‐blicare,dacăacestaîiestesolicitat.Corespondenţalegatădeunmanuscrisvafipurta‐tă cu autorul care va trimite textul, dacă nu există specificată, de la început, o altăsolicitaredinparteasemnatarilorarticolului.

Autoriivoraveaînvedereaudienţainterdisciplinarăşimultinaţionalăatuncicândîşiredacteazăcontribuţia.Trebuieavuteînvedereimplicaţiileanalizeipentrucititoriidin alte domenii, alte ţări şi alte discipline. Prezentarea stereotipă a indivizilor şi agrupurilorsocialevafievitată.

Articolelevorconţinenumărulspecificatdecuvinte,inclusivrezumatul,cuvintelecheie,noteleşibibliografia,înfuncţiedetipularticolului:studiiteoreticeşiempirice:5000‐7000 cuvinte; descrieri de experienţe şi bunepractici: 1800‐2200 cuvinte; re‐cenzii:800‐1200cuvinte.

Estededorit ca textul sănumai fi fostpublicatsau trimis sprepublicare înaltăparte.Dacăautorulareunarticolînruditpublicat,vaspecificaacestlucru.

JOURNALOFSOCIALECONOMY

ISSNprint:2248–0560;ISSNonline2248–3667

ISSN‐L=2248–0560

ThejournaliseditedinpartnershipbyAlternativeSocialeAssociation,„AlexandruIoanCuza”University, Iaşi,TheBucharestAcademyofEconomicStudiesandUnitedNationsDevelopmentProgrammeRomania,intheproject:„SocialEconomymodelinRomania”,HamangiuPublishingHouse,Bucharest.

Aims:The Journal of Social Economy is intended as an opportunity for promoting,

reflectinguponanddebatingvarioustopicsintheareaofsocialeconomy.Thearticlesandstudiespublishedherereflecttheoreticalandpracticalissues,aswellasinstancesof local, national and transnational experience. Our journal encourages innovativeinterdisciplinary and cross‐disciplinary approaches to social economydevelopment,connecting the theoretical views of the academic and research world with thepracticaloutlookofferedbyfor‐profitandnon‐profitorganizations,socialenterprisesandadministrationexperts.

Allsubmissionswillundergoapeer‐groupreviewprocess.Thejournalispublish‐edfivetimesperyear.Numberofcopies/issue:500copies.Anyviewsexpressedinthispublicationare theviewsof theauthorsandarenottheviewsof theeditorsorpublishinghouse.

Copyright:Submissionofamanuscriptimpliesthattheworkdescribedhasnotbeenpublish‐

edbefore(exceptintheformofanabstractoraspartofapublishedlecture,orthesis),thatitisnotunderconsiderationforpublicationelsewhere.Theauthor(authors)has(have)thefullresponsibilityofthearticles’content.Thesubmitting(Corresponding)authorisresponsibleforensuringthatthearticle’spublicationhasbeenapprovedbyalltheothercoauthors.Itisalsotheauthors’responsibilitytoensurethatthearticlesemanating from a particular institution are submitted with the approval of thenecessary institution. Only an acknowledgment from the editorial office officiallyestablishesthedateofreceipt.Furthercorrespondenceandproofswillbesenttothecorrespondingauthor(s)beforepublicationunlessotherwiseindicated.

Theauthorsshouldtakeintoconsiderationtheinterdisciplinaryandmultinationaladdressabilitywhentheywritetheirworks.Theyshouldalsotakeintoconsiderationtheimplicationsoftheanalysisforthereadersfromotherstudyareas,othercountriesand other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groupsshouldbeavoided.

The articles will contain the specified number of words including the abstract,key‐words,notesandreferences:theoreticalstudies:5000‐7000words;empiricalstu‐dies:5000‐7000words;describedexperiencesandbestpractices:1800‐2200words;bookreviews:800‐1200words.

Thetextshouldnothavealreadybeenpublishedorsenttoanotherpublication.Iftheauthorhasasimilararticlepublished,he/sheshouldspecifythis.

CONSILIULŞTIINŢIFICŞIEDITORIALMichaelCernea,UniversitateaGeorgeWashington,SUA;NicuGavriluţă,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;CătălinGhinăraru,INCSMPS,Bucureşti,România;SilviuNeguţ,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;MarianaIoviţu,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;VasileIşan,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;PobedaLoukanova, Institutul deCercetăriEconomice,VelikoTurnovoUniver‐sity,Bulgaria;CătălinLuca,AsociaţiaAlternativeSociale,România;AntonioMaturo,Universitatea`GabrieleD`Annuzio`Chieti‐Pascara,Italia;MonaMariaPivniceru,JudecătorlaCurteaConstituţionalăaRomâniei;MariusCristianNeacşu,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;LiviuOprea,CentruldeEticăşiPoliticideSănătate,Iaşi,România;NadjiRahmania,UniversitateaLillel,Franţa;AdinaRebeleanu,UniversitateaBabeşBolyai,ClujNapoca,RomâniaSimonaMaria Stănescu, Institutul deCercetare a Calității Vieții, AcademiaRo‐mână;ProgramulNaţiunilorUnitepentruDezvoltare,RomâniaConţiuTiberiuŞoitu,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;DanielaVîrjan,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România.

EditorŞefDaniela‐TatianaŞoitu,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România

MembriAdrianaDoboş,AsociaţiaAlternativeSociale,România;VictoriaCanţîr,AsociaţiaAlternativeSociale,România;GetaMitrea,UniversitateaAlexandruIoanCuzadinIaşi,România;AdrianKanovici,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România.

Adresa redacţiei: Asociaţia Alternative Sociale, Str. Cuza Vodă nr. 8A, Iaşi 700036,România,[email protected];Tel:0332/405.475/Fax:0332/405.477;

AdresaEditurii:Hamangiu,Str.ColonelCorneliuPopeia,Nr.36,Sector5,Bucureşti;www.hamangiu.ro

Revista de Economie Socială este indexată în CEEOL, IndexCopernicus şiSCIPIOşidisponibilăonlinecuaccesgratuitlaadresa:http://profitpentruoameni.ro

Contribuţiile pentruRevista deEconomie Socială pot fi trimise continuupeadresaredacţiei.

DateledeapariţieaRevisteideEconomieSocială:28februarie,15mai,31iulie,31octombrieşi15decembrie.

SCIENTIFICANDEDITORIALBOARDMichaelCernea,TheGeorgeWashingtonUniversity,USA;NicuGavriluţă,AlexandruIoanCuzaUniversityIasi,Romania;CătălinGhinăraru,INCSMPS,Bucharest,Romania;SilviuNeguţ,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania;MarianaIoviţu,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania;VasileIşan,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,Romania;PobedaLoukanova,InstitutforEconomicResearch,VelikoTurnovo,Bulgary;CătălinLuca,AlternativeSocialeAssociation,Romania;AntonioMaturo,University`GabrieleD`Annuzio`Chieti‐Pascara,Italy;MonaMariaPivniceru,JudgeonTheRomanianConstitutionalCourt;MariusCristianNeacşu,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,România;LiviuOprea,CentreofEthicsandHealthPolicies,Iaşi,Romania;NadjiRahmania,l’UniversitédeLillel,France;AdinaRebeleanu,BabeşBolyaiUniversity,ClujNapoca,RomâniaSimonaMariaStănescu,ResearchInstituteforQualityofLife,RomanianAcademy;UnitedNationsDevelopmentProgrammeRomaniaConţiuTiberiuŞoitu,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,Romania;DanielaVîrjan,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,România.

EditorinChief

Daniela‐TatianaŞoitu,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,RomaniaMembers

AdrianaDoboş,AlternativeSocialeAssociation,Romania;VictoriaCanţîr,AlternativeSocialeAssociation,Romania;GetaMitrea,AlexandruIoanCuzaUniversity,Iasi,Romania;AdrianKanovici,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania.

Address: Alternative Sociale Association, no.8A Cuza Voda Street, Iasi 700036,Romania,[email protected];Phone:0332/405475;Fax:0332/405477

Publishing house: Hamangiu, Colonel Corneliu Popeia Str., No. 36, District 5,Bucuresti;www.hamangiu.ro

JournalofSocialEconomy iscovered inCEEOL, IndexCopernicusandSCIPIOandavailableon‐linewithopenaccess,on:http://profitpentruoameni.ro

Theauthorscansendtheircontributionscontinuouslytoeditorialandeditor’saddress.

JournalofSocialEconomyispublishedon:28thFebruary,15thMay,31thJuly,31thOctoberand15thDecember.

Vol.III•Nr.3/2013 VII

CUPRINS

ECONOMIASOCIALĂ.PERSPECTIVETEORETICE

Delaeconomiasocialălaeconomiasolidară.

Apropierişidiferenţespecifice

NeteduAdrian__________________________________________________________3

Factoriperturbatoriaicoeziuniisociale.Violenţa

şiterorismulînşcoală

CarmenPalaghia_____________________________________________________26

ECONOMIASOCIALĂ.PERSPECTIVEEMPIRICE

Cadrulinstituționalcuimpactasupraeconomieisociale

SimonaMariaStănescu______________________________________________59

Accentealecomunicăriipubliceîncontextulcrizei

economice

ŞtefaniaBejan_______________________________________________________113

ECONOMIASOCIALĂ.ORGANIZAŢIIŞIPRACTICI

Provocareanoastrăceamaimareestesăreușimsă„smulgem”

tineriidin„ghearelestrăzii”–interviucuDoamnaIrina

Zaharia,OrganizaţiaumanitarăConcordia

DorianIlie ___________________________________________________________147

InterviucuDomnulFlorianSălăjeanu,președintele

AsociațieiProfesionaleNeguvernamentaledeAsistență

Socială(ASSOC)

GheorghePascaru___________________________________________________157


VIII Vol.III•Nr.3/2013

E‐learningînreabilitareasocialăşiocupaţională

OlgaHorváth________________________________________________________171

RECENZIE

Economiasocială.Analizăcomparatăînoptstatemembre

aleUniuniiEuropene,Autori:VictorNicolăescu,

SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu

MihaelaPitea________________________________________________________197

RECOMANDĂRIPENTRUAUTORI_____________________________________207

Vol.III•Nr.3/2013 IX

SUMMARY

SOCIALECONOMY.THEORETICALPERSPECTIVES

Fromsocialeconomytosolidaryeconomy.Specific

similaritiesanddifferences

NeteduAdrian________________________________________________________14

Socialcohesion’sdisturbingfactors.Violenceand

terrorisminschool

CarmenPalaghia_____________________________________________________41

SOCIALECONOMY.EMPIRICALPERSPECTIVES

Theinstitutionalframeworkwithanimpactonsocial

economy

SimonaMariaStănescu______________________________________________86

Emphasisofpubliccommunicationinthecontextofthe

economicalcrisis

ŞtefaniaBejan_______________________________________________________128

SOCIALECONOMY.ORGANISATIONSANDPRACTICES

Ourbiggestchallengeissucceedingto“pullout”theyoung

peoplefromthe“clawsofthestreet”–interviewwithMrs.

IrinaZaharia,HumanitarianOrganizationConcordia

DorianIlie ___________________________________________________________152

InterviewwithMr.FlorianSălăjeanu,Presidentofthe

Non‐GovernmentalProfessionalAssociationforSocial

Assistance(ASSOC)

GheorghePascaru___________________________________________________164


X Vol.III•Nr.3/2013

E‐learninginsocialandoccupationalrehabilitaion

OlgaHorváth________________________________________________________182

BOOKREVIEW

Socialeconomy.Comparedanalysisineightmemberstates

ofTheEuropeanUnion,Authors:VictorNicolăescu,

SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu

MihaelaPitea________________________________________________________202

RECOMMENDATIONSFORAUTHORS_________________________________209

Economiasocială.Perspectiveteoretice

Socialeconomy.

Theoreticalperspectives

Vol.III•Nr.3/2013 3

DELAECONOMIASOCIALĂLAECONOMIASOLIDARĂ.APROPIERIŞIDIFERENŢESPECIFICE

NeteduAdrian[1]

RezumatLiteraturadespecialitatedindomeniuleconomieisocialeseconfruntăînultimiianicuunnou concept, cel de economie solidară.Deşi termenii sunt foarte apropiaţi,mulţi analişti consideră că există destule diferenţe specifice pentru a impune cusucces acest nou concept. Inevitabil, economia solidară ar proveni din economiasocială,aducându‐iînsăunelecorecţiişiexemplificări.Înacestarticolîncercămsădelimitămceledouăconcepteînprincipaldinperspectivăteoreticăaşacumaparînliteraturadespecialitatefranceză.

Cuvintecheie:economiesocială,economiesolidară,spaţiulpublic,sectorterţiar

Delimităriconceptuale

Nu vom relua aici întreaga literatură privind economia socială cidoar unele precizări terminologice, clarificate de altfel în numeroaseintervenţii anterioare din Revista de economie socială. Astfel, R. Asi‐minei (2012) a trecut în revistă definiţiile economiei sociale aşa cumsunt ele vehiculate în Europa precum şi cadrul general de evoluţie alpreocupărilor teoretice. Autorul a amintit astfel de Carta Economieisociale (Franţa 1980) şi documente ale Comunităţii europene (1989)princares‐aîncercatoanalizălanivelulcontinentuluinostruastadiu‐lui dezvoltării economiei sociale precum şi la identificarea unor prin‐cipiifuncţionale:solidaritateaşiparticipareamembrilor,tipurideorga‐nizareaentităţiloreconomice(cooperative,societăţimutuale,asociaţiinon‐profit). De altfel există la nivel european foarte multe iniţiativemenite să impulsioneze dezvoltarea economiei sociale (a se vedea

[1] Conf. Dr. Catedra de Sociologie şi AS, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social

Politice,UniversitateaAl.I.Cuza,Iaşi,e‐mail:[email protected].


4 Vol.III•Nr.3/2013

Stănescu,C.Luca,O.Rusu2012).Dupăoseriedealtedocumenteemisela nivel european raportul CIRIEC (2007) propunea o caracterizare aentităţilor economice incluse în segmentul economiei sociale: astfelacestea sunt private şi nu publice, au personalitate juridică, au auto‐nomiedecizională,sepotbazapeasocierealiberconsimţită,profiturileeconomice se distribuie înmod democraticmembrilor. Există de ase‐meneaoseriedecontribuţiiromâneştiprincercetărispecificecaresuntaccesibile pe site‐ul www.economiesociala.info dar şi pe site‐uri aleunor ONG‐uri care au dezvoltat proiecte în domeniu: www.ropes.ro,www.profitpentruoameni.roetc.Deseoriestecitatînliteraturadespe‐cialitateRaportuldecercetareprivindeconomiasocială înRomâniadinperspectivăeuropeanăcomparată(MMFPS2010).Acestraports‐abazatpe mai multe sondaje de opinie efectuate în instituţii/firme specifice(317 chestionare aplicate la nivel european şi 370 de chestionare lanivelnaţional)precumşiunsondajpe2549desubiecţi identificaţi îndiversegrupurivulnerabile.Înrespectivulraportseaminteştededefiniţiaeconomieisocialeaşa

cumexistăînlegislaţiaromânească:„termenulgenericutilizatpentruafacereferirelaungrupdepersoanecaresereuneştepentrua‐şiasumaunroleconomicactivînprocesuldeincluziunesocială,deex.coopera‐tive, întreprinderisociale,ONG‐uri(fundaţiişiasociaţii)şialteorgani‐zaţii nonprofit care au un rol important în activităţi de gestionare şiconsolidare”(p.35).Aceastădefiniţieafostcriticatădecătreautoriira‐portuluideoarecearincludeoseriedeambiguităţi,atrăgându‐seaten‐ţiacănunumaiproblemelesocialepotfiînvizorulunorastfeldeenti‐tăţieconomice.Raportul face o amplă descriere a situaţiei economiei sociale în în‐

treagaEuropă(cusimilitudinimaripentrudiverseţăridepecontinent).ÎncepriveştesituaţiaeconomieisocialeînFranţasespecificăfaptulcăniveluldeacceptarea formelordeeconomiesocialăesteunuldincelemairidicatedepecontinentulnostruiarentităţileeconomicespecificesuntfoartediverse:societăţicooperative,societăţimutuale,asociaţiişifundaţiidiferitedeîntreprinderileindividuale(princaracterulcolectiv),întreprinderile publice şi societăţile de capital (prin prioritatea per‐soanei faţăde capital, fără a fi prioritară remunerarea) (cf. C. Collette2008,p.9).Deasemenea,autoriiraportuluiamintesccăînFranţasunt



acceptaţişitermeniideeconomiesolidarăsauceldeeconomiesocialăşisolidară.Sespecificăînfinalcătermenuldeeconomiesolidarăaapărutîn 1980 într‐un anumit context social şi politic care punea accent peinserţieşipeconsolidarealegăturilorsociale.Înacestsensconsiderămcăesteutilsăanalizămceaducenouacesttermen,carearfidiferenţelefaţă de termenul consacrat de economie socială sau în cemăsură potexista sugestii teoretice şipracticepentru segmentele specifice înalteţări.Dincelespusepânăacumputemdeducetotuşioapropierefoartemareîntreaceştitermeni.

Fundamenteteoreticepentrueconomiasocialăşisoli‐dară

Odată cu teoretizările legate de economia socială au evoluat înparalelcriticilelaeconomiadepiaţă–impusădecapitalismulmodern.Încăutareaunorpărinţifondatorioseriedeanaliştis‐auopritlaoperaluiK.Polanyiunimportanteconomistcareşi‐apublicatîn1944operade bazăTheGreatTransformation. În ultimul capitol al acestei cărţi –intitulat “Freedom in a Complex Society” autorul atrăgea atenţia că oconcentrare în jurul maşinismului a bulversat omul ducând la o so‐cietatemai degrabămecanică decât umană.Autorul făcea o pledoariepentru recâştigarea libertăţii umane fie şi prin anumite pierderi deeficacitateeconomicăşirecomandaextindereasegmenteloreconomiceexterioarepieţei.Acesteideiaufostcontinuateîntr‐unarticoldin1947încareautorulseîntrebaîncădintitludacăputemcredeîntr‐undeter‐minismeconomic.Însintezăautorulşi‐apropussăaratecădeterminis‐muleconomicnumaiexistădeşiafosteficientîntr‐unanumesistemalpieţei.Însă,atrageatenţiaK.Polanyi,sistemuleconomieidepiaţăade‐formatprofundviziuneanoastrădespreomşisocietatedeundeobsta‐colele majore care apar ciclic în crizele socio‐economice. Din păcate,revoluţia industrială a impus o viziune tehnică asupra vieţii sociale –spuneK.Polanyi–ajungându‐selaideeacafiinţaumanăsăfiecontro‐latădemaşini.Dacăaceastăcivilizaţietehnică/industrialănumaipoatefiîntoarsăsaueliminatăsepuneproblemaadaptăriiacesteialaexigen‐ţelesupravieţuiriispecieiumane.K.Polanyiconstatăprincipalamutaţiecare a avut loc în condiţia umană: faptul cămotivaţiile de acţiune ale



oamenilor sunt înţelese ca fiind înmod preponderentmateriale şi nuideale.Acestmodmaterialistdeacţiunesaudegândirepoatefivalabildoar în sistemul impus de economia de piaţă şi nu în altul. De altfelPolanyiconsiderăcătoatemotivaţiileeconomicesereducladouăclasemari:teamadefoamedinparteacelorceîşivândforţademuncăşiten‐taţiacâştiguluiacelorcaregestioneazăcapitalurilesaupământul.Auto‐rul critică prevalenţa unui astfel demodel almotivaţiilor omuluimo‐dern îndirectă legăturăcueconomiacapitalistă,modelcarenuexista,deexemplu,însocietăţilearhaice.Înconcluzieestededoritcamotivaţi‐ilenumiteidealesăîşirecapeteloculînviaţasocială:existăaşadarşipie‐tate, devoţiune sau onoare. În concluzie autorul consideră că relaţi‐ile/motivaţiileeconomicetrebuieînţelesecaîncastrateînrelaţiilesocialedeundeşinecesitateauneiadevăratereformeaorganizăriisociale.Oaltăprovocareteoreticăfondatoarepentruteoreticieniieconomiei

socialeafostredefinireaspaţiuluipublic–înţelescaunlocdeîntâlnirepracticşisimbolicalcetăţenilorşiaceastaînmăsuraîncareînacestlocsepotimpunelanivellocaldeexemplustructurieconomicediverse.Oprimăabordare teoretică a spaţiului (domeniului)publico regăsim înoperaluiH.Arendt(1956,1983).DupăArendtdomeniulpublicesteunlocdeconvergenţă,unlocalaparenţelor,unlocalrelaţiilorobiectivecuceilalţi, un spaţiu în care, deşi avemperspectivediferite vomprivi unobiectînacelaşimod,unlocîncaresedesfăşoarăviaţapolitică.Dinpă‐catedomeniulpublicesteîntr‐odevalorizaremasivădeoareceimortalulcăutatcândvadoar înspaţiulprivats‐a transferat inspaţiulpublic,dedataaceastaidentificându‐secumunca,aceeacareimpuneoconstantăcreştereaproductivităţiişicareîşidepăşeştecadrulpânălaanefacesărecunoaştemcă“numaiînţelegemsensulacestuicuvânt”(Arendt1983,p. 59). Spaţiul public a fost unobiect de studiu şi pentru J.Habermas(1978)careaanalizatdinpunctdevedereistoricmodulcums‐aimpusspaţiulpubliccaoconsecinţăadivizăriistatuluidesocietate:statulnumaipoatecontrolaschimburilelibereşiniciformareaopinieipublice.Dacănereferimacumlateoreticieniieconomieisolidaresăamintim

defaptulcăanalizateoreticăaspaţiuluipublicareolegăturădirectăcuacest tip de economie – aşa cum arată E.Dacheux, J.L. Laville (2003),E.Dacheux(2003).Pentruceldinurmă,economiasolidarăstructureazăspaţiul public în primul rând la nivel local în ce priveşte dezvoltarea



economicăşiesteîncentrulatreientităţidiferite:societateacivilă,sis‐temuleconomicşisistemuletatic.Aactivaînspaţiulpublicînseamnăpedeopartesolidaritateumanădarşipotenţialdereacţieîmpotrivama‐rilorconglomerateeconomicecarevorsăîşiimpunăhegemonia.Chiardacăfoartemulţiautorideplângdegradareaspaţiuluipublicdindiverseperspective, totuşi, spuneE.Dacheux,demulteori lipseştedinanalizăelementulasociaţionist,posibilitateadeaccesînprimulrândacelormar‐ginalizaţi şi periferici. Tocmai de aceeaE.Dacheux (2003, p. 201) pro‐puneonouăconceptualizareaspaţiuluipublicîncadratîntredouălimi‐te:zonadefrontierăinferioară(undeseregăsescspaţiuldomestic,spa‐ţiuldeintercunoaştereşispaţiuldemedieresocială)precumşizonadefrontierăsuperioară(undeseregăsescspaţiuldemediereinstituţionalăşi spaţiulpolitic). Seobservăogradare începândde la spaţiul celmaiintim‐spaţiul domestic şi terminând cu celmai puţin personal‐spaţiulinstituţional. Între aceste limite economia solidară îşi găseşte locul ladiverse paliere constituindu‐se în adevărate spaţii demediere socială(op.cit.,p.201).Dezbaterea privind spaţiul public estemultmai complexă şi nuan‐

ţată.Scopulacesteiaestesă identificechiarspaţiulpublicaleconomieisolidare „carepresupuneînaintedetoateconfruntarea indivizilorcon‐creţi, faţă în faţă, co‐prezenţi în spaţii socializatoare, gata de a folositehnici care permit transformarea reprezentărilor şi practicilor vechisaumai noi în spaţii publice de proximitate (…) aceste spaţii publicesunt în acelaşi timp forme de rezistenţă în ce priveşte logica puteriiinstituiteşiaeconomiei”(LavilleşiCattani,2006,pp.361‐363).Acesteanalizevinsăconfirmedezbatereanoastrăînjurulnoţiunilor

deeconomiesocialăşi/sausolidarăplecânddelaunfundalteoreticmaigeneral:prezenţasauabsenţalegăturilorsocialeînrelaţiileeconomicedintreoameni.K.Polanyiconsideracătocmaiaceastaestemareatran‐sformare: relaţiile sociale nu mai sunt imanente, încastrate în sânulrelaţiiloreconomiceaşacumerau îneconomiilesocietăţilorprimitive.Cutoateacesteastudiiledesociologieeconomicăaurelevatcă,fieşiînepocauneieconomiidepiaţăglobale,relaţiilesocialemanifestateînre‐ţele suntprezente şidemulteori acestea stau labaza succesului eco‐nomic şi social (Granovetter1973,1985), la fel cum teoreticienii capi‐taluluisocialaudemonstratcăreţeleledurabiledeintercunoaşterepot



fi o resursă de bază în dezvoltarea capitalului economic şi nu numai(Bourdieu 1986; Putnam 1993; Coleman 1988). Din cele spuse pânăacumconsiderămcăeconomiasocialărecupereazăînmodvăditceeacereţeleledesolidaritatepotoferi iar spaţiulpublic în care semanifestădevineunspaţiualrecuperăriidemocraţieişialegalităţiideşanse.

Delaeconomiasocialălaeconomiasolidară

Dinprecizăriledepânăacum,amdeduscăeconomiasocialăare încentrul sistemului de valori solidaritatea, iar acest fapt ar fi poate su‐ficientpentrucatermenuldeeconomiesocialăsăpoatefiacceptatcaşitermengeneralvalabilînoricesistemsocio‐economic.Cutoateacesteaoseriedecercetătorifranceziauţinutsăimpunămaidegrabătermenulde economie solidară. Cei doi termeni sunt foarte apropiaţi având uncorpuscomundeideişidevaloridarşidiferenţespecifice.Oprimăsu‐gestieaimportanţeitermenuluideeconomiesolidarăoregăsimîntr‐unvolumrecentcoordonatdecătreE.DacheuxşiD.Goujon(2011). Încădindebutulaceluivolumseconsiderăcăoanalizăaeconomieisolidareestenormalăpefondulcrizeieconomicerecente.Autoriipropunchiarodublă perspectivă asupra economiei solidare: acest tip de economieprivităcaocomponentăaeconomieipluraleşicaunmijlocderezisten‐ţăpoliticălacapitalism.Maimultdeatât,dacăsesperăîntr‐onouălu‐me, mai dreaptă, ar trebui plecat de la constatarea că acel „sfârşit alistoriei”decretatdecătreF.Fukuyama(1989)şicarestatuavictoriais‐toricăaeconomiedepiaţă(celpuţinînvariantacapitalistăcunoscută)–nus‐arealizatîncă.Aceastălumemaidreaptăarînsemnaoreconside‐rarearealităţiloreconomicedinperspectivasolidarităţiiumane(fărăanega şi opiniile care consideră economia solidară drept o utopie saucelecareconsiderăcăorupturătotalăfaţădemoduldegândirealpieţeimunciipentruagenţiieconomieisocialenuesteposibilă(Hely2008).Înacestpunct,aparent,principiileeconomieisocialeparsăfiedeajuns

(estevorbadevoluntariat,autonomie,egalitate şi solidaritate–principiienunţatede J.‐F.Draperi(2009,apudDacheuxşiGoujon2011).Cutoateacestea anumite adăugiri ar fi necesare pentru a defini „acele iniţiativecondusedecetăţenipentruademocratizaeconomia”.Înacestsens,faţăde



definiţiiledeja consacratealeeconomiei socialeautoriimai înainte citaţiaduc o serie de amendamente importante (Dacheux şi Goujon 2011,pp.28‐31)laceeaceseînţelegeîndeobştecăarfieconomiasolidară:nuesteunsectoreconomicrezervatdoarcelorsăracisauexcluşi,nuesteoeconomie informală, nu este o economie asistată, nu este o economiecaritativă.Acestecorecţiiaducprecizăriimportantecarejustificăevantaiulfoarte larg al domeniilor în care se pot identifica activităţi specificeeconomiei solidare, cel puţin în variantă francofonă. Se disting astfelactivităţicarepotfisaunumonetare,potfisaunucomercialeprecumşicele simbolice de susţinere socio‐politică a acestei alternative la o eco‐nomie de tip capitalist dominantă. Sensul economiei solidare se extindeînsăînmodspectaculosşivomenumeradoarcâtevadirecţii:–luptaîmpotrivainegalităţilorsocialeşiteritorialepânălatransfor‐

mareasocietăţii(Hersent,2011);– comerţul echitabil: beneficiari dinNord se obligă să achiziţioneze

produseleunorproducătoridinSud lapreţuri juste, fărăalteadaosuri(Bucolo2011;Pleyers2010);–finanţaresolidară:accesullamijloacefinanciare,lacreditare(Vallat,

2011);– spaţiu demediere şi autonomie feminină (Guérin 2003a; 2003b)

etc.Toateacestedirecţiivinsăconfirmedinamicanoilorrealităţiecono‐

micelanivellocalînmulteţărieuropene.Paradoxal,fenomenulglobali‐zăriiscoatela ivealădinceîncemaimulteexempledeeconomiesoli‐darălaniveleuropean.J.L.Laville(2003)semnaleazădeexemplu:–apariţiaînDanemarcaşiSuediaaserviciilordegăzduireacopiilor

înceeaces‐anumitcooperativedepărinţi;–întreprinderisocialeînItaliacareracoleazăşomeripentrumuncila

domiciliu;–communityentreprisesînMareaBritanie;–playgroups–serviciidegăzduireacopiilorcuvârstamaimicăde

5ani(Anglia,ŢaraGalilor);– diverse servicii sociale private care sunt totuşi sprijinite de stat

(Germania,Austria).Alţiautoritrecînrevistămultealteexempledeîntreprinderisociale

(BorzagaşiDefourny2001)în15ţărieuropene:serviciipentruîngriji‐



reacopiilor(Austria),serviciicomunitare(Belgia),cooperativediverse(Danemarca), cooperative înfiinţate pentru a combate şomajul (Fin‐landa,Spania),serviciideproximitate(Franţa),cooperativepentruper‐soanelecudizabilităţi(Portugalia)etc. Întoatecazurileenumerateamobservatimportanţacadrelorlegislativenaţionalecudiferenţespecificede lacaz lacaz.Deasemeneaseaminteşte în literaturadespecialitatedegeneraţiialeeconomieisocialecuexemplificăricarecoboarăpânălaChinasauEgiptulantice.Acestediferenţefacaproapeimposibilăoenu‐merare exhaustivă a iniţiativelor în domeniu. În acest context putemconsideranecesarăoextindereatermenuluideeconomiesocialăpen‐trua îngloba iniţiativeatâtdediverse. Înoricecaznoţiunile implicatetrebuiesădepăşeascănivelullegal‐instituţionalsaunivelulnormativîndefinireaacestoractivităţispecifice.Pentrua concluzionaasupradiferenţelor specifice între ceidoi ter‐

menivomamintiviziunea luiE.Dacheux,D.Goujon(2011p.10)con‐formcăroradiferenţeledintreeconomiasocialăşiceasolidarăarfiur‐mătoarele:1.Diferenţeproveninddinfinalitateaproiectului:estedeajunssăai

un statut juridic adecvat (asociaţie, cooperativă, asociaţiemutuală) casă faci parte din economia socială. Scopul entităţilor care se autodefi‐nesccafiinddineconomiasolidarăesteînsămaiextins:democratizareaeconomiei.2.Economiasocialănuaieşitdinproductivism(nuapusîndiscuţie

diada mai multă producţie – mai multă bogăţie colectivă). Economiasolidaraacriticatproductivismul.3. Economia socială e caracterizată de principiul dublei calităţi:

membriiorganizaţiei suntproducători şibeneficiari aubunurilorpro‐duse.Conteazădeciinteresulcolectivalmembrilor.Acestinterespoatefimaiapropiatsaumaiîndepărtatdeinteresulgeneraldintr‐unterito‐riuanumit.Economiasolidarăeliminăaceastăposibilitate: interesuleiţineîntotdeaunadeinteresulgeneral.Toateacestediferenţierisuntfoartenuanţateînsăîntrevedemefortul

unor teoreticieni de a completa o viziune relativ simplistă asupra eco‐nomieisociale.FoarteaproaperegăsimşiideileunorB.EmeşiJ.L.Laville(2006) conform cărora economia solidară pune un accent mult maipronunţatpedimensiuneaegalitară,pedemocraţiainternăaentităţilor



non‐profitiniţiatedecetăţeni,perelaţiileintersubiectivecreate.PentrucădiferenţeledeterminologiesuntdificildedepistatA.Lipietz(2001,p.26)propunechiarosintezădefinindcutermenuldeeconomiesocialăşi solidară–sectorul terţiardeutilitate socială.Pentrua înţelege cumconlucrează cei trei termeni autorul specifică modul în care se deli‐miteazăaceştia: termenuldesectorterţiar(„oriceamfaceestenevoiedeunsectordefinit,curegulipropriiinclusivfiscale”)sedeosebeştedetermenuldeeconomiesocială(„cum,cucestatutşicucenormearelocorganizareainternă”)darşidetermenuldeeconomiesolidară(„înnu‐meleaceîntreprindemoanumităactivitate”).Economiasocialăşisoli‐darăesteînesenţăpentruA.Lipietzunprincipiuoriginaldesocializare.

Concluzie

Termenuldeeconomiesolidarăs‐aimpusmaialesînspaţiulfranco‐fon şi a adus o serie de corecţii termenului de economie socială. Cutoatecăsensurilecelordoi termenirămân foarteapropiate,nuputemnegaplusuldeconcizieadus.Termenuldeeconomiesolidarăavenitsăîmbogăţeascătermenuldeeconomiesocialăcunoivalenţeteoreticeşipracticepe fondul unei gândiri economice globalizante incisive şimaialesînperioadeleciclicedecrizăeconomică,înîncercarearegăsiriiunuiechilibrusauaumanităţii înansamblu.Economiasolidarăprovinedincea socială, dar, în egalămăsură, ele se completează reciproc. În finalatragem atenția că dacă aplicarea principiilor economiei solidare nupoate fi decât benefică în multe segmente ale economiei informaleatunci şi schimbul de experienţă poate fi o provocator: ne putemimaginaorganizaţiieconomicemoderneaplicândpescarălargăacesteprincipii,asumându‐şianumitecosturidaravândşibeneficiiînceeaceprivește satisfacţia şi motivaţia în muncă, solidaritatea umană, stra‐tegiilededepăşireacrizelor.

Bibliografie

1. ArendtH. (1983).Conditionde l'hommemoderne. Calmann‐Lévy.Paris(primaediţie1956).



2. Asiminei R. (2012). Economia socială‐delimitări conceptuale.Revistadeeconomiesocială.Vol.2,nr.1/2012.3. Borzaga C. and Defourny J. (2001). The Emergence of Social

Entreprises.Routledge.London.4. Bourdieu P. (1986). The forms of capital. În vol. Handbook of

TheoryandResearchfortheSociologyofEducation(ed.RichardsonJ.G.),GreenwoodPress.5. Bucolo E. (2011). Le commerce équitable. Vol. L’Economie

solidaire.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.6. ColemanJ.(1988).SocialCapitalintheCreationofHumanCapital.

AmericanJournalofSociology.vol.nr.94.7. ColletteC. (2008).Economie socialeet solidaire–Gouvernanceet

controle.Dunod,Paris.8. DacheuxE.şiGoujonD.(2011).Principesd’economiesolidaire.Ed.

EllipsesMarketing.9. Dacheux E. şi Laville J.L. (2003). Penser les interactions entrele

politiqueetl'économique.învol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.10. DacheuxE. (2003).Unnouveauregardsur l’espacepublicet la

crise démocratique. în vol. L’Economie solidaire et democratie. LesEsentielesd’Hermès,CNRS.11. Draperi J.‐F. (2009).L’Economie sociale:utopie, pratiques, prin‐

cipes,Paris,Pressesdel’economiesociale,2009.12. EmeB.şiLaville J.L. (2006).Economiesolidaire(2). învol.Dic‐

tionnairedel’autreéconomie(coord.LavilleJ.L.,CattaniA.D.)Gallimard,Paris.13. FukuyamaF.(1989).TheEndofHistory?.TheNationalInterest.14. GranovetterM.(1973).TheStrenghtoftheWeakTies.American

JournalofSociology.Vol.78,nr.6.15. Granovetter M. (1985). Economic Action and Social Structure:

the Problem of Embeddedness.American Journal of Sociology. Vol.91,nr.3.16. GuérinI.(2003a).EspacesdeMédiationetautonomieféminine,

Vol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.17. GuérinI.(2003b).Femmesetéconomiesolidaire.LaDecouverte.

Paris.



18. HabermasJ. (1978).L'Espacepublic :archéologiede lapublicitécomme dimension constitutive de la société bourgeoise. Payot. Paris(primaed.1962).19. Hely M. (2008). L’économie sociale et solidaire n’existe pas.

Disponoibilla:www.laviedesidees.fr;accesat23.06.2013.20. Hersent M. (2011). L’économie sociale en France. Vol. L’Eco‐

nomiesolidaire.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.21. Laville J.L. (2003).Economiesolidaire :lesenjeuxeuropéensîn

vol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.22. LavilleJ.L.şiCattaniA.D.(coord.).(2006).Dictionnairedel’autre

économie.Gallimard,Paris.23. Lipietz A. (2001). Rapport sur l’économie sociale et solidaire.

CahiersduLAREPPS,Nr.1.LAREPPS/UQÀM.Montreal24. PleyersG. (2010).Lecafééquitableest‐ilaltermondialiste?Con‐

vergences et distances entre la filière équitable et les militants alter‐mondialistes.WorkingPaper.CRIDIS.25. PolanyiK.(1944).TheGreatTransformation.NewYork:Rinehart.26. Polanyi K. (1947). On belief in economic determinism. The

SociologicalReview,vol.39,nr2,pp.96‐112;apărutşisubtitlul„Fautilcroireaudéterminisméconomique”.învol.EssaisdeKarlPolanyi.Seuil.1983.27. PutnamRD. (1993).MakingDemocracywork:civic traditions in

modernItaly.PrincetonUniversitypress.28. Stanescu S.M., LucaC. şi Rusu,O. (2012). Reglementări cu im‐

pactcomunitarşinaţionalasupradomeniuluieconomieisociale.Revistadeeconomiesocială.Vol.2,nr.2/2012.29. Vallat D. (2011). Les finances solidaires. Vol. L’Economie soli‐

daire.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.***CIRIEC.(2007).EconomiasocialăînUniuneaEuropeană.Rezuma‐

tulraportuluiîntocmitpentruComitetulEconomicşiSocialEuropean.***MinisterulMuncii,FamilieişiProtecţieiSociale(MMFPS).(2010).

RaportdecercetareprivindeconomiasocialăînRomâniadinperspectivăeuropeanăcomparată.www.mmuncii.ro.


FROMSOCIALECONOMYTOSOLIDARYECONOMY.SPECIFICSIMILARITIESANDDIFFERENCES

NeteduAdrian[1]

AbstractSpecialized literature from the fieldof social economyhasbeen facing in the lastyearsanewconcept,namelysolidaryeconomy.Althoughthetermsareverymuchalike,manyanalystsconsiderthatthereareenoughspecificdifferencesinordertosuccessfully impose this new concept. Unavoidably, solidary economymay comefromsocialeconomybutbringingsomecorrectionsandexamples.InthisarticlewetrytomarkthelimitsofthetwoconceptsmainlyfromthetheoreticalperspectiveastheyappearintheFrenchspecializedliterature.

Keywords:socialeconomy,solidaryeconomy,publicspace,tertiarysector

Conceptuallimits

We shall not re‐discuss here the entire literature regarding socialeconomy, butwe shallmake only a few specifications of terminology,clarifiedinfactbymanypreviousinterventionsintheJournalofSocialEconomy. Therefore, R. Asiminei (2012) hasmade an overviewof thesocial economy definitions as they circulate in Europe and also thegeneral evolution framework of the theoretical concerns. In thisway,the author has reminded of the Social Economy Carta (France 1980)andoftheEuropeanCommunitydocuments(1989)thattriedtomakeananalysisat the levelofourcontinent regarding thesocial economydevelopment stages and also to identify some functional principles:solidarity and theparticipationof themembers, organization typesofthe economical entities (cooperatives, mutual societies, non‐profit

[1]Ph.D.,AssociateProfessor,SociologyandSocialWorkChairs,FacultyofPhilo‐

sophy and Social Political Sciences, University Al.I. Cuza, Iasi, e‐mail: [email protected].



associations). In fact there are, at European level, a lot of initiativesmeant to stimulate the development of social economy (see S.M. Stă‐nescu,C.Luca,O.Rusu2012).AfteraseriesofotherdocumentsissuedatEuropeanlevel,theCIRIECreport(2007)proposedaportraitoftheeconomicalentitiesincludedinthesocialeconomysegment:inthiswaytheseareprivateandnotpublic,theyhavealegalpersonality,theyhavedecisionalautonomy,theycanrelyonthefreeconsentassociationandtheeconomicalprofitsaredistributedamongthemembersinademo‐cratic way. There is also a series of Romanian contributions throughspecific researches thatarealsoavailableon thewebsitewww.econo‐miesociala.info but also on the websites of some NGOs that havedeveloped projects in this field: www.ropes.ro, www.profitpentruoa‐meni.ro,etc.Veryoften,theResearchreportregardingsocialeconomyinRomania fromthecomparativeEuropeanperspective(MMFPS,2010)isquotedby thespecialized literature.This reportwasbasedonseveralopinion polls performed in specific institutions/companies (317questionnaires applied at European level and 370 questionnaires atnational level) and also a poll made on 2549 subjects identified invariousvulnerablegroups.In that report alreadymentioned we can read the social economy

definition as it exists in the Romanian legislation: “the generic termused in order to refer to a group of peoplewhich comes together toundertakeanactiveeconomicalroleinthesocialinclusionprocess,for.ex. cooperatives, social enterprises, NGOs (foundations and associa‐tions)andothernon‐profitorganizationsthathaveanimportantroleinthemanagementandconsolidationactivities”(page35).Thisdefinitionwascriticizedbytheauthorsofthereportbecauseitincludesaseriesofambiguities, drawing theattentionon the fact thatnotonly the socialproblemscanbetargetedbythiskindofeconomicalentities.Thesamereportmakesacomplexdescriptionofthesocialeconomy

situation in the entireEurope (with large similarities for several coun‐tries on the continent). Regarding the situation of social economy inFrance,itisspecifiedthatthelevelofacceptingsocialeconomyformsisoneofthehighestfromourcontinentandthespecificeconomicalentitiesareverydiverse:cooperativesocieties,mutualsocieties,associationsandfoundations, different from the individual enterprises (through the



collective feature),publicenterprisesandcapital societies (through thepriority of the person over the capital, without primary pursuing theremuneration)[cf.C.Collette2008,p.9].Also,theauthorsofthereportmentionthatinFrance,thetermssolidaryeconomyorsocialandsolidaryeconomy are accepted. In the end, the report specifies that the termsolidary economy appeared in 1980 in a certain social and politicalcontext that emphasized the insertion and the consolidation of socialconnections. To that end, we consider useful the analysis of whatinnovationsdothesetermsbring,orwhatwouldbethedifferencesovertheconsecratedtermofsocialeconomyortowhatextentitispossibletohave theoretical and practical suggestions for the specific segments inother countries. Fromwhatwas said so far,we can however deduce averybigsimilaritybetweenthesetwoterms.

Theoretical fundaments for social and solidary eco‐nomy

Togetherwith the theorizations of social economy, the critiques ofmarketeconomy,asimposedbythemoderncapitalism,haveevolvedinparallel.Intheirsearchforsomefounders,aseriesofanalystsstoppedat the work of K. Polanyi, an important economist who published in1944hismainworkcalledTheGreatTransformation.Inthelastchapterofthisbook,called“Freedom in a Complex Society”, the author pointed out that the

concentration around themachinism has confused the human speciesleading toasociety that israthermechanical thanhuman.Theauthorpleaded for regaining human freedom, even if this is made throughcertain economic efficiency losses and recommended to extend themarket`sexterioreconomicalsegments.Theseideaswerecontinuedinan article from 1947, where the author is wondering, since the title,whetherwe canbelieve in aneconomicaldeterminism. In anut shell,the author proposed to prove that economical determinism doesn`texist anymore, although it was efficient in a certain system of themarket.But,K.Polanyipointsout, thesystemofmarketeconomyhasdeeply deformed our vision onman and society and this is the place



wherethemajorobstaclesemergewithinthesocio‐economiccrisis,inacyclicalmanner.Unfortunately,theindustrialrevolutionhasimposedatechnical view on the social life – says K. Polanyi– reaching the pointwhere it is believed that the human being must be controlled bymachines.Ifthistechnical/industrialcivilizationcannotbereturnedoreliminated, then wemust think of adapting it to the demands of thehumanspeciessurvival.K.Polanyihasobservedthemainmutationthattookplaceinthehumancondition:thefactthattheactionmotivationsof the people are understood as beingmainlymaterial, and not ideal.This materialist way of acting or thinking can be valid only in thethought system imposed by the market economy and not in anothersystem. In fact, Polanyi believes that all economical motivations arereduced at two big classes: the fear of hunger felt by those who selltheir work force and the profit temptation of those whomanage thecapitals or the land. The author criticizes the prevalence of such amodel concerning the motivations of the modern man in directconnection with capitalist economy, a model that does not exist, forexample, in archaic societies. In conclusion, it is desirable that themotivations called ideals regain their place in the social life: hence,thereisalsopiety,devoutnessorhonor.Inconclusion,theauthorcon‐sidersthattheeconomicrelationships/motivationsmustbeunderstoodasbeingembeddedinthesocialrelationshipsandthisiswhyweneedtohaveatruereformationofsocialorganization.Anothertheoreticalfoundingchallengeforthetheoreticiansofsocial

economywas to redefine thepublic space – understood as apracticaland symbolical meeting place of the citizens and this to the extentwhere it ispossible to impose in thisplace, at local level forexample,variouseconomicalstructures.Afirsttheoreticalapproachofthepublicspace (domain) is found in the work of H. Arendt (1956, 1983).According to Arendt, the public domain is a place of convergence, aplace of appearances, a place of the objective relationships with theothers,aspacewhere,althoughwehavedifferentperspectiveswelookatanobject inthesameway,andaplacewherethepolitical lifetakesplace.Unfortunately thepublic field is inamassivedevaluingprocessbecause the immortal once looked for only in the private space, wastransferredtothepublicspace,thistimebeingidentifiedwiththework,



the one that imposes a constant increase of the productivity and thatexceeds its frameworkuntil itmakesusadmit that “wedonot longerunderstandthemeaningofthisword”(Arendt1983,p.59).Thepublicspace was a study object also for J. Habermas (1978) who analyzedfromahistoricalpointofviewthewayinwhichpublicspaceimposeditselfasaconsequenceofthestatesocietyseparation:thestatecannolongercontrolthefreechangesortheformationofpublicopinion.Ifwe refer here to the theoreticians of solidary economywemust

mentionthefactthatthetheoreticalanalysisof thepublicspacehasadirectconnectionwiththistypeofeconomy–asshowedbyE.Dacheux,J.L. Laville (2003),E.Dacheux (2003).For the later, solidaryeconomystructures the public space first of all at local level regarding eco‐nomical development and is in the center of three different entities:civilsociety, theeconomicalsystemandthestatesystem.Tobeactivewithin thepublic spacemeansononehandhumansolidaritybutalsothereactionpotentialagainstthelargeeconomicalconglomeratesthatwantto imposehegemony.Evenifmanyauthors lamentforthedecayof the public space from various perspectives, still, says E. Dacheux,manytimestheassociativeelementandtheaccessopportunityfirstofallofthosemarginalizedandmarginalismissingfromtheanalysis.ThisisexactlywhyE.Dacheux(2003,p.201)proposesanewconceptuali‐zation of the public space embedded between two limits: the lowerfrontier(wherewefindthedomesticspace,theinter‐knowledgespaceandthesocialmediationspace)andalsotheupperfrontierarea(wherewe find the institutionalmediation space and thepolitical space).Wecan observe a scaling starting with the most intimate space – thedomesticspaceandendingwiththeleastpersonalspace–theinstitu‐tional space.Between these limits, solidaryeconomy finds itsplace invariouslevelsformingrealspacesofsocialmediation(op.cit.;p.201).The debate regarding the public space ismuchmore complex and

tinted. Its purpose is to identify exactly the public space of solidaryeconomy “that means first of all to confront the concrete individuals,face to face, that are co‐present in the socializing space, ready to usetechniques that allow the transformation of the older or newerrepresentationsandpracticesintheproximitypublicspaces(…)thesepublicspacesbeingatthesametimeformsofresistanceregardingthe



logicsofinstitutionalpowerandofeconomy”(LavilleandCattani2006,pp.361‐363).Thepurposeofthisanalysiscomestoconfirmourdebatearoundthe

concepts of social and/or solidary economy starting with a moregeneral theoretical background: the presence or the absence of socialconnectionsintheeconomicalrelationshipsbetweenpeople.K.Polanyibelievesthatthisisthebigtransformation:thesocialrelationshipsarenolongerimmanent,embeddedamidsttheeconomicalrelationshipsastheywereintheeconomiesoftheprimitivesocieties.Despiteallthese,theeconomicalsociologystudieshaveshowedthat,evenintheeraofaglobalmarketeconomy,thesocialrelationshipsexpressedinnetworksarepresentandmanytimesarethebasisforthesuccessoffindingajob(Granovetter1973,1985)inthesamewayasthetheoreticiansofsocialcapital haveproved that the sustainable networks of inter‐knowledgecanbeabasic resource in thedevelopmentof economical capital andnot only (Bourdieu 1986; Putnam 1993; Coleman 1988). From whatwas said so far, we believe that social economy brings back in anobviouswaywhatthesolidaritynetworkscanofferandthepublicspacewhere they are expressed become a space of getting back democracyandtheconceptofequalopportunities.

Fromsocialeconomytosolidaryeconomy

From the specificationsmade so far,wehave concluded that socialeconomyhassolidarityinthecoreofitsvaluesystemsandthisfactcanbe sufficient so that the termsocial economy is acceptedas a generalvalidterminanysocio‐economicalsystem.Despiteallthese,aseriesofFrench researchers have strongly desired to rather impose the termsolidary economy. The two terms are very close, having a commoncorpus of ideas and values but also some specific differences. A firstsuggestionregardingtheimportanceofsolidaryeconomytermisfoundin a recent volume coordinated by E. Dacheux andD. Goujon (2011).Sincetheverybeginningofthisbook,itisconsideredthatananalysisofsolidary economy is normal against the recent economical crisis. Theauthorspropose even adoubleperspectiveon solidary economy: thistypeofeconomyregardedasacomponentofpluraleconomyandasa



politicalresistancemeantowardscapitalism.Moreover,ifwehopeinanewworld,amorejustworld,weshouldstartwiththeobservationthat“theendofhistory”ordainedbyF.Fukuyama(1989)andwhichstatedthe historical victory of market economy (at least in the knowncapitalist version) – has not been achieved yet. Thismore just worldwouldmean reconsidering the economical realities from the perspec‐tive of human solidarities [without also denying the opinions thatconsidersolidaryeconomytobeautopiaorthosethatconsiderthatisnotpossible tohavea total separation fromthe labormarket thoughtmodeforthesocialeconomyagents(Hely,2008).Inthispoint,apparently,theprinciplesofsocialeconomyseemtobe

enough(wearetalkingaboutvoluntarywork,autonomy,equalityandsolidarity–principlesthatwerestatedbyDraperi(2009,apudDacheuxandGoujon2011).Despiteallthese,it

wouldbenecessary tomake someadditions inorder todefine “thoseinitiatives lead by the citizens tomake economy democratic”. To thisend,incomparisonwiththesocialeconomydefinitionsthatarealreadyacknowledged, the authors quoted above, bring a series of importantamendments(DacheuxandGoujon2011,pp.28‐31)towhatisusuallyunderstoodbysolidaryeconomy:itisnotaneconomicsectorreservedonly for the poor or for the excluded people, it is not an informaleconomy, it is not an assisted economy, it is not a charity economy.These corrections bring important explanations that justify the verywide area of activities specific for solidary economy, at least in thefrancophone version. Therefore, we distinguish activities that can befinancialornot,canbecommercialornotandalsothesymboliconesofsocio‐political support given to this alternative of the mainstreamcapitalisttypeeconomy.Themeaningofsolidaryeconomyisextendedinaspectacularwayandweshallmentiononlysomefewdirections:–thefightagainstsocialandterritorialinequitiestothetransforma‐

tionofsociety(Hersent2011);– equitable commerce: beneficiaries from the North commit to

purchaseproductsfromSouthernproducersatfairprices,withoutanyotheradditions(Bucolo2011;Pleyers2010);–solidaryfinancing:theaccesstoloanfinancialmeans(Vallat2011);



– space for mediation and feminine autonomy (Guérin 2003a;2003b)etc.Allthesedirectionscometoconfirmthedynamicsofthenewecono‐

micalrealitiesatlocallevelinmanyEuropeancountries.Paradoxically,the phenomenon of globalization brings aboutmore andmore exam‐ples of solidary economy at European level. J.L. Laville (2003) pointsoutforexample:–theemergenceinDenmarkandSwedenofthehostingservicesfor

children,whatiscalledparentscooperatives;– social enterprises in Italy that recruit unemployed persons for

workingathome;–communityenterprisesinGreatBritain;–playgroups–hostingservicesforchildrenyoungerthan5yearsold

(England,Wales);–variousprivatesocialservicesthatarehoweversupportedbythe

state(Germany,Austria).Otherauthorsmakeareviewofmanyotherexamplesofsocialenter‐

prises(BorzagaandDefourny2001)in15Europeancountries:servicesforchildcare(Austria),communityservices(Belgium),variouscoope‐ratives (Denmark), cooperatives created in order to fight unemploy‐ment(Finland,Spain),proximityservices(France),cooperativesforthepersonswithdisabilities (Portugal) etc. Inall the caseswehavemen‐tioned, we have observed the importance of the national legislativeframeworks with specific differences from case to case. Also, thespecialized literature reminds of the social economygenerationswithexamplesthatgotomedievalChinaorEgypt.Thesedifferencesmakeitalmost impossibletohaveanexhaustivelistoftheinitiativesfromthefield. In this contextwe can consider it necessary to extend the termsocialeconomyinordertoembedsuchdiverseinitiatives.Inanycase,the notions involved must exceed the legal‐institutional level or thenormativelevelwhendefiningthesespecificactivities.Inordertodrawaconclusiononthespecificdifferencebetweenthe

twotermsweshallremindoftheviewofE.Dacheux,D.Goujon(2011,p.10) according to which the differences between social economy andsolidaryeconomymaybethefollowing:



1. Differences coming from the end purpose of the project: it isenoughtohaveanadequatelegalstatus(association,cooperative,mu‐tualassociation)inordertobepartofthesocialeconomysystem.Butthepurposeof theentities thatdefine themselvesasbeingpartof thesolidary economy is much more extended: the democratization ofeconomy.2. Social economy has not stepped out of productivism (has not

discussedthedyadmoreproduction–morecollectivewealth).Solidaryeconomyhascriticizedproductivism.3.Socialeconomyischaracterizedbytheprincipleofdoublequality:

the members of the organization are the producers and the benefi‐ciariesoftheproducedgoods.Whatmattersthenisthecollectiveinte‐restof themembers.This interest canbe closeror faraway from thegeneral interest forma certain territory. Solidary economyeliminatesthispossibility:itsinterestalwayskeepsaccountofthegeneralinterest.Allthesedifferencesareverymuchshadedbutweoverseetheeffort

ofsometheoreticianstocompletearelativelysimplisticviewonsocialeconomy.We also find the ideas of some like B. Eme and J.L. Laville(2006) as being very similar, according to which solidary economyemphasizes much more on the equality dimension, on the internaldemocracy of the non‐profit entities initiated by the citizens, on theinter‐subjective relationships created. Because the differences ofterminologyaredifficulttodetectA.Lipietz(2001,p.26)suggestsevena synthesis, definingwith the term social and solidary economy – thetertiary sector of social utility. In order to understand how the threetermswork together, the author specifies theway inwhich these areseparatedone from theother: the term tertiary sector (“whateverwedoweneedawell‐definedsector,withownrulesincludingfiscalrules”)isdifferentfromthetermsocialeconomy(“how,withwhatstatusandwithwhatnormsdoes internalorganizationtakesplace”)butalso thetermsolidaryeconomy(“onthebehalfofwhatdoweperformacertainactivity”). Social and solidaryeconomy is inessence, forA. Lipietz, anoriginalprincipleforsocializing.



Conclusion

The term solidary economy has imposed itself especially in thefrancophone space and brought a series of corrections to the termsocial economy.Although themeaningsof the two terms remainveryclose,wecannotdenytheplusofconcisionthatwasbrought.Thetermsolidary economy came to enrich the term social economywith newtheoretical and practical traits against an incisive economical globa‐lizingthinkingandespeciallyduringthecyclicalperiodsofeconomicalcrisis in the attempt to find the balance or the humanity in general.Solidary economy comes from social economybut also they completeoneanother.Finallywedrawattentionaboutthefactthattheapplica‐tionofthesolidaryeconomycanbebeneficialinmanysegmentsoftheinformaleconomy then thesharingexperiencecanbea challenge:wecanimaginemoderneconomicorganizationsapplyingtheseprincipleswidely, assuming certain costs but having strong benefits in terms ofjob satisfaction andmotivation, human solidarity, strategies for over‐comingthecrisis.

References

1. ArendtH.(1983).Conditiondel'hommemoderne.Calmann‐Lévy.Paris(firstedition1956).2. Asiminei, R. (2012). Social economy – conceptual separations.

JournalofSocialEconomy.Vol.2,nr.1/20123. Borzaga C., Defourny J. (2001). The Emergence of Social

Entreprises.Routledge.London4. BourdieuP.(1986).Theformsofcapital.Inthevol.Handbookof

TheoryandResearchfortheSociologyofEducation(ed.RichardsonJ.G.),GreenwoodPress.5. Bucolo E. (2011). Le commerce équitable. Vol. L’Economie

solidaire.LesEsentielesd’Hermès,CNRS6. Coleman J. (1988). Social Capital in the Creation of Human

Capital.AmericanJournalofSociology.vol.nr.947. Collette,C.(2008).Economiesocialeetsolidaire–Gouvernanceet

controle.Dunod,Paris



8. Dacheux E., Goujon D. (2011). Principes d’economie solidaire.Ed.EllipsesMarketing9. Dacheux E., Laville J.L. (2003). Penser les interactions entre le

politiqueetl'économique.invol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.10. DacheuxE. (2003).Unnouveauregardsur l’espacepublicet la

crise démocratique. in vol. L’Economie solidaire et democratie. LesEsentielesd’Hermès,CNRS.11. Draperi J.‐F. (2009). L’Economie sociale: utopie, pratiques,

principes,Paris,Pressesdel’economiesociale.12. EmeB.,LavilleJ.L.(2006).Economiesolidaire(2).invol.Diction‐

nairedel’autreéconomie(Eds.LavilleJ.L.,CattaniA.D.)Gallimard,Paris13. FukuyamaF.(1989),TheEndofHistory?.TheNationalInterest.14. GranovetterM.(1973).TheStrenghtoftheWeakTies.American

JournalofSociology.Vol.78,nr.615. Granovetter M. (1985). Economic Action and Social Structure:

the Problem of Embededness. American Journal of Sociology. Vol.91,nr.316. GuérinI.(2003a).EspacesdeMédiationetautonomieféminine,

Vol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd’Hermès,CNRS17. GuérinI.(2003b).Femmesetéconomiesolidaire.LaDecouverte.

Paris18. HabermasJ. (1978).L'Espacepublic :archéologiede lapublicité

commedimensionconstitutivedelasociétébourgeoise.Payot.Paris(firsted.1962)19. Hely M. (2008). L’économie sociale et solidaire n’existe pas.

www.laviedesidees.fr,accesed23.06.201320. HersentM. (2011). L’économie sociale en France. Vol.L’Econo‐

miesolidaire.LesEsentielesd’Hermès,CNRS21. Laville J.L. (2003).Economiesolidaire: lesenjeuxeuropéensîn

vol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd’Hermès,CNRS.22. Laville J.L., Cattani A.D. (coord.). (2006).Dictionnairede l’autre

économie.Gallimard,Paris23. Lipietz A. (2001). Rapport sur l’économie sociale et solidaire.

CahiersduLAREPPS,Nr.1.LAREPPS/UQÀM.Montreal



24. PleyersG. (2010).Lecafééquitableest‐ilaltermondialiste?Con‐vergences et distances entre la filière équitable et les militants alter‐mondialistes.WorkingPaper.CRIDIS.25. Polanyi K. (1944). The Great Transformation. New York:

Rinehart.26. Polanyi K. (1947). On belief in economic determinism. The

SociologicalReview,vol. 39, nr 2, pp. 96‐112; publishedwith the title„Faut il croire au déterminism économique”. in vol. Essais de KarlPolanyi.Seuil.198327. PutnamRD. (1993).MakingDemocracywork:civic traditions in

modernItaly.PrincetonUniversitypress.28. Stănescu S. M., Luca C., Rusu, O. (2012). Regulations with a

communityandnationalimpactonthesocialeconomyfield.JournalofSocialEconomy.Vol.2,nr.2/201229. Vallat D. (2011). Les finances solidaires. Vol. L’Economie soli‐

daire.LesEsentielesd’Hermès,CNRS***CIRIEC.(2007).Socialeconomy intheEuropeanUnion.Thesum‐

mary of the report drafted for the European Economical and SocialCommittee.***MinistryofLabor,FamilyandSocialProtection(MMFPS).2010.

Research report regarding social economy in Romania from the com‐paredEuropeanperspective.www.mmuncii.ro


FACTORIPERTURBATORIAICOEZIUNIISOCIALE.VIOLENŢAŞITERORISMULÎNŞCOALĂ

CarmenPalaghia[1]

RezumatProblematica manifestărilor violente în diferite medii sociale constituie, în con‐textulsocietăţiicontemporane,inclusivînspaţiulsocialromânesc,oprioritateşiundomeniu fundamental, atât pentru cercetarea ştiinţifică, cât şi pentru intervenţiainstanţelorsocialespecializate.Instituţiaşcolarăesteafectată,înmodsemnificativ,de conduitele deviante ale elevilor şi, totodată, ale celorlalte categorii de partici‐panţi la activităţile educative şi instructive.Maimult decât alte spaţii sociale, celşcolarimpuneointervenţieimediată,adecvatăşiîndeosebi,profesionistă.

Cuvintecheie:elevi,violenţăşcolară,terorism,

conduitădeviantă

Introducere

Există o diversitate a formelor de violenţă (Finley 2007) care semanifestăînmediulşcolar:violenţaverbală,fizică,degradăridebunuri,furturi,consumdedroguri,violenţesexualeşichiaragresiunicuarme.Violenţaşcolarăpenduleazăîntreviolenţafizică,extremdemediatizatăîn ultima vreme şi „incivilităţile” numeroase, care afectează ambianţaşcolară. Este asociată în general cu violenţa urbană, cu periferiile,zoneleurbanedificile,încarepredominăsărăcia(Cusson2006).Violenţa şcolară (Ferréol şi Neculau 2003) are drept cauze factori

exteriorişcolii,precummediul familial,mediulsocial şipersonalitateaindividului.Cu toateacestea, şcoala însăşipoatereprezentaocauză,osursă de violenţă, întrucât comportamentele deviante ale elevului îşipotaveaorigineaîntr‐unmanagementdefectuosalclaseideelevi,care

[1]Asistentuniv.dr.,DepartamentuldeSociologieşiAsistenţăSocială,Facultateade

FilosofieşiŞtiinţeSocial‐Politice,Universitatea„AlexandruIoanCuza”dinIaşi,Bd.Ca‐rolI,nr.11,700506,tel.:0762.298.324,e‐mail:[email protected].



apareînspecialînsituaţiileîncareprofesorularedorinţadeaexercitao putere. Devierile de conduită (Bryant 2011) precum chiulul, absen‐teismul,minciuna, vagabondajul, obrăznicia faţădeprofesori, violenţafaţădecolegi,suntdinceîncemaidesîntâlnitelaelevi.Rezistenţaşco‐lară(Neamţu2003)constăînrefuzulnormelorşivalorilorcareartre‐bui să fie specifice culturii şcolare, pornind de la conştientizarea decătre tineri a faptului că acestea sunt incompatibile cu lumea în caretrăiesc.Acteledeviolenţă(ŞoituşiHăvârneanu2004)semanifestădinpar‐

tea elevilor asupra unor profesorimai vulnerabili, prin agresiuni ver‐bale, insultesauchiarprin lovireacadruluididactic.Alteori,violenţele(Jigău, Liiceanu şi Preoteasa 2006) sunt din partea cadrelor didacticecarenuvorsăfievulnerabileşiîşimanifestă„autoritatea”,pringesturinecugetate.Conduiteledeviante(ClinardşiMeier2011)aleeleviloraudevenitîn

ultimul timp totmai violente, iaragresorii suntdin ce în cemai tineri.Violenţele în şcoală (Olweus 1993) se exprimă în numeroase forme:folosirea de porecle umilitoare, bruscarea elevilormaimici, hărţuireasexuală, altercaţii atât întrebăieţi, cât şi între fete.Mass‐media (Perse2001)difuzează totmaidesaltercaţiile întreelevidincadrul instituţi‐ilorşcolare(eleviifolosesctelefoanelemobilepentruafilmaacesteinci‐denteşileposteazăpeinternet).Tineriinoştrisuntfoartevulnerabililamesajeletransmisedemass‐media(Nakaya2008) înspecialdetelevi‐ziune, care are producţii de slabă calitate, răspândindmediocritate şimodele de comportament deviant. Întrucât există un consum necon‐trolatdeinformaţiişideproducţiimass‐media(Gentile2003)existăşiproblema riscului de comportament deviant. Este utilă transmitereainformaţiilorîncadrulprogramelordeştiri,darreconstituireacrimelor,violurilorşiaaltorfapteantisocialeestecompletdăunătoare,deoarecepotfiadoptatecamodelcomportamental.Violenţele (Finley2007) verbale şi celepsihologice afectează stima

de sine a elevului. Ei se simt devalorizaţi, îşi pierd încrederea în pro‐priileposibilităţi,devenindanxioşi.Conflictele(Stoica‐Constantin2004)„normale”dintrecolegiproducmanifestărideviolenţădeterminatedeneînţelegeri, de nepotriviri între dorinţele elevilor sau nepotriviri destatut.Băieţiişifetelesebatlaşcoală,pentrucăaiciseîntâlnesccelmai



descuaşazişii„duşmani.”Elevii(Smith,PeplerşiRigby2004)careauparte demai puţină atenţie din partea profesorilor sunt cei carema‐nifestămaimultăviolenţă faţăde colegi.Elevii careprovindin familiisărace, care sunt martori ai violenţei în propriile familii (Muntean şiMuntean 2011) se bat cel mai des cu colegii lor. Unii dintre eleviconsideră că doar prin violenţă îşi pot rezolva problemele dintre ei.Acesteactedeviolenţăreprezintăunfenomenlacareaucontribuitatâtfamilia,şcoala,câtşiindustriadiverstimentului,mass‐media.

Violenţaşiterorismulînşcoli

Fenomenuldebullying(„terorism”–Cusson2006,p.95)încopilărieapareinliteraturadespecialitate,laînceputulanilor1970,inNorvegia.Esteunadintreprincipaleleproblemealesocietăţiicontemporane,carereprezintă un motiv de îngrijorare, devenind un subiect de interespublicînmultecolţurialelumii:Anglia,Suedia,America,Australia,etc.La nivel internaţional, lucrări de specialitate (Garandeau, Cillessen şiAntonius 2006) sintetizează câteva tendinţe asupra formelor de ma‐nifestareaviolenţei înşcoalacontemporană,dintrecareamintim: tre‐cereadelaagresivitateafizică,directă,vizibilă,legitimatăşiîncurajată,uneori,laformemaisubtile,mascatesubformauneiagresivităţidetipsimbolic, situată la nivelul valorilor promovate, la nivelul tipurilor derelaţiidinspaţiulşcoliisia impuneriiunoranumitemodeledezirabiledecomportamente;proliferareaviolenţelorînşcoalăcareaucafunda‐mentdiferenţeleetnice,religioase,destatutsocialsaudegen;multipli‐carea formelor de violenţă asupra profesorilor; creşterea număruluifenomenelor de violenţă gravă în şcoală care intră sub incidenţa legii(crime, violuri, utilizarea armelor) ca urmare a escaladării violenţeisocietale.[1]Pentruanuanţaconceptulgeneraldeagresivitate,literaturadespecialitateanglosaxonă(ŞoituşiHăvârneanu2003)foloseşteurmă‐torii termeni: aggression, agressivity, agressiveness,mobbing, bullying.Astfel,termenulaggression(Olweus1978)desemneazăcomitereaunuiatac fără o provocare (atac consumat în plan fizic sau verbal), agres‐sivitysereferălacomponentanormalăapersonalităţii,agresivitate la‐

[1]Vezi:http://viatafaraviolenta.wordpress.com/.



tentă,potenţialuldeacomiteatacuri,aggressivenessesteostarerelativpropicecomiteriiuneiagresiuni,susţinutădeanumitetrăsăturialeper‐soanei, care se pot exprima ca forme ale agresivităţii adaptate social:competitivitatea, combativitatea, iniţiativa, curajul, ambiţia etc. Mob‐bingul(Elliot2003)sereferălaatacuriîngrup,produsedecopiiasupraunui alt copil, actualmente sensul acestui termen este acoperit denoţiunea de bullying (Swearer, Espelage şi Napolitano 2009) care sereferă atât la atacurile/terorizarea /intimidarea în grup, cât şi la celeindividuală, iarbullying(Rivers,DuncanşiBesag2007)esteungendeviolenţăpe termen lung,atât fizică, cât şipsihic, iniţiatădeun individsaugrupşidirecţionată împotrivaaltui individcarenusepoateapăraîncontextulrespectiv.(ŞoituşiHăvârneanu,2001,p.32).„Copilulteroristîşiproiecteazăumbraameninţătoareasupramultor

terenuride joacă.Estegenuldecopilcăruia îiplacesă‐i întimidezepeceidinjur,maialesdacăsuntmaimicidecâtel.(...).Copiidefelulacestase simt adesea terorizaţi şimanipulaţi ei înşişi.Vrând să răspundă cuaceiaşimonedă, învaţă să fie puternici, imitându‐i pe cei puternici, înspecialpepărinţiilor”(ShapiroşiSkinulis2012).Terorismul(DEX,1998,p.1088)sedefineştecatotalitateaactelorde

violențăcomisedeungrup,pentruacreaunclimatdeinsecuritateşiseprezintăcaoformădeagresivitate.Agresoriifolosesc,înmodsistemicşideliberatmijloaceviolentesauamenințăridenaturăsăprovoacetea‐mă şi neîncredere, panică şi nesiguranță, ignorând orice norme uma‐nitareînşcoală.Conceptuldebullying(terorism)esteutilizatşi„încazulîncareacelaşielevesteobiectulunorvexaţiunirepetate(Olweus1995).Termenul desemnează un raport de persecuţie: victima este hărţuită,umilită,jefuităînmodrepetat,terorizată”(Cusson2006,p.95).Îndefi‐niţiaterorismuluitrebuiesăexiste„undezechilibrudeputere,orelaţiede putere asimetrică, elevul care este expus acţiunilor negative aredificultăţiînaseapăra”(Olweus,1995).Autoriistudiilor(Olweus1995;SmithşiSharp2003;O’MooreşiMinton2004;Cusson2006)referitoarelaterorismuldinspaţiulşcolarauînatenţiedouăcategoriidepersoane:aceleacareabuzeazăşiaceleacaresuntvictimealeabuzului.Separecăterorismuldinspaţiulşcolarnuarealtscop,decâtsimplaplăceredeateroriza,deaintimida.Acteleterorizantedinspaţiulşcolarpotluamaimulteforme,unelesuntdirecte,abuzurifizice,lovituri,altelesuntver‐



bale,precumacordareadeporecle,batjocura;celeindirectesuntîndeo‐sebibârfaşizvonurile,a‐ivorbipealţiiderăusaua‐iexcludedingrup.SmithşiSharp(2003)prezintăoseriedecercetăricarearatăcălocu‐

rilede joacăsuntcelemaipropiceacteloragresive, fiindcelmaipuţinsupravegheate.Acteleagresivedinşcoalăau locpecoridoare, în clasesauînaltespaţiişisepetrecadeseoriîntredouăpersoane,fărăaimpli‐caungrupmaimare.CercetătoriprecumOlweus(1991),Lane(1989),Farringhton(1993dupăSmithşiSharp1994)audemonstratfaptulcăagresoriicareaurepetatastfeldeacteagresive înadolescenţădetrei,patruori,devinadulţicucomportamenteantisociale.Unstudiurealizatde către Bjorkqvist, Lagerspetz şi Kaukainen în anul 1992 a arătat căbăieţiiabuzează fizic, iar feteleverbal,băieţiiagresează înmoddirect,fetele indirect. Agresivitatea directă estemai uşor demăsurat, devineevidentă,pecândcea indirectă,specificăgenului feminina fostşiesteîncăsubestimată(SmithşiSharp2003).Claire Garandeau şi Antonius Cillessen (2006) au realizat un studiu

asupraagresivităţiiindirecte,alipseidevizibilitateaacesteiaşiamanip‐ulării în grupulde egali.Autorii arată că studiile recente fac referire laasociere, afiliere, popularitate şi inteligenţă socială. S‐a demonstrat căexistăoasociereîntrerespingeresocialăşiagresivitate.Copiiirespinşidegrupul de egali sunt în general mai agresivi decât aceia care nu suntrespinşi.Când actele de teroare (bullying) (Lee 2004) se petrec în clasa de

elevi, ceimaimulţidintreeiaucunoştinţădespreacesteaşi suntpre‐zenţi atunci când ele se petrec. Atunci când copiii suntmartorii victi‐mizării unuia dintre colegi, comportamentul lor nu poate fi niciodatăneutru. Pot alege să fie de partea victimei, să ia parte înmod activ laactuldeabuzsausărămânăpasivi.Agresoriiprezintăonevoieputerni‐cădea‐idominapealţiişioatitudinepozitivă faţădeviolenţă(Smith2003)ceeaceîideterminăsărăneascăpecineva,depreferatosingurăţintă,empatizeazăgreu.Îngeneral,chiarşi înabsenţamartorilor.Estepuţinprobabilsăfieţintaunuiatacopersoanăcarefacepartedintr‐ungrup sau are prieteni; prietenia are un rol protector, copii agresivialegându‐şicavictimedintreceiretraşi.Pentru şcolile situate în zone cu un indice mare al criminalităţii

creşte riscul ca aceasta să devină ţintă a fenomenelor de violenţă, iar



pentruelevi,creşterisculdea‐şidezvoltamodeledeconduitădeviantă,caurmareaînvăţăriiprinobservareaunuiasemeneamodel.Agresivi‐tatea (Şoitu şi Hăvârnenu 2001) în mediul şcolar se manifestă şi dinparteaunorpersoanedinafara şcolii şi sepetrecedeobicei lapoartaşcolii.Decelemaimulteoriaiciacţioneazăbandeledecartier(GrecuşiRădulescu 2003)care cer elevilor la ieşire bunurile de valoare, iar încazulîncarenuleprimesc,eleviisuntameninţaţişichiarbătuţi.Nudepuţineori,cadreledidacticeaufostnevoitesăcearăajutorulforţelordeordinepentruarezolvaastfeldeconflicte.Cazulcopiilorinfractorişialbandelordecartierestebinecunoscut.

„Terorismul îşiaratăcolţiicândcinevavreasăne impunăpunctulsăudevedere,modulsăudeavedealucrurile,felulsăudeafi.Cândcinevaîncearcăsăneatragăîntr‐oacţiuneîncarenunerecunoaştem.”(Salomé2008,p.134).Amnumi,porninddelaaceastădefiniţie,cafiindunactdeterorismşiîncercareabandelordecartierdea‐şiatrageînsânulbandei,dintreeleviicaresesimtatraşide ideeadeaseafiliaunuigrup,chiardacănuseregăsescînactivităţiledesfăşurateîninteriorulbandeisauînmodul în caremembriibandeigândesc şi acţionează.Eipot fi incitaţi,provocaţi, insultaţi, ridiculizaţi, înjosiţi, nefiind valorizaţi decât atuncicândsuntrecunoscuţicafăcândpartedinrespectivabandă.Bandeledecartier(GrecuşiRădulescu2003)îşidezvoltăproprialor

subcultură.Sepoatevorbişideviolenţadeterminatăderivalităţidintrebande sau de dominaţia unei singure bande într‐o şcoală atunci cânddoi saumaimulţi elevi cunoscuţi ca aparţinândunei bande comit îm‐preună un act violent; când un elev comite un act violent cu sprijinulbandei,caformădeintimidare;unliderdebandăcomandăunactvio‐lent; o bandă primeşte diferite recompense ca rezultat al unui actviolent. Actul violent (Finley 2007) este precipitat cu banda (scriereamesajelor graffiti ale bandei, ştergereamesajelor graffiti de către altăbandă). Se poate întâmpla ca bandele dinmediul urban să preia con‐trolulasupraşcolilor.Acestfaptsemanifestăprinperceperea„taxeideintrare” în şcoală sauprin perceperea „taxei de protecţie” de la eleviicarenudoresc să „o încaseze”de lamembrii bandei. Copiiimanifestănevoiadesecuritate, iaralăturarea labandereprezintăunmoddea‐şisatisfaceaceastănevoie.Uniieleviise integrează înbandepentruaseprotejadesituaţiileabuzivedeacasă,alţiiseintegreazăînbandepentru



aseprotejadeagresiunileuneibanderivale.Adolescenţiiintrăînastfeldebandepentruacceptareaşivalorizarea,ceeaceliserefuzăînfamilieşişcoală.Violenţa în mediul şcolar (Jigău, Liiceanu şi Preoteasa 2006) se

manifestăşidinparteaunorpersoanedinafaraşcolii şi sepetrecedeobiceila„poartaşcolii”.Decelemaimulteoriaiciacţioneazăbandeledecartier(GrecuşiRădulescu2003)carecerelevilorlaieşirebunuriledevaloare,iarîncazulîncarenuleprimesc,eleviisuntameninţaţişichiarbătuţi. Nu de puţine ori cadrele didactice au fost nevoite să cearăajutorul forţelordeordinepentruarezolvaastfeldeconflicte.Adoles‐cenţii (Banciu,RădulescuşiVoicu1987) încearcăprinacestemanifes‐tări comportamentale (precum apartenenţa la găştile de cartier) să‐şiafirme independenţa şi autonomiamorală.Aceste actenu aducpreju‐diciivalorilorsociale,ciafecteazăşi/sauîncalcănormamorală,aducândprejudiciimaimultceluicarelesăvârşeştedecâtanturajuluisău.Oase‐meneaformădedevianţă(Connor2002)cucaractermoral,evidenţiazăsituaţia acelor adolescenţi care trăiesc cu intensitatetulburările speci‐ficeperioadeiadolescenţeişicaredatorităunuiclimat familial inadec‐vatşiaunorerorieducativedovedescocapacitateredusădeadaptarelaexigenţelenormativeimpusedecomunitate.Caşistructură,acestegru‐purisuntalcătuite,inmareparte,dintinericareprezintăserioasepro‐blemedesocializare,ceeacepoateconstituiunrisccrescutdemanifes‐tare a unor conduite deviante. Grupurile stradale (Grecu şiRădulescu2003)aparcaoreacţiedeprotest faţădenormeleşivalorileuneiso‐cietăţi. Indivizi integraţi în asemenea grupuri se confruntă cu senti‐mentuldeblocareaposibilităţilorşimijloacelordeaccessprevalorileşibunurile sociale. Din acest motiv, fiecare grup, subcultură (Grecu şiRădulescu2003)estedefinitprintr‐oseriedenormeşivalorispecifice,carevinuneorichiarîncontradicţiecusistemuldevaloridominante.Iresponsabilizareacopilului (Miftode2010)sematerializează într‐o

adevărată„culturăaanalfabetismului”,o„culturăainculturii”,aviolen‐ţeişiaparazitismuluisocial.Elevularputeasapunăsubsemnulîntre‐băriinecesitateafrecventăriicursurilor,atâtatimpcâtalţii,asemenilui„sedescurcăbine”fărăa„învăţacarte”.Astfeldemodurideagândisuntîntâlnitedestuldefrecventînrândulelevilorinfluenţabili.Prinurmare,sentimentele de frustrare personală şi de auto‐victimizare ale indivi‐



ziloraflaţiînstadiulpostabandoneducaţional,duclaapariţiaşimani‐festarea unei adevărate „culturiaanalfabetismului”. Prezentarea tipo‐logieianalfabetismuluiestenecesarăatuncicândariaanalizeiştiinţificese ocupă de cauzele şi efectele abandonului educaţional. Carenţelesistemuluieducaţionalinstituţionalizatsuntprincipalelecauzecaredauamploareacestuifenomen.Uncopilcarenu‐şimaiocupătimpulaferentstudiilor cu îndeletniciri cărtureşti, cu siguranţă se va dedica unoractivităţi mai puţin folositoare stadiului şi procesului său actual dedezvoltare(Miftode2010).Audiovizualul(Drăganş.a.2009)faceconcurenţăşcolii,numaicăre‐

prezentanţiieiconsiderăcăaudreptuldeaprezentaindiferentce,res‐ponsabilitateapentruceeacevede,revineindividuluicarepoateschim‐bacanalul.Modeleleprezentatedemedia „produc lenementală”, reco‐mandăconfortul, „promoveazăsuperficialitatea”.Pentrua înţelegemaibineprocesulde formarea responsabilităţiipedeoparte şiaculturiianalfabetismului(Miftode2010)pedealtăparte,trebuiepunctatăreali‐tateasocială.Transformăriledindomeniulfamiliei(Ciupercă2000)auatras nenumărate schimbări în comportementul copiilor în sensul cămonopolulfamilieiasupraacestoras‐areduscaurmareamultiplicăriişidiversificăriiserviciilorsociale, incluzândodiminuareapretenţiilorindividului.Adesea,abandonareainstruiriiestepreponderentlegatăderolul individului în obţinerea mijloacelor de subzistenţă (Ferréol şiNeculau 1999) prin prestarea unor activităţi nespecializate, executateînfavoareaunorindiviziprivilegiaţisocial.Analfabetismul(Miftode2010)trebuieînţelesnudoarcaincapacitate

asubiectuluideacitişideascrie,ciînsensdeincapacitateasubiectu‐luidea folosi instrucţiaşieducaţiaprimită înşcoală,astfel încâtsăseadapteze cerinţelor sociale şi profesionale. În fapt, analfabetismul seaflăînraporturidirectproporţionalecueşeculsocial,iaracestacugra‐duldeiresponsabilitatemanifestatfrecventînconduitaşcolarăacopi‐lului.Încazulcopiilorinfractorişialgăştilordecartier(Miftode2010)ele‐

viisimuleazăroluriinadecvatevârsteişistatutuluilor,cumarfi:„tipulcare facebanidinorice”,„şmecherul”,„tipulcarerăzbeştesingur învia‐ţă”, etc. şi nu conştientizează faptul că nu ştiu să scrie şi să citească.Pentrueiexistăşialtemodalităţideareuşiînviaţă.



Şcoalanuesteunlocîncareeleviisă‐şietalezehainele„lamodă”,ciuncadruîncareelevultrebuiesăacordetimpulpetrecutacolostudiului(Miftode2010).Violenţa(Debarbieux2003)poatefiprevenită înşcolicândcopiinusuntpredispuşinumeroşilorfactoriderisc.Seimpuneac‐tivareaunormecanismederesponsabilizareaelevului, in faţanormelorsociale, ceea ce presupune, într‐o primă etapă, eliminarea „imaginii deturmă”prin introducereauniformelor şiamatricolelor şcolare(Miftode2010).

Efectele terorismului din spaţiul şcolar asupra victi‐melor

Literaturadespecialitate(Knapp,JongsmaşiDimmitt2012)prezintăprograme cu o abordare diadica ce implică îndeosebiatât consiliereavictimelorbullying‐ului, câtşiaagresorilor.Bullying‐ul (Olweus1995)esteoformădecomportamentagresivcareprezintăoseriedecaracte‐ristici, precum frica manifestată din partea victimei şi răul pe careagresorul îl provoacă acesteia.Bullying‐ul (Olweus 1995) întotdeaunaimplicăorelaţiedeputerediferenţialăîntreagresorşivictimă.Deobi‐ceiesteoformădeagresivitatecarenuesteprovocată,iarcaracteristicaprincipalăesterepetiţia;unsinguractdeagresiunenureprezintăunactdebullyingîntrecopii(Olweus1995.)Acteleteroriste(Cusson2006)dinşcoalătrebuiepenalizate,netole‐

rate, având consecinţe grave asupra victimelor. Trebuie luate măsurideoarece consecinţele asupra victimelor pot fi dezastruoase. Suntvătămări fizice,psihice,uneoriajungându‐sepână lamoarteavictimei,prin crimă sau suicid. Victimele bullying‐ului (Smith şi Sharp 2003)manifestă o stimă de sine scăzută, internalizând o serie de problemepsihologice, specifice, precum depresia, singurătatea, stima de sinescăzută,fobiaşcolarăşianxietateasocială;suntdeobiceipersoanefărăpopularitate în grupul de egali, pasive şi răspund înmod ineficient laatacurile agresorilor.Multepersoneau fost victimeale agresivităţii înşcoală (Gillham 1981) dar nu au vorbit despre cele întâmplate dinteamă,nuaucrezutcăpotschimbaceva,fies‐auînvinovăţitpentrucelepetrecute.Acestepersoaneprezintăo stimăde sine scăzută şi au ten‐



dinţe depresive. Deşi la vârsta adultă duc o viaţă normală, astfel deexperienţepotsăproducăefectepetermenlung.Existăposibilitateacaautovictimizarea să provoace efecte negative sau ca stima de sinescăzutăsădetermineopersoanăsădevinămaiuşorovictimăaacteloragresive. Cadrele didactice şi părinţii de celemaimulte ori nu au cu‐noştinţădefaptulcaacteleagresiveseproduc,întrucâtnicivictimeleşinici ceilalţi actori care iau parte la actul de agresiune (Garandeau,CillessenşiAntonius2006)nulecomunică,maialesînspaţiulîncareîşipetrecminutelederecreaţieşilaloculdejoacă.Existăsituaţiiîncareşicadreledidacticesuntagresate,maialesverbal, fiindu‐leştirbităauto‐ritatea.Victimele (Garandeau, Cillessen şi Antonius 2006) pot deveni ele

înselepersoaneagresive,neadoptânduncomportamentasertiv;devinpersoaneanxioaseînrelaţiilecuceidinjur.Nuauîncredereînpropriapersoană,devinretrase,numaiinteracţioneazăîngrupuldeegali.Suntsituaţii încarealegsănumaimeargălaşcoalădinteamadeasereîn‐tâlnicuabuzatorii.Unelepersoanedeclarăcăaufostşivictimeşiagre‐sori,deopotrivă.Acteleagresive(Olweus1978)potficrudeşipotrănivictimeleatât fizic, cât si sufleteşte.Rolurileelevilor implicaţi înagre‐sivitatea şcolară sunt: agresor, victimă, elevi neimplicaţi în actul deagresiune (nici agresor, nici victimă). Elevii au cunoştinţă de celemaimulteorideacteledeviantedinşcoală, lesuntcunoscutemultedintreabuzurilecaresecomit,darnuledeclară,porninddelaideeacănupotschimbastareadefapt.Agresorii(Rosenthal2008)deasemeneaaunevoiedesprijinpentru

aseschimba.Copiiicareagreseazăauostimădesineridicată, tindsăfiegrandioşi şipsihologicdefensivi.Demulteori ei facpartedintr‐unanturaj şi acţionează în mod agresiv, influenţaţi fiind de presiuneagrupului.Eivorsăparăduri,evitândsăfie,larândullor,agresaţi.Suntlideri ai grupului de agresori caredeobicei iau iniţiativa şi cei care îiurmeazăparticipălaactuldeagresiune.Şcoalaesteceamaiînmăsurăsăstopezeastfeldecomportamente,aplicândmăsurimenitesăreducăagresivitateaşcolarăînspaţiuldedicatstudiului.Cadreledidactice ignorăastfeldesituaţii în careelevii se împart în

agresori şiagresaţi, iarşcoalasedovedeşte ineficientă îndemersuldeschimbareacomportamentuluiaceloradintreelevicaredevinagresori,



neavândprogramepentrurecuperareavictimelor,pentrua le încurajapeacesteasăseridiceîmpotrivaactelordeacestgen.Nuexistăşcoalălipsită de devianţă, dar importantă este metoda, procedura pe careşcoalaoaplicăînastfeldecazuri.SmithsiSharp(2003)susţincăeleviiîngrijoraţisausupăraţinusemaipotconcentraasuprastudiului,uneorialegsăabsentezepentruanumaifivictimealeagresivităţiidinspaţiulşcolar. Sunt prezente mai târziu şi dificultăţi in a relaţiona cu sexulopus,teamadeintimitate,nerecunoaştereaproprieivalori,neîncrede‐re. Celemai severe consecinţe sunt acelea în care se apelează la actesuicidare.

Concluzii

Suntnecesareinstrumentevalidedeidentificareacopiilorcarepre‐zintărisclavârstefoartefragede,urmatedeoreorientaredepeacestetraseedistructivefărăaignoraproblemaînsperanţacăsevarezolvadelasinedeoarececusiguranţăaceastanuvadispărea. Incidenţavafişimaimareînabsenţaunorintervenţiişiaunorsuporturiadecvate.Tre‐buie avut în vedere faptul că, înainte de a dezvolta modele de inter‐venţie, mai accesibile şimai eficiente, trebuie să ne focalizăm asupraprevenţiei.Ceicareabordeazăviolenţa înmediulşcolar,precumşiceicare iau decizii, trebuie să înţeleagă relaţia indistructibilă între ex‐perienţele timpurii de viaţă şi sănătatea fizică, emoţională, socială şicognitivă. Schimbări la nivel cultural se pot produce doar furnizândexperenţebogate lanivel cognitiv, emoţional, social şi fizic. Înainte casocietatea să ofere aceste experienţe este necesară educarea privinddezvoltareacopilului.Educareacadrelordidactice,apărinţilor,trebuiesăfiecontinuatădedezvoltareacercetărilorprivindimpactulexperien‐ţelor pozitive asupla dezvoltării copilului. Toate acestea trebuie să fieutilizate în acelaşi timp cu implementarea şi testarea unor programecaresă îmbogăţeascăviaţaelevuluişia familieisale,precumşiaunorprograme de identificare precoce şi intervenţie proactivă. Cadrele di‐dactice trebuie să fie încurajate să combată slăbiciunea care le deter‐minăsăafirmecănuaucunoştinţădeexistenţaacestorprobleme,eleviicuriscdelincvenţionaltrebuiesădevinăapţipentruoviaţăînsocietate,



iarşcoala,camediucontrolat,areposibilitateadeaficonstruită,orga‐nizată şi gestionată în aşa fel încât copiii să se afle într‐opermanentăstaredesiguranţăşisăfiereduseprilejuriledeaficomiseactedevio‐lenţă.S‐ademonstratfaptulcăşcoalaeficientăînplanulînvăţământuluiesteeficientăşiîncelalpreveniriiviolenţei.Este necesară o coeziune a echipelor educative, în care directorul

şcolii îşimobilizează partenerii şi fiecaremembru al personalului cu‐noaşte pe fiecare dintre elevi. Şcoala este capabilă să schimbe soartaelevilor,devenindoşcoalăeficientă(effectiveschooling),încaredirec‐torulşcoliiaplicăleadershipulatâtpentrupersonaluleducativalşcolii,cât şi pentru elevi, profesorii sunt exigenţi, menţinându‐şi realismul,urmărescîndeaproapeprogreseleelevilor,îiîncurajeazăîndemersuldeautodepăşire,păstreazăordineaşidisciplina înclasă, fărăarecurge lametode punitive, părinţii sunt încurajaţi de către echipa şcolii să par‐ticipelaproiectulpedagogic,iareleviiauposibilitateasaîşiasumeres‐ponsabilitateaînclasă.Pornindu‐sedelanocivitateacomportamentelorviolenteconstatate

încadrulmediuluişcolarcuoponderetotmairidicatăşidelanevoiadeainterveniiacoloundeaceastăproblemăsedovedeştetotmaigreudestăpânit, perturbând chiar şi realizarea adecvată a procesului instruc‐tiv‐educativşiclimatulgeneralalşcolii,seurmăreşteintervenţiaasupraacestuifenomen.Amarătatcă,încelemaimultecazuri,cauzelevioleţeiseprezintăcaocombinațieîntrefactoricețindefamilie,comunitateșiinstituțiaeducativă; responsabilitateadea intervenipentruadiminuaproblemele de comportament ale elevilor nu este în exclusivitate așcolii; școala trebuie să fie susţinută atât la nivel financiar –material,câtșilanivelumanșiinformațional.Responsabilitateaeste „marelereglatoralvieţii sociale”, şi totodată

determină „acordarea de reparaţii” victimelor actelor antisociale, fap‐teledeviantesaucriminale.Înspaţiulşcolar,responsabilitateaînseam‐nă, în esenţă, a respecta regulamentul şcolar, iar în spaţiul social, în‐seamnă, în sinteză, a te comporta ca un bun cetăţean. Pentru a evitasancţiunileşcolaresausocialepentrudiferiteformededevianţă,elevultrebuie format încă din familie în spiritual responsabilităţii, adică aasumării răspunderii pentru faptele comise şipentru consecinţele lor.Pentru a impune „disciplina şcolară” şi respectul legii este necesar ca



orice„infracţiune”săantrenezeosancţiuneproporţionalăcugravitateafaptei.Dinamicaîngrijorătoareaconduiteiviolenteînrândulelevilorseexplică, ipotetic, prin ignorarea sancţiunilor prevăzute pentru faptelecomise (încălcarea diverselor prevederi ale regulementului şcolar,încălcareanormelordeconduită încomunitate,etc).Conduitarespon‐sabilă a elevilor şi reducerea ponderii comportamentelor deviante,violente ale elevilor, atât în spaţiul şcolar, cât şi în spaţiul social, îngeneral, depind, în esenţă, de cultivarea obligaţiilor şcolare. Conduitaresponsabilă se învaţă prin „socializarea familială”, dar,mai ales prininstrucţieşcolarăşi,totodată,prin„educaţiesocietală”generală.

Bibliografie

1. BanciuD.,RădulescuS. şiVoicuM. (1987)Adolescenţii şi familia,EdituraŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti.2. BryantC.D.D.(2011)TheRoutledgeHandbookofDeviantBehavior,

Routledge.3. Ciupercă C. (2000) Cuplulmodern între emancipare şi disoluţie,

Tipoalex,Alexandria.4. Clinard M.B. şi Meier, R. (2011) Sociology of Deviant Behavior,

Wadsworth,CengageLearning.5. ConnorD.F.(2002)AggressionandAntisocialBehaviorinChildren

andAdolescents,TheGuilfordPress.6. CoteanuI.,SecheL.şiSecheM.(Eds.)(1998)Dicţionarexplicatival

limbiiromâne(DEX),EdituraUniversEnciclopedic,Bucureşti.7. CussonM. (2006)Prevenireadelincvenţei, EdituraGramar,Bucu‐

reşti.8. Debarbieux,E.(2003)Schoolviolenceandglobalisation.Jurnalof

educationaladministration.Violenceinschools,vol41,no6,pp.582‐603.9. Drăgan I. ş.a. (2009) Reprezentarea violenței televizuale și pro‐

tecțiacopilului,EdituraVanemonde,București.10. Elliot P.G. (2003) SchoolMobbingandEmotionalAbuse: See It–

StopIt‐PreventIt(withdignityandrespect),Taylor&Francis.11. Finley L. (2007) Encyclopedia of juvenile violence. Greenwood

Press,Westport,Connecticut.London.



12. Ferréol G. şi Neculau A. (Eds.) (1999) Aspecte psihosociale alesărăciei,EdituraPolirom,Iaşi.13. FerréolG.şiNeculauA. (Eds.) (2003)Violenţa.Aspectepsihoso‐

ciale,EdituraPolirom,Iaşi.14. GarandeauC.,CillessenF.şiAntoniusH.N.(2006)FromIndirect

AggressiontoInvisibleAggression:AConceptualViewonBullyingandPeerGroupManipulation.AggressionandViolentBehavior,11,pp.612‐625.15. Gentile D.A. (2003) Media Violence and Children A Complete

GuideforParentsandProfessionals,GreenwoodPublishingGroup;16. Gillham B. (1981) Problem Behaviour in the Secondary School,

PrintedandboundinGreatBritainbyBiddlesLtd,GuildfordandKing’sLynn.17. Grecu F. şi Rădulescu S.M. (2003)Delincvenţa juvenilă în socie‐

tatea contemporană. Studiu comparativ între StateleUnite şiRomânia,EdituraLuminaLex,Bucureşti.18. Jigău M., Liiceanu A. şi Preoteasa L. (2006) Violenţa în şcoală,

EdituraAlphaMDN,Bucureşti.19. Knapp S.E., Jongsma A.E.Jr. and Dimmitt C. (2012) The School

Counselling and School SocialWork. Treatment Planner, published byJohnWiley&SonsInc.,Hoboken,NewJersey.20. LeeC.(2004)PreventingBullyinginSchools,AGuideforTeachers

andOtherProffesionals,PaulChapmanPublishing,London.21. Miftode V. (2010) Tratat de Asistenţă Socială, Editura Lumen,

Iaşi.22. Muntean A. şi Muntean A. (2011) Violenţă, traumă, rezilienţă,

EdituraPolirom,Iaşi.23. NakayaA.C.(2008)MediaViolence,ReferencePressInc..24. OlweusD.(1978)AggressionintheSchools:BulliesandWhipping

Boys,HemispherePublishingCorporation.25. OlweusD.(1993)Bullying inSchools:WhatWeKnowandWhat

weCanDo,BlackwellPublishingLtd.,OxfordU.K.&CambridgeU.S.A.26. Olweus,D.(1995)PeerAbuseorBullyingatSchool:BasicFacts

andaSchool‐BasedInterventiononProgram.JournalProspects,Vol.25,No.1,March,SubjectCollection:Humanities,SocialScienceandLaw.



27. O’MooreM.şiMintonS.(2004)DealingwithBullyinginSchools,PaulChapmanPublishing,London.28. PerseE.M.(2001)MediaEffectsandSociety,Taylor&Francis.29. RiversI.,DuncanN.şiBesagV.E.(2007)Bullying,AHandbookfor

EducatorsandParents,PRAEGER,Wesport,Connecticut.30. Rosenthal H. (2008) Encyclopedia of Counseling, Routledge,

Taylor&FrancisGroup,NewYork.31. Salome J. (2008)Curajuldea fi tu însuţi, EdituraCurteaVeche,

Bucureşti.32. ShapiroS.şiSkinulisK.(2012)Cumsădevenimpărinţimaibuni,

EdituraHumanitas,Bucureşti.33. Smith, P.K. (2003) Violence in Schools: The Respons in Europe,

publishedbyRoutledgePalmer,NewYork.34. Smith P.K. şi Sharp S. (2003) School Bullying, Insights and

Perspective,Taylor&Francise‐Library.35. Smith P.K., Pepler D. şi Rigby K. (2004)Bulling in Schools:how

successfulcaninterventionbe?CambridgeUniversityPress,NewYork.36. Stoica–ConstantinA.(2004)Conflictul interpersonal.Prevenire,

rezolvareşidiminuareaefectelor,EdituraPolirom,Bucureşti.37. Şoitu L. şi Hăvârneanu C. (Eds.) (2004)Agresivitatea în şcoală,

InstitutulEuropean,Iaşi.38. Swearer S.M., Espelage D.L. şi Napolitano S.A. (2009) Bullying

preventionandintervention,TheGuilfordPress,NewYork.***http://viatafaraviolenta.wordpress.com/,accesatîniunie,2013.


SOCIALCOHESION’SDISTURBINGFACTORS.VIOLENCEANDTERRORISMINSCHOOL

CarmenPalaghia[1]

AbstractTheissueregardingtheviolentdemonstrationswithindifferentsocialenvironmentsrepresents, in the context of contemporary society, including the Romanian Socialarea, a priority and a fundamental domain, for both scientific research and forspecializedsocialcourts intervention.Theeducationunit issignificantlyaffectedbythedeflectivebehaviorsofthestudentsandalsotheothercategoriesofparticipantsto theeducationaland trainingactivities.More thanother social spaces, theschoolrequiresanimmediateintervention,appropriate,and,aboveall,professional.

Keywords:pupils,schoolviolence,terorism,

deflectivebehaviors

Introduction

The problem of violent manifestations (Finley 2007) in differentsocialenvironmentsrepresents, in thecontextof contemporarysocie‐ties,includingtheRomaniansocialspace,apriorityandafundamentalarea,bothforscientificresearchandfortheinterventionofspecializedsocial resorts. The school institution is affected, significantly, by thedeflectivebehaviorsofthestudentsand,atthesametime,oftheothercategories of participants in the educational and training activities.Morethanothersocialspaces,schoolrequiresanimmediate,adequateand,mostofallaprofessionalintervention.Thereisadiversityofformsofviolencethataredisplayedintheschool

environment: verbal violence, physical violence, destruction of goods,thefts,drugsconsumption,sexualviolenceandevenarmedaggressions.

[1]Asistentuniv.DepartmentofSociologyandSocialWork,FacultyofPhilosophy

andSocial‐PoliticalScienvces,„Al.I.Cuza”UniversityofIasi,Bd.CarolI,no.11,700506,tel.:0762.298.324,e‐mail:[email protected].



School violence oscillates between physical violence, extremelymediatedlatelyandthenumerous“incivilities”,whichaffecttheschoolenvironment. It is associated in generalwithurbanviolence,with theoutskirts, the difficult urban areas, where poverty is predominant(Cusson2006).School violence (Ferréol and Neculau 2003) has as causes factors

outside the school, such as the family environment, the socialenvironmentandthepersonalityoftheindividual.Nevertheless,schoolitselfmayrepresentacause,asourceofviolence,becausethedeflectivebehaviors of the studentmay be originated in a poormanagement oftheclass, situation thatappearsespeciallywhentheprofessorhas thedesiretoexertapower.Thedeviationsinbehavior(Bryant2011)suchas truancy, absenteeism, lying, vagabondage, being rude to the pro‐fessors, violence towards the colleagues, are more and more seenamongststudents.Schoolresistance(Neamţu2003)isrepresentedbyarefusalofthenormsandvaluesthatshouldbespecificfortheschool’sculture,causedbytheawarenessoftheyoungpeopleregardingthefactthattheseareincompatiblewiththeworldtheylivein.Theviolentacts(ŞoituandHăvârneanu2004)areexpressedbystu‐

dents on themore vulnerable professors, through verbal aggressions,insultsorevenhittingthefaculty.Othertimes,violence(Jigău,Liiceanuand Preoteasa 2006) come from the faculties who don`t wish to bevulnerableanddisplay“authority”throughrecklessgestures.Thedeviantbehaviors (ClinardandMeier2011)of the studenthave

becomelatelymoreandmoreviolent,andtheaggressorsareyoungerandyounger. Violence in school (Olweus 1993) is expressed in numerousforms:usinghumiliatingnicknames,bullyingyoungerstudents, sexualharassment, quarrels between both boys, and girls. The mass‐media(Perse 2001) increasingly shows quarrels between students in theschoolinstitutions(studentsusemobilephonestofilmtheseincidentsandpost themonthe internet).Ouryoungpeopleareveryvulnerabletothemessagessendbythemedia(Nakaya2008)especiallytelevision,whichhaslowqualityproductions,spreadingmediocrityanddeflectedmodels of behavior. Because there is an uncontrolled consumption ofinformationandmass‐media (Gentile2003)productions, there is alsothe risk tohavedeflectedbehavior. It is useful to convey information



with news programmes but re‐enacting crimes, rapes and other anti‐social fact is completelyharmfull, because theese canbeadoptedasabehavioralmodel.Verbal violence (Finley 2007) and the psychological one affect the

self‐esteemof the student.They feeldevalued; they lose trust in theirown possibilities, becoming anxious. “Normal” conflicts (Stoica‐Con‐stantin2004)betweencolleaguesproducedisplaysofviolencecausedby misunderstandings, incompatibilities between the desires of thestudent or incompatibilities of status. Boys and girls fight in school,because here theymeetmost often the so called “enemies”. Students(Smith,PeplerandRigby2004)whoreceivetheleastofattentionfromprofessors are the ones who show the most violence towards theircolleagues. Childrenwho come frompoor environments,whowitnessviolence in their own families (Muntean and Muntean 2011) are theoneswhofightmostoftenwiththeircolleagues.Someteenagersbelievethatonlythroughviolencetheycansolvetheproblemstheyhavewitheach other. These acts of violence, represent a phenomena to whichboth family, school and the entertainment industry,mass‐media havecontributed.Investigatingandmeasuringthevariousformsofdisplayingdeflected

behavior–indiscipline,behaviordisturbances,inadaptationtothescho‐ol environment, “school resistance” that can have a character of pre‐delinquencyor/anddelinquency,bothintheschoolenvironmentandinthe family andproximity environment, represent amajor objective ofour research.Wewish to consolidate the concreteways of supportingschool, of the education institutions by finding levers that engagecooperationbetweentheschools, familyand localauthorities inorderto reduce the deflected behavior and we suggest concrete ways ofactionandcontrol.Wehave“x‐rayed”theattitudeofstudentstowardsschool,thefrequencyofskippingclass,disciplineintheclass‐room,theattitudetowardstheprofessorandtheschoolproperty.

Violenceandterrorisminschools

The phenomenon of bullying („terrorism” – Cusson 2006, p. 95) inchildhoodappearsinthespecialliterature,atthebeginningof1970,in



Norway. It is one of the main problems of contemporary societies,which represents a reason of concerc, becoming of public interest inmanypartsoftheworld:GreatBritain,Sweden,America,Australia,etc.At international level, the specialty studies (Garandeau, Cillessen andAntonius2006)summarizea fewtendenciesof thedisplayedformsofviolence in contemporary school, of which we remind: passing fromphysical, direct, visible, legitimate and encouraged aggressivity,sometimes, to more subtle forms, masked under an aggressivity ofsymbolictype,locatedatthelevelofthepromotedvalues,atthelevelofthetypesofrelationships fromtheschoolspaceandthe impositionofcertain desirable models of behavior; the proliferation of violence inschoolthatsubstantiatedinthedifferencesofethnicity,religion,socialstatus or gender; the multiplication of the forms of violence onprofessors; the increaseof thenumberof the seriousviolencepheno‐mena, that fall under the incidence of the law (crimes, rapes, usingguns)followinganescalationofviolenceinsociety;thediffusionoftheviolence phenomena outside school or in the immediate vicinity ofschool,totheactualschoolspace.[1]Inordertocolorthegeneralconceptofaggressivity,theAnglo‐Saxon

special literature (Şoitu and Hăvârneanu 2003) uses the followingterms: aggression, aggressivity, aggressiveness, mobbing, bullying.Therefore,thetermaggression(Olweus1978)meanscommittinganactwithout being provoked (an attack consumed in a physical or verbalplan),aggressivityreferstothenormalcomponentofpersonality,latentaggressivity, thepotential to commitattacks, aggressiveness is a staterelatively favorable to the committing of an aggression, supported bycertain traitsof theperson, thatcanbeexpressedas formsof sociallyadaptedaggressivity: competitivity, combativeness, initiative, courage,ambition,etc.Mobbing(Elliot2003)refers togroupattacks,producedbychildrentoanotherchild,actuallythesenseofthistermiscoveredbythenotionofbullying(Swearer,EspelageandNapolitano2009)thatrefersbothtoattack/terrorization/groupintimidationandtoindividualone, and bullying (Rivers, Duncan and Besag 2007) is an act of longtermviolence,bothphysicalandmental,initiatedbyanindividualora

[1]http://viatafaraviolenta.wordpress.com/.



group and directed against another individual who cannot defendhimselfinthatcontext(ŞoituandHăvârneanu2001p.32).„The terrorist child projects the threatening shadow on many

playgrounds. He is the type of child who likes to intimidate thosearoundhim,especiallyiftheyaresmallerthanhim.(...).Childrenofthiskind feeloften terrorizedandmanipulatedby themselves.Wanting torespondinthesamewhy,theylearntobestrong, imitatingthestrongone,especiallytheirparents.”(ShapiroandSkinulis2012).Terrorism(RomanianDEX1998p.1088)isdefinedasthetotalityof

theactsofviolencecommittedbyagroup,inordertocreateaclimateofinsecurityandpresentitselfasaformofaggressivity.Aggressoruse,inasystematicanddeliberatemannerviolentmeansorthreatsmeanttocreate fearandmistrust,panicand insecurity, ignoringanyhumanita‐rianformsintheschool.Theconceptofbullying(terrorism)isusedalso“in the casewhere the same student is the object of repeated offense(Olweus1995).Thetermmeansapersecutionrelationship:thevictimis harassed, humiliated, robbed repeatedly, and terrorized.” (Cusson2006, p.95). In the definition of terrorism theremust be a “disequili‐briumofpower,arelationshipofasymmetricpower,thestudentwhoisexposedtothenegativeactshasdifficultiestoprotecthimself”(Olweus,1995). The authors of the studies regarding terrorism in the schoolspace(Olweus1995;SmithandSharp2003;O’MooreandMinton2004;Cusson2006etc.)have their focuson two categoriesofpeople: thosewhoabuseandthosewhoarethevictimsofabuse.Itseemsthatterro‐rismwithintheschoolspacehasnootherpurposebutthepleasuretoterrorize,tointimidate.Theterrorizingactwithintheschoolspacecantakemanyotherforms,somearedirect,physicalabuses,hitting,othersare verbal, such as giving nicknames, mocking; the indirect ones areoftengossipandrumors,badmouthingotherpeopleorexcludingthemfromthegroup.SmithandSharp(2003)presentaseriesofresearchesthatshowthat

playgroundsarethemostfavorableforaggressionacts,beingtheleastsupervised.Aggressionactsinschooltakeplaceonthehallways,intheclassroomsor in other spaces andoftenhappenbetween twopeople,without involvinga largergroup.Researchers suchasOlweus (1991),Lane (1989), Farringhton (1993), have demonstrated the fact that



aggressors who repeated this kind of aggression acts in adolescencethree,fourtimesbecomeadultswithantisocialbehaviors.Astudymadeby Bjorkqvist, Lagerspetz and Kaukainen in 1992 showed that boysabuse physically and girls verbally, boys aggress directly, girls do itindirectly. Direct Aggressivity is easier to measure, becomes moreobvious,whilsttheindirectonespecifictothefemininegenderwasandstillisunderestimated(SmithandSharp,2003).ClaireGarandeauandAntoniusCillessen(2006)havemadeastudy

onindirectaggressivity,onitslackofvisibilityandonmanipulationinthe groups of equals. The authors show that recent studies makereferences toassociation,affiliation,popularityandsocial intelligence.Itwasprovedthatthereisanassociationbetweensocialrejectionandaggressivity. Children rejected by the peer group are generally moreaggressivethantheoneswhoarenotrejected.Whenterroracts(bullying)(Lee2004)happeninthestudent`sclass,

mostofthemareawareoftheseandarepresentwhenthesetakeplace.Whenchildrenarewitnessingthevictimizationofoneofthecolleagues,theirbehaviorcanneverbeneutral.Theycanchoosetobeonthesideof the victim, to take part in an active way in the abusive act or toremain passive. The aggressors present a strong need to dominateothers and to have a positive attitude towards violence (Smith 2003)factthatdeterminesthemtohurtsomeone,preferablyonlyonetarget,they have difficulties to empathize. Generally, even in the absence ofwitnesses. It is not likely for a personwho is part of a group or hasfriends to be the target of an attack; friendship has a protective role,aggressivechildrenchoosingtheirvictimsamongsttheisolatedones.In those schools located in the areas that have a high rate of

criminality, the risk to become the target of violence phenomenaincreases and for students, there is a higher risk todevelopdeflectedbehaviormodels,followingthefactthattheyhavelearnedthemodelbyobserving it. Aggressivity in the school (Şoitu and Hăvârnenu 2001)environment is displayed also by some people outside school andusuallytakesplaceattheschoolgate,hemostofthetimethegangsact(GrecuandRădulescu2003)andtheyaskstudentswhentheyexit forvaluable goods, and if they don`t receive them, students are being



threatenedand evenbeaten.Not a few times, the facultieshad to askhelpfromthepolicetoresolvethiskindofconflicts.Thecaseofchildrencriminalsandgangs iswellknown.“Terrorism

showsitsfacewhensomeonewanttoimposeonustheirpointofview,his way of seeing things, his way of being. When someone tries toattract us in an actionwherewe don`t recognize ourselves.” (Salomé2008,p.134).Wewouldcallit,startingwiththisdefinition,asbeinganact of terrorism also the attempt of gangs to attract within the gangthose studentswho feel drawn to the idea of havin an affiliation to agroup, even if they don`t find themselves in the activities within theband, or in theway inwhich themembers of the gang think and act.They can be aroused, provoked, insulted, ridiculed, humiliated, beingvaluedonlywhentheyarerecognizedaspartofthatband.Gangs (Grecu and Rădulescu 2003) develop their own subculture.

We can talk about the violence determined by gang rivalries or thedomination of one gang in the school when two or more studentsknown to belong to the gang commit together a violent act; when astudentcommitsaviolentgangwiththesupportofthegang,asaformofintimidation;agangleadercommandsaviolentact;agangreceivesdifferent rewards as a result of a violent act. The violent act (Finley2007)isprecipitatedwiththegang(writingthegraffitimessageofthegang,anothergangerasesthegraffitimessage).Itcanhappenthatthegangs from the urban environment take control over the school. Thishappensbyaskingan“entrancefee”whengoing intotheschoolorbyasking a “protection tax” from the students that do not want to bebeaten by the members of the gang. Children express a need forsecurity, and joining a gang represents a way of fulfilling this need.Somestudentsintegrateinaganginordertoprotectthemselvesfromthe abusive situation from home, others join gangs to get protectionagainsttheaggressionsoftherivalgang.Teenagers joinsuchgangs inorder tobeacceptedandvalue, things that theyarerefusedby familyandschool.Violence in the school environment (Jigău, Liiceanu and Preoteasa

2006) is displayed also by people outside school and many times ittakes place “at the school gate”. Most of the time gangs (Grecu andRădulescu2003)acthere,askingthestudentswhenexitingtheschool



for their valued goods, and if they don`t give them, the students arethreatenedandevenbeaten.Notafewtimestheprofessorshadtoaskhelp from the police in order to resolve such conflicts. Teenagers(Banciu, Rădulescu and Voicu 1987) are trying, by these behavioraldisplays(suchasbelongingtoagang),toaffirmtheirindependenceandmoralautonomy.Theseactsdonotbringprejudicetothesocialvalues,butaffectand/break themoralnorm,bringingprejudicesmore to theone that commits theacts than tohis entourage. Suchadeviant force(Connor2002)withamoralcharacter,highlightsthesituationofthoseteenagerswho livewithgreat intensity thespecificdisturbanceof theadolescence years and who, because of an inadequate family climateandofsomeeducationalerrorsproveareducedcapacityofadaptingtothe normative exigencies imposed by the community. As a structure,these groups are formed,mostly, by young people, who have seriousproblems in socializing, which may constitute an increased risk ofdisplayingdeviantbehaviors.Thestreetgroups (GrecuandRădulescu2003) appear as a protest reaction to the norms and the values of asociety.Theindividualsintegratedinthesegroupsconfrontthemselveswithafeelingofblockageofpossibilitiesandaccessmeanstothesocialvalues and goods. Because of that, each group, subculture (Grecu andRădulescu2003)isdefinedbyaseriesofspecificnormsandvaluesthatsometimecontradictwiththesystemofdominantvalues.Thechildbecoming irresponsible(Miftode2010)happens ina true

“culture of illiterateness”, a “culture of inculture”, of violence and ofsocial parasitism.The studentmay question the necessity of going toclasses, as long as others, like him “are doingwell”without studying.Thiskindofthinkingisfrequentlymetamongstinfluenceablestudents.As a consequence, the personal frustration and self‐victimizationfeelings of the individualswhoare in the post‐dropout phase, lead totheappearanceofdisplayingatrue“cultureofilliterateness”.Presentingthe typology of illiterateness is necessarywhen there area of scienceanalysis deals with the causes and the effects of the school dropoutpehnomenon.The requirementsof the institutionalized school systemarethemaincausethatmakesthisphenomenongrows.Achildwhonolongerusesthestudytimeforschoolactivitiesforsurewillcommitto



other activities less useful for study and for his current developmentprocess(Miftode2010).Theaudiovisual (Drăganet. al.2009) is competingwith the school,

withthedifferencethathisrepresentativesbelievetheyhavetherightto present no matter what, and the responsibility for what is beingwatched is in thehandsof theadultwhocan switch the channel.Themodelspresentedbythemedia“produceamentallaziness”,recommendcomfort, “promote superficiality”. To better understand the formationprocess of responsibility on onehand, and the cultureof illiterateness(Miftode2010)ontheotherhand,wemustpointoutthesocialreality.The transformations in the family (Ciupercă 2000) area attractednumerous changes in the behavior of children in the sense that themonopoly of family on themhas reduced following themultiplicationandthediversificationofsocialservices, including thedecreaseof theclaims of the individual. Often, the abandonment of education isconnected a lot with the role of the individual to obtain subsistencemeans (FerréolandNeculau1999)byperformingsomeunspecializedactivities,forsociallyprivilegedindividuals.Illiterateness (Miftode 2010) must be understood not only as the

incapacityofthepersontoreadandwrite,butalsointhesensethatheis unable to use the training and the education received at school, inorder to adapt to the social and professional requirements. In factilliteratenessisinadirectrelationshipwithsocialfailure,andthisisinadirectrelationwiththe irresponsibilitydegree frequentlydisplayed intheschoolbehaviorofthechild.In the case of criminal children andgangs (Miftode 2010) students

simulate roleswhichare inadequate for their age and status, such as:“theguywhomakesmoneyoutofanything”,“theslicker”,“theguywhomakesitonhisown”,etc.andarenotawareofthefactthattheydonotknow how to read andwrite. For them there are also other ways tosucceedinlife.Schoolisnotaplacewherestudentscanshowtheir“trendy”clothes,

butaspacewherethestudentshouldcommitthetimespendsthereforstudy(Miftode2010).Violence(Debarbieux2003)canbepreventedinschoolswhenthechildrenarenot inclinedto thenumerous factorsofrisk. It isnecessary toactivatecertainmechanisms tomake thestudent



responsible, inthe faceofsocialnorms,whichmeans, ina firstphase,toeliminate “the group image” by introducing school uniforms andregimentalrolls(Miftode,2010).

Effectsofterrorismintheschoolspaceonthevictims

Specialtizedliterature(Knapp,JongsmaandDimmitt2012)presentsprogrammes with a didactic approach that especially involve bothcounselingthevictimofbullying,andtheaggressors.Bullying(Olweus1995) is a form of aggressive behavior that presents a series ofcharacteristics, suchas fearmanifestedbythevictimandtheevil thattheaggressordoestothevictim.Bullying(Olweus1995)alwaysimpliesarelationshipofdifferentpowerbetweenaggressorandvictim.Usuallyis a formof aggressivity that isnotprovoked, and themain characte‐risticisrepetition;asingleactofaggressiondoesnotrepresentanactofbullyingbetweenchildren.(Olweus1995).Terroristacts(Cusson2006)fromschoolmustbepunished,untole‐

rated, having serious consequences on the victims.Measuresmust betaken because the consequences on the victims may be disastrous.Therearephysical,mentalharms,sometimesthedeathofthevictim,bymurder or suicide. The victims of bullying (Smith and Sharp 2003)display a low self‐esteem, keeping inside a series of psychologicalspecific issues, such as depression, loneliness, low self‐esteem, schoolphobiaandsocialanxiety;theyareusuallypeoplewithoutpopularityintheirpeergroup,theyarepassiveandhaveinefficientresponsestotheattacksofaggressors.Manypersonswerethevictimsofaggressivityinschool(Gillham1981)buthavenevertalkedaboutwhathappenedoutoffear,theydidn`tbelievetheycouldchangesomething,ortheyblamedthemselvesforwhathappened.Thesepeopledisplayalowself‐esteemand have depressive tendencies. Although at adult age they live anormal life, these sorts of experiences can produce long term effects.Thereisthepossibilitythatself‐victimizationcreatesnegativeeffectsorthatlowself‐esteemcausesapersontobecomemoreeasilythevictimof aggressive acts. Professors and parents often are not aware of thefact that thoseaggressions takeplace,becauseneither thevictimsnor



theotherplayersintheaggressionact(Garandeau,CillessenandAnto‐nius2006)communicatewiththem,especiallyinthespacewheretheyspendschoolbreaksandintheplayground.Therearesituationwherefacultiesareaggressed,especiallyverbally,andtheirauthorityisdimi‐nished.The victims (Garandeau, Cillessen andAntonius 2006) can become

themselves aggressive persons, adopting an assertive behavior; theybecomeanxiousintherelationshipswiththepeoplearoundthem.Theyare not confident in themselves, they become withdrawn, they don`tinteract anymore in the peer group. There are situations where theychoose to no longer go to school because they fear of meeting theabusersagain.Somepeoplesaytheywerebothvictimsandaggressorsat thesametime.Aggressiveacts(Olweus1978)canbecruelandcanhurtboththebodyofthevictimsandtheirsoul.Therolesofthestudentinvolveintheschoolaggressivityare:aggressor,victim,studentsunin‐volved in the aggressivity act (neither aggressor, nor victim). Thestudents are aware most of the time of the deviant acts within theschool, they knowmost of the abuses that take place, but they don`tdeclare these, starting from the idea that they cannot change theexistingsituation.Theaggressor(Rosenthal2008)alsoneedssupporttochange.Chil‐

drenwhoaggresshaveahighself‐esteem;they tendtobemegaloma‐niacs and psychologically defensive. Many times they are part of anentourage and act in an aggressive way, being influenced by thepressureofthegroup.Theywanttoseemtough,avoidingtobeaggres‐sed.Thereareleadersofthegroupofaggressorswhousuallyhavetheinitiativeandthosewho followthemparticipate in theaggressionact.School is the most capable to stop this kind of behaviors, applyingmeasuresmeanttoreduceschoolaggressivitywithinthespaceofstudy.Professors ignore such situation where students are divided in

aggressorsandaggressed,andtheschoolprovestobeinefficientintheprocess of changing the behavior of those students who becomeaggressors,nothavingprogramsforvictimrecoverytoencouragethemtoriseagainstactsofthiskind.Thereisnoschoolwithoutdeviance,butwhatisimportantisthemethod,theprocedurethattheschoolappliesin such cases. Smith and Sharp (2003) believe that studentswho are



worriedorupsetcannolongerfocusonstudy,sometimeschoosingtoskipclasstoavoidbecomingvictimsofaggressivityintheschoolspace.Later, there are presented also the difficulties of relating with theoppositesex,fearofintimacy,notrecognizingtheownvalue,mistrust.Themostsevereconsequencesarethosewhensuicideactsareused.

Conclusions

It isnecessary tohavevalid tools to identify the childrenwhopre‐sent risk at very young ages, followed by a reorientation from thesedestructiverouteswithoutignoringtheprobleminthehopethatitwillresolvebyitselfbecauseforsureitwillnotgoaway.Theincidenceshallbehigherintheabsenceofsomeinterventionsandadequatesupport.Itmust be considered that, before developing interventionmore acces‐sible andmore efficientmodels, wemust focus on prevention. Thosewhoapproachviolenceintheschoolenvironment,andalsothesewhotake decisions, must understand the indestructible relationship bet‐weenearlylifeexperiencesandphysical,emotional,socialandcognitivehealth.Thechangesatculturallevelcanbeproducedonlybyprovidingrich experiences at cognitive, emotional, social and physical level.Before society offers these experiences, it is necessary to educate re‐garding the development of the child. The education of the professorand of the parents must be continued by a development of the re‐searches regarding the impact of positive experiences on child`sdevelopment. All these must be used in the same time with imple‐menting and testing some programmes that enrich the life of thestudent and his family, and also early identification programs andproactive intervention. Professors must be encouraged to fight theweakness thatmakes them say that theyhavenoknowledge of theseproblems,thestudentswithdelinquencyriskmustbecomefitforalifein society, and the school, as a controlled environment, has thepossibility to be build, organized and managed in such a way thatchildren are in a permanent state of safety and that the occasions tocommit violence acts are reduced. It was proved that the efficient



school in terms of education is also efficient in terms of violenceprevention.It isnecessary tohave cohesionbetweeneducational teams,where

the school principle rallies his partners and eachmember of the staffknowseach student.The school is capableof changing the fateof thestudents,becominganefficientschool (effectiveschooling),wheretheprincipleappliesleadershipbothfortheeducationalstaffoftheschool,andalsoforthestudents,theprofessorsarestrict,maintaintheirsenseofreality,arecloselyfollowingtheprogressofthestudents,encouragethem in theprocessofself‐improvement,keeporderanddiscipline inthe class without using punishments, parent are encouraged by theschool`steamtoparticipateinthepedagogicalprojectandthestudentshavetheopportunitytoberesponsibleinclass.Starting with the harmfulness of the increasingly violent behavior

seenintheschoolenvironmentandwiththeneedto intervenewherethisproblemprovestobemoreandmoredifficulttocontrol,disturbingeven theadequateperformanceof the training‐educationprocess andthe general climate of the school, the objective is to monitor theinterventiononthisphenomenon.Wehaveshowed,thatinmostcases,the causes of violence are a combination between factors concerningfamily,communityandtheeducationalinstitution;theresponsibilitytointervenetodecreasethebehavioralproblemsofthestudentsdoesnotexclusivelybelongtotheschool;theschoolmustbesupportedbothatfinancial‐materiallevel,andathumanandinformationallevel.Responsibility isthe“bigregulatorofsocial life”,andalsocausesto

“give repair works” to the victims of the antisocial deeds, deviant orcriminalactions. In theschool space, responsibilitymeans, inessence,torespecttheschoolrules,andinthesocialspace, itmeans, infact,tobehaveasagoodcitizen.Inordertoavoidschoolorsocialsanctionsfordifferent forms of deviance, the student must be formed within thefamily inaspiritof responsibility,whichmeansbeingaccountable forthecommittedactsandtheirconsequences.Inordertoimpose“schooldiscipline” and to have respect for the law it is necessary that any“crime” to engage a sanctionproportionalwith the seriousness of theact.Theconcerningdynamicsoftheviolentbehavioramongstudentsisexplained,hypotheticallyspeaking,by ignoringthesanctionsprovided



for the committed deeds (breaking certain provisions of the schoolregulation, breaking behavior norms in community, etc.) The respon‐sible behavior of students and the reduction of the deflected, violentbehaviors of the students, both in the school space, and in the socialspace, generally depend, in essence, on the improvement of schoolduties.Responsiblebehaviorsaretaughtthrough“familysocialization”,butmost of all through school education and, also through a general“societaleducation”.

References

1. BanciuD.,RădulescuS.andVoicuM.(1987)Adolescenţiişifamilia,EdituraŞtiinţificăşiEnciclopedică,Bucureşti.2. BryantC.D.D.(2011)TheRoutledgeHandbookofDeviantBehavior,

Routledge.3. Ciupercă C. (2000) Cuplulmodern între emancipare şi disoluţie,

Tipoalex,Alexandria.4. ClinardM.B. andMeier, R. (2011) SociologyofDeviantBehavior,

Wadsworth,CengageLearning.5. ConnorD.F.(2002)AggressionandAntisocialBehaviorinChildren

andAdolescents,TheGuilfordPress.6. CoteanuI.,SecheL.andSecheM.(Eds.)(1998)Dicţionarexplicativ

allimbiiromâne(DEX),EdituraUniversEnciclopedic,Bucureşti.7. CussonM. (2006)Prevenireadelincvenţei, EdituraGramar,Bucu‐

reşti.8. Debarbieux,E.(2003)Schoolviolenceandglobalisation.Jurnalof

educationaladministration.Violenceinschools,vol41,no6,pp.582‐603.9. Drăgan I. et. al. (2009)Reprezentareaviolenței televizuale șipro‐

tecțiacopilului,EdituraVanemonde,București.10. Elliot P.G. (2003) SchoolMobbingandEmotionalAbuse: See It–

StopIt‐PreventIt(withdignityandrespect),Taylor&Francis.11. Finley L. (2007) Encyclopedia of juvenile violence. Greenwood

Press,Westport,Connecticut.London.12. FerréolG.andNeculauA.(Eds.)(1999)Aspectepsihosocialeale

sărăciei,EdituraPolirom,Iaşi.



13. FerréolG.andNeculauA.(Eds.)(2003)Violenţa.Aspectepsihoso‐ciale,EdituraPolirom,Iaşi.14. Garandeau C., Cillessen F. and Antonius H.N. (2006) From In‐

direct Aggression to Invisible Aggression: A Conceptual View on Bul‐lyingandPeerGroupManipulation.AggressionandViolentBehavior,11,pp.612‐625.15. Gentile D.A. (2003) Media Violence and Children A Complete

GuideforParentsandProfessionals,GreenwoodPublishingGroup;16. Gillham B. (1981) Problem Behaviour in the Secondary School,

PrintedandboundinGreatBritainbyBiddlesLtd,GuildfordandKing’sLynn.17. GrecuF.andRădulescuS.M.(2003)Delincvenţajuvenilăînsocie‐

tatea contemporană. Studiu comparativ între StateleUnite şiRomânia,EdituraLuminaLex,Bucureşti.18. JigăuM.,LiiceanuA.andPreoteasaL. (2006)Violenţa în şcoală,

EdituraAlphaMDN,Bucureşti.19. Knapp S.E., Jongsma A.E.Jr. and Dimmitt C. (2012) The School

Counselling and School SocialWork. Treatment Planner, published byJohnWiley&SonsInc.,Hoboken,NewJersey.20. LeeC.(2004)PreventingBullyinginSchools,AGuideforTeachers

andOtherProffesionals,PaulChapmanPublishing,London.21. Miftode V. (2010) Tratat de Asistenţă Socială, Editura Lumen,

Iaşi.22. MunteanA.andMunteanA. (2011)Violenţă, traumă,rezilienţă,

EdituraPolirom,Iaşi.23. NakayaA.C.(2008)MediaViolence,ReferencePressInc..24. OlweusD.(1978)AggressionintheSchools:BulliesandWhipping

Boys,HemispherePublishingCorporation.25. OlweusD.(1993)Bullying inSchools:WhatWeKnowandWhat

weCanDo,BlackwellPublishingLtd.,OxfordU.K.&CambridgeU.S.A.26. Olweus,D.(1995)PeerAbuseorBullyingatSchool:BasicFacts

andaSchool‐BasedInterventiononProgram.JournalProspects,Vol.25,No.1,March,SubjectCollection:Humanities,SocialScienceandLaw.27. O’MooreM.andMintonS.(2004)DealingwithBullying inScho‐

ols,PaulChapmanPublishing,London.28. PerseE.M.(2001)MediaEffectsandSociety,Taylor&Francis.



29. RiversI.,DuncanN.andBesagV.E.(2007)Bullying,AHandbookforEducatorsandParents,PRAEGER,Wesport,Connecticut.30. Rosenthal H. (2008) Encyclopedia of Counseling, Routledge,

Taylor&FrancisGroup,NewYork.31. Salome J. (2008)Curajuldea fi tu însuţi, EdituraCurteaVeche,

Bucureşti.32. Shapiro S. and Skinulis K. (2012) Cum să devenim părinţimai

buni,EdituraHumanitas,Bucureşti.33. Smith, P.K. (2003) Violence in Schools: The Respons in Europe,

publishedbyRoutledgePalmer,NewYork.34. Smith P.K. and Sharp S. (2003) School Bullying, Insights and

Perspective,Taylor&Francise‐Library.35. SmithP.K.,PeplerD.andRigbyK.(2004)BullinginSchools:how

successfulcaninterventionbe?CambridgeUniversityPress,NewYork.36. Stoica–ConstantinA.(2004)Conflictul interpersonal.Prevenire,

rezolvareşidiminuareaefectelor,EdituraPolirom,Bucureşti.37. ŞoituL.andHăvârneanuC.(Eds.)(2004)Agresivitateaînşcoală,

InstitutulEuropean,Iaşi.38. SwearerS.M.,EspelageD.L.andNapolitanoS.A. (2009)Bullying

preventionandintervention,TheGuilfordPress,NewYork.***http://viatafaraviolenta.wordpress.com/,accesedinJune,2013.

Economiasocială.Perspectiveempirice

Socialeconomy.Empiricalperspectives


CADRULINSTITUȚIONALCUIMPACTASUPRAECONOMIEISOCIALE

SimonaMariaStănescu[1]

RezumatArticolul trece în revistă instituțiile internaționale și naționale cu impact asupradomeniului economiei sociale. Întrebarea de cercetare care a stat la baza acestuidemersștiințificeste:ceinstituțiiauresponsabilitățiînactivitățilespecificeprivindînființarea,funcționalizareași,nuînultimulrândsprijinireaactivitățiientitățilordeeconomiesocială.Dinpunctdevederemetodologic,cercetarea[2]sebazeazăpeana‐lizadocumentelor socialepublice,metodecalitative și cantitative.Principala limi‐taremetodologicăaunuiastfeldedemersesteacelacănusurprindegraduldeasu‐marealresponsabilitățilorșieficiențaactivitățilordesfășuratedecătre instituțiileidentificate. Acest subiect poate reprezenta fără îndoială un subiect de cercetarepentruviitor.

Cuvintecheie:economiasocială,construcțieinstituțională,administrațiepublică

I.Cadrulinstituționalinternațional

Prima parte a analizei instituționale trece în revistă principaleleinstituțiidelanivelmondialșieuropean.Pentrufiecaredintreelesuntevidențiatemodalitățile specifice prin care se produce un efect directsauindirectasupradomeniuluiES.Principalulobiectivalacesteianali‐zeinternaționaleestedeaevidențiaamploareapecarefenomenuluioareîn întreaga lumeșiatențiacare iseacordăînspecial înultimape‐

[1]CercetătorștiințificDr.InstitutuldeCercetareaCalităţiiVieţii,AcademiaRomâ‐

nă,Bucureşti,e‐mail:[email protected].[2]Cercetare realizată încadrulproiectuluiModelulEconomieiSociale înRomânia,

proiect cofinanțat prin Fondul Social European în perioada2011‐2014. Proiectul esteimplementat de către Asociația Alternative Sociale în calitate de beneficiar, în parte‐neriatcuAcademiadeStudiiEconomice,București;Universitatea„Al.I.Cuza”dinIașișiProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltareRomâniawww.profitpentruoameni.ro.



rioadă marcată de crize economie și sociale. Un obiectiv secundar alanalizei instituțiilor internaționale îl reprezintă poziționarea proble‐maticiiESîntr‐unspectrumailargdecâtțaranoastră.

I.1.Instituțiimondiale

I.1.1.OrganizațiaNațiunilorUnite

OrganizațiaNațiunilorUnite (ONU), ceamai importantăorganizațieinternațională reprezintă un actor instituțional a cărui activitate areimpactatâtasupradomeniuluieconomieisociale(ES) înansamblucâtși asupra oamenilor care sunt activi în acest domeniu.Deși economiasocială nu reprezintă explicit unul dintre obiectivele pe care ONU leurmăreșteexplicit,activitățileșiprogrameledesfășurate lanivelmon‐dial contribuieatât laatingereadeziderateloreconomicecât și socialeasumateșideES.AnalizămîncontinuaredimensiunileprincareONUareimpactasu‐

praESdin lumeși implicit înRomânia:construcția instituțională,con‐vențiialestatelormembreșicampaniideinformarecuprivirelarecu‐noașterearoluluientitățilordeeconomiesocială.ConstrucțieinstituționalăPrima dimensiune pe care o analizăm reprezintă construcția insti‐

tuțională.Dintrecele15agențiispecializate[1]și10programe,fondurişialteorganisme[2],BancaMondialășiProgramulNațiunilorUnitepentru

[1] Organizația Internaţională a Aviației Civile (ICAO); Fondul International pentru

DezvoltareaAgriculturii (IFAD); Biroul International alMuncii (ILO); FondulMonetarInternational(FMI);OrganizațiaInternaționalăMaritimă(IMO);UniuneaInternaţionalăpentruTelecomunicaţii(ITU);OrganizațiapentruAgriculturăşiAlimentaţie(FAO);Or‐ganizaţiaNațiunilorUnitepentruEducație,ȘtiințăşiCultură(UNESCO);OrganizaţiaNa‐țiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO); Uniunea Universală a Poştei(UPU);OrganizaţiaMondialăaSănătăţii(WHO);OrganizațiaMondialăpentruProprieta‐teIntelectuală(WIPO);OrganizațiaMondialăaMeteorologiei(WMO);OrganizațiaMon‐dialăaTurismului(WTO);BancaMondială(WB).http://www.onuinfo.ro/despre_onu/‐onu_in_cifre/.

[2]ConferințaNațiunilorUnitepentruComerţşiDezvoltare(UNCTAD);ProgramulNațiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor (UNDCP); Programul Națiunilor UnitepentruDezvoltare (UNDP); FondulNațiunilorUnitepentruPopulație (UNFPA);Pro‐



Dezvoltaresusținșipromoveazădezvoltareaactivitățiloreconomicecuscopsocial.BancaMondialăreprezintă„unadintreprincipalelesursedeasistenţăîndomeniuldezvoltăriipentruțărilelumii”[1].Înmultețărialeglobului,BancaMondialăîncolaborarecureprezen‐

tanții administrației publice centrale a susținut dezvoltarea echiva‐lentului din România a Fondului Român pentru Dezvoltarea. Imple‐mentarea liniilor de granturi specifice programelor „activități genera‐toaredevenit”acontribuit lautilizareaeficientăaresurselor localeșidezvoltarea comunitară cu impact direct asupra coagulării pârghiilorspecifice solidarității sociale. Aceasta din urmă reprezintă una dintrecondițiilecheiealepromovăriiESiarînRomânianiveleîncăinsuficientdezvoltate(Stănescuetal,2011:65).Cureferirelațaranoastră,comu‐nitățile în careau fost implementateproiectealeFRDSaucâștigatex‐periența lucrului împreună pentru o cauză comună (construcția unuidrum,canalizare,diversealtelucrărideinfrastructurăş.a.m.d.).Oastfelde realizare reprezintă una dintre condițiile cheie favorabile creăriicontextului favorabil pentru promovarea și susținerea inițiativelorantreprenoriale la nivel local. Constituirea și dezvoltarea grupului deinițiativă la nivel local precum și identificarea și relaționare pe toatădurata proiectului cu actorii instituționali de la nivel local reprezintăcondițiicomunedereușităpentruinițiativeledeES.Cureferirelaproiecteledemicăinfrastructurăruralăsideactivități

generatoaredevenit,printrealteefectebeneficeasupracomunitățilorbeneficiare menționăm: „evoluții pozitive în ceea ce privește solida‐ritatea socială, relațiile sociale, încredereapopulației îndiverșii actorilocali (primar, consilieri locali, profesori, doctori si asistente, oameniide aceeașinaționalitate, poliție, patronidemagazine),disponibilitatea(la nivel declarativ) a beneficiarilor de a se implica în proiecte comu‐nitare,nivelullordeimplicareînguvernarealocală,incluziuneasocialăaunorcategoriidefavorizate”(MetroMediaTransilvania,2006,p.1).

gramul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP); Programul Națiunilor Unite pentruAșezări Umane (UN‐HABITAT); Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR);FondulNațiunilorUnitepentruCopii(UNICEF);AgențiaNațiunilorUnitepentruAju‐torarea Refugiaților Palestinieni şi Orientul Apropiat (UNRWA); ProgramulMondialpentruAlimentație(WFP).http://www.onuinfo.ro/despre_onu/onu_in_cifre/.

[1]http://www.mae.ro/node/1471.



Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare implementeazăprogramele în „patrumari domenii: reducerea sărăciei și îndeplinireaObiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, guvernarea democratică,prevenireacrizelorșireconstrucție,mediușidezvoltaredurabilă”[1].ObiectiveledeDezvoltarealeMileniuluisunt:1.reducereasărăcieisevere,2.accesuluniversallaciclulprimadeînvățământ,3.promovareaegalitățiidesexeșiafirmareafemeilor,4.reducereamortalitățiilacopii,5.îmbunătățireasănătățiimaterne,6.combatereaHV/SIDAșiatuberculozei,7.asigurareadurabilitățiimediului,8.creareaunuiparteneriatglobalpentrudezvoltare.[2]PentrumaimultedetaliiprivindObiectiveledeDezvoltareaMileniu‐

lui, vă rugăm consultați Anexa 1 Obiectivele de Dezvoltare ale Mile‐niului.Publicațiile internaționale editate de PNUD reflectă interesul con‐

stantpentrudomeniuleconomieisocialeșiaentitățilorspecifice func‐ționăriiacesteia.Raportuldecercetare„Socialenterprise:anewmodelforpovertyre‐

ductionandemploymentgeneration–anexaminationoftheconceptandpractice inEuropeandtheCommonwealthofIndependentStates”afostpublicat în2008dePNUD în colaborare cuunadintrecelemaiactivecolectivedecercetareaES:EuropeanNetworkResearch(EMES).Publi‐cațiareprezintăunadereferințăpentrutoțiceiinteresațideaparițiașievoluțiaîntreprinderilorsocialecaentitățiactivealeES.Carteaincludecomparații internaționale între formele specifice întreprinderilorsociale în țările dinEuropaCentrală și deEst și celedinComunitateaStatelorIndependente.Raportul de cercetare „A framework for action: social enterprise &

impact investing” a fost publicat deUnitedNationsGlobal Compact încolaborare cuRockefeller Foundation în 2012. Exemplele concrete deîntreprinderi socialede succesdepe totmapamondul reprezintăade‐

[1]http://www.mae.ro/node/1471.[2]http://www.onuinfo.ro/odm/.



vărate surse de inspirație pentru toți cei preocupați de schimbareeconomicăcuvalențesociale.Oprezentaredetaliatăainițiativeloreconomicesemnalămînrapor‐

tul „Empowering Lives, Building Resilience – development Stories fromEuropeandCentralAsia”publicatdePNUDîn2012.VolumulincludeșidouăpoveștidesuccesdinMoldovașiRomânia(IncubatoruldeafaceridinBrașov).Nu în ultimul rând, raportul de cercetare „Profit pentru oameni –

raportdedeschidere încadrulproiectuluiModelulEconomieiSociale înRomânia” (2012) a propus o delimitare conceptuală a domeniului ES.Definiția propusă reprezintă un element de originalitate față de alterapoarte de cercetare elaborate în ultima perioadă în România. Con‐fruntândriscurilepecareleimplicăpropunereauneidefiniţiipentruundomeniuasupracăruianuexistăodefinițieunanimacceptată,raportulpropune și o analiză fiecare dintre entitățile ES din perspectiva prin‐cipiilorgeneralerecunoscuteinternaționalcafiindspecificeES.Acestareprezintădeasemeneaunelementdeoriginalitateprintrepublicațiiledeprofildințaranoastră.„Economiasocialăestetipuldeeconomiecareîmbinăînmodeficient

responsabilitateaindividualăcuceacolectivăînvedereaproduceriidebunuriși/sau furnizăriideservicii, careurmăreștedezvoltareaecono‐micășisocialăauneicomunitățișialcăreiscopprincipalestebeneficiulsocial.Earelabazăoiniţiativăprivată,voluntarășisolidară,cuungradridicatdeautonomieșiresponsabilitatepresupuneunrisceconomicșiodistribuțielimitatăaprofitului”(Stănescuetal,2011,p.13).CaorecunoaștereacontribuțieiladezvoltareadomeniuluiESînRo‐

mânia,menționămpreluareadefinițieimaisusmenționateînproiectulde lege a ES lansat în dezbatere publică de către Ministerul Muncii,FamilieișiProtecțieiSociale[1]înseptembrie2012.Indiferentdeformaîncarevafipreluatășiprelucratăaceastădefiniție învariantafinalăalegii, considerăm că luarea ei în considerare în elaborareaunui docu‐ment de importanță strategică la nivel național precum proiectul de

[1] Utilizăm această denumire aMinisteruluiMuncii datorită celei folosite lamo‐

mentul lansării îndezbaterepublicăa legii.De la1 ianuariedenumireaMinisteruluiMunciis‐amodificatînMinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeșiaPersoanelorVârstnice.www.mmuncii.ro



legeprivindESreprezintăoformăderecunoaștereacalitățiidefinițieipropuseșia capacității eidea surprindeesențaacestuidomeniu încănerecunoscut în toate statele lumii și chiarușor controversatdatoritămixuluisocialșieconomic.ConvențiialestatelormembreONUConvențiilelacareauaderatstatelemembrereprezintăasumareala

nivel național a unor angajamente internaționale de protejare a valo‐rilorcomuneprivinddemnitateașirespectareaființeiumane.Transpu‐nerea lorde la idee lamăsuriclaredereglementarestrăbateundrumprestabilit reflectat și în procedurile ONU. Odată discutate în formaDeclarațiilor și a Convențiilor, prevederile sunt implementate la nivelnaționalodatăcuratificareadecătrefiecarestatmembru.Dinpunctdevederealființeiumane,celmaireprezentativdocument

adoptatdecătreONUesteDeclarațiaUniversalăaDrepturilorOmu‐lui(10decembrie1948).Aceastădeclarațieamarcatdeschidereauneinoieredinpunctdevederealgrijiifațădesemeni.O a doua pârghie de relaționare cu ES o reprezintă protecția gru‐

purilor vulnerabile. Înainte de a enumera declarațiile și convențiilerelevate din acest punct de vedere, menționăm faptul că ne asumămrealitatea conformcăreiaES reprezintămaimultdecât inserțiaprofe‐sionalăagrupurilorvulnerabile.EsteadevăratcăproblematicaacestoracontinuăsătrezeascăcelmaimareinteresînstudiulESdarreducereaîntreguluidomeniu laastapresupuneo înțelegereșianaliză limitatăadomeniuluicomplexșiinovatorpecareîlreprezintăES.Deșinuexistăodefinițieunanimacceptatăagrupurilorvulnerabile,

amselectatdintreDeclarațiileșiConvențiileONUpeaceleacareserefe‐rălaprotecțiaunorgrupuriexpuseunuirisccrescutdeexcluziuneso‐cială: copii, femeile șipersoanelecudizabilități.Acestegrupurivulne‐rabile sunt relevante și pentru problematica specifică inserției grupu‐rilorvulnerabilepepiațamunciișievaluareapotențialuluipecareESîlareînacestsens.ConvențiileșideclarațiileONUrelevantedinpunctdevederealcelor

treigrupuridefavorizateenumeratemaisussunt:–ConvențiaasupraDrepturilorPoliticealeFemeilor(20decembrie

1952);



–DeclarațiaDrepturilorCopilului(20noiembrie1959);– Declarația de Eliminare a Discriminării împotriva Femeilor (7

noiembrie1967);–DeclarațiaDrepturilorpentruPersoanelecuRetardMental(20de‐

cembrie1971);–DeclarațiaDrepturilorpentruPersoanelecuDizabilități(9decem‐

brie1975);– Convenția asupra Eliminării Tuturor formelor de Discriminare a

Femeilor(18decembrie1979);–ConvențiaasupraDrepturilorCopilului(20noiembrie1989);–ProclamațiaprivindÎmbătrânirea(16octombrie1992);–DeclarațiadeEliminareaViolențeiîmpotrivaFemeilor(20decem‐

brie1993);– Convenția asupra Eliminării Tuturor formelor de Discriminare a

Femeilor–protocolopțional(6octombrie1999);– Convenția asupra Drepturilor Copilului: protocol opțional asupra

vânzăriicopilului,prostituțieicopiluluișipornografieicopilului(25mai2000);– Convenția asupra Drepturilor Copilului: protocol opțional asupra

implicăriicopiluluiînconflictelearmate(25mai2000);– Convenția asupra Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (13

decembrie2006).[1]Este remarcabil efortul susținut pentru materializarea unui aspect

sesizat și adoptat printr‐o Declarație ONU în textul unei Convenții. Încazul problematicii copilului, timpul scurs între declarația specifică(1959)șiconvențieafostde30deani.Similar,încazulpersoanelorcudizabilități,afostnevoiedeoperioadăde35deanipentrucristalizareauneiabordăricomunedinparteastatelormembreONU.

[1]http://www.un.org/documents/instruments/docs_en.asp?year=1969.



Tabel1.Tabelcronologicreprezentândadoptareaunordeclarațiișiconvențiicuprivirelacopii,femei,

persoanecudizabilitățișipersoanevârstnice

Nr. Problematică Declarație[1] Convenție[2]Numărani

1. Copil 1959 1989,2000(protocolopțional)

30

2. Femeie– drepturipolitice

1948 1952 4

3. Femeile–discriminarea

1967 1979,1999(protocolopțional)

12

4. Femeile– violența 1993 5. Persoanăcu

dizabilități1971 2006

35

6. Persoanăvârstnică 1992

Analizând datele de mai sus, constatăm un interes crescut pentru

rezolvarea problemelor confruntate de femei, în special drepturilepolitice,discriminareașiviolența.Ceamairecentădeclarațiesereferă lapersoanelevârstnice(1992).

Ceamairecentăconvențiesereferălapersoanelecudizabilități(2006).Neîntrebămcuinterescareintreceledouăgrupurivulnerabilevaprimio convenție în celmai scurt timp femeile pentru încetarea diverselorforme de violență care se manifestă în acest sens sau persoanele învârstă.Campaniideinformarecuprivirelarecunoașterearoluluientităților

deeconomiesocială.Nu în ultimul rând, ONU a recunoscut rolul pe care societățile

cooperative,unadintrecelemaireprezentativeentitățideESîljoacălanivelmondial.Din acest punct de vedere, anul 2012 a fost declarat de cătreONU

dreptAnul Internațional alCooperativelor. SecretarulGeneral alONU,Ban Ki‐moon declara „cooperativele sunt o amintire pentru comuni‐

[1]Titlurilecompletealedeclarațiilorsuntdisponibileînenumerareademaisus.[2]Titlurilecompletealedeclarațiilorsuntdisponibileînenumerareademaisus.



tatea internațională că este posibil să se urmărească atât viabilitateaeconomicăcâtșiresponsabilitateasocială”[1].Numeroase organizații internaționale și naționale au organizat pe

parcursul anului 2012 o serie de evenimente dedicate societăților co‐operative. Abordarea logo‐ului propus de ONU în cadrul acestor eve‐nimentereprezintăorecunoaștereunanimăaroluluipecareacesteaîljoacălanivelmondial.SubliniemtotodatăcădintreentitățiledeES,so‐cietățilecooperativesuntsingurelecaresebucurădeunstatutaprobatlaniveleuropean.Totodatămenționăm aici interesul constant dedicat studierii între‐

prinderilorsocialedinperspectivăinternaționalăcomparată.Disemina‐rea exemplelor de bune practici reprezintă una dintre cele mai rele‐vante modalități de informare în vederea sprijinirii unor demersuriantreprenorialesimilareținândcontdespecificulnațional.

I.1.2.NonprofitEnterpriseandSelf‐SustainabilityTeam

NESsTesteunadintre iniţiativelede acompaniere adezvoltării en‐tităţilordeESînRomâniafiindimplementatădeoîntreprinderesocialăNESsTConsulting.AtreiaediţieaCompetiţieiÎntreprinderilorSocialeafost lansată în 2011. Cunoscută drept NESsT în mediul ES de pretu‐tindeni,reprezintăunuldintreprincipaliipromotoriaiîntreprinderilorsociale.Organizație internațională non‐profit, NESsT este activă pe două

continente(AmericaLatinășiEuropa) înzece țăridar impactulglobalseresimteînaproape50dețăridepemapamond.Primulbirouafostdeschisîn1997înBudapestașideserveștecincițări:Croația,RepublicaCehă,RomâniaSlovaciașiUngaria.Birouldeschis în1999 înSantiago,ChileesteactivînArgentina,Brazilia,Chile,EcuadorșiPeru[2].Printre cele mai recente inițiative menționăm organizarea primei

ediții aZilei întreprinderilor sociale (7noiembrie2012,București). Încadrulevenimentuluiauavut locprelegerialeunor invitațidin țarășidin străinătate, au fost diseminate exemple de bunăpractică ale unor

[1]http://social.un.org/coopsyear/.[2]http://www.nesst.org/.



întreprinderisocialesusținutedeNESsTpestetotînlume.Ceiprezențiauavutocazia săachiziționezeprodusele întreprinderilor socialepre‐zenteîncadrulunuiTârgalÎntreprinderilorSocialeorganizatînparalelcu sesiunile conferinței. Întreprinderile sociale care au expusproduseaureprezentatatâtcâștigătoriaiedițiiloranterioarealeCompetițieiÎn‐treprinderilor Sociale, cât și alte cazuridebunăpractică interesate săparticipe laeveniment.CâștigătoriiedițieiNESsTdin2011premiați încadrul conferinței din 2012 sunt: Agapis (Zalău), Village Life (Bucu‐reşti),Mai Bine (Iaşi), Ruhama (Oradea), Gaspar, Baltasar &Melchior(Piscu,Ilfov)șiÎmpreunăpentruEi(BaiaMare)[1].Estesalutabilăsustenabilitateaoferităîntreprinderilorsocialeactive

dinRomâniaprinmecanismefinanciarecomplementare.Dintreceișasecâștigători,doi(inițiativaSănătatedulcegestionardeFundațiaAgapis,Zalău și Atelierul de împletit coșuri de nuiele gestionat de FundațiaRuhama din Oradea) reprezintă inițiative antreprenoriale înființateprin sprijinul FSE. Cele două întreprinderi sociale au beneficiat de ungrant învaloaredeaproximativ20.000deeuroreprezentândpremiulcâștigat încadrulCompetițienaționale„Beneficiieconomicedininves‐tițiisociale(2011)”[2].Extrem de relevant din punct de vedere al scopului asumat prin

prezentul document (analiza cadrului instituțional) este faptul că celedouăinițiativedeESprezentatemaisussuntimplementatecusprijinulindispensabil și nemijlocit al reprezentanților administrației publicelocale.Astfel,prelucrarea fructeloruscatedinproiectulFundațieiAga‐pisesteputernicsusținutăcuspațiușiconsultanțădecătreprimăriadinValeaBarcăului.Înmodsimilar,fabricadecoșuribazatăpenuieleafostposibilădatorităfaptuluicăprimăriadincomunaAvramIancu,județulBihor apus ladispozițiaFundațieiRuhamaun spațiuunde să își des‐

[1] http://www.nesst.org/blog/2012/11/13/a‐avut‐loc‐prima‐editie‐a‐zilei‐intre‐

prinderilor‐sociale/.[2]Încadrulproiectuluico‐finanțatprinFSE„Economiasocială–modelinovatorde

promovare a incluziunii active a grupurilor vulnerabile” implementat prin co‐finan‐țate FSE. Proiectul a fost implementat în perioada 2008‐2011 de către MinisterulMuncii,FamilieișiProtecțieiSocialeîncalitatedebeneficiarîncolaborarecuBernardBrunhes International,EuropeanNetwork of SocialEnterprises, Direcția Generală deAsistențăSocialășiProtecțiaCopiluluisector1,București, IntegraRomânia,DirecțiadeAsistențăComunitarădinTimișoarașiPrimăriaMunicipiuluiPiatraNeamț.



fășoare în mod oportun activitatea economică de împletire. Membriicomunității roma a contribuit activ atât la amenajarea spațiului fosteișcolidezafectatecâtșilatransformareaîntr‐unlocdemuncăoptim.În ambele cazuri, parteneriatul public‐privat dintre o instituție de

statdelanivellocalșiunactoreconomicprivatdetipuluneiîntreprin‐derisocialeaconduslaoutilizareoportunăaresurselorumaneșieco‐nomicelocale.Efectelenuauîntârziatsăapară.Pelângărecunoaștereameritelorprincâștigareacelordouăcompetițiilorșiinvitareadeparti‐cipareladiverseevenimenteșitârguri,veniturileobținutedemembriiîntreprinderilorsocialecontribuielaîmbunătățireacalitățiiviețiiaces‐tora[1].TotcuocaziaZilei întreprinderilorsociale, reprezentanțiiNESsTau

supus atenției tuturor celor prezenți rezultatele preliminare ale unorcercetări privind economia socială în lume și situația întreprinderilorsociale.Rezultatelefinaleurmeazăsăfiepuseladispozițietuturorcelorinteresațiprinintermediuluneicărțicesevapublicalaoediturăpres‐tigioasădinstrăinătate.Lansarevolumuluiesteprevăzutăsăaibălocpeparcursulanului2013.CeamainouăinițiativăaNESsTestesusținereainițiativeiderespon‐

sabilitatesocialăcorporativăaPetrom„ȚaraluiAndrei”.Sumatotalăafinanțărilor disponibile pentru această competiție a întreprinderilorsocialeestede350.000deeuro.[2]

I.2.Instituțiieuropene

Lanivel european,printreprincipalii actori instituționali cu impactasupra domeniului ESmenționămComisia Europeană, Comitetul Eco‐nomic și Social European, Parlamentul European și Consiliul Europei.AcestoraseadaugăoseriederețeleactiveîndomeniulES.

[1]Celedouăexempledeîntreprinderisocialeurmeazăsăfiepromovateșiprinpu‐

blicare înpublicațiileModelede întreprinderi socialepentruromi, respectivModelede întreprinderi sociale pentru beneficiari de venit minim garantat. Cele două pu‐blicațiisunteditatedePNUDîncadrulproiectuluico‐finanțatprinFSE„Modeluleco‐nomieisocialeînRomânia”(2011‐2014).

[2]www.profitpentruoameni.ro



I.2.1.ComisiaEuropeană

ComisiaEuropeanăajucatşicontinuăsăjoaceunrolextremdeactivpentruESdinpunctdevederealstructuriisaleinstituționale.Practic,afostinstituțiacareagăzduiunDirectoratGeneraldedicatproblematicispecificeES.„ÎncontextulvalorizăriisocialeaESlafinalulanilor’80şicaurmarearapoartelordespreESînaintateComisieiEuropenedecătreParlamentulEuropean şiCESE, în1989a fost înfiinţatDepartamentulpentru economie socială în cadrul Direcţiei Generale (DG) XXIII a CE.(...)DepartamentulcoordonaacţiunileeuropenecuimpactasupraESşicontribuia la: întărirea sectorului cooperativelor, societăţilormutuale,asociaţiilorşi fundaţiilor; crearea legislaţieieuropenepentrucoopera‐tive, societăţi mutuale, asociaţii şi fundaţii; studierea sectorului ES şiabordareaproblemelorspecifice;analizacoerenţeipoliticilorUEcuim‐pact direct asupraES;menţinerea contactului cu federaţiile existente;sensibilizarea şi atragerea actorilor neorganizaţi şi subreprezentaţi aiES;sensibilizareafactorilordedeciziefaţădeformeledeESşireprezen‐tareaComisieipeacestsubiectînfaţaaltorinstituţiieuropene.Departa‐mentulafostdesfiinţatîn2000,iarresponsabilităţileaufosttransferatecătre DG Întreprinderi şi Industrie şi DG Ocuparea Forţei de Muncă,AfaceriSocialeşiEgalitatedeŞanse.Responsabilităţilepentru formelespecificeESaufostîmpărţiteîntreceledouăstructuri[1],ceeaceacon‐dus la o abordare divizată şi neunitară a sectorului de ES” (MMFPS,2010:21).Pede altăparte,ComisiaEuropeană continuă să joaceun rol activ în

promovarea ES la nivel european prin finanțările FSE care includ ESprintrepriorități.Înțaranoastră,nereferimlaproiecteleco‐finanțateprinFSEAxaprioritară6Promovarea Incluziunii Sociale, domeniulmajordeintervenție6.1.dezvoltareaeconomieisociale.Activitățiledesfășurateprinacesteproiecteaucontribuitlainformareapopulației,ainstituțiilorcheiedarșiatuturorcelorinteresațiasuprabeneficiilorES,aupermisparticipa‐

[1]ÎnDGÎntreprinderişiIndustrieafostînfiinţatdepartamentulB3ÎntreprinderiMici

Meşteşugăreşti,CooperativeşiSocietăţiMutualepentruaseocupaînspecialdeaspectelede întreprindere ale cooperativelor, societăţilor mutuale, asociaţiilor şi fundaţiilor întimpceDGAfaceriSocialeapreluatresponsabilitateapentruasociaţiişifundaţii.



realasesiunideinformareșiformarededicateESșiaupermissusținereafinanciarăainițieriiunordemersuriantreprenoriale.

I.2.2.ComitetulEconomicşiSocialEuropean

Comitetul Economic și Social European (CESE) este un „organismconsultativcuroldefacilitatorşipromotoraldialoguluicivic,CESEesteunuldintreceimaiactiviprotagoniştişisusţinătoriaidemocraţieipar‐ticipative”(MMFPS2010,pp.21‐22).DeșiES reprezintă o temăde interespentruCESE, constatămcom‐

pletaabsențăaabordăriiacestuiadelanivelulConsiliuluiEconomicșiSocialnațional.Deșiacestlucruafostformulatcarecomandareîncădin2010,nuaufostîntreprinsedemersuriînacestscop.

I.2.3.ParlamentulEuropean

Unul dintre principali actori instituționali căruia îi datorăm relan‐sarearecentăadomeniuluiESșiainteresuluiinternaționalfațădeacestdomeniuesteParlamentulEuropean.Unfactorcheieîlreprezintăinte‐grupul pentru ES. Acesta este „un organism demonitorizare şi infor‐mare asupra ES care promovează ideea construirii unei Europe com‐petitiveşibazatepesolidaritate. (...)Activitatea intrată într‐uncondeumbră s‐a îmbunătăţit începând cu2005, când s‐a solicitat Parlamen‐tuluiEuropeanunraportasupraES.Cerereaa fostacceptată în2008”(MMFPS,2010,p.21).PrezentareapublicăaRaportuluirealizatdeIntegrupuldeESînfața

ParlamentuluiEuropeanareprezentatmomentulunuinouavântpen‐truESlaniveleuropeanșiaasiguratvizibilitateadomeniuluișiaenti‐tățiloractive.Cunoscutdrept„RaportulToia”(dupănumeleeuroparla‐mentareiitaliencePatrizieiToiacareasusținutprezentarearaportului),documentulafostaprobatșiacontribuitlacreștereavizibilitățiiES.

I.2.4.ConsiliulEuropei

Preocupările Consiliului Europei în domeniul ES s‐au concretizat înacțiunileîntreprinsedeDiviziadedezvoltareșicercetarepentrucoeziu‐



nesocială.AcesteaaupromovatESdinperspectivafactoruluicoagulatorpe care îl joacă în promovarea coeziunii sociale, cetățeniei active și aresponsabilitățiisociale.UnadintrecelemaiimportanterealizăriconstăînînființareaPlatformeiEuropenedeInițiativeEticeșiSolidareIRIS.ÎnRomânia,ConsiliulEuropeiasprijinit implementareacusuccesa

proiectuluivizândresponsabilizarea tuturoractorilorrelevanțipentruasigurarea proprietari bunăstări. Proiectul „teritoriu responsabil” s‐abucuratdesucces înTimișoara(inițiativaa fostsprijinitădeAsociațiaCries în parteneriat cu PrimăriaMunicipiului Timișoara și PrefecturaTimiș.

I.2.5.Rețele europenedepromovare a economiei so‐ciale

Fără îndoială, ceamai activă rețea de ES de la nivel european esteSocial Economy Europe. Este incontestabil rolul pe care l‐a jucat înlansarea Intergrupului pe ES activ pe lângă Parlamentul European.Asumareamenținerii secretariatului acestui intergrup îi acordă credi‐bilitateșiresponsabilitatelaniveleuropean.AlterețeleactiveîndomeniulESlaniveleuropeansunt:AMICEAssociationofMutualInsurersandInsuranceCooperativesin

Europehttp://www.amice‐eu.org/AIM International Association of Mutual Health Funds http://

www.aim‐mutual.orgCECODHASEuropean representative organization of Social housing

servicewww.cecodhas.orgCECOP European Confederation of Workers’ Co‐operatives, Social

Co‐operatives, Social and Participative Enterprises (din 1979) www.cecop.coopCEDAG European Council of Associations of General Interest (din

1989)http://www.cedag‐eu.orgCOGECAGeneralConfederationofAgriculturalCo‐operatives in the

EuropeanUnion(din1959)www.copa‐cogeca.beCOOPERATIVES EUROPE Common platform of the cooperatives

withinEurope(din2003)http://www.coopseurope.coop



EACB European Association of Co‐operative Banks (din 1970)www.eurocoopbanks.coopEFCEuropeanFoundationCentre(din1989)http://www.efc.be/EUROCOOP European community of consumer cooperatives (din

1957)www.eurocoop.netSOCIAL ECONOMY EUROPE (ex CEP‐CMAF) (din 2000) www.so‐

cialeconomy.eu.orgEntitățile de ES din România sunt slab conectate la rețelele inter‐

naționale. Totuși, remarcăm apartenența la principalele rețele în do‐meniulESastructurilordereprezentareaESdelanivelnațional:•UniuneaNaționalăaCooperativelorMeșteșugărești(UCECOM);•UniuneaNaționalăaCooperativelordeConsumCENTROCOOP;• Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc a Salariaților

(UNCARS).Unul dintre principalele motive pentru care entitățile de ES sau

formele lor de reprezentare la nivel național nu sunt conectate larețelele europene o reprezintă lipsa de vizibilitate în ceea ce priveșteavantajeleuneiastfeldeasocieri.Înplus,afiliereauneientitățideESdințara noastră la o astfel de rețea implică o serie de costuri materiale(taxădeînscriere,taxăanualădemembru,costuriaferenteparticipăriiladiferiteevenimenteinternaționale)șiumanepecareuneleentităținușilepotpermite.AvantajeleevidentealedeschideriiinternaționaleaentitățilordeES

dinRomâniaar trebuipromovateprincadrulunorcampaniide infor‐mareșisensibilizarededicateacestuisubiect.Înplus,susținereafinan‐ciarăaunorastfeldedemersuriarputeacontribuilaomaibunăcore‐larealarealitățileinternaționaleșieuropene.Unaltavantajl‐arrepre‐zentaposibilitateaschimbuluidebunepracticișisusținereacunoipiețede desfacere pentru produsele realizate în entitățile de ES. Totodată,astfel de parteneriate internaționale permit accesarea unor diversesursedefinanțaredinmaimultețărisaudelaniveleuropean.

II.Cadrulinstituționalnațional

Prezentămîncontinuarecadrul instituționaldinRomâniacuaccentpeevidențiereaconexiunilorcuentitățiledeESdințaranoastră.



Precizăm faptul că am luat în considerare următoarele forme deorganizare:a)asociațiisaufundații;b) organizaţiile nonprofit organizate sub forma caselor de ajutor

reciproc:•alepensionarilor;•alesalariaţilor;

c)cooperativeledecredit;d) societăţile cooperative de gradul 1 reglementate prin Legea

nr.1/2005privindorganizareașifuncționareacooperației:•societăţicooperativemeşteşugăreşti;•societăţicooperativedeconsum;•societăţicooperativedevalorificare;• societăţi cooperative agricole; beneficiază şi de legislaţie spe‐cială,fiindreglementatedeLegeanr.566/2004acooperaţieiagri‐cole,cumodificărileşicompletărileulterioare;•societăţicooperativedelocuinţe;•societăţicooperativepescăreşti;•societăţicooperativedetransporturi;•societăţicooperativeforestiere;•societăţicooperativedealteforme.(MMFPS,2010,p.38).

Datorită relevanței pentrudomeniulES am inclus în analiză și uni‐tățile protejate autorizate (UPA)precumși obștile și composesoratele(Stănescuetal,2011,pp.51‐52).Subliniemtotodată faptulcăUPAaufostluateînconsiderareînmăsuraîncaresuntgestionatepublicnudecătreinstituțiipublice(DGASPC).ArgumentulînacestsensîlreprezintăapanajulprivatprinexcelențăaldomeniuluiES.

II.1.Administrațiepublicăcentrală

Principalii actori instituționali reprezentanți ai administrației pu‐blicecentralesunt:•MinisterulMuncii,Familiei,ProtecțieiSocialeșiPersoanelorVârst‐

nice(MMFPSPV):o ONG‐uri;



o UPA;•MinisterulEconomiei(ME):o societățicooperativemeșteșugărești(SCM‐uri);o societățicooperativedeconsum;

•MinisterulAgriculturiișiDezvoltăriiRurale(MADR):o societățicooperativeagricole;

•MinisterulJustiției(MJ);•MinisteruldeFinanțe(MF).Dacăprimeletreiministerejoacărolînactivitateaanumitorentități

deES,MJșiMFsuntimplicateînactivitateatuturorentitățilordeES.Acestora se adaugăBancaNațională aRomâniei către care converg

situațiileșiraportărilefinanciarepecareleelaboreazăatâtCARS‐urileși CARP‐urile în calitate de instituții financiare nebancare cât și co‐operativeledecredit.RelațiadintrefiecareentitatedeESșiadministrațiapublicăcentrală

esteoglindităînimagineadeansambludinAnexa2Imaginedeansam‐blu asupra cadrului instituțional de la nivel central cu impact asupraentitățilordeeconomiesocială.Dupăcumsepoateobservadingraficul inclus înAnexa2,nu toate

entitățiledeESauuncorespondentinstituționallanivelcentral.

II.2.Administrațiapublicălocală

Lanivel local,relațiadintreadministrațiapublicășientitățiledeESurmeazăcadrulinstituționalgeneraldefuncționare.Menționămcăspredeosebire de MMFPSPV care are instituții de reprezentare în fiecarejudeț,MEfuncționeazălanivellocalprinintermediulaoptOficiiTerito‐rialepentruÎntreprinderiMicișiMijlociișiCooperațiesubordonateDi‐recțieiImplementareProgramepentruÎntreprinderiMicișiMijlocii.[1]RelațiadintrefiecareentitatedeESșiadministrațiapublicălocalăeste

oglindită în imaginea de ansamblu din Anexa 3 Imagine de ansambluasupracadruluiinstituționaldelanivellocalcuimpactasupraentitățilordeeconomiesocială.

[1] OTIMMCBraşov, OTIMMC Cluj Napoca, OTIMMC Constanța, OTIMMC Craiova,

OTIMMCIași,OTIMMCPloiești,OTIMMCTârguMureș,OTIMMCTimișoara.



II.3.ActoriinstituționaliprivațidereprezentareaES

Lanivelnațional,funcționeazădinadouajumătateasecoluluitrecutactoriprivațidereprezentareaintereselorentitățilordeES.Învirtuteadreptului fiecărei entități de ES de a decide pentru apartenența la orețea, constatăm modeste inițiative recente de înființare a unor noirețele.Acesteafilieri suntorientate îndeosebi spre sectorul cooperati‐veloragricoleșisusținuteparțialprinactivitățidinproiectecofinanțateprin Fondul Social European. Totuși, nu toate formele de organizarejuridicăaESaureprezentanțilanivelnațional.Relațiadintre fiecareentitatedeESșiactorii instituționaliprivațide

reprezentareaESlanivelcentralesteoglindităînimagineadeansambludinAnexa2Imaginedeansambluasupracadruluiinstituționaldelanivelcentralcuimpactasupraentitățilordeeconomiesocială.RelațiadintrefiecareentitatedeESșiactoriiinstituționaliprivațide

reprezentareaESlanivellocalesteoglindităînimagineadeansambludin Anexa 3 Imagine de ansamblu asupra cadrului instituțional de lanivellocalcuimpactasupraentitățilordeeconomiesocială.

Concluzii

Lanivel internaționalșinaționalseconstatăun interescrescut fațăde ES. Reglementarea domeniului ES prin adoptarea unei legi cadru,revizuireaunitarăa legislațieicu impactasupra fiecăreientitățișiela‐borarea unei strategii la nivel național ar conduce la coagularea efor‐turiloradministrațieipublicecentraleșilocalecucelealeinstituțiilordereprezentare a ES cu impact pe termen lung asupra funcționarii en‐titățilordeESdinRomania.



Bibliografie

1. BorzagaC.,GaleraG.șiNogalesR.(2008).Socialenterprise:anewmodel forpovertyreductionandemploymentgeneration–anexamina‐tion of the concept and practice in Europe and the Commonwealth ofIndependentStates,EMES&UnitedNationsDevelopmentProgramme.http://www.emes.net/fileadmin/emes/PDF_files/News/2008/11.08_EMES_UNDP_publication.pdf.http://www.undp.ro/publications/poverty.php.2. DragotoiuA.,MarinoiuA.șiStănescu,S.M.(coordonatori)(2010).

Raportdecercetareprivindeconomia socialădinRomâniadinperspec‐tivă europeană comparată, București Ministerul Muncii, Familiei, Pro‐tecțieiSocialeșiFamilieiwww.mmuncii.ro.3. StănescuS.M.(coordonator),AsimineiR.,RusuO.,VîrjanD.(2011).

Profitpentruoameni–raportdedeschidereîncadrulproiectuluiModelulEconomieiSocialeînRomâniahttp://profitpentruoameni.ro/.*** Global Compact Office, UnitedNations (2012).A framework for

action:socialenterprise&impactinvesting,Disponibilla:http://www.unglobalcompact.org/docs/issues_doc/development/Framework_Social_Enterprise_Impact_Investing.pdf.

*** Metro Media Transilvania, (2006). Evaluarea impactului pro‐iectelorFRDShttp://www.frds.ro.*** United Nations Development Programme (2012). Empowering

Lives,BuildingResilience–developmentStoriesfromEuropeandCentralAsia,Disponibilla:

http://issuu.com/undp_in_europe_cis/docs/undp_rbec_succes‐sstories_v2_web__1_#download


ANEXE

Anexa1.ObiectiveledeDezvoltarealeMileniului[1]

Obiectivul1–ReducereasărăcieisevereŢinta 1.A (globală): Înjumătăţirea, în perioada 1990‐2015, a numă‐

ruluidepersoanealcărorvenitestemaimicde1dolarpeziIndicatorul1.1–Procentuldepopulaţieacăreiputeredecumpărare

estedesubundolarpezia

Indicatorul1.2–RatadisparităţiisărăcieiIndicatorul 1.3 – Proporţia celei mai sărace cincimi în consumul

naţional

Ţinta 1.B (globală): Atingerea încadrării totale şi productive încâmpulmuncii,precumşiasigurareaunuilocdemuncădecenttuturorpersoanelor,inclusivfemeilorşitinerilorIndicatorul1.4–CreşterearateiPIBpepersoanăangajatăIndicatorul1.5–RatanumărdeangajaţidintotalpopulaţieIndicatorul 1.6 – Proporţia celor angajaţi şi a căror putere de

cumpărareestesubundolarpeziIndicatorul1.7–Proporţiafamiliilorformatedinpersoaneactiveîn

totalulnumăruluideangajaţi

Ţinta1.C(globală)–Înjumătăţirea,între1990şi2015,aprocentuluidepersoanecaresuferădincauzafoameteiIndicatorul1.8–Incidenţatalieimicilacopiiicuvârstamaimicăde

cincianiIndicatorul1.9–Proporţiapopulaţieicareareunconsumdecalorii

subnivelulminimaluneidieteceasigurănecesaruldeenergie

[1]http://www.onuinfo.ro/odm/.



Obiectivul2–AccesuluniversallaciclulprimardeînvăţământŢinta 2.A (globală) – Asigurarea că, până în 2015, copiii de pretu‐

tindeni, indiferentcăsuntfetesaubăieţi,vorputeasăîncheieuncicluprimarcompletdestudiiIndicatorul 2.1 – Rata netă de înscriere în ciclul primar de învă‐

ţământIndicatorul2.2–Proporţiaelevilorcares‐auînscrisînclasaI‐aşiau

terminatclasaaIV‐aIndicatorul2.3–Ratadealfabetizareatinerilorcuvârstaîntre15şi

24deani,bărbaţişifemei

Obiectivul 3 – Promovarea egalităţii intre sexe si afirmareafemeilorŢinta3.A–Eliminareadisparităţilordegendinînvăţământulprimar

şi secundar, de preferat până în 2005, iar din toate formele de învă‐ţământnumaitârziudeanul2015Indicatorul 3.1 –Rata fetelor la cea a băieţilor din ciclurile primar,

secundarşiterţiardeînvăţământIndicatorul3.2–Ratadeocupare înmuncăa femeilor însectoarele

deactivitateneagricoleIndicatorul 3.3 – Proporţia numărului de femei parlamentar din

numărultotalalmembrilorParlamentului

Obiectivul4–ReducereamortalitățiilacopiiŢinta 4.A – Reducerea cu două treimi, în perioada 1990‐2015, a

mortalităţiilacopiiicuvârstasubcincianiIndicatorul4.1–Ratamortalităţiilacopiiicuvârstamaimicădecinci

aniIndicatorul4.2–RatamortalităţiiinfantileIndicatorul 4.3 – Proporţia copiilor cu vârsta sub un an vaccinaţi

împotrivarujeolei

Obiectivul5–ÎmbunătățireasănătățiimaterneŢinta5.A–Reducereacutreisferturi,înperioada1990‐2015,aratei

mortalităţiimaterneIndicatorul5.1–Ratamortalităţiimaterne



Indicatorul5.2–Proporţianumăruluidenaşteriasistatedepersonalsanitarcalificat

Ţinta5.B–Atingerea,pânăîn2015,aaccesuluiuniversal laserviciidesănătateareproduceriiIndicatorul5.3–RataprevalenţeimetodelorcontraceptiveIndicatorul5.4–RatadenaşterilaadolescenteIndicatorul5.5–Serviciideîngrijireante‐natală(celpuţinovizităla

medicşicelpuţinpatruvizitelamedic)Indicatorul 5.6 – Nevoia neacoperită de servicii de planificare

familiară

Obiectivul6–CombatereaHIV/SIDAsiatuberculozeiŢinta 6.A – Stoparea, până în 2015, şi apoi începerea redresării

răspândiriiHIV/SIDAIndicatorul6.1–RataprevalenţeiHIVînrândulpopulaţieicuvârsta

între15şi24deanIndicatorul6.2–Folosireaprezervativului laultimul contact sexual

deriscIndicatorul6.3–Proporţiapopulaţieicuvârstaîntre15şi24deani

careauobunăînţelegereaceeaceînseamnăHIV/SIDAIndicatorul 6.4 – Rata înscrierii la cursurile şcolare a orfanilor la

înscrierealacursurileşcolareacopiilorcufamilie,pentrucategoriadevârstă10‐14ani

Ţinta 6.B – Atingerea accesului universal la tratamentul împotrivaHIV/SIDAaltuturorcelorcareaunevoiedeacestapânăîn2010Indicatorul 6.5 – Proporţia populaţiei într‐un stadiu avansat al

infectăriicuHIVcareareacceslatratamentantiretroviral

Ţinta 6.C – Stoparea, până în 2015, şi apoi începerea redresăriiincidenţeimalarieişiaaltorboliinfecţioasemajoreIndicatorul 6.6 – Rata decesului şi cea a incidenţei, asociate cu

malariaIndicatorul6.7–Proporţiacopiilorcuvârstasubcincianicaredorm

înpaturi acoperite cuplasede ţânţari şi proporţia copiilor cu aceeaşivârstă cu febră şi care sunt trataţi de medicamente anti‐malarieadecvate



Indicatorul 6.8 – Ratele de incidenţă, prevalenţă şi deces asociatetuberculozeiIndicatorul 6.9 – Numărul cazurilor de tuberculoză depistate şi

tratatesubobservaredirectăpetermenscurt

Obiectivul7–AsigurareadurabilităţiimediuluiŢinta7.A–Integrareaprincipiilordedezvoltaredurabilăînpoliticile

şiprogramelestatelorşiredresarearisipeideresursenaturaleIndicatorul7.1–ProporţiasuprafeţeideterenacoperitădepăduriIndicatorul 7.2 – Totalul emisiilor de dioxid de carbon pe cap de

locuitorşipe1dolarPIB(putereadecumpărare),precumşiconsumuldesubstanţecareafecteazăstratuldeozonIndicatorul 7.3 – Proporţia stocului de peşte care trăieşte în sigu‐

ranţăînlimitelebiologiceIndicatorul7.4–Proporţiaresurselortotaledeapăfolosite

Ţinta 7.B –Reducerea pierderii biodiversităţii şi atingerea, până în2010,auneiscăderisemnificativearateipierderilorIndicatorul7.5–ProporţiaariilorterestreşimarineprotejateIndicatorul7.6–ProporţiaspeciilorpecalededispariţieŢinta 7.C – Înjumătăţirea numărului de persoane care nu au acces

durabil la o sursă de apă potabilă şi la servicii de bază de canalizare,pânăîn2015Indicatorul7.7–Proporţiapopulaţieiceutilizeazăosursăsigurăde

apăpotabilăIndicatorul 7.8 – Proporţia populaţiei ce utilizează un serviciu de

canalizareîmbunătăţitŢinta7.D– Îmbunătăţireasemnificativă,până în2020,avieţiiunui

numărminimde100demilioanedelocuitoriaimahalalelorIndicatorul7.9–Proporţiapopulaţieiurbanecetrăieşteînmahalaleb

Obiectivul8–CreareaunuiparteneriatglobalpentrudezvoltareŢinta 8.A – Crearea unui sistem financiar şi comercial nediscri‐

minatoriu, predictibil, deschis şi bazat pe regulamente. Include unangajamentfermdeaplicarearegulilorbuneiguvernări,aledezvoltăriişialecombateriisărăciei,atâtlanivelnaţional,câtşiinternaţional.



Uniidintreindicatoriimenţionaţiînceleceurmeazăsuntmonitorizaţiseparatpentru ţărilecelmaipuţindezvoltate,pentru stateledinAfrica,celefărăieşirelamareşipentruinsulelemiciaflateîncursdedezvoltare.

Ţinta8.B–Rezolvareaproblemelorspecialealeţărilorcelmaipuţindezvoltate.Includetarifeşicotedeaccesliberpepiaţăpentruţărilecelmai puţin dezvoltate, programede asistenţă umanitară pentru statelecudatorieexternăextremdemareşichiaranulareaacesteidatoriişioasistenţă oficială pentru dezvoltaremai generoasă destinată reduceriisărăciei.

Ţinta 8.C – Îndeplinirea cerinţelor speciale ale ţărilor fără ieşire lamare şi ale ţărilor în curs de dezvoltare din insulelemici aflate (prinintermediul Programului de Acţiune pentru Dezvoltarea Durabilă aacestor ţări şi rezultatul celei de‐a XXII‐a sesiuni speciale a AdunăriiGeneraleONU).

Ţinta8.D–Rezolvareapetermenlungaproblemelorgeneralelegatededatoria externăa ţărilor în cursdedezvoltareprinmăsuri luate lanivelnaţionalşiinternaţional.

Asistenţaoficialăpentrudezvoltare(ODA)Indicatorul8.1.Asistenţanetă,totalăşidestinatăţărilorcelmaipuţin

dezvoltate, ca procent din venitul intern brut al ţărilor donatoare dinzonaOECD/DACIndicatorul 8.2 – Raportul dintre ODA sectorială bilaterală a

donatorilordinzonaOECD/DACşiserviciilesocialedebază(educaţie,asistenţămedicalăprimară,nutriţie,apăpotabilăşicanalizare)Indicatorul 8.3 – Procentul de asistenţa oficială bilaterală pentru

dezvoltaredeladonatoriidinzonaOECD/DACcenuesteutilizatăIndicatorul8.4–ODAaccesatădeţările fără ieşire lamareaflate în

cursdedezvoltarecaprocentdinvenitulnaţionalbrutalacestoraIndicatorul 8.5 – ODA accesată de insulele mici aflate în curs de

dezvoltarecareprocentdinvenitulnaţionalbrutalacestora



AcceslapieţeIndicatorul8.6.–Procentuldintotalulimporturilorţărilordezvoltate

(ca valoare şi excluzând importul de arme) din ţările în curs dedezvoltareşicelmaipuţindezvoltate,scutitedetaxeIndicatorul 8.7 – Tarifelemedii impuse de ţările dezvoltate asupra

produseloragricole,ţesăturilorşitextilelorprovenitedinţărileîncursdedezvoltareIndicatorul8.8–SprijinulagricolestimatdeţărileOECDcaprocent

dinprodusulinternbrutalacestoraIndicatorul 8.9 – Procentul de ODA furnizat pentru întărirea

capacităţiicomerciale

ReducereadatorieiexterneIndicatorul 8.10 – Numărul total de ţări care au decis nivelul

reducerii datoriei externe şi numărul statelor care au şters datoriaexternă(cumulat)Indicatorul 8.11 –Nivelul asumat de reducere a datoriei externe şi

evaluarealamijloculparcursuluiIndicatorul8.12–Datoriaexternăcaprocentdinexportuldebunuri

şiservicii

Ţinta8.E–Deschidereaaccesuluiţărilordezvoltate lamedicamentedebazăieftine,încolaborarecufirmeledeprodusefarmaceuticeIndicatorul8.13–Procentuldepopulaţiecareareaccesconstant la

medicamentedebază

Ţinta 8.F – Deschiderea accesului la beneficiile aduse de noiletehnologii, înspecialceaa informaţieişicomunicării, încolaborarecusectorulprivatIndicatorul8.14–Număruldeliniitelefonicela100delocuitoriIndicatorul 8.15 – Numărul de abonaţi la serviciile de telefonie

mobilăla100delocuitoriIndicatorul 8.16 – Numărul de utilizatori de Internet la 100 de

locuitori

Anexa2.Imaginedeansambluasupracadruluiinstituționaldelanivelcentralcu

impactasupraentitățilordeeconom

iesocială

Ministerul

Muncii,

Familiei,

Protecției

Socialeși

Persoanelor

Vârstnice

Ministerul

Econom

iei

Ministerul

Justiției

ONG‐uri

SCM‐uri

Societățicoope‐

rativedeconsum

Altesocietățicoope‐

rativedegrad1

COOP

decredit

UCECOM

CREDITCOOP

CENTROCOOP

UNCARS

Banca

Naționalăa

Rom

âniei

Federația

CARP

Omenia

Obșteașicom

‐posesoratele

Societățicoope‐

rativeagricole

DPPH

UPA

private

AIPPIMM

ONRC

ANOFM

ConsiliulConsul‐

tativalCooperației

RegistrulAsociațiilor

șiFundațiilor

39uniuni

teritoriale

34SCM

direct

22UnJudețene

16asociațiideSCM

41UnJudețene

3societățicooperative

directe

17agenții

Ministerul

Agriculturii

șiDezvoltării

Rurale

CARP‐

uri

CARS‐uri

Anexa3.Imaginedeansambluasupracadruluiinstituționaldelanivellocalcu

impactasupraentitățilordeeconom

iesocială

MinJustiției

ME,DIPIMM

AJOFM

AJPIS

MMFPPV

8OPIMM

42OJRC

ConsiliulJudețean

DGASPC

Consiliullocal

SPAS

CameradeCom

erţșiIndustrieaRom

âniei

42CCIjudețene

MinFinanțelor,ANAF

42DirecțiiGeneralealeFinanțelorPublice

Acreditare

furnizoriservicii

sociale

Subvenții

angajare

Formare,

consiliere,

finanțare

Taxe

funcționare

Formare,

consiliere

Spații

Colaborare

Finanțare

Spații

Colaborare

Înființare,

radiere

ONG‐uri

SCM‐uri

CARP‐uri

CARS‐uri

UPAprivate

Societățicoope‐

rativeagricole

Societățicoope‐

rativedeconsum

Altesocietățico‐

operativedegrad1

COOPde

credit

Obșteașicom

po‐

sesoratele


THEINSTITUTIONALFRAMEWORKWITHANIMPACTONSOCIALECONOMY

SimonaMariaStănescu[1]

AbstractThe articlemakes a review of the international and national institutionswith animpactonthefieldofsocialeconomy.Theresearchquestionthatservedasabaseforthisscientificundertakingis:whataretheinstitutionsthathaveresponsibilitiesinthespecificactivitiesregardingthesetup,theoperationandlastbutnotleastthesupport of the activities performed by the social economy entities. From themethodologicalpointofview,theresearch[2]isbasedontheanalysisofthepublicsocialdocuments,qualityandquantitativemethods.Themainmethodologicallimitof suchanundertaking is that itdoesnot capture thecareofgoodownerdegreeand the efficiency of the activities performed by the identified institutions. Thissubjectcanrepresentwithoutanydoubtaresearchsubjectforthefuture.

Keywords:socialeconomy,institutionalframework,publicadministration

I.Internationalinstitutionalframework

Thefirstpartoftheinstitutionalanalysismakesareviewofthemaininstitutions fromglobalandEuropean level.Foreachof themthere isan emphasisplacedon the specificways inwhich there is a direct orindirecteffectonthefieldofSE.Themainobjectiveofthisinternationalanalysisistoemphasizetheamplitudethatthisphenomenonhasintheentire world and the attention that it receives especially in the last

[1] Scientific researcher Dr. at the Research Institute for Quality Life, RomanianAcademy,Bucharest,e‐mail:[email protected].

[2] Research performed within the project Social Economy Model in Romania,projectco‐financedthroughtheSocialEuropeanFundduring2011‐2014.Theprojectis implementedby theSocialAlternativesAssociationas thebeneficiary, inpartner‐shipwiththeAcademyofEconomicalStudies,Bucharest;University„Al.I.Cuza”fromIasi and the United Nations Development Programme Romania www.profitpentru‐oameni.ro.



period of time marked by economical and social crisis. A secondaryobjectiveofthe international institutionsanalysisrepresentstheissueofSEinalargerspectrethanourcountry.

I.1.Worldinstitutions

I.1.1.UnitedNations

TheUnitedNations (UN), themost important international organi‐zationrepresentsan institutionalplayerwhoseactivityhasan impacton the fieldof socialeconomy(SE)asawholeandalsoon thepeoplewhoareactiveinthisfield.AlthoughsocialeconomydoesnotrepresentexplicitlyoneoftheobjectivesdirectlyviewedbyUNtheactivitiesandthe programs performed at global level contribute to reach the eco‐nomicalandalsothesocialdesideratumundertakenbySE.Hereinafter we analyse the dimensions through which UN has an

impacton theSEof theworldand implicitly inRomania: institutionalconstruction, conventions of the state members and informationcampaigns regarding the acknowledgement of the role of the socialeconomyentities.InstitutionalframeworkThe first dimension that we analysed represents the institutional

construction.Of the15specializedagencies[1]and10programs, fundsand other organisms[2], theWorld Bank and the United Nations Pro‐

[1]The InternationalOrganizationofCivilAviation(ICAO); InternationalFundfor

theDevelopmentofAgriculture(IFAD);InternationalOfficeforLabor(ILO);Interna‐tionalMonetaryFund(FMI);InternationalMaritimeOrganization(IMO);InternationalUnion for Telecommunications (ITU); Organization for Agriculture and Food (FAO);United Nations Organizations for Education, Science and Culture (UNESCO); UnitedNations Organizations for Industrial Development (UNIDO); Universal Union of thePost Offices (UPU); World Health Organization (WHO); World Organization forIntellectualProperty(WIPO);WorldOrganizationofMeteorology(WMO);WorldOr‐ganization of Tourism (WTO); World Bank (WB). http://www.onuinfo.ro/des‐pre_onu/onu_in_cifre/.

[2]UnitedNationsConferenceforCommerceandDevelopment(UNCTAD);UnitedNationsProgram forDrugsControl (UNDCP);UnitedNationsProgramDevelopment(UNDP); UnitedNations Fund for Population (UNFPA); UnitedNations Program for



gramme for Development support and promote the development ofeconomicalactivitieswithsocialpurpose.TheWorldBankrepresents“oneof themain sourcesof assistance in the fieldofdevelopment forthecountriesoftheworld”[1].Inmanycountriesaroundtheglobe,theWorldBankincollaboration

withrepresentativesofthecentralpublicadministrationhassupportedthe development of the equivalent inRomania of theRomanianFundfor Development. The implementation of grants lines specific for the“incomegeneratingactivities”hascontributedtotheefficientuseofthelocal and community development resourceswith a direct impact onthespecificwayinwhichthekeyfactorscoagulateinthesocialsolida‐rityfield.Thislastonerepresentsoneofthekeyconditionsforpromot‐ingSEandinRomaniastillnotsufficientdevelopedlevels(Stănescuetal,2011,p.65).Withreferencetoourcountry,thecommunitieswhereFRDSprojectswereimplementedhavewontheexperienceofworkingtogetherforacommoncause(buildingaroad,sewagesystem,variousotherinfrastructureworks,etc.)Suchanachievementrepresentsoneofthekeyconditionsfavourableforcreatingthegoodcontextforpromot‐ingandsupporting theentrepreneurial initiativesat local level.Creat‐inganddevelopingtheinitiativegroupatlocallevelandalsoidentifyingandrelatingduring theentiredurationof theprojectwith the institu‐tional players from local level represent the common conditions forsuccessoftheESinitiatives.With reference to thesmall rural infrastructureprojectsand to the

income generating activities, among other useful effects on the bene‐ficiarycommunities,wemention:“positiveevolutionsregardingsocialsolidarity,socialrelationships,thetrustofthepopulationinthevariouslocalplayers(mayors,localcounsellors,professors,doctorsandnurses,peopleofthesamenationality,police,storeowners),theavailability(atthelevelofstatement)ofthebeneficiariestogetinvolvedincommunity

Environment(UNEP);UnitedNationsProgramforHumanDwellings(UN‐HABITAT);TheUNHighCommissioner`sOffice forRefugees(UNHCR);UnitedNationsFund forChildren (UNICEF); United Nations Agency for Helping the Palestinian and MiddleEastern Refugees (UNRWA); World Programme for Food services (WFP). http://www.onuinfo.ro/despre_onu/onu_in_cifre/.

[1]http://www.mae.ro/node/1471.



projects, their levelof involvement in the localgovernment, thesocialinclusionofsomedisadvantagedcategories”(MetroMediaTransilvania,2006,p.1).The United Nations Development Programme implements pro‐

grammes in „four large areas: reduction of poverty and reaching theDevelopment Objectives of the Millennium, democratic government,prevention of crisis and reconstruction, environment and sustainabledevelopment”[1].TheDevelopmentObjectivesoftheMillenniumare:1.reductionofextremepoverty,2.universalaccesstoprimaryeducation,3.promotinggenderequalityandtheassertionofwomen,4.reductionofchildrendeathrate,5.improvingmothers`health,6.fightingHIV/SIDAandtuberculosis,7.ensuringtheenvironmentsustainability,8.creatingaglobalpartnershipfordevelopment.[2]For more details regarding the Development Objectives of the

Millennium,pleaseconsultAnnex1MillenniumDevelopmentGoals.The international publications written by the UNDP reflect the

constant interest for the field of social economy and of the entitiesspecificfortheirfunctioning.The research report „Social enterprise: a new model for poverty

reductionandemploymentgeneration–ananalysisof the conceptandpractice inEurope and theCommonwealth of Independent States” waspublished in2008by theUNDP in collaborationwithoneof themostactive research collective of SE: the European Network Research(EMES).Thepublicationrepresentsareferenceforthose interestedintheemergenceandtheevolutionofsocialenterprisesasactiveentitiesof SE. The book includes international comparisons between thespecific forms of social enterprises in countries from Central andEasternEuropeandthosefromtheCommunityofIndependentStates.

[1]http://www.mae.ro/node/1471.[2]http://www.onuinfo.ro/odm/.



The research report „A framework for action: social enterprise &impactinvesting”waspublishedbytheUnitedNationsGlobalCompactin collaboration with the Rockefeller Foundation in 2012. Concreteexamples of successful social enterprises from all around the globerepresent sources of inspiration for all those concerned to have aneconomicalchangewithsocialconnections.We observe a detailed presentation of the economical activities in

thereportcalled „EmpoweringLives,BuildingResilience–developmentStories fromEuropeandCentralAsia”publishedby theUNDP in2012.TheworkincludesalsotwosuccessstoriesformMoldaviaandRomania(thebusinessincubatorfromBrașov).Last but not least, the research report “Profit for people – opening

reportwithintheSocialEconomyModelinRomaniaproject”(2012)hasproposed a conceptual separation of the SE field. The definitionproposed represents an originality element towards other researchreportsdrafted in the lastperiodof time inRomania.Confronting therisks involved in proposing a definition for a field where there is nounanimousaccepteddefinition,thereportproposesalsoananalysisofeach of the SE entities from the perspective of the general principlesrecognized as being specific for the SE field. This represents also anoriginalityelementamongtheprofilepublicationsfromourcountry.“Socialeconomy is the typeofeconomythatefficientlyblends indi‐

vidual responsibilitywithcollectiveresponsibility inorder toproducegoods and/or service deliveries, that has in view the economical andsocial development of a community and whose main purpose is thesocialbenefit. Ithasat itscoreaprivate,voluntaryandsolitary initia‐tive,withahighdegreeofautonomyandresponsibilityanditinvolvesaneconomicalriskandalimiteddistributionoftheprofit”(Stănescuetal,2011,p.13).As an acknowledgement of the contribution to the development of

the SE field in Romania,wemention the use of the abovementioneddefinition in the SE bill launched for public debate by theMinistry ofLabor,FamilyandSocialProtection[1]inSeptember2012.Regardlessof

[1] We use this name of the Ministry of Labor because of the one used at the

moment when the law was launched for public debate. Starting with the 1st of



theforminwhichthisdefinitionwillbeusedandprocessedinthefinalversionof the law,webelieve that,being taken intoconsideration forthedraftingofadocumentwithstrategic importanceatnational levellandalsointhebillregardingSE,representaformofacknowledgementof the proposed definition`s quality and of its ability to catch theessenceofthisfieldthatisstillunrecognizedinalltheworldstatesandisevenslightlycontroversialduetoitsmixtureofsocialandeconomics.ConventionsoftheUNmemberstatesThe conventions to which the member state joined represent the

undertaking at national level of some international commitments toprotect the common values regarding the dignity and the respect forhumanbeings.Theirtransposingprocessfromideatoclearregulationmeasures goes through a pre‐set road reflected also in theUNproce‐dures.Oncediscussed in the formofStatementsandConventions, theprovisionsareimplementedatnationalleveloncetheyareapprovedbyeachmemberstate.Fromthepointofviewofthehumanbeing,themostrepresentative

document adopted by the UN is the Universal Declaration of theHumanRights(the10thofDecember1948).Thisdeclarationhasmark‐ed the opening of a new era from the point of view of caring for thefellowmen.A second lever for relating with SE represents the protection of

vulnerable groups. Before making a list of the declarations and theconventionsrelevantfromthispointofview,wementionthefactthatweundertake the realityaccording towhichSErepresentsmore thantheprofessionalinsertionofvulnerablegroups.ItistruethattheirissuecontinuestowakethemostinterestinthestudyofSEbutreducingtheentirefieldtothisinvolvesalimitedunderstandingandanalysisofthecomplexandinnovativeareathatSErepresents.Althoughthereisnounanimousaccepteddefinitionofthevulnerable

groups,wehaveselectedfromtheUNBillsandConventionsthosethatrefertotheprotectionofsomegroupsexposedtoahighriskofsocial

January, thenameMinistry of Laborwasmodified to theMinistry of Labor, Family,SocialProtectionandElderly.www.mmuncii.ro



exclusion: children, women and persons with disabilities. ThesevulnerablegroupsarerelevantalsoforthespecificissueofvulnerablegroupinsertiononthelabormarketandtheevaluationofthepotentialthatSEhasinthissense.TheUNconventionsandbillsrelevantfromthepointofviewofthe

disadvantagedgroupsmentionedaboveare:– Convention of the Political Rights of Women (20th of December

1952);–BillofChildren`sRights(20thofNovember1959);–Bill forEliminating theDiscriminationagainstWomen(7thofNo‐

vember1967);– Bill of Rights for Persons withMental Retard (20th of December

1971);–BillofRightsforPersonswithDisabilities(9thofDecember1975);– Convention to Eliminate all Forms of Discrimination againstWo‐

men(18thofDecember1979);–ConventionontheChildren`sRights(20thofNovember1989);–ProclamationregardingAgeing(16thofOctober1992);–Bill regardingtheEliminationofViolenceagainstWomen(20thof

December1993);– Convention to Eliminate all Forms of Discrimination againstWo‐

men–optionalprotocol(6thofOctober1999);–ConventionontheChildren`sRights:optionalprotocolonsellingof

children,childprostitutionandchildpornography(25thofMay2000);– Convention on the Children`s Rights: optional protocol regarding

theinvolvementofchildreninarmedconflicts(25thofMay2000);–ConventionontheRightsforthePersonswithDisabilities(13thof

December2006)[1].The effort made to materialize an aspect that was signalled and

adoptedbyanUNBillintothetextofaConventionisremarkable.Inthecaseof thechildmatter, thetimethatpassedbetweenthespecificbill(1959)andtheconventionis30years. Inasimilarway, inthecaseofthepersonswithdisabilities,itwasnecessarytopass35yearsinordertohaveclearcommonapproachfromthepartoftheUNmemberstates.

[1]http://www.un.org/documents/instruments/docs_en.asp?year=1969.



Table1.Chronologicaltablerepresentingthepassingofsomebillsandconventionsregardingchildren,

women,personswithdisabilitiesandelderly

Nr. Issue Bill Convention Numberofyears

1. Child 1959 1989,2000(protocoloptional)

30

2. Woman– politicalrights 1948 1952 43. Women– discrimination 1967 1979,1999(protocol

optional)12

4. Women– violence 1993 5. Personwithdisabilities 1971 2006 356. Agedperson 1992 Analysing all the above data, we observe an increased interest for

resolving theproblems thatwomen are facing, especially the politicalrights,discriminationandviolence.The most recent bill refers to the aged persons (1992). The most

recent convention refers to the persons with disabilities (2006). Weverymuchwonderwhichof thetwovulnerablegroupsshallreceiveaconvention in the shortest time – women, for ceasing the differentformsofviolenceinthisareaortheagedpersons.Information campaigns for acknowledging the role of the social

economyentities.Last but not least,UNhas recognized the role that the cooperative

societies,oneofthemostrepresentativeSEentitiesplayatworldlevel.Fromthispointofview,theyear2012wasdeclaredbyUNasbeing

theInternationalYearoftheCooperatives.TheGeneralSecretaryofUN,Ban Ki‐moon stated that „the cooperatives are a reminder for theinternational community that it ispossible topursuebotheconomicalviabilityandsocialresponsibility”[1].Numerous international and national organizations have organized

during the year 2012 a series of events dedicated to the cooperativesocieties. The approach of the logo proposed by UN in these eventsrepresents a unanimous acknowledgement of the role they play atgloballevel.Inthesametime,weemphasizethefactthatamongtheSE

[1]http://social.un.org/coopsyear/.



entities, the cooperative societies are the only ones that enjoy anapprovedstatusatEuropeanlevel.Alsowementionheretheconstantinterestgiventothestudyofthe

social enterprises from the international compared perspective. Thedisseminationofthegoodpracticesexamplesrepresentoneofthemostrelevant ways of information with the purpose of supporting somesimilarentrepreneurialundertakingsconsideringthenationalspecific.

I.1.2. Non‐profit Enterprise and Self‐SustainabilityTeam

NESsTisoneoftheaccompanyinginitiativesforthedevelopmentofSEentitiesinRomania,beingimplementedbyasocialenterpriseNESsTConsulting.ThethirdeditionoftheSocialEnterprisesCompetitionwaslaunched in 2011. Being known as NESsT in the SE field from every‐where, it represents one of the promoting principles of social enter‐prises.Asan internationalnon‐profitorganization,NESsT is activeon two

continents(LatinAmericaandEurope) in tencountriesbut theglobalimpact is felt inalmost50 countriesaround theglobe.The firstofficewasopen in1997, inBudapest and serves five countries: Croatia, theCzechRepublic, Romania, Slovakia andHungary.The office opened in1999,inSantiago,ChileisactiveinArgentina,Brazil,Chile,EcuadorandPeru.[1]Ofthemostrecentinitiativeswementiontheorganizingofthefirst

edition of the Social Enterprises Day (7th of November 2012, Bucha‐rest).Withintheevent,therewereseverallecturesgivenbyguestsfromthecountryandfromabroadandthereweredisseminatedexamplesofgood practices of some social enterprises supported by theNESsT allaroundtheworld.Thepeoplethatwerepresenthadtheopportunitytopurchase theproducts of the participant social enterpriseswithin theSocialEnterprisesFairthatwasorganizedinparallelwiththesessionsoftheconferences.Thesocialenterprisesthatexhibitedproductshaverepresentedbothwinnersof thepreviouseditionsoftheSocialEnter‐

[1]http://www.nesst.org/.



prisesCompetitionandalsoothercasesofgoodpracticesinterestedtoparticipate in the event.Thewinnersof theNESsTedition from2011awarded within the 2012 conference are: Agapis (Zalău), Village Life(Bucharest), Mai Bine (Iaşi), Ruhama (Oradea), Gaspar, Baltasar &Melchior(Piscu,Ilfov)andTogetherforThem(BaiaMare)[1].The sustainability offered to the active social enterprises from

Romania through complementary financial mechanisms is welcomed.Ofthesixwinners,twoofthem(theSweetHealthinitiativemanagedbytheAgapisFoundation,Zalăuand theWorkshop forweavinghampersmanaged by the Ruhama Foundation from Oradea) represent entre‐preneurial initiatives established through the FSE support. The twosocialenterpriseshavebenefitedfromagrantwithavalueofapproxi‐mately 20.000 Euro, representing the awardwonwithin the nationalCompetition“Economicalbenefitsfromsocialinvestments”(2011)[2].It isextremely relevant fromviewpointof theobjectiveundertook

bythisdocument(theanalysisoftheinstitutionalframework)thefactthat the twoSE initiativespresentedaboveare implementedwith theindispensable and direct support of the local public administrationrepresentatives. In thisway, the processing of the dried fruitswithintheprojectof theAgapisFoundation isstronglysupportedwithspaceandconsultancybythecityhallfromValeaBarcăului.Inasimilarway,thehampersfactorybasedonwattleswaspossibleduetothefactthatthecityhalloftheAvramIancucommune,countyofBihorofferedtheRuhama Foundation a space for the best performance of their econo‐micalactivityofweaving.In both cases, the public‐private partnership between a state insti‐

tutionfromlocallevelandaprivateeconomicalplayersuchasasocial

[1] http://www.nesst.org/blog/2012/11/13/a‐avut‐loc‐prima‐editie‐a‐zilei‐intre‐

prinderilor‐sociale/.[2]Within the project co‐financed through the FSE „Social economy – innovative

model forpromoting theactive inclusionof thevulnerablegroups” implementedbyFESco‐financing.Theprojectwas implementedduringtheperiod2008‐2011bytheMinistryofLabor,Family,SocialProtectionasthebeneficiaryincollaborationwith.

BernardBrunhesInternational,EuropeanNetworkofSocialEnterprises,theGeneralDirectorate for Social Assistance and Child Protection, district 1, Bucharest, IntegraRomania,Directorate forCommunityAssistance fromTimișoaraand theCityhall ofPiatraNeamț.



enterprisehasleadtoagoodusageofthehumanandeconomicallocalresources.Theeffectscameoutsoon.Besidestherecognitiongivenbywinning the two competitions and the invitations to participate atvariouseventsand fairs, the incomesobtainedby themembersof thesocial enterprises members contribute to the improvement of theirlife`squality[1].Also on the occasion of the Social Enterprises Day, the NESsT

representatives submitted to all thosepresent thepreliminary resultsof some researches regarding social economy in the world and thesituation of the social enterprises. The final results shall be madeavailable to all those interested, in abook thatwill bepublishedbyaprestigious printing house from abroad. The launching of the book isforeseentotakeplaceduringtheyear2013.ThenewestNESsTinitiative isthesupportof thecorporativesocial

responsibility initiative of Petrom „The country of Andrei”. The totalamount of the available financings for this social enterprises compe‐titionis350.000Euro.[2]

I.2.Europeaninstitutions

At European level, among the main institutional players with animpactontheSEfield,wementiontheEuropeanCommission,theEco‐nomicalandSocialEuropeanCommittee,theEuropeanParliamentandtheEuropeanCouncil.Besidesthese,thereisaseriesofactivenetworksinthefieldofSE.

I.2.1.EuropeanCommission

The European Commission has played and continues to play anextremelyactiveroleforSEfromtheviewpointofitsinstitutionalstruc‐

[1]Thetwoexamplesofsocialenterprisesshallbepromotedalsobypublishingin

thepapersSocialenterprisesmodelfortheRomapeopleandSocialenterprisesmodelfor the beneficiaries of the minimum guaranteed income. The two papers arepublishedbytheUNDP,withintheprojectco‐financedthroughtheFSE„ThemodelofsocialeconomyinRomania”(2011‐2014).

[2]www.profitpentruoameni.ro.



ture.Practically, itwastheinstitutionthathostedaGeneralDirectorateintended for thespecific issuesofSE. “In thecontextof theSE`s socialvalorisation at the end of the 1980s and following the reports on SEsubmittedtotheEuropeanCommissionbytheEuropeanParliamentandtheCESE,in1989wascreatedtheDepartmentforsocialeconomywithinthe General Directorate (DG) XXIII of the EC. (...) The departmentwascoordinating the European actions with an impact on SE and wasproviding contribution for: enhancing the cooperatives sector, mutualsocieties,associationsandfoundations;thestudyoftheSEsectorandtheapproachofthespecificissues;theanalysisoftheEUpoliciescoherencewithadirectimpactonSE;maintainingthecontactwiththeexistentfe‐derations; reaching and attracting unorganized players and sub‐repre‐sentatives of SE; reaching the decision factors in relation with the SEforms and the representation of the Commission on thismatter in therelation with other European institutions. The department was dis‐banded in 2000, and the responsibilities were transferred to the DGEnterprises and Industry and the DG Employment, Social Affairs andEqualOpportunities.Theresponsibilities fortheSEspecific formsweredividedbetweenthetwostructures[1],factthatleadtoadividedandnon‐unitaryapproachoftheSEsector”(MMFPS2010,p.21).On the other hand, theEuropeanCommission continues to play an

activeroleinpromotingSEatEuropeanlevelbytheFSEfinancingsthatinclude SE among their priorities. In our country, we refer to theprojectsco‐financedthroughtheFSEPriorityAxis6PromotionofSocialInclusion,majorinterventionfield6.1Developmentofsocialeconomy.Theactivitiesperformedthroughtheseprojectshavecontributedtotheinformation of the population, of the key institutions and also of allthoseinterestedinthebenefitsofSE,haveallowedtheparticipationatinformation training sessions on SE and have allowed the financialsupportforinitiatingsomeentrepreneurialundertakings.

[1]Within theDG Enterprises and Industrywas set up the department B3 Small

CraftEnterprises,CooperativesandMutualSocieties inorder totakeaspecialcareoftheenterprisemattersofthecooperatives,mutualsocieties,associationsandfounda‐tions, while the DG Social Affairs took over the responsibility for associations andfoundations.



I.2.2.TheEconomicandSocialEuropeanCommittee

TheEconomicandSocialEuropeanCommittee(CESE)isa„consulta‐tive organism with the role to facilitate and promote civic dialogue,CESE is one of the most active players and supports of participativedemocracy”(MMFPS2010,pp.21‐22).AlthoughSErepresentsan interestthemeforCESE,weobservethe

completeabsenceofitsapproachatthelevelofthenationalEconomicandSocialCouncil.Althoughthiswasformulatedasarecommendationsince2010,therehaven`tbeenanyundertakingsinthisdirection.

I.2.3.EuropeanParliament

Oneofthemaininstitutionalplayerstowhomweowetherecentre‐launchoftheSEfieldandtheinternationalinteresttowardsthisfieldisthe European Parliament. The inter‐group for SE represents a keyfactor. This is a “monitoring and information organisms over the SEfieldthatpromotestheideaofbuildingacompetitiveEuropeandthatisbasedonsolidarity(…)Theactivitythathasenteredashadingconegotimprovedstartingwith2005whentherewasarequestfromtheEuro‐pean Parliament on SE. The request was accepted in 2008” (MMFPS,2010:21).Thepublicpresentationof theReportmadeby theSE Intergoup in

frontoftheEuropeanParliamenthasrepresentedanewmomentumforSEatEuropean levelandhasensured thevisibilityof the fieldandoftheactiveentities.Knownas the “ToiaReport” (after thenameof theItalian Euro‐parliament member Patrizia Toia who presented the re‐port)thedocumentwasapprovedandhascontributedtotheincreaseoftheSEvisibility.

I.2.4.EuropeanCouncil

TheconcernsoftheEuropeanCouncilinthefieldofSEhavebecomeconcrete intheactionsperformedbytheDivisionofdevelopmentandresearch for social cohesion. These have promoted SE from theperspectiveofthecoagulatingfactorplayedinthepromotionofsocial



cohesion,activecitizenshipandsocialresponsibilities.OneofthemostimportantachievementsisrepresentedbythecreationoftheEuropeanPlatformofEthicalandSolidaryInitiativesIRIS.In Romania, the European Council has supported the successful

implementationoftheprojectviewingtheawareness‐raisingofall therelevant players for ensuring their own welfare. The project “res‐ponsible territory” has had success in Timișoara (the initiative wassupportedbytheCriesAssociationinpartnershipwiththeCityHalloftheCountyofTimișoaraandthePrefectureofTimiș.)

I.2.5. European networks for promoting social eco‐nomy

Withoutanydoubt, themostactiveSEnetwork fromtheEuropeanlevel is Social Economy Europe. The role played in launching the SEactiveInter‐groupattachedtotheEuropeanParliamentcannotbecon‐tested.Taking thesustentationof this inter‐group`ssecretarypositiongivesitcredibilityandresponsibilityatEuropeanlevel.OtheractivenetworksinthefieldofSEatEuropeanlevelare:AMICEAssociationofMutualInsurersandInsuranceCooperativesin

Europehttp://www.amice‐eu.org/AIM InternationalAssociationofMutualHealthFundshttp://www.

aim‐mutual.orgCECODHASEuropean representative organization of Social housing

servicewww.cecodhas.orgCECOP European Confederation of Workers’ Co‐operatives, Social

Co‐operatives, Social and Participative Enterprises (since 1979)www.cecop.coopCEDAGEuropeanCouncil ofAssociations ofGeneral Interest (since

1989)http://www.cedag‐eu.orgCOGECAGeneralConfederationofAgriculturalCo‐operatives in the

EuropeanUnion(since1959)www.copa‐cogeca.beCOOPERATIVES EUROPE Common platform of the cooperatives

withinEurope(since2003)http://www.coopseurope.coopEACB European Association of Co‐operative Banks (since 1970)

www.eurocoopbanks.coop


100 Vol.III•Nr.3/2013

EFCEuropeanFoundationCentre(since1989)http://www.efc.be/EUROCOOP European community of consumer cooperatives (since

1957)www.eurocoop.netSOCIAL ECONOMY EUROPE (ex CEP‐CMAF) (since 2000) www.so‐

cialeconomy.eu.orgTheSEentities fromRomaniaareweaklyconnectedtothe interna‐

tionalnetworks.Nevertheless,wenoticetheappurtenancetothemainnetworks in the fieldof SEof the representations structures forSEatnationallevel:•NationalUnionofCraftingCooperatives(UCECOM);•NationalUnionofConsumersCooperativesCENTROCOOP;•NationalUnionoftheEmployees`MutualAidFunds(UNCARS).OneofthemainreasonsthattheSEentitiesortheirformsofrepre‐

sentationatnationallevelarenotconnectedtotheEuropeannetworksisthelackofvisibilityregardingtheadvantagesofsuchanassociation.Plus, theaffiliationofaSEentity fromour country to suchanetworkinvolvesaseriesofmaterialcosts(subscriptiontax,annualmembertax,costsrelatedtotheparticipationatdifferent internationalevents)andhumanresourcesthatsomeentitiescannotafford.The obvious advantages of being open to international networking

forSEentitiesfromRomaniashouldbepromotedthroughsomeinfor‐mation and awareness campaigns intended to this subject. Plus, thefinancial support of some undertakings could contribute to a bettercorrelation to the international and European relationships. Anotheradvantagewouldrepresentthepossibilityofagoodpracticesexchangeand the support with new commercial markets for the products ob‐tainedintheSEentities.Atthesametime,suchinternationalpartner‐ships allow to access some various financing sources from severalcountriesorfromtheEuropeanlevel.

II.Nationalinstitutionalframework

We present hereinafter the institutional framework from Romaniawith emphasize on the connections with the SE entities from ourcountry.


Vol.III•Nr.3/2013 101

Wespecifythatwehavetakenintoconsiderationthefollowingformsoforganization:a)associationsorfoundations;b)nonprofitorganizationsorganizedundertheformofmutualorga‐

nisations:o oftheretiredpersons;o oftheemployees;

c)creditcooperatives;d) cooperative societies of rank 1 regulated by Lawnr. 1/2005on

organizationandfunctioningofcooperatives:o craftscooperativesocieties;o consumerscooperativesocieties;o capitalizationcooperativesocieties;o agriculture cooperative societies; benefiting also of a speciallegislation,being regulatedbyLawno.566/2004of theagri‐culture cooperation, including the subsequent amendmentsandadditions;

o housingcooperativesocieties;o fishingcooperativesocieties;o transportationcooperativesocieties;o forestrycooperativesocieties;o otherformsofcooperativesocieties.(MMFPS,2010:38).

DuetotherelevancefortheSEfield,wehaveincludedintheanalysisalsotheauthorizedprotectedunits(UPA)andalsothecollectivitiesandthe compossessorates (Stănescu et al, 2011:pp. 51‐52). We are alsohighlightingthefactthattheUPAsweretakenintoconsiderationtotheextent to which they are publiclymanaged not by public institutions(DGASPC).TheargumentinthissenseistheprivateprerogativeoftheSEfield.

II.1.Centralpublicadministration

The main institutional player representatives of the central publicadministrationare:•MinistryofLabor,Family,SocialProtectionandElderly(MMFPSPV):

o NGOs;


102 Vol.III•Nr.3/2013

o UPA;•MinistryofEconomy(ME):

o craftscooperativesocieties(SCMs);o consumercooperativesocieties;

•MinistryofAgricultureandRuralDevelopment(MADR):o agriculturecooperativesocieties;

•MinistryofJustice(MJ);•MinistryofFinance(MF).If the first threeministries play a role in the activity of certain SE

entities,theMJandMFareinvolvedintheactivityofallSEentities.TothisweaddtheNationalBankofRomaniatowhichconvergeall

thefinancialsituationsandthereportsmadeoutbyCARSandtheCARPasnon‐bankingfinancialinstitutionsandalsobytheloancooperatives.The relationship between each SE entity and the central public

administration ismirrored in thegeneral imagepresented inAnnex2Overview of the institutional framework from central level with animpactonthesocialeconomyentities.As it can be observed in the graph included in Annex 2, not all SE

entitieshaveaninstitutionalcorrespondentatcentrallevel.

II.2.Localpublicadministration

Atlocallevel,therelationbetweenpublicadministrationandentitiesof SE follow general institutional framework. In comparison withMMFPSPV represented in each county, the local branches of the Mi‐nistry of Economy are eight Territorial Office for Small and MediumEnterprisessubordinatedtoDepartmentofImplementingProgramsforSmallandMediumEnterprises[1]The relationshipbetweeneachSEentityand the localpublic admi‐

nistrations is mirrored in the general image presented in Annex 3Overviewoftheinstitutionalframeworkatlocallevelwithanimpactonthesocialeconomyentities.

[1] OTIMMC Brațov, OTIMMC Cluj Napoca, OTIMMC Constanța, OTIMMC Craiova,

OTIMMCIași,OTIMMCPloiești,OTIMMCTârguMureș,OTIMMCTimișoara.


Vol.III•Nr.3/2013 103

II.3.TheprivateinstitutionalplayerswithofSErepre‐sentation

Atnational level,representativesofSEentitiesarementionedsincesecondhalfofXIXcentury.AseachSEentitycandecide to joinornotsuch a SE network, we notice relatively few newly established net‐works. These initiatives are focus on agriculture are and partiallysupportedbyactivities implemented inESFco‐financedprojects. Still,notallSEentitieshavenationalnetworks.The relationship between each SE entity and private institutional

players with of SE representation at central level is mirrored in thegeneralimagepresentedinAnnex2Overviewoftheinstitutionalframe‐workfromcentrallevelwithanimpactonthesocialeconomyentities.

Conclusions

At international and national level there is an increasing interesttowardssocialeconomy.RegulationofSEbyadoptingaframeworklaw,coherentrevisionofvariousregulationwith impactonSEentitiesandsettingupanationalSEstrategywouldmergeactionsdonebycentraland local public administration and SE representatives organizationswithalongtermimpactonSEinRomania.

References

1. Borzaga,C.;Galera,G.andNogales,R.(2008).Socialenterprise:anewmodel forpoverty reductionandemploymentgeneration–anexa‐minationoftheconceptandpracticeinEuropeandtheCommonwealthofIndependentStates,EMES&UnitedNationsDevelopmentProgramme.

http://www.emes.net/fileadmin/emes/PDF_files/News/2008/11.08_EMES_UNDP_publication.pdf.http://www.undp.ro/publications/poverty.php.

2. DragotoiuA.,MarinoiuA.andStănescuS.M., (Eds.) (2010).Re‐searchreportregarding socialeconomy inRomania from thecomparedEuropean perspective, Bucharest Ministry of Labor, Family, SocialProtectionandFamilywww.mmuncii.ro.


104 Vol.III•Nr.3/2013

3. StănescuS.M.(Ed.),AsimineiR.,RusuO.,VîrjanD.(2011).Profitforpeople–opening reportwithin theprojectTheModelofSocialEco‐nomyinRomaniahttp://profitpentruoameni.ro/.*** Global Compact Office, UnitedNations (2012).A framework for

action:socialenterprise&impactinvesting.http://www.unglobalcompact.org/docs/issues_doc/development/Framework_Social_Enterprise_Impact_Investing.pdf.

***MetroMediaTransilvania, (2006). Evaluating the impact of theRomanianFundforDevelopmentProjectshttp://www.frds.ro.*** United Nations Development Programme (2012). Empowering

Lives,BuildingResilience–developmentStoriesfromEuropeandCentralAsia.

http://issuu.com/undp_in_europe_cis/docs/undp_rbec_successstories_v2_web__1_#download.

Vol.III•Nr.3/2013 105

ANNEXES

Annex1MillenniumDevelopmentGoals[1]

Objective1–EradicateextremepovertyandhungerTarget1.A(global):Reducingbyhalf,during1990‐2015,thenumber

ofpeoplewhoseincomeislessthat1dollarperdayIndicator1.1–Percentageofthepopulationwhosepurchasepower

isunderonedollarperdaya

Indicator1.2–PovertydisparityrateIndicator 1.3 – Proportion of the poorest fifth in the national

consumption

Target1.B(global):Reaching the total and productive employment in work, and also

ensuring a decent job to all persons, including the women and theyoungpeopleIndicator1.4–ThegrowthoftheGDPrateperemployedpersonIndicator1.5–Thenumberofemployees fromthe totalpopulation

rateIndicator 1.6 – Proportion of the employed person and whose

purchasepowerisunderonedollarperdayIndicator1.7–Proportionofthefamiliesformedbyactivepersonsin

thetotalnumberofemployees

Target 1.C (global) – Reducing by half, between 1990‐2015, thepercentageofpeoplewhosufferfromhungerIndicator1.8–Theincidenceofsmallsizedchildrenundertheageof

fiveyearsoldIndicator 1.9 – Proportion of population who has a caloric con‐

sumptionunder theminimum level of the diet that ensure theneces‐saryofenergy

[1]http://www.onuinfo.ro/odm/.


106 Vol.III•Nr.3/2013

Objective2–AchieveuniversalprimaryeducationTarget2.A(global)–Ensuringthat,untiltheyear2015,thechildren

everywhere, regardless they are boys or girls, will be able to close acompleteprimarycycleofstudiesIndicator2.1–NetrateofenrollingintheprimarycycleofeducationIndicator2.2–Proportionofpupilswhoenrolledinthe1stgradeand

havefinishedthe4thgradeIndicator2.3–Rateofreadingandwritingoftheyoungpeoplewith

agesbetween15and24yearsold,menandwomen

Objective3–PromotegenderequalityandempowerwomenTarget3.A–Eliminationofthegenderdisparitiesfromtheprimary

and secondary cycle of education, preferably until 2005, and from allformsofeducationnotlaterthan2015Indicator 3.1 – Rate of girls to rate of boys from the primary,

secondaryandtertiaryeducationcyclesIndicator3.2–Rateofemploymentofwomeninthenon‐agriculture

sectorsofactivityIndicator3.3–Proportionofthenumberofwomenmembersofthe

Parliamentfromthetotalnumberofmembers

Objective4–ReducechildmortalityTarget 4.A – Reducing with two thirds, during 1990‐2015, of the

childdeathrateamongchildrenundertheageoffiveIndicator4.1–ChilddeathrateamongchildrenundertheageoffiveIndicator4.2–RateofinfantiledeathrateIndicator 4.3 – Proportion of children under the age of one year

vaccinatedagainstmeasles

Objective5–ImprovematernalhealthTarget5.A–Reductionwiththreequarters,during1990‐2015,ofthe

maternaldeathrateIndicator5.1–MaternaldeathrateIndicator 5.2 – Proportion of the number of births assisted by

qualifiedmedicalstaff

Target5.B–Obtaining,until2015,universalaccesstoreproductionhealthservices


Vol.III•Nr.3/2013 107

Indicator5.3–PrevalencerateofcontraceptivemethodsIndicator5.4–RateofbirthamongteenagersIndicator5.5–Pre‐natalcareservices(atleastonevisittothedoctor

andatleastfourvisitstothedoctor)Indicator5.6–Coveredneedoffamilyplanningservices

Objective6–CombatHIV/SIDA,malariaandotherdiseasesTarget 6.A – Stopping, until 2015, and afterwards starting the

recoveryofHIV/SIDAspreadIndicator 6.1 –HIV Prevalence rate among the population aged 15

and24yearsoldIndicator6.2–Usageofcondom in the lastsexual intercoursewith

riskIndicator 6.3 – Proportion of population aged between 15 and 24

yearsoldthathasagoodunderstandingofwhatisHIV/SIDAIndicator6.4–Rateofenrollmentinschoolcoursesoftheorphansat

theenrollmentsintheschoolcoursesofthechildrenhavingafamily,fortheagecategory10‐14yearsold

Target6.B–ObtaininguniversalaccesstoHIV/SIDAtreatmentforallthosewhoneedituntiltheyear2010Indicator 6.5 – Proportion of the populationwho has an advanced

stageofHIVinfectionandhasaccesstoantiretroviraltreatment

Target 6.C – Stopping, until 2015, and afterwards starting therecoveryofthemalariaandothermajorinfectiousdiseasesincidenceIndicator6.6–Deathrateandincidencerate,associatedwithmalariaIndicator6.7–Proportionofchildrenunder5yearsoldwhosleepin

bedcoveredwithmosquitonetsandtheproportionofchildrenofthisagehavingfeverandtreatedwithadequateanti‐malariamedicationIndicator 6.8 – Incidence, prevalence and death rates associated to

tuberculosisIndicator6.9–Numberof tuberculosis cases identifiedand treated

underdirectobservationonshortterm


108 Vol.III•Nr.3/2013

Objective7–EnsuringenvironmentalsustainabilityTarget 7.A – Integrating the sustainable development principles in

thepoliciesandtheprogrammesofthestatesandrecoveringthewasteofnaturalresourcesIndicator7.1–ProportionofthelandareacoveredbyforestsIndicator7.2–Totalofcarbondioxideemissionspercapitaandper1

dollarGDP(purchasepower),andalsotheconsumptionofsubstancesthataffecttheozonelayerIndicator 7.3 – Proportion of fish stock living in safety within the

biologicallimitsIndicator7.4–Proportionofthetotalusedwatersresources

Target7.B–Reductionofthebiodiversitylossesandobtaining,until2010,asignificantdecreaseinthelossesrateIndicator7.5–Proportionoftheterrestrialandmaritimeprotected

areasIndicator7.6–Proportionofthespeciesontheedgeofextinction

Target7.C–Reducingbyhalfthenumberofpeoplewhodonothaveaccess to a drinkingwater source and to sewing basic services, until2015Indicator 7.7 – Proportion of population who use a safe drinking

watersourceIndicator 7.8 – Proportion of population who use an improved

sewageservice

Target7.D–Significantlyimproving,until2020,thelifeofminimum100millioninhabitantsoftheslumsIndicator 7.9 – Proportion of urban population who lives in the

slumsb

Objective8–DevelopaglobalpartnershipfordevelopmentTarget8.A–Creatingafinancialandcommercialsystemthatisnon‐

discriminatory,predictable,openandbasedonregulations.Itincludesafirmcommitmenttoapplytherulesofgoodgovernment,developmentandfightingpoverty,bothatnationalandinternationallevel.


Vol.III•Nr.3/2013 109

Someofthe indicatorsmentionedbelowareseparatelymonitoredforthecountrieslessdeveloped,forthestatesofAfrica,fortheoneswithoutdirectaccesstotheseaandforthedevelopingsmallislands.

Target 8.B –Resolving the special problems of the less developedcountries. Includes also tariffs and free market access quotas for thestateswithextremelyhighexternaldebtandevenwritingoffthisdebtand official assistance for a more generous development intended toreducepoverty.

Target8.C–Meetingthespecialdemandsofthecountriesthatdonothavedirectaccesstotheseaandofthedevelopingcountries fromtheislands(throughtheActionProgrammeforSustainableDevelopmentofthese countries and the result of the 22nd special session of the UNGeneralAssembly).

Target8.D–Resolvingonlongtermthegeneralproblemslinkedtotheexternaldebtof thedevelopingcountries throughmeasurestakenatnationalandinternationallevel.

Officialassistancefordevelopment(ODA)Indicator 8.1. Net, total assistance intended to the less developed

countries,asapercentagefromthegrossinternalincomeofthedonorcountriesfromtheOECD/DACareaIndicator 8.2 – Ratio between the bilateral Sectorial ODA of the

donors fromtheOECD/DACareaandthebasicsocialservices(educa‐tion,primarymedicalassistance,nutrition,drinkingwaterandsewage)Indicator 8.3 – Percentage of bilateral official assistance for deve‐

lopmentfromthedonorsoftheOECD/DACareathatisnotbeingusedIndicator 8.4 – ODA accessed by the developing countries without

direct access to the sea as a percentage from their gross nationalincomeIndicator 8.5 – ODA accessed by the developing small islands as a

percentagefromtheirgrossnationalincome

AccesstomarketsIndicator8.6.–Percentage fromthe total importsof thedeveloped

countries (as value and excluding the import of weapons) from thedevelopingcountriesandfromthelessdeveloped,taxesfree


110 Vol.III•Nr.3/2013

Indicator 8.7 –Average tariffs imposedby thedeveloped countrieson the agriculture products, fabrics and textures came from thedevelopingcountriesIndicator8.8–AgriculturesupportestimatedbytheOECDcountries

asapercentagefromtheirgrossincomeproductsIndicator8.9–PercentageofODAprovidedtoenhancethetrade

capacity

ReducingtheexternaldebtIndicator 8.10 – Total number of countries that have decided to

reducetheexternaldebtandthenumberofthestateswhohavewrittenofftheirexternaldebt(cumulated)Indicator8.11–Levelundertakenforreducingtheexternaldebtand

themidprocessevaluationIndicator8.12–Externaldebtasapercentagefromtheexportsof

goodsandservices

Target8.E–Openingtheaccessofthedevelopedcountriestobasiccheapmedication,incollaborationwiththepharmaceuticalcompaniesIndicator 8.13 – Percentage of the population that has constant

accesstobasicmedication

Target8.F–Openingtheaccessto thebenefitsbroughtby thenewtechnologies, especially the information and communication techno‐logy,incollaborationwiththeprivatesectorIndicator8.14–Numberofphonelinesat100inhabitantsIndicator8.15–Numberofsubscriberstothemobilephoneservices

at100inhabitantsIndicator8.16–Numbersofinternetusersat100inhabitants

Annex2.Overviewoftheinstitutionalframew

orkfromcentrallevelwithanimpactonthesocial

econom

yentities

Ministryof

Labor,Fam

ily,

Social

Protectionand

oftheElderly

Ministryof

Econom

yMinistryof

Justice

NGOs

HCSs

Othercooperative

societies

LoanCOOP

NUHC

Central

Cooperative

Bank

NationalUnion

Consum

ers

Cooperative

NUMAFER

Ministryof

Agricultureand

Rural

Development

Federation

CARPOmenia

Collectivity&

composesorates

Agriculturecoope‐

rativesocieties

DPPD

NAE

Consultativ

Councilofthe

Cooperation

34HCSdirect

22CountyNU

16associationsSCM

41CountyNU

3coperative

societiesdirect

17agencies

MAFRs

MAFEs

PrivatePU

39territory

units

AIPPIMM

NORC

National

Bankof

Rom

ania Co

nsum

ercoope‐

rativesocieties

RegisterofAssociations

Foundations

Annex3.Overviewoftheinstitutionalframew

orkatlocallevelwithanimpactonthesocial

econom

yentities

Min.Justice

ME,DIPIMM

CAE

AJPIS

MMFPSPV

8OPIMM

42OJRC

CountyCouncil

DGASPC

Localcouncil

SPAS

RoCham

berofCom

merceandIndustry

42CCIcounty

MinFinanțelor,NAE

42GeneralDirectoratesPublicFinances

Accreditation

socialservices

providers

Subsidiesat

employment

Formation,

counseling,

financing

Taxes

Formation,

counseling

Spaces

Collaboration

Financing

Spaces

Collaboration

Setup,

cancellation

NGOs

PrivatePU

MAFEs

MAFRs

HCSs

Collectivity&

compo‐

sesorates

Societăți

cooperativede

consum

Agriculture

cooperative

societies

Other

cooperative

societies

degrad1

Loan

COOP

Vol.III•Nr.3/2013 113

ACCENTEALECOMUNICĂRIIPUBLICEÎNCONTEXTULCRIZEIECONOMICE

ŞtefaniaBejan[1]

RezumatDevenit loc comun în istoria contemporană a lumii, fenomenul crizei economiceapare fără preaviz și lasă cicatrici adânci în memoria individuală și colectivă, înproiectele sociale (politice,militare) à la long în relațiile interumane… Oricât nus‐arrecunoaște,nimeninuevaccinatdefinitiv împotriva „baciluluicrizei”; fiecareomrămânemarcat(ovreme,pentrutotdeauna,sensibil, fundamental):uniisavu‐reazăcudisperareaultimeiziledeexistențămomente,întâmplări,prietenii,dispu‐te, călătorii, iubiri, bani, orgolii; alții se luptă cu înverșunare să supraviețuiască,să‐și dovedească putereade a fi răzbit în pofida tuturor opreliștilor; unii se con‐solează,lipsițideenergiatinereții,aunuinouînceput,aunuimiracolgen„Ce‐arfi,dacă?”.Profesioniștiicomunicării,alăturideinșipoposițidineroareîndomeniu(nereferim cu precădere la politicienii fără cea mai firavă vocație în acest sens) îșiadaptează(strategic?intuitiv?)discursuldestinatspațiuluipublicșioferăo„stagiu‐ne”pestriță,tocmaibunădestudiatla„Constituție”,„Culturăcivică”,„PRînO.N.G.”etc.Accenteledescoperitedecercetătorținproaspătăagendamass‐mediașidaudelucru cetățenilor cu ceva brumă de preocupare vizând normalitatea societății încares‐au„nimerit”…

Cuvintecheie:discurs,crizăeconomică,spectacolsocial,societatecivilă,leadership

Profundatașațiuneiviețimoderne,marcatedeproliferarea„pseudo‐

evenimentelor”prefabricateșideexacerbarearoluluidespectatoravidalcetățeanului–consumator(Debord1992,p.192),actoriisocialicon‐știentizează accentuarea pseudo‐senzaționalului din comunicarea ulti‐melordecenii,darsecomplacînacestpatterncomod,protector,lamo‐dă…Justificându‐seprin„comunicareaspectaculară”,societatea(încareseregăseșteo„cascadădesemnaleierarhice”–Debord1992,pp.194‐

[1]AcademiaRomână,BursierPOSDRU/89/1.5/S/56815SocietateaBazatăpeCu‐

noaştere–cercetări,dezbateri,perspectiv,.e‐mail:[email protected].


114 Vol.III•Nr.3/2013

195) va accepta cu lejeritate apelativul „de spectacol”, fie și cu risculvulgarizăriiconceptuluicriticdespectacolorialîncercărilordedestruc‐turareefectivăasocietățiispectacolului.ConsideratdeG.Debordideo‐logieprinexcelență,spectacolulsocialsedovedește„expresiaseparațieiși îndepărtării între om și om” (Debord 1992, p. 205). Ca ștergere alimitelor între individ și lume, spectacolul capătă puterea de a anulagranițeleluiadevăratșifals,prin„refulareaîntreguluiadevărplasatsubprezența reală a falsității care asigură organizarea aparenței”, credeautorulSocietățiispectacolului.Totel,subimperiul„patologic”alluiGa‐bel,considerăonevoieanormalăareprezentării,chiardacăeaaveada‐ruldea compensa „sentimentul torturantde a fi înmargineaexisten‐ței”. Primatul actualității, spuneDebord, care poate recunoaște voințaeficacității imediate, ar putea explica, după opinia noastră, alunecareaîntr‐un „tablou clinic al schizofreniei sociale” (pe urme gabeliene), încare,pânășiconștiințaesteunimobilspectator„apărat”deunecranalspectacolului, în spatele căruia se întâlnesc doar interlocutori fictivi,interesațideproprialor„piațăexistențială”(Debord1992,p.207).Într‐o astfel de construcție socială, în care un fapt halucinatoriu

(G.Debord)sepetrece–„iluziarecunoașterii”fiecăruiadecătreceilalți–nusuntemmirațidedictaturainstantaneului,aimediatului,aluiacumcuoricepreț,încaredramatizareaconteazămaimultdecâtrepetitivulcucarene‐amacomodat(Goffman2003,p.27).Reținem,dinteoriagof‐fmaniană a performării teatrale în viața obișnuită, că presupunemreprezentareaunorlucrurireale,darnuîndeajunsrepetate,spredeose‐biredescenapropunătoareaunoraparențejucatedeactori‐personajeînfațaunorprivitori‐personaje.Intereseazăfaptulcă,în„viațacaviață”,avemde‐afacecudoardouăelemente interpretative:rolul individuluidiscursivadaptatrolurilorcelorlalți(publicului)–Goffman2003,p.27.Introducerea la Viața cotidiană ca spectacol amintește că, esențial

pentruauditoriu,esteprofilulintervenientului„promisiv”(statutsocio‐economic, stima de sine, atitudinea față de interlocutori, competența,dacăedemndeîncredereetc.),pentrua‐șicalculaașteptările/răspun‐suriledoritedeascultători).Cândeo figură inedită,vorbitorul se tră‐dează prin atitudine și înfățișare, ambele funcționând ca analogii cupropunătoriasemănători,cunoscuțidejapublicului.E.Goffmanprevinecă faptele semnificative nu se produc în locul și vremea interacțiunii


Vol.III•Nr.3/2013 115

propunător‐auditoriu;uneori, acesteaseascund înmecanismul comu‐nicării,cumseîntâmplăcuatitudinile„reale”,„adevărate”,oricuemoți‐ile și credințele personale care „pot fi detectate numai indirect, prinmărturisirile sale sau prin ceea ce pare a fi comportament expresivinvoluntar”, ceeaceobligă laexprimare (pesine) și la impresionare (acelorcareasistăladiscursulpublic)–Goffman(2003,p.30).Acordândîntâietateexperiențelorindividualeînmecanismulmanagementuluiim‐presiilor și expresivității, Erving Goffman avansează „paradoxul cău‐tării”,învirtuteacăruiaseimpunesporităatențiaasupraaparențelor,încondițiile inaccesibilitățiirealității;expresivitateagestuală,simbolurilestatutului, alte indicii ale adevăratului chip al intervenientului se do‐vedesc suficiente pentru impresiile dorite (și atât de importante îndramaturgiagoffmaniană),inclusivînproblemaabateriiacceptatedelastandardele morale: „ca performeri, indivizii nu sînt preocupați deproblema morală a producerii acelei impresii convingătoare conformcăreiaacestestandardesîntrealizate”.Cualtecuvinte,analizândsuper‐ficial „expresia oferită”, la intersecția comunicării verbale și non‐ver‐bale,aparența ia loculprofunzimii înstrategia interveniențilordornicisăeludezememoriaauditoruluicuprivire labackground‐ulcomunica‐ționalalpropunătorilor(știindu‐secăelardezavantajapeceicutrecutnutocmai imaculat,pecei interesațisăascundă„amănunte”gatasă leincomodezecarieraetc.).Sociologia actorului social privește competența comunicațională

dreptcomponentăaperformăriiactelorde limbaj studiatedepragma‐tică îndimensiunea lor strategică șidramaturgică (Beciu2011,p. 29).Poziționându‐se înraportcumesajulcomunicatși,deopotrivă,cudes‐tinatarii lui, performerii livrați modelului dramaturgic, în străduințaizbutirii identității șidiscursuluiproiectate spațiuluipublic, sunt cate‐gorisițișidincolodeîntrebuințareaunuilimbajanume:statutulsocialalvorbitorului circumscris unui câmp de putere în stare să confere opoziție(osituare,unrol,unprecedent).Exemplulputeriidobânditedejurnaliștiînpropriulcâmpprofesionalesteilustrativpentrudiscuțiain‐vocată:confirmareauneilogiciapieței,identificareaunorefecteasupraproducției culturale, prioritatea polului comercial, conferirea uneiuriașe puteri simbolice autorităților statului ș.a.m.d. (Bourdieu 2007,pp.115‐126).Părințiaiteorieipertinențeișiîntemeietoriaipragmaticii


116 Vol.III•Nr.3/2013

cognitive,D.SperberșiD.Wilson„decretează”căactuldeacomunicae,înaintedeorice,unprocescognitiv,câtăvrememesajelevehiculatesuntsupuse interpretării condiționatedemecanismedegândire: inferența,reprezentarea, computația (Beciu2011, p. 30).Altfel spus, să poțide‐duceînlegăturăcu„complicitatea”text‐contextexplicândmesajul,săfiicapabil a identifica un „context pertinent”, spremai lesnicioasă inter‐pretareaconținutului,înfine,săatingiapogeulconectăriienunțuluilacontext.Cele treimomentearatribui comunicării socialeadecvarea lacontext și/sau orientarea spre pertinență (C. Beciu), depășirea „pra‐gurilor”defelul:statutșipracticisociale,codurișistrategii,darnicide‐cum „cheia”de‐criptării actelor comunicaționaledrept interesal tran‐smiterii impresieidepertinență lanivelul interlocutorilor (Beciu2011,p.30).Dinamicasocialăaultimelordecenii,întrealecăreimărciregăsimcu

ușurință augmentarea culturii civice (Loghin 2012, p. 7), a confirmatsuccesulcupluluidiscurspersuasiv‐lidercharismatic,ceeacedășansedemersului nostru de a „scana” principalele accente ale comunicăriipubliceconsumateînvremuritulburideultra‐mediatizatăcrizăecono‐mică(sursă,pretext,motor–deopotrivăinvocate,subînțeleseîn„calen‐darul” politic al ultimelor luni). După S. Moscovici, intelectul rămâneindiferentlatrudaactorilorsocialidea‐șiconstruiunnume,emoția,înschimb,evictimăsigură,întrucâtefortulinvocat„Esteopolițădeasigu‐rareînceeacepriveștemenținereapeculmi–gloriasaunemurirea–șicelmaipalpabilsemncălideruldețineputerea,căacționeazăasuprace‐lorlalți. Că a devenitmodelul, ținta lor[...], că a pătruns în eul lor, iaracum domnește asupra regatului imaginației lor” (Moscovici 2001,p. 173). Preluându‐l peR.Michels – fidel discipol al teoriilor tardieneasupra mulțimii – stâlpul psihologiei sociale din Hexagon concluzio‐nează:„Aceștioameni(lideriipartidelor–n.a.),carenudepuțineoriaudobânditunfeldeaureolădesfințișidemartiri,nucerdecâtosingurărecompensă în schimbul serviciilor prestate: recunoașterea (Michels1971, p. 57). Respectuoși principiului „Admiră‐te și mulțimea te vaadmira”(S.Moscovici),lideridepartide,deopinie,denațiiparsăexer‐sezelanesfârșit,într‐ooglindăvie–darpradăseducțieidiscursive–ro‐lulmerituosuluiadulat…Șiajungsăcreadă!


Vol.III•Nr.3/2013 117

Varaanului2012poate fi suportdeanaliză,dinperspectivaaccen‐telor identificate în comunicarea publică practicată de politicieni, jur‐naliști și publiciști din rândul intelectualilor, studiul evidențiind ipos‐taze ale discursului: acuzator, admirativ, ironic, auto‐protector, auto‐victimizator,amenințător, insolent, justițiar, împăciuitor, îngrijorător…Aparițiile,nupuține–așacumne‐amobișnuit–alepoliticienilordetoa‐teorientările, spreapersuadapubliculromân(darșipecel „arondat”UniuniiEuropene),audatlaivealăelementedetipacuzator,așacums‐a observat în ședința Camerelor reunite ale Parlamentului României,din6iulie,întâlnirepremergătoarevotuluipentrureferendumuldede‐mitereapreședintelui.C.Antonescu,președintealSenatului,reiterândstrategia cu care T. Băsescu a câștigat, psihologic, înfruntarea (tran‐smisă, îndirect,pepostulnaționalde televiziune, îndecembrie2004)cu A. Năstase, s‐a adresat președintelui în exercițiu (el‐însuși partici‐pant lareuniuneaparlamentarilor): „DomnulepreședintealRomâniei,măcarun lucruneuneștepenoidoi: doruldeEmilBoc.Pentrudum‐neavoastră,căerabununpreședintedepartidcaE.Boc,iarînceeacemăprivește–carecredeamcănusepoatemairăudecâtcuBoc–con‐statcăsepoate!”.Acelașiintervenient,dorindsăsublinieze„dezertareaprezidențială”, tunăde la tribunaParlamentului: „DomnulepreședinteTraian Băsescu […], de fapt, dumneavoastră (s.a.), v‐ați suspendatdemult[…],pentrucăRomânianuaavut îndumneavoastrăungarant(doarcamarilapoliticăaavut),pentrucănuaavutunmediator(v‐ațiconsiderat șeful statului, adică șeful tuturor instituțiilor și al cetățe‐nilor)”.Larându‐i,D.Șova(P.S.D.)rostește,țintindcomportamentulluiT. Băsescu: ” Președintele a înșelat poporul […], a dorit dezbinareapopulațieiînceicareîlagreeazăpeBăsescușiceicarenu‐lmaivor[…],adeterminatsărăcirearomânilor”.Comentândrezultatulvotuluiparla‐mentarilor(256/114),ToaderPaleologu(P.D.L.)spunecă„Eovictorieà laPhyrus” (pierderile celordouăarmate suntegale),darT.Băsescu„esteunanimaldecampanieremarcabil”;aiciseobservăaccentuladmi‐rativaparținândpoliticianuluifostministrualculturii.În categoriaauto‐protector/auto‐victimizator, putem înscrie: a) dis‐

cursulluiC.Antonescu,înconferințadepresădinsearade6iulie,cânddeja știe că, o vreme, vaonora rolul suprem în stat („voi facedoar cetrebuie ca președinte interimar, nu tocmai cu greutatea conferită de


118 Vol.III•Nr.3/2013

alegeri; mă voi auto‐suspenda, temporar, din P.N.L.”); b)mărturia luiV.Ponta:„mi‐afostamenințatăfamilia.Amcerutprotecțiaei[…].Zilnic,dialoghezcudecidențieuropeni,pentruaexplicafaptulcăeoproblemădepoliticăinternășinutrebuiepericlitatăpozițiaRomânieiînConsiliulEuropean”; c) invocând art. 146, lit. „e” din Constituție, T. Băsescujustificăcerereadesoluționarea „conflictului juridicdenaturăconsti‐tuțională”cuParlamentulRomâniei,astfel:„Amobligația,capreședinteînexercițiu,săutilizeztoatecăile(resursele)constituționaleîndisputacuomajoritatepolitică care a suspendatpreședintele [...], săprotejezfuncțiadeșefalstatului,președinte.NupentruTraianBăsescu(eusuntvremelnic),cipentruinstituțiapreședinteluiRomâniei.S‐ardeduce,alt‐fel,căpreședintelecarenuaremajoritateînParlamenttrebuiedemis”.La categoriaadresare ironică, același personaj ține loc de exemplu.

Astfel, înconferințadepresăulterioarăconstatăriinumăruluisuficientdevoturipentrugestulelectoraldin29 iulie2012,T.Băsescuanunță:„În concluzie,mergem la referendum!Observ un salt calitativ la clasapolitică: în 2007, 322 voturi au fost pentru demitere, iar astăzi, doar256”; și încă: „Marele argument al suspendacilor este că nu mai ampopularitate[…].Dacăîțiasumi,împreunăcuțara,trecereaprincriză,egreusărămâi la51%cotădeîncredere.Amintiți‐vădeG.Bush,careascăzutîncredibilitateșinus‐agânditnimenisă‐lsuspende[…].ÎnCon‐stituție scrie căunpreședintepoate fidemispentru faptegrave.Nuecazulmeu;amauzitdoaracuzațiicuprivireladeclarații,nulafaptegra‐ve.Unpreședintealesnupoate fimut!Trebuiesă‐șiasumeresponsa‐bilitateadeaficomunicator,avândlegitimitateapentruaceastaatuncicândnimenialtcinevanuaveacurajulsăofacă[...].Dincolodefaptulcăn‐ammințitniciodată,niciodatăcuintenție.Poateamavutoinformațieproastă...”. Din aceeași pornire, fie în discuțiile cu ziariștii („Ei, și voi,acum!Devinpersoanăprivată șinuavețidreptul săvăbăgați înviațamea...”),fiecutrimiterelaprimulministru(„Dinordinulpremierului,nuampututmergelaBruxelles”),președinteleamenințatcudemitereaînmiezulveriigăseșteresursepentrua‐șiconservastimadesine,oricâtn‐ar fi pe placul adversarilor politici, ori demn de abordare în studii șiarticole de specialitate. Amenințător, nu o dată, atât de exersatulT.Băsescusevaarătaîn luptaîmpotrivatuturor:„Dacă,dupăreferen‐dum, îl mai găsesc la Guvern (pe V. Ponta– n.n.), nu‐i voi mai pune


Vol.III•Nr.3/2013 119

niciodată un mandat de premier...”; „Nu mai sunt la început de cam‐panie, săamemoții.Privesc lucrurile rece” (6 iulie);o săptămânămaitârziu,aveasă„decreteze”:„EsteunsemnalînfiorătorpentruRomâniafaptul că, nici președintele Consiliului European, nici președinteleComisiei Uniunii Europene nu au avut o conferință de presă comună,alături de V. Ponta [...]. Eu nu sunt un om care sămă ascund sub unprag”. (De remarcat și demersul prezidențial din 16 iulie, la adresapoliticienilor aflați la putere: „Pentru jocurile lor politice au sacrificatRomânia.Estemultpreamult!Oricâtar fide simpatizațideelectorat,nupotsăsacrificeRomâniapentrujocurilelorpoliticedejosnivel”).Înregistrulamenințătorpotficonsiderateintervențiilediscursiveale

Angelei Merkel și liderului socialiștilor din Bundestag (cancelarul acriticatataculU.S.L.laadresainstituțiilorstatului,ocaziecucareacerutimperativ guvernului Ponta restabilirea „încrederii în țară”; Franck–WalterSteinmeieradeclaratcă„esteinacceptabilsătai îndoarcâtevazileputerileCurțiiConstituționaleșisăschimbiprocedurileparlamen‐tare în așa fel încât să se potrivească intereselor tale”), președinteluiParlamentuluiEuropean,MartinSchultz(„Unprim‐ministrucareareolargămajoritatepoate schimbaConstituția țării sale, darnupoate luamăsuri care să intre în contradicție cu regulile și valorile noastre [...].Înlocuirile rapide care au avut loc în frunteamaimultor instituții dinRomâniasuntcelpuținstupefiante.Lafelșitentativa[...]dedemitereapreședinteluiT.Băsescu.Estefoartedubiosdinpunctdevederepolitic,darestelegal”).Oziplinădeaparițiipubliceamenințătoaresubaspectdiscursiv a fost 21 iulie:mai întâi, președintele propus spre demitere(„Amconvingereacăpoporulromânvadaolecțieteribilăclaseipoliticepe29iulie,șiastavafisalvareaRomâniei[...].Voisuntețiaicistăpâni,nupartidele.Mergeți laurne,spuneți«Nu»șisalvați‐vățarade la izo‐lare [...]. Spuneți « Nu» iubitorilor de pușcăriabili”); în replică, pre‐mierul:„ÎispunluiT.Băsescu,carestăsperiatșiturbatcaunscorpion,îi spun căvara aceastanu sepoartă albul lui, sepoartă tricolorulRo‐mâniei” și, în fine, președintele interimar („De această luptă depindesoartanoastră și a copiilor.Veniți lavot cu toată suferințape careațiadunat‐oînaceștiani,cutoatăumilințapecareațisuportat‐o,cutoatăsperanțacarev‐amairămas”).Înnotăamenințătoarede‐criptămșide‐clarațiipoliticedin23iulie,indiferentcăvindelapreședintelegrupului


120 Vol.III•Nr.3/2013

„popularilor europeni”, J. Daul, îndemnând Comisia Europeană să seasigurecăvalorileeuropeneșidrepturilefundamentalesuntrespectateînRomânia (”Sunt îngrozit!Nupot să credcă, într‐unstatmembrualU.E.,dupămaimultde20deanidelacădereacomunismului,libertateade exprimare este din nou amenințată […]. Istoria recentă a arătat cătoateformeledetotalitarismîncepcurepresiuneapoliticășiîngrădireadreptului la opinie”) ori de la cel român (cu referire la patronultrustuluimediaIntact–„…programuldesuspendareapreședintelui[…]afostdiscutatînGrecia,cuocaziazilelorliberede1Mai.Nus‐ausfiitsădiscute direct pe plajă, la hotelul…”; „Acolo este tot un urmaș al luiVântu, acolo este patron tot un domn care trăiește din bani publici șifacepoliticăpentruașantajapoliticul.Mie,acestindividcare‐ipatronlaRomâniaTV și‐apermis […]să‐mideaunmail, săavemodiscuție.Decând,pânăcând,discuteucuunșantajist,proprietarde trust tv.?Aiciau ajuns indivizi de teapa ăstora care, când pun mâna pe o tele‐viziune...”).Insolent,fărăîndoială,afostdemersulluiV.Ponta(9iulie),dorindu‐

seoreplicălapozițiacancelaruluigerman(„...nuAngelaMerkelvavotala referendumul din 29 iulie!”), dar și al președintelui suspendat,susținând(24iulie)că„nuținepenimeniacasă”,darcădemocrațiasepoate proba și prin votul împotriva demiterii: „Cert este că nu eu amcerutunvotpentrumine.Eumi‐amcâștigatmandatulde5aniîn2009.Cei care vor să întrerupă mandatul constituțional au și responsa‐bilitateasă‐iconvingăperomânisăvinălavot.Esteobligațiacelorcareauaprobatreferendumulsăprobezecuvoturilenecesare”.Îndecursul lunii iulie,politicieni români și exponenți aiU.E. audat

dovadă de atitudine discursivă împăciuitoare. De pildă, V. Ponta (11iulie) promite, la Bruxelles, atenționat de președintele ParlamentuluiEuropean,membrual aceleiași familii politice cupremierulnostru, că„ReferendumulvafiorganizatconformdecizieiC.C.R.”.Înegalămăsură,T.Băsescudeclară(23iulie)„unregretprofund”pentrucăaspuspublic„ceea ce gândește despre regele Mihai”, opinând: „asta îmi arată că,uneori, politicieni,măcar în chestiuni foarte sensibile, este bine să nuspunăcegândesc”(Într‐unmomentdeonestitate,T.Băsescuarăspunsîntrebăriicuprivirelatăcerearegeluilainsulteleproferatedepreședin‐te: „Așa trebuia să facăunRege!”).O săptămânădupă,urmează „să‐și


Vol.III•Nr.3/2013 121

toarne cenușă‐n cap” primul ministru român, privind în ochi presaoccidentală,„peteren”bruxellez,spunândcăatrasînvățămintelecrizeipoliticecareaafectatRomânia,arecunoscutcă„imagineaRomâniei,peplaninternațional,afostșifonată”șiapromiscănuvamaicăuta„con‐fruntări” cuT.Băsescu. În aceeași zi, președinteleAdunăriiParlamen‐tare a Consiliului Europei, Jean‐ClaudeMignon, îi îndeamnă pe lideriinoștri politici să depășească subiectele de dispută și să coopereze,„demonstrândrespectulreciprocfărădecaredemocrațiaarfidoarunsetdereguliformale”.HannesSwoboda(președintelegrupuluisocialiș‐tilorșidemocrațilordinParlamentulEuropei)varecunoaște:„NuexistăînvingătoriînreferendumuldinRomânia.Acum,toatepartidelepoliticetrebuiesăseasigurecăRomânianuvafiperdantă”.Am categorisit drept discurs justițiar ceea ce, în 9 și 10 iulie, a co‐

municat Curtea Constituțională a României, hotărând că a fost res‐pectatăprocedura de suspendare din funcție a lui T. Băsescu, că esteinadmisibilăcerereapreședinteluialesde soluționarea conflictului cuParlamentul, cărespinge sesizările formulatedeV.BlagașiR.Anastase(P. D.L.) privind revocările lor din funcții, că admite sesizarea P.D.L.privind excluderea de la controlul de constituționalitate a hotărârilorParlamentului,căamânădiscutareasesizărilorprivindneconstituționa‐litateaLegiidemodificareareferendumuluișiahotărâriiParlamentuluiprivindrevocarealuiGh.IancudinfuncțiadeAvocatalpoporului;C.C.R.decidecă legeaprincares‐au făcutmodificări laart.10dinLegeaRe‐ferendumului este constituțională, în măsura în care asigură partici‐parea la vot a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelorînscrisepelisteleelectoralepermanente.Accentele identificate în discursul jurnaliștilor pot fi clasificate în:

acuzatorșiîmpăciuitor.Dinprimacategorie,aducemînatențiecomen‐tariialecelorprezențiînplatourilepostuluiRealitateaTV,imediatdupărostirea discursului președintelui ales în Parlament. De la aprecieri,precum revenirea la omul normal care a fost, știind să salute și săcomunicecucetățenii,pânălaobservareaacumulăriimaimultorgreșelidecătrepreședintelesuspendat,constatate„acum,cândT.Băsescunumaienicitrist,nicivesel;estepregătit”,când„vreasădeatotulastăzi”.Tot în 6 iulie, după conferința de presă a președintelui suspendat cu256 la 114 voturi ale parlamentarilor, am consumat aprecierea unui


122 Vol.III•Nr.3/2013

jurnalist „suspectat” de profesionalism (Emil Hurezeanu): „Dacă dis‐cursulpost‐factum(cuscuze,cuaccentedeomenie,cuzâmbete...)arfifostsusținutînParlament,altfelarfistatlucrurile.CredcăT.Băsescuseînșală crezând că justiția esteproblemaprioritară a românilor.Acum,stareasocialăeceacareinteresează”.AcuzatorisuntMirceaDinescușiStelian Tănase, Radu Tudor, Le Figaro, El Pais,New York Times,WallStreetJournal.Celcare,pentrucâștigareaprimuluimandatalpreședinteluiBăsescu,

i‐afăcutoasiduăcampanie,afirmă:”ÎlcontrazicpeE.Hurezeanu.Mi‐efricădezâmbetulluiT.Băsescu.Nupoțisăfiiîntr‐osituațiedramaticășisăzâmbești.Zâmbetuledinaltfilm...Ceomnormal,caretreceprintr‐odramă,arzâmbi«hă,hă,hă»?Eatâtderușinossăfiidedouăorisus‐pendat! Sinistru... Ăsta‐i piază‐rea. Nu a făcut nimic pentru oameni...”.Pamfletarulesteaprobatdepolitolog: „Mirceaaredreptate,nupoțisărâzi…Mis‐apărutdestuldenervos(președintele–n.n.),dornicsăpunăniștelucrurilapunct,dornicsădeaniștelecții.Elesteieșitdepeșine.Îșivareveniîncampanie,cândvavorbicuoameni[…],cândvamergeîn țară. Băsescu e un «animal politic» redutabil în campanii. Parla‐mentulnuezona lui”.După jurnalistul custudii juridice și experiențăoccidentală laEuropa Liberă, „Președintelui i se poate reproșa încă odatăîncălcareaConstituției,dupăcearecunoscutcă«nimenialtcinevanuavea legitimitateasă lespunăromânilordespremăsuriledeauste‐ritate».Isepoatereproșainclusivfaptulcăavrutsătreacăsingurțaraprincriză,maialescănuatrecut‐o.T.Băsescuspunecănuavorbitcunimenidinstrăinătatedespresuspendare.Păiegrav,dacănuaavutpecinesăsuneșidacă,după8anidemandatBăsescu,sănu‐lsune,între‐bândceseîntâmplă,cumarputeafiajutat...”.Renumitelepublicațiivest‐europenesuntacide.Într‐uneditorialdin

14iulie,înNewYorkTimes,KimLaneSchepelespunecă„acesteacțiuniale guvernului Ponta combină politica partinică polarizată cu o revo‐luțiepentrudistrugereaConstituției”,dupăce,cuuna‐douăzileînurmă,ElPaistitradespre„NouaoaieneagrăaEuropei”,referindu‐sela„ofen‐sivapremieruluiPontadeaacaparaputereaînRomânia”,ceeace„ridi‐căîngrijorări înprivințaunuiregresdemocratic însud‐estulcontinen‐tului”.ÎnLeFigaroseanunță:„România:justițiavatranșarăzboiullide‐rilor”,dupăce,pozițialuiHillaryClintonșiAngelaMerkeladeterminat


Vol.III•Nr.3/2013 123

„mașinăria”europeanăsătreacălaacțiune.ConformWallStreetJournal,premierulnostru luptă„murdar,chiarșidupăstandardeleromânești”.Amărăciunea primei zile după referendum este „pusă în valoare” deR.Tudor(Intact),concluzionând:„U.S.L.n‐arepreamultescuzepentrufaptul că nu a obținut 50%plus unu voturi la acest scrutin.Dacănicicândai2300deprimariși38depreședințideconsiliijudețenenupoțimobiliza lumea, atunci n‐are rost să mai discutăm. Alegerile au fostpierduteînMoldova...”.Felulîncareauintervenitînspațiulcomunicăriipubliceaceiadintre

intelectuali preocupați de „mărturisirea” convingerilor lor spre desti‐natarinecesaristructurăriiopinieipublicepoatefiunulhibrid,pecarel‐am „botezat” îngrijorător‐ironic. Spre exemplu, în editorialul „Bala‐muc”(Teodorovici2012,înSuplimentuldeculturăalZiaruluideIași,nr.362/6iulie),L.D.Teodoroviciprevinecă„Româniaa luat‐orazna[...],scrâșnetele din dinți și izbucnirile nervoase au stricat prietenii [...],dreptatea,celpuținînpolitică,eunconceptmaimultdecâtrelativ[...].Ne‐amrespinscategoricuniipealții,repudiinduneoriamicițiivechi,înnumeleuneinebuniipoliticepecareojudecăm,atâtdeoparte,câtșidealta,prinprismaunorvaloripersonale”.Temereascriitoruluiconstăînfaptul că „adevărul însuși, printre atâtea arestări și spectacole de altănatură,afostbăgatpenesimțitelabalamuc”.Registrul este păstrat în textul preluat de Ziarul de Iași (24 iulie),

semnatdefinulironistAndreiPleșușiintitulatsec„ScrisoaredeschisăDoamneiEcaterinaAndronescu”.SemnatarulTratatuluidespreîngeriîșidezvăluie admirația față de un ministru care călătorește la volanulproprieimașini,carepoatesusțineun„dialogrezonabil”,care„aîndrăz‐nit (s.a.) să pună în discuție temeiurile legale ale unei universitățiparticulare de trist renume” („Spiru Haret”– n.a.), dar care ocoleșterăspunsul așteptat de mediul academic și societatea civilă: „a plagiatsaunudl.Ponta?Șidacăda, cumspunbunulsimțșidouăcomisiidintrei, atunci cine periclitează prestigiul vieții academice? Și cumputețipatrona,cuseninătate,oasemeneanefăcută?”.A.Pleșu,cutotrespectul,o socoate pe E. Andronescu „părtașă la această nefastă dezonoare”,explicândcăaicistă„necinsteafundamentalăaunuiprimministru[...]și a unor universitari care au consimțit să acopere această fraudă”,consecințeleobservându‐senudoarînevaluareauneipersoane,aunui


124 Vol.III•Nr.3/2013

partid, ci a învățământului românesc și a întregii țări, din păcate...Discutândcucititoriihotnews.ro(27iulie),Pleșuestecelpuținlafeldecinstitcusine,declarând:„Nuvădniciunmotivsăînlocuiescunberbeccudouăgâște”(sereferealademitereapreședintelui,înbeneficiulime‐diat al preopinenților săi, Antonescu și Ponta). În același context, pu‐blicistul semnalează existența unor dubii în ce privește legitimitateagestuluipolitic(„Documentulcareaargumentatsuspendareapreședin‐teluimi s‐a părut, din punct de vedere juridic, neconvingător. CurteaConstituționalănuvorbeștenicăieridespre«încălcărigravealeConsti‐tuției»”).ÎnpaginadestinatăOpiniilor,F.Lăzărescuîși„strigă”indignareafață

deconfiscareașiapărarea,„cutoporulînmână”,aideilordedemocra‐ție,intelectual,inteligență,reține,dreptate...Recunoaștepublic:„Eumăduc să votez demiterea lui. E părerea mea sinceră, neafiliată politic.Sunt anti‐Băsescu și atât. Legat de actuala putere, nu amdeocamdatăaltăaprecieredecâtaceeacă îmioferăomicășansăsăscapdeel,așacum l‐am apreciat pe Băsescu pentru cămi‐a oferit șansa să scap deNăstase”.(Motiveleopțiunii„pârlituluidescriitor”,„jegos”,„uslașîmpu‐țit”,„creierspălatdeAntene”...,așacumafosttratatîncomment–uri, îldevoaleazălesne:cuungarantaljustițieiprecumT.Băsescu,„Românianicin‐armeritasăfiesalvată”;„ungerea”fiiceieuroparlamentarafostfăcutăîncelmaipurstilfanariot;uzurparea,timpdetreiani,aroluluiprimuluiministrunuedeacceptatîntr‐odemocrație;nupoatefiununpreședintenormalcelcare„împartesticlecuvinșialtepremiiîndirectlaOTV”).Poate,maimultdecâtargumentareaomuluide litere(cusu‐biectivitatea sa subînțeleasă), conteazămesajul de final: „...nu îndemnpe nimeni la vot. Vreau doar să le spun băsiștilor cămă sperie into‐leranța lor și sentimentul pe caremi‐l dau, acela că refuză să‐și punămăcarpentruo secundă întrebarea: «Dardacă, totuși, eumă înșel?»”(Lăzărescu2012,înZiaruldeIași/27iulie).Cusimbolicelesaleinstrumente,societateacivilăareclamatderapaje

în mecanismul democratic. Astfel, Asociația Pro Democrația a sesizatParchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire lasms‐urilecuconținutelectoraltransmisecetățenilorromânicaîndemndeaparticipalavot.Dela„Euvaranudorm.Pe29n‐amsomn”și„Lareferendumvotez,pentrucăeuchiarcontez”,pânăla„einupotboicota


Vol.III•Nr.3/2013 125

atât cât putemnoi vota” și „Hai, Traian, să bemo bere, să ne luăm larevedere”, mesajele de motivare au ocupat universul tehnic informa‐țional și cerul patriei, la propriu: deasupra Constanței, un avion deagrement„brăzda”seninulcuînscrisul„Hailareferendum!”.Ziuacareînchide luna luiCuptoroferădouăpricinidemeditație, în

contextulanalizeipropuse.Dineditorialul „Voxpopuli” (Onofrei2012,înZiarulde Iași /31 iulie)deducemcă toată lumeaa ieșit înfrântădininutilulrăzboialreferendumului(politicienii–pentrucănuauizbânditmainimic,electorii–întrucâtnuaufost„abuzați”cusoluțiidealungarea crizei economice). Întrebarea „Ce rost mai are să înlocuiești niștenebuni cualținebuni?”poartăoarece legitimitate, în special în rândulcelor„prea îngrețoșațidepoliticadâmbovițeană”.Pedealtăparte,dinPunctulcritic,B.Crețuîntrevede„falimentulclaseipolitice”dreptrezul‐tat al referendumului. Că au pierdut politicienii, n‐ar fi mare pagubă,însă România e văduvită, aflându‐se într‐o amplă criză morală („unacăreia cred că simpla demitere a președintelui Băsescu nu i‐ar fi puscapăt”). Retorica înfrângerii conține deopotrivă, răutatea oamenilorpoliticișidezorientareaelectoratului,absențafair‐play‐uluiîndisputelepublice, dar și a acelui „personaj luminos, corect, demn de încrederecaresăsăpoatăatrageadeziuneaelitelor”,pânălaurmă,ademnitățiișionoarei(Crețu2012,înZiaruldeIași/31iulie).Cele trei surse ale discursului public: politicieni, jurnaliști, intelec‐

tuali‐publiciștinuaufostîntâmplătorpreferate.Eledauseamădepre‐facerilespațiuluipublicînvariantăpost‐modernă,denevoiacronicizatăa ceea ce numim comunicaredeliberativă. Conferirea unei dimensiunideliberative discursului mediatic (prin găzduirea, de către presă, adiferitelor puncte de vedere trebuincioase interpretării; vizarea unuilarg interes grație dezbaterilor media; facilitarea accesului la spațiulpublic; medierea pozițiilor neasemănătoare între actori sociali cuinteresediferite)genereazăînțelegereadeplinăaroluluipecarepresaîlonoreazăîntr‐ocultură„subordonată”democrației.AvândcareperceeaceC.Beciunumeșteanalizapracticilordemediatizareaactorilorpoliticișiagendeipublice,ajungemlejerladispozitivinterpelativ,compasional,lamobilizaresocialăetc.AutoareaSociologieicomunicării șiaspațiuluipublic identifică o distincție între „noi” (opinia publică, jurnaliștii,comentatorii,analiștii)și„ei”(politicienii,deținătoriiputeriidedecizie).


126 Vol.III•Nr.3/2013

Stilurile de moderare tradiționale (autoritar și „laissez‐faire” ) suntinspiratcompletatedediscursul ironic‐criticșicel interpelator,gatasăcalmeze pretenția ziariștilor la mediere, dar evidențiind „un actorstatutar care mobilizează o viziune normativă despre semnificațiaevenimentelor(jurnalistulactorcivic,justițiar,ludicetc.)–Beciu2011,pp.216‐226.Considerămcăinterpelareaesteconceptul‐cheiealstudiuluipropus,

recunoscând întru totul, rolul acesteia în producerea „gândirii critice”(parte a comunicării deliberative, a „spațiului public deliberativ”) –Beciu 2011, p. 217.Hipermediatizarea vieții politice, „populismulme‐diatic”(C.Beciu),unstatuthibridaljurnalistului,ofrontierăsimbolicăîntre „noi” și „ei” prefigurează o uniformizare a discursului public(politic,jurnalistic,aparținândintelectualilor)–numitorcomunpunândîn dificultate civică principalele grupuri vulnerabile, defavorizate –, întușe „trădând”miza interpelatoare,dupămodeloccidental, cuaccenteautohtone,dar,sperăm,cuefectebeneficepetermenlung...

Concluzii

Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului POSDRU/89/1.5/S/56815 Societatea Bazată pe Cunoaştere – cercetări, dezbateri,perspective,cofinanţatdeUniuneaEuropeanăşiGuvernulRomânieidinFondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dez‐voltareaResurselorUmane2007‐2013.

Bibliografie

1. Beciu, C. (2011). Sociologia comunicării și a spațiului public.Ed.Polirom,Iași.2. Bourdieu, P. (2007). Despre televiziune. Grup editorial Art,

București.3. Crețu,B.(2012).Cineacâștigatlareferendum?Falimentulclasei

politice.ZiaruldeIași/31iulie4. Debord,G.(1992).LaSociétéduSpectacle.Gallimard,Paris.


Vol.III•Nr.3/2013 127

5. Goffman,E. (2003).Viața cotidianăca spectacol. Ed. Comunica‐re.ro,București.6. Lăzărescu,F.(2012).Săfielimpede.ZiaruldeIași/27iulie.7. Loghin,D.(2012).Democrațiaparticipativă–precondițiepentru

economia socială. Revista de Economie Socială (Journal of Social Eco‐nomy),Nr.5/2012,vol.II,pp.3‐29.Ed.Hamangiu,București.8. Michels,R.(1971).Lespartispolitiques.Flammarion,Paris.9. Moscovici,S.(2001).Epocamaselor.Ed.InstitutulEuropean,Iași.10. Onofrei,C.(2012).Voxpopuli.ZiaruldeIași/31iulie.11. Teodorovici, L. D. (2012). Balamuc. Suplimentul de cultură al

ZiaruluideIași,nr.362/6iulie.

Vol.III•Nr.3/2013 128

EMPHASISOFPUBLICCOMMUNICATIONINTHECONTEXTOFTHEECONOMICALCRISIS

ŞtefaniaBejan[1]

AbstractTransformed into a commonplace in the contemporaryhistory of theworld, theeconomicalcrisisphenomenonappearswithoutnoticeandleavesdeepscarsintheindividualandcollectivememory,inthesocial(political,military)projectsàlalongin the inter‐human relationships… As much as it is not recognized, nobody isdefinitelyvaccinatedagainst“thebacillusofthecrisis”;eachpersonremainsmark‐ed (for a while, forever, sensitive, fundamental); some take delight in moments,happenings, friends, conflicts, journeys, love affairs, money, egos with the des‐peration of the last day of existence; others fight with obstinacy to survive andprovetothemselvesthepowerofwinningdespiteallobstacles;sometakecomfort,lacking theenergyof theyoung lifedays, of thenewbeginning,ofanewmiraclesuchas“Whatwouldbeif?”Theprofessionalsofcommunication,togetherwiththepeoplewhostoppedbyinthisfieldbyaccident(wereferheremainlytopoliticianswhodonothavetheslightesttalentinthissense)adapt(strategically?intuitively?)their speechmeant for the public space and offer amixed theatrical season, justperfect tobestudied inmatterssuchas“Theconstitution”, “Civicculture“, “PR inthe NGOs”, etc. The emphasis discovered by researchers keep the mass‐mediaagendafreshandprovideworktothecitizensthathavesomeconcernsregardingthenormalityofthesocietywherethey“happen”tobe…

Keywords:discourse,economiccrisis,socialspectacle,civilsociety,leadership

Deeply attached to a modern life, marked by the increase of pre‐

fabricated ”pseudo‐events” and by the exacerbation of the citizen–consumer`s (Debord1992,p.192)roleofhungryspectator, thesocialplayers are being aware of the fact that the pseudo‐sensational isemphasizedwithintheprocessofcommunicationfromthelastdecades,but they indulge in this comfortable, protector and fashionable pat‐

[1] Scholar, the Romanian Academy POSDRU/89/1.5/S/56815 Society based onKnowledge–researches,debates,perspectives,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.3/2013 129

terns…Justifyingitselfthroughthe”entertainmentcommunication”,thesociety (where we find a ”waterfall of hierarchical signs” – Debord1992,pp.194‐195)shalllightlyacceptthename“spectacle”,evenwiththeriskthatthecriticalconceptspectaclemightgrowvulgarortheriskbrought by the real destructuring attempts of the spectacle society.ConsideredbyG.Debordasbeingan ideologybydefinition, thesocialspectacle proves to be “the expression of separation and alienationbetween man and man” (Debord 1992, p. 205). As an eraser of thelimitsbetweenindividualandtheworld,thespectaclegainsthepowertocanceltheboardersoftrueandfalse,by“repressingtheentiretruthplacedundertherealpresenceoffalsitythatensuretheorganizationofappearance”, believes the author ofThe society of the spectacle. He isalsotheonewho,possessedbythe“pathologic”ofGabel,considersanabnormalneedofrepresentation,even if ithas thegift tocompensatethe“torturingfeelingofbeingatthemarginofexistence”.Theprimacyof actuality, says Debord, who may recognize the will of immediateefficacy,couldexplain,inouropinion,theslippingintoa“clinicpictureofsocialschizophrenia”(followingGabel),whereevenconsciousnessisanimmovablespectator“defended”byascreenofthespectacle,behindwhich there are only fictional companions, interested in their own“existentialmarket”(Debord1992,p.207).In sucha social construction,where ahallucinatory fact (G.Debord)

occurs–“theillusionofrecognition”ofeachonebytheothers–wearenotsurprisedbythedictatorshipofthesnapshot,oftheimmediate,ofthenowwithanyprice,wherethedramameansmorethantherepetitivewehavegot comfortablewith (Goffman2003, p. 27).Weapprehend, fromGoffman`stheoryofthetheatricalperformanceintheordinarylife,thatwe assume the representation of some real things, but not enoughrepeated,unlikethescenethatproposessomeappearancesplayedbytheactors – characters in front of somewatchers – the characters. It is ofinterestthefactthat, in«lifeas life»,wedealwithonlytwointerpreta‐tiveelements:theroleofthediscursiveindividualadaptedtotherolesofothers(theaudience)–Goffman2003,p.28.The Introduction to The daily life as a spectacle reminds us that,

essential for the audience, is theprofile of the “promising” intervener(socio‐economical status, self esteem, the attitude towards the other


130 Vol.III•Nr.3/2013

speakers, competence, whether he is trustworthy etc.) in order tocalculatehisexpectations/answersdesiredbythelisteners).Whenheisanunprecedentedcharacter,thespeakershowshimselfbyattitudeandlooks, both functioning as analogies with similar proponents, alreadyknowntotheaudience.E.Goffmanwarnsthatthesignificantfactstakeplace in theplaceand the timeof the interactionbetweenproponent‐audience;sometimestheyhideinthemechanismofcommunication,asithappenswiththe„real”,„true”attitudes,orwiththeemotionsandthepersonal beliefs that can be detected only indirectly, through its con‐fessions or through what it seems to be an involuntary expressivebehavior”,whatengagestoexpression(oftheself)andtoimpression(ofthose who witness the public speech) – Goffman 2003, p. 30. Givingprioritytoimpressionsandexpressivity,ErvingGoffmanpromotesthe“paradox of search”, by reason of which it is required to have anincreasedattentiononappearances,giventheunavailabilityofreality;theexpressivityofthegestures,thesymbolsofthestatus,othercluesofthe true face of the intervener prove to be sufficient for the desiredimpressions (and of such importance in Goffman`s drama work),including thematter of diverging from themoral standards:“as per‐formers, the individuals are now concernedwith themoralmatter ofproducing that convincing impression according to which thesestandardsareachieved”.Inotherwords,superficiallyanalyzingthe“of‐feredexpression”,attheintersectionofverbalandnon‐verbalcommu‐nication,theappearancetakestheplaceofdepthinthestrategyoftheintervenerseager toevade thememoryof theaudience regarding thecommunicationalbackgroundoftheproponents(knowingthatitwouldbeinthedisadvantageofthosewithanotsoimmaculatepast,ofthoseinterestedtohide“details”readytodiscomforttheircareer,etc.)Thesociologyofthesocialactorregardscommunicationalcompeten‐

ce as being a component of the languageacts performance studied bypragmatics in their strategicanddramadimension (Beciu 2011, p. 29).Placing itself in a relationwith the communicatedmessage and, in thesame time, with its recipients, the performers delivered to the dramamodel, in their trial tocontrivean identityandaspeechprojected intothe public space, are classified also beyond the usage of a certainlanguage:thesocialstatusofthespeakercircumcisedtoaninfluenceis


Vol.III•Nr.3/2013 131

abletoprovideaposition(aplacing,arole,aprecedent).Theexampleof power acquired by journalists in their own professional field isillustrative for the invocateddiscussion: the confirmation of amarketlogics, identifyingsomeeffectson theculturalproduction, thepriorityofthecommercialpole,givingahugesymbolicpowertotheauthoritiesofthestate,andsoon(Bourdieu2007,pp.115‐126).Theparentsofthepertinencetheoryandthefoundersofcognitivepragmatics,D.SperberandD.Wilson“decree”thattheactofcommunicationis,beforeevery‐thing else, a cognitiveprocess, as long as the circulatedmessages aresubmitted to the interpretation conditioned by the thought mecha‐nisms: inference, representation, computation (Beciu 2011, p. 30). Inotherwords, to be able to conclude regarding the“complicity” of thetext‐context by explaining themessage, to be capable of identifying a“pertinent context” towards the easier interpretation of the content,and finally, to reach the climax of connecting the statement to thecontext. The three moments would assign social communication theadequacy at the context and/or the orientation towards pertinence(C.Beciu),overcomingthe“thresholds”like:statusandsocialpractices,codes andstrategies,but innoway theyprovide “key” todecrypt thecommunicational acts as interest of transmitting impression of perti‐nenceatthelevelofthespeakers(Beciu2011,p.30).Thesocialdynamicsofthepastdecades,betweenwhosemarksone

caneasilyfindtheaugmentationofcivicculture(Loghin2012,p.7),hasconfirmed the success of the couple persuasive speaker ‐ charismaticleader,afactthatoffersopportunitiestoourundertakingof“screening”themainemphasisofthepubliccommunicationconsumedintheturbidtimes of the ultra‐propagated through the media economical crisis(source,pretext,engine–alikeinvocated,impliedinthepolitical“calen‐dar”of the lastmonths).According toS.Moscovici, the intellectualre‐mains indifferenttothe laborofthesocialplayerstobuildanameforthemselves,but theemotion isasurevictim,becauseof the invocatedeffort „It is a security policy with regards to remaining on top – thegloryortheimmortality‐andisthemostconcretesignthattheleaderhasthepower,thatheactsontheothers.Thathebecametheirmodel,their target [...], that he penetrated in their selves, and now he rulesover the kingdom of their imagination” (Moscovici 2001, p. 173). Po‐


132 Vol.III•Nr.3/2013

achingR.Michels – a constant disciple of theTardian theories on themasses‐ the pillar of social psychology from the Hexagon concludes:„Thesepeople (the leaders of theparties –n.a.)who, not a few timeshave acquired a sort of aureole of saints andmartyrs, ask only for arewardintheexchangeofsomeprovidedservices:recognition(Michels1971,p.57).Respectingtheprinciple“Admireyourselfandthecrowdshall admire you” (S.Moscovici), the leaders of parties, of opinion, ofcountries,seemtoendlesslyexercise,inalivemirror–butbeingapreytodiscursiveseduction–theroleoftheworshipeddeserver…Andtheyendupbelieving!Thesummerof2012canbeananalysissupport, fromtheperspec‐

tive of the identified emphasis on public communication practiced bytheintellectualpoliticians,journalistsandpublicists,thestudyhighligh‐tingthevariousstatesofthespeech:accuser,adumbrative,ironic,self‐protector, self‐victimizing, threatening, insolent, justiciary, peace‐making,worrying…Theappearances,notfew–aswehaveaccustomed‐ofthepoliticiansfromalldirections,inordertopersuadetheRomanianaudience (but also the one “assigned” to the European Union), haverevealedelementsofaccusingtype,asitwasobservedinthemeetingofthe reunited Chambers of the Romanian Parliament, from the 6th ofJuly,ameetingforerunningthevoteforthereferendumtodismissthepresident. C. Antonescu, the president of the Senate, reiterating thestrategywithwhichT.Băsescuhaswon,psychologicallyspeaking, theconfrontation (transmitted live on the national television station, inDecember2004)withA.Năstase,hasaddressedtotheactingpresident(himselfbeingaparticipanttothereunionoftheParliamentmembers):“Mr.PresidentofRomania,thereisatleastonethingthatunitesustwo:thefactthatwemissEmilBoc.Foryou,becauseitwasgoodtohaveapartypresidentasE.Boc,andforme–whothoughtit`snotpossibletohave thingsworse thanwithBoc– I see that it ispossible!”Thesameintervener, wishing to highlight the “presidential abandonment”,thundersfromtheParliament`stribune:“Mr.PresidentTraianBăsescu[…], in fact, you (s.a.), have suspended yourself long time ago […],because Romania did not have in you a guarantor (only political ca‐marilla),becauseitdidnothaveamediator(youhaveconsideredtobethechiefofstate,meaningthechiefofallinstitutionsandcitizens)”.In


Vol.III•Nr.3/2013 133

his turn, D. Șova (P.S. D.) says, targeting the behaviour of T. Băsescu:”Thepresidenthascheatedthepeople[…],hasdesiredtheseparationofthe population between thosewho likeBăsescu and thosewhodo notwanthimanymore[…],hascausedthepovertyoftheRomanianpeople.”CommentingontheresultoftheParliamentmembers`votes(256/114),ToaderPaleologu(P.D.L.)saysthat„ItisavictoryàlaPhyrus”(thelossesof thetwoarmiesareequal),butT.Băsescu„isaremarkablecampaignanimal”; we observe here the admirative emphasis of the politician,formerMinisterofCulture.Inthecategoryself‐protector/self‐victimizing,wecaninclude:a)the

speechofC.Antonescu,duringthepressconferencefromthe6thofJulyevening,whenhealreadyknows that, forawhile,he shalloccupy thesupreme position of the state (“I shall do only what I must do as aInterimPresident,notaswiththeauthorityprovidedbytheelections;Ishallsuspendmyself,temporarily,fromtheP.N.L.”);b)thetestimonyofV.Ponta:“myfamilywasthreatened.Ihaveaskedforitsprotection[…].Daily,IhaveadialoguewiththeEuropeandeciders,toexplainthefactthatitisamatterofinternalpoliticsandthepositionofRomaniamustnotbeendangered in theEuropeanCouncil”; c) appealing toart. 146,letter „e” from the Constitution T. Băsescu justifies the request to re‐solve the „legal conflict of constitutional nature” with the RomanianParliament, like this: „Ihave theobligation,as theactingPresident, touseallconstitutionalways(resources)intheconflictwiththepoliticalmajority that has suspended the President [...], to protect the chief ofstateposition,thepresident.NotforTraianBăsescu(Iamephemeral),but for the institution of the Romanian President. Otherwise, it couldconcluded, that the president who does not have majority in theParliamentmustbedismissed”.Inthecategoryironicspeech,thesamecharacterreplacestheexam‐

ple.Therefore,inthepressconferencesubsequenttotheascertainmentofthesufficientnumberofvotesfortheelectoralgesturefromthe29thof July 2012, T.Băsescu announces: „In conclusion,we go to the refe‐rendum! I observe a quality leap of the political class: in 2007, therewere322votesforsuspension,andtodayonly256”;andyet:„ThegreatargumentoftheoneswhopromotethesuspensionitshatIdonothavepopularity anymore […]. If you undertake, togetherwith the country,


134 Vol.III•Nr.3/2013

the passing through the crisis, it is hard to remain to the 51% trustquota. Remember G. Bush, who has decreased with regards to thecredibility quota and nobody thought of suspending him […]. In theConstitutionit iswrittenthatapresidentcanbedismissedforseriousdeeds. It is notmy case; I have heard only accusations regarding thestatements,notseriousdeeds.Anelectedpresidentcannotbemute!Hemust undertake the responsibility to be a communicator, having therightforthiswhennooneelsehadthecouragetodoit[...].Pastthefactthat I have never lied, neverwith intention. Maybe I had poor infor‐mation…”Originatingfromthesameimpulse,eitherinthediscussionswith the journalists (“Oh, youpeoplenow! I becomea privatepersonandyouhavenorighttointrudeinmylife…”)eitherwithreferencetothe prime‐minister („From the order of the prime‐minister, Iwas notable togo toBrussels”), thePresident threatenedwith thesuspensioninmidsummer finds resources topreservehis self‐esteem,muchas itwas not liked by the political opponents, either worthy to be ap‐proached in the specialized studies and articles. Threatening, not justonce,thesomuchexercisedT.Băsescuwilldisplayoppositionsagainsteveryone: „If, after the referendum, I still findhimat theGovernment(V.Ponta‐n.a.),Iwillnevergivehimaprime‐ministermandate…”;„Iamno longerat thebeginningof thecampaigntobe ina fluster. I lookatthings in a coldway” (6thof July); aweek later, he „decreed”: „It is aterrifyingsignalforRomaniathefactthat,neitherthepresidentoftheEuropean Council, nor the president of the European Union Commis‐siondidnothavea commonpress conference, togetherwithV.Ponta[...].Iamnotamanwhohidesunderaridge”.(Toremarkalsothepresi‐dentialundertakingfromthe16thofJuly,addressedtothepoliticiansinpower:„TheyhavesacrificedRomaniafortheirpoliticalgames.Thisistoo much! As much as they are liked by the electorate, they cannotsacrificeRomaniafortheirlowpoliticallevel”).In the threatening category we can include also the discursive

interventions of Angela Merkel and of the socialists` leader from theBundestag(thechancellorhascriticizedtheattackof theU.S.L.on thestate institutions, on which occasion she has compulsory requestedfrom thePontaGovernment to re‐establish the „trust in the country”;Franck‐Walter Steinmeier has stated that „It is unacceptable to cut in


Vol.III•Nr.3/2013 135

justafewdaystheauthoritiesoftheConstitutionalCourtandtochangethe Parliament`s procedures so that they match your interests”), thepresidentoftheEuropeanParliament,MartinSchultz(„Aprime‐minis‐terthathasalargemajoritycanchangetheConstitutionofitscountry,butcannottakemeasuresthatcontradictourrulesandvalues[...].Therapid replacements that took place at the top of several institutionsfromRomaniaareshockingatleast.Thesameiswiththeattempt[...]todismiss thePresidentT.Băsescu. It is very suspicious fromapoliticalpointofview,butitislegal”).Adayfullofpublicthreateningappearan‐ces from thediscursivepointwas the21stof July: first, thepresidentwas proposed to be dismissed („I have the conviction that theRomanianpeopleshallgiveaterriblelessontothepoliticalclassonthe29thofJuly,andthisshallbethesalvationofRomania[...].Youarethemastershere,not theparties.Go tovoteandsay«No»andsaveyourcountry from isolation [...]. Say « No» to those who love possible jailtimedoers”);asareply,theprime‐minister:„ItellT.Băsescu,whostaysfrightenedandrabidasascorpion,Itellhimthatthissummerhiswhitecolour is not trendy, what is trendy is the tricolor of Romania”, andfinally,theinterimpresident(„Onthisfightdependsthefateofusandofourchildren.Cometovotewithall thesufferingyouhavegatheredalltheseyears,withallthehumilityyouhavesuffered,withallthehopeyou have left.”) On a threatening note we also decrypt the politicalstatementsofthe23rdofJuly,regardlesstheycomefromthepresidentof the group „the European populars”, J. Daul, urging the EuropeanCommission to ensure that the European values and the fundamentalrightsarerespectedinRomania(„Iamterrified!IcannotbelievethatinanEUstatemember,aftermorethan20yearsafterthefallofthecom‐munism,thefreedomofexpressionisthreatenedagain[…].Therecenthistoryhasshowedthatallformsoftotalitarianismbeginwithpoliticalrepressionandwiththelimitationoftherighttoopinion”)eitherfromthe Romanian (with reference to the owner of the media companyIntact–“theprogrammetosuspendthepresident[…]wasdiscussedinGreece,withtheoccasionofthe1stofMayfreedays.Theywenttothelength of discussing right there on the beach, at the hotel…”; In thatplace there is also a descendant of Vântu, there the owner is also agentleman who lives from the public money and makes politics to


136 Vol.III•Nr.3/2013

blackmailthepolitical.Thisindividual,whoistheownerofRomâniaTVhadtheaudacity[…]tosendmeane‐mail,tohaveadiscussionwithme.SincewhendoIhavediscussionswithablackmailer,anownerofaTVcompany?This iswhere thiskindof individualsgot to,whentheyputtheirhandsonatelevisionstation…”)Insolent,withoutanydoubt,wastheundertakingofV.Ponta(onthe

9thof July),wanting tobea reply to thepositionof theGermanchan‐cellor(“…itwillnotbeAngelaMerkelthatshallvoteonthe29thofJulyreferendum!”), but also of the suspended president, who was stating(on the24thof July) that “hedoesnotkeepanyoneathome”,but thatdemocracycanbeattestedalsothroughthevoteagainstsuspension:“ItisafactthatIhavenotaskedanyvoteformyself.Ihavewonmy5yearsmandate in 2009. The ones whowant to interrupt the constitutionalmandatealsohavetheresponsibilitytoconvincetheRomanianpeopletogovote.Itistheobligationofthosewhoapprovedthereferendumtoproveitwiththenecessaryvotes”.During the month of July, the Romanian politicians and the EU

exponentshaveshownapeacemakingdiscursiveattitude.Forexample,V. Ponta (on the 11th of July) promises, at Brussels, warned by thePresidentof theEuropeanParliament,amember in thesamepoliticalfamilyasourprime‐minister, that“theReferendumshallbeorganizedaccordingtotheC.C.R.decision”.Equally,T.Băsescustates(onthe23rdof July) a “deep regret” for saying publicly “what he thinks of KingMihai”,consideringthat:“thisshowsmethat,sometimes,itisbetterforpoliticians,atleastinverysensitivematters,tonotsaywhattheythink”(Inasinceritymoment,T.BăsescuhasansweredthequestionregardingtheKing`ssilencetotheinsultsutteredbythepresident:„ThisiswhataKingmustdo!”).Aweek later, theRomanianprime‐ministershall „re‐pent”, looking into theeyesof thewesternpress,on the landofBrus‐sels,sayinghehaslearnedthelessonofthepoliticalcrisisthataffectedRomania, has recognized that „the image ofRomania, at internationallevel,wasdamaged”andhaspromisedthatheshallnot look for„con‐frontations”withT.Băsescu.Onthesameday,thepresidentofthePar‐liamentary assembly of the European Council, Jean‐Claude Mignon,urgesourpolitical leaders to overcome the conflictualmatters and tocooperate, „showing the mutual respect without which democracy


Vol.III•Nr.3/2013 137

wouldbejustasetofofficialrules”.HannesSwoboda(thepresidentofthesocialistsanddemocratsgroupfromtheEuropeanParliament)willadmit:„TherearenowinnersinthereferendumfromRomania.Now,allpoliticalpartiesmustensurethatRomaniaisnotlosing”.Wehaveclassifiedasajusticiaryspeechwhat,onthe9thandthe10th

of July, was communicated by the Constitutional Court of Romania,ruling that the procedure of suspending T. Băsescu from his positionwas respected, that the elected president`s request to resolve theconflictwith theParliament isunacceptable, that it rejects thenoticesexpressed by the P.D.L. regarding the exclusion from the constitutio‐nalitycontroloftheParliament`sdecisions,thatitpostponesthedebateofthenoticesregardingthenon‐constitutionalityoftheLawforamend‐ingthereferendumandofthedecisionoftheParliamentregardingthedismissalofGh. Iancu fromthepositionof theOmbudsman; theC.C.R.decides that the lawused formaking theamendments toArticle10oftheReferendumLawisconstitutional, in theextent that itensurestheparticipation to thevotingprocedureof at least ahalfplusoneof thenumberofpeopleenrolledinthepermanentelectorallists.The emphasis identified in the speech of the journalists can be

classified as: accusing and peacemaking. From the first category, webring to attention the comments of the people present on the sets ofRealitateaTVstation,rightaftertheelectedPresidentmadehisspeechintheParliament.Fromappreciationssuchasthecomebacktothenor‐malpersonthatheusedtobe,knowinghowtosaluteandtocommuni‐catewith the citizens, to observing the collection of severalmistakesmadebythesuspendedpresident,noticednow“whenT.Băsescuisnolonger sad, or gay; he is ready”, when „he wants to give everythingtoday”.Alsoonthe6thof July,after thepressconferenceofthepresi‐dentsuspendedwith256to114votesintheParliament,wehavecon‐sumed the assessment of a journalist „suspected” of professionalism(Emil Hurezeanu): „If the post‐factum speech (with excuses,with hu‐man notes, with smiles…) would have been supported in the Parlia‐ment, things would have been different. I believe that T. Băsescu isdeceivinghimselfbybelievingthatjusticeisthepriorityproblemoftheRomanian people. Now, the social state is the one of interest.” The


138 Vol.III•Nr.3/2013

accusersareMirceaDinescuandStelianTănase,RaduTudor,LeFigaro,ElPais,NewYorkTimes,WallStreetJournal.Theonewho,inordertowinthefirstmandateofPresidentBăsescu,

performedanassiduouscampaign,states:„IargueagainstE.Hurezea‐nu.IamafraidofT.Băsescu`ssmile.Itisnotpossibletobeinadramaticsituation and smile. The smile is from another film… What normalperson, going through a drama, would smile « hă, hă, hă» ? It is soshamefultobesuspendedtwice!Itishorrible…Heisajinxer.Hehasnotdone anything for the people…” The lampooner is approved by thepolitologist:“Mirceaisright,youcan`tlaugh…Heseemedquitenervoustome(thepresident–n.a.),eagertostraightsomethingsout,eagertogivesomelessons.Heisoutofthetracks.Heshallfall‐backduringthecampaign, when he will speak with the people […], when he will gothroughoutthecountry.Băsescuis«apoliticalanimal»powerfulinthecampaigns.TheParliamentisnothisarea”.Accordingtothejournalistwho has juridical studies and western experience at Europa Liberă,„ThePresident canbeaccusedoncemore thatheviolated theConsti‐tution, after admitting that «no one else had the right to tell the Ro‐manianpeopleabout theausteritymeasures».Hecanalsobeaccusedthat hewanted to assist the country through the crisis all by himself,especially that he did not assist it. T. Băsescu says that he did notdiscusswithanyonefromabroadaboutthesuspension.Well,thenthisisseriousmatter,ifhedidnothaveanyonetocallandif,after8yearsofBăsescumandate,hedoesnotreceiveanycalltobeaskedwhatisgoingon,howcouldhebehelped…”The famousWestern European publications are acid. In an article

fromthe14thofJuly,fromtheNewYorkTimes,KimLaneSchepelesaysthat „these actions of the PontaGovernment combine polarized partypolitics with a revolution for destroying the Constitution”, fact thathappenedafterjustoneortwodaysagoElPaiswaswritingabout„Thenew black sheep of Europe”, referring to the „onset of the prime‐minister Ponta to lay hands on the power in Romania”, a fact that„worriesregardingademocraticdownfall in theSouth‐Easternpartofthe continent”. Le Figaro announces: „Romania: justice shall slice thewar of the leaders”, after the positions of Hillary Clinton and AngelaMerkel have determined the European „machinery” to go and take


Vol.III•Nr.3/2013 139

action.According to theWallStreet Journal, ourprime‐minister fights„dirty,evenaccordingtotheRomanianstandards”.Thebitternessofthefirst day after the referendum is „stressed” byR. Tudor (Intact), con‐cluding:„TheU.S.L.doesnothavetoomanyexcusesforthefactthatithasnotobtained50%plusonevotesatthiselection.If,evenwhenyouhave 2300mayors and 38 presidents of county councils you are notabletorallythepeople,thenthereisnopointofdiscussingthismatteranyfurther.TheelectionswerelostinMoldova...”.Theway inwhich those of the intellectuals concerned to „confess”

theirconvictions tothenecessaryrecipients forstructuring thepublicopinion have intervened in the public communication space, can be ahybrid that we have „baptized” worrying‐ironic. For example, in thearticle „Balamuc” (”Madhouse”) –Teodorovici2012, inSuplimentuldeCultură ofZiarulde Iași,nr.362/July6–L.D.Teodoroviciwarns that„Romania has gone crazy [...], the teeth grinding and the nervousoutburstshavespoiledthefriendships[...],justice,atleastinpolitics,isa concept more than relative [...]. We have absolutely rejected eachothers, casting away old friendships, sometimes in the name of aninsane politics that we judge, on both sides, in terms of a personalvalue”.Thefearofthewriteristhefactthat„thetruthitself,amongsomanyarrestsandspectaclesofothernature,was insensibly lockedupintothemadhouse”.The samestyle ismaintained in the textpoachedby the IașiNews‐

paper(fromthe24thofJuly),signedbythefineironistAndreiPleșuandnamed flat „Open letter toMrs. EcaterinaAndronescu”. The author oftheTreatyaboutangelsrevealshisadmirationtowardsaminsterwhotravels driving his own car, who can handle a „reasonable dialogue”,who„hasdared”(s.a.) todiscussthelegalgroundsofaprivateuniver‐sitywithadisgracedreputation”(„SpiruHaret”–n.a.),butwhoavoidsthe answer expected by the academic environment and by the civilsociety: „didMr. Ponta plagiarized?And if he did, like common senseandtwooutofthreecommissionsaresaying,thenwhoendangerstheprestigeoftheacademiclife?Andhowcanyousponsor,withserenity,suchadisgracefulmatter?”.A.Pleșu,withallrespect,considersE.An‐dronescutobe„apartofthisnefariousdishonor”,explainingthatherelies „the fundamental dishonestyof a prime‐minister [...] andof some


140 Vol.III•Nr.3/2013

universityprofessorswhohaveagreedtocoverthis fraud”, theconse‐quencesbeingnoticednotonlyintheassessmentofaperson,ofaparty,but of the Romanian education system and of the entire country,unfortunately…Discussingwiththereadersofhotnews.ro(onthe27thof July), Pleșu at least has the same honesty as he has with himself,stating: „Iseenoreasontoreplacearamwith twogooses”(hemeantthe suspension of the president for the immediate benefit of theprevious speakers, Antonescu and Ponta). In the same context, thepublicistsignalstheexistenceofsomedoubtsregardingthelegitimacyof thepolitical gesture („Thedocument that argued the suspensionofthepresident,seemedtome, froma legalpointofview,unconvincing.The Constitutional Court does not speak anywhere about «seriousviolationsoftheConstitution»”).InthepageintendedforOpinions,F.Lăzărescu„callsout”hisindigna‐

tiontowardstheconfiscationandthedefence,„withtheaxinhand”,ofthe ideas concerning democracy, intellectuality, intelligence, ration,justice…Hepubliclyrecognizes:„Igoandvotehisdismissal.Thisismysincere opinion, without any political affiliations. I am just againstBăsescu.Regardingtheactingpower,Ihavenootheropinionsofarbutthattheyoffermeasmallchancetogetridofhim,asIhaveappreciatedBăsescubecauseheofferedmethechancetogetridofNăstase”. (Thereasonsbehindthechoiceofthe„poorwriter”,„filthy”,„stinkinguslas”,„brain washed by the Antene”..., as it was treated in the comments,unveilshimeasily:withaguarantorof justiceasT.Băsescu,„Romaniawould not even deserve to be saved”; „the anointing” of the Europarliamentary daughter was done in the purest phanariot style; theencroachment, for three years, of the prime‐minister role is notaccepted in a democracy; a normal president cannot be the onewho„distributeswinebottlesandotherawardsliveonOTV”).Maybe,morethan the argument of the litterateur (with the implied subjectivity),whatisimportantisthefinalmessage:„…Idonoturgeanyonetogoandvote.IjustwanttosaytotheBăsescu`sfansthatIamfrightenedoftheirintoleranceandof thefeelingtheygiveme, that theyrefusetoask forjustonesecond«What if I amwrong?»” (Lăzărescu2012, inZiaruldeIași/July27).


Vol.III•Nr.3/2013 141

With its symbolic tools, the civil societyhas reclaimed thedrifts inthe democraticmechanism. Therefore, the ProDemocrația AssociationhasmadeanoticetoThePublicProsecutor'sOfficeattachedtotheHighCourt of Cassation and Justice regarding the text messages withelectoral content sends to the Romanian citizen as an urge to go andvote. From „I do not sleep during the summer. On the 29th I cannotsleep” to „Ivoteat thereferendum,because Imatter”, to „theycannotboycottasmuchaswecanvote”and„Comeon,Train,let`shaveabeertosaygoodbye”,themotivationalmessagesoccupiedtheinformationaltechnicaluniverseandtheskyofthecountry,intheliteralsense:aboveConstanța, a sightseeing plane was grooving the clear sky with thewriting„Cometothereferendum”.The day that closes the month of July offers two causes for

meditation, in the context of the suggested analysis. From the article„Voxpopuli”(Onofrei2012,inZiaruldeIași/July31)weconcludethateveryone came out defeated from the uselesswar of the referendum(thepoliticians–becausetheydidnotsuceedtoomuch,theelectors–because they were not „abused” with solutions to cast out theeconomical crisis). Thequestion „What is the point of replacing somelunaticswithotherlunatics?”hasacertainlegitimacy,especiallyamongthose„toogrossedoutbythepoliticsfromtheDâmbovițaarea”.Ontheotherhand,fromtheCriticalPoint,B.Crețuenvisionsthe„crashofthepolitical class”, as a result of the referendum. The fact that thepoliticianshavelost,isnobigloss,butRomaniaisbeingwidowed,beingin a large moral crisis (”one that could not have been ended just bydismissingpresidentBăsescu”). The rhetoric of the defeat contains inequalshare,theevilnessofthepoliticiansandthedisorientationoftheelectorate,theabsenceofthefairplayinpublicconflicts,butalsoofthat„glowing, fair, trustworthy character who can attract the adhesion oftheelites”, intheend,thedignityandthehonor(Crețu2012,inZiaruldeIași/July31).The three sources of public speech: politicians, journalists,

intellectual‐publicists were not preferred by chance. They report thereformationsofpublicspaceinthepost‐modernversion,thechronicalneedofwhatwecalldeliberativecommunication.Givingadeliberativedimension to themedia speech (by the fact that the press is hosting


142 Vol.III•Nr.3/2013

various points of view needed for interpretation; regarding a largeinterestdue to themediadebates; facilitating theaccess to thepublicspace; arbitrating different positions between the social players withdifferentinterests)generatesacompleteunderstandingoftherolethatthepresshonors in a culture „subordinated” todemocracy.Havingasbench‐markwhat C. Beciu calls the analysis of themedia propagandapractices of thepolitical players andof thepolitical agenda,weeasilyreach the interpellative, compassionatedevice, the social rally, etc. Theauthor of the Sociology of communication and of the public spaceidentifies a distinction between „us” (the public opinion, journalists,commentators,analysts)and„them”(politicians,decisionmakers).Thestyles of traditional intercession (authoritarian and „laissez‐faire”) arecompleted with inspiration by the ironic‐critical speech and by theinterpellatorspeech,readytocalmdowntheclaimofthejournaliststointercession,buthighlighting„astatuaryplayerwhoralliesanormativevision about the significance of events (the civic, justiciary, ludicjournalistplayeretc.)–Beciu2011,pp.216‐226.We believe that this interpellation is the key‐concept of the

suggested study, completely recognizing its role in producing „thecritical thinking” (part of the deliberative communication, of the„deliberativepublicspace”)–Beciu2011,p.217.Theextensivepropa‐gation of political life (through the media), the „media populism” (C.Beciu), a hybrid status of the journalist, a symbolic frontier between„us”and„them”,alloftheseforeshadowastandardizationofthepublicspeech(political, journalistic,belongingtotheintellectuals)–commondenominatorputting in civicdifficulty themaindisadvantaged, vulne‐rablegroups–, in touch lines „betraying” the interpellator stake, afterthewesternmodel,with autochthonous emphasis, but,wehope,withbeneficiallongtermeffects…

Acknowledgement

This paperwasmadewithin the project POSDRU/89/1.5/S/56815Society Based on Knowledge – research, debates, perspectives, co‐financedby theEuropeanUnionand theRomanianGovernment from


Vol.III•Nr.3/2013 143

theSocialEuropeanFundthroughtheSectorialOperationalProgrammefortheDevelopmentofHumanResources2007‐2013.

References

1. Beciu, C. (2011). Sociologia comunicării și a spațiului public.Ed.Polirom,Iasi.2. Bourdieu, P. (2007). Despre televiziune. Grup editorial Art,

Bucharest.3. Crețu,B.(2012).Cineacâștigat lareferendum?Falimentulclasei

politice.ZiaruldeIași/31iulie.4. Debord,G.(1992).LaSociétéduSpectacle.Gallimard,Paris.5. Goffman, E. (2003). Viața cotidiană ca spectacol. Ed. Comu‐

nicare.ro,Bucharest.6. Lăzărescu,F.(2012).Săfielimpede.ZiaruldeIași/27iulie.7. Loghin,D. (2012).Democrațiaparticipativă–precondițiepentru

economia socială. Revista de Economie Socială (Journal of Social Eco‐nomy),Nr.5/2012,vol.II,pp.3‐29.Ed.Hamangiu,Bucharest.8. Michels,R.(1971).Lespartispolitiques.Flammarion,Paris.9. Moscovici,S.(2001).Epocamaselor.Ed.InstitutulEuropean,Iasi.10. Onofrei,C.(2012).Voxpopuli.ZiaruldeIași/31iulie.11. Teodorovici, L.D. (2012). Balamuc. Suplimentul de cultură al

ZiaruluideIași,nr.362/6iulie.

Economiesocială.Organizaţiişipractici

Socialeconomy.

Organisationsandpractices

Vol.III•Nr.3/2013 147

PROVOCAREANOASTRĂCEAMAIMAREESTE

SĂREUȘIMSĂ„SMULGEM”TINERIIDIN

„GHEARELESTRĂZII”

INTERVIUCUDOAMNAIRINAZAHARIA,ORGANIZAŢIAUMANITARĂCONCORDIA

DorianIlie[1]

RezumatAmdiscutatcudoamnaIrinaZahariadincadrulOrganizațieiUmanitareConcordiadespreactivitățiledeeconomiesocialăaleorganizației,despreprovocărilepecarele întâmpină în sectorul economiei sociale, dar și despre poveștile tinerilordezavantajațidecareseocupăConcordia.

Cuvintecheie:tineridezavantajați,economiesocială,brutărie,formareprofesională

Deviza organizaţiei:„Cine salvează o viață, salvează întreaga

lume”.Concordiaesteunadintrezecilesaupoatechiarsuteledeorganizații

dinRomâniacareapelează laeconomiesocialăpentruaajutaoameniisăaibăoviațămaibunășimaidemnă.ÎnmomentuldefațăOrganizațiaUmanitarăConcordiaareîngrijăpeste400decopiișitineridinBucu‐reștișijud.Prahovapecareîiajutăsăsereintegrezesocial.Aceștiapro‐vindinfamiliidezorganizate,defavorizatesocialsaudirectdinstradă.Despre poveștile acestor tineri, despre economie socială și despre

pâinefăcutăcudrag,amdiscutatcud‐naIrinaZaharia,directorgeneralalConcordiaînRomânia.

[1]AsistentComunicareșiRelațiiPublice,ProgramulNațiunilorUnitepentruDez‐

voltareRomânia,tel:0757.049.112,e‐mail:[email protected].


148 Vol.III•Nr.3/2013

1.D‐naZaharia,cinesunt tineriidecareavețigrijă laConcordiașicareestepovestealor?

Amsăvădaudouăexemple.FlorentinaMarindinBuzăuaabsolvitezececlase.Afostabandonatăîncădinmaternitate,iarpânălavârstadeopt ani a locuit în diferite centre de stat. La opt ani a fost luată înplasamentdeunasistentmaternalundearămaspână lavârstade11ani.Dupăaceeaafosttransferatălaunaltasistentmaternalundeară‐maspânălavârstade16ani.Laaceastavârstăatrebuitsăseîntoarcăîn cadrul DGASPC (Direcția Generală pentru Asistență Socială și Pro‐tecțiaCopilului)Buzăulaunuldintreapartamentelesociale.La 18 ani şi‐a cunoscut fratele şi prin intermediul lui a ajuns la o

familieundeaavutgrijădeobătrânăbolnavă,imobilizatălapat.Pentrucăaceastă familieo trata într‐unmodposesiv şinecorespunzător şi îilimitaposibilităţilededezvoltare,Florentinas‐adecissăplecepecontpropriu.A auzitdeConcordia şi aşa a ajuns în lunamai2012 înCasaAbrahampentruaurmacursuldebrutar.De‐a lungul timpului Florentina a demonstrat că este o persoană

căreia îi poţi încredinţa fără îndoială bunuri sau responsabilităţi maimari. Ea se oferă deseori pentru a munci voluntar peste programulobişnuit. Din acest motiv Florentina a făcut un stagiu de practică laMagazinulBilladinPloieşti.Începând cu luna aprilie, Florentina a fost transferată în Bucureşti

undeafăcutpracticălaConcordiaBakeryşilaHotelRadissonperioadăîn care şi‐a dezvoltat foarte mult abilităţile profesionale. Pe viitorFlorentina îşi doreşte mult să se perfecţioneze şi ca patiser motivpentru careva începeacest curs în cadrulBrutărieiConcordia.Avândpasiune pentru această meserie, Florentina visează ca în curând sălucreze la una din firmele unde a făcut practică. Pe plan personal îşidoreşte să fie independentă din toate punctele de vedere şi să‐şiîntemeiezepropriafamilie.RăzvanGheorgheare20deani.Înurmăcu18animamaluiamurit

şi împreună cu fraţii lui mai mari, Augustin şi Ramona au rămas sălocuiascăcutatăl.Acestaiitrimiteamereulacerşitşiîilovea,deaceeafrații lui l‐auluatși‐auplecatpestradă.Timpdepatruaninuaufăcut


Vol.III•Nr.3/2013 149

decâtsăîșiprocuremâncareșibăutură,dormeauîncanalesauscăridebloc.Afostgăsitînurmăcu15anideasistenţiisocialidinCONCORDIAşi

aşaaajunslaFermapentrucopii.FrateleluiAugustinîncăseluptăcuviaţadestradăşilocuieşteîncentrulSocialSf.Lazăr.Soralui,Ramonaamuritdincauzadrogurilor.LaFermăa terminat şcoalagenerală, a învăţat să cânt la clarinet,a

făcutpartedinOrchestradeSuflătoriCONCORDIA,darșidinechipadefotbal.În2009aabsolvitcursuldebrutar.Afostprintreprimiicarealucrat

în Brutăria CONCORDIA, dar a lucrat și în câteva restaurante dinPloiești.În2011is‐aîndeplinitvisulcelmare:sălucrezeînţaraunde,ştia el că suntmulţi dintre cei care au avut grijă de el. Aşa a ajuns inAustria,aproapedeVienaşiesteangajatcabucătarlaunrestaurant.

2.Caresunt inițiativeledeeconomiesocialăaleOrga‐nizațieiUmanitareConcordia?

Gânditinițialcauncursdeformareprofesionalăpentrutineriiocro‐tițideorganizaţianoastră,atelieruldebrutăriedincadrulȘcoliideMe‐seriiCONCORDIAs‐adezvoltatprindeschidereaBrutărieiCONCORDIAînanul2009.Astfel,s‐aînființatCONCORDIADevelopmentcuscopuldea ajuta tineriisă profeseze înmeseria de brutar după terminarea stu‐diilor.Pentru o perioadă deșase luni până la un an, tinerii absolvențicarenuaugăsitunlocdemuncăauposibilitateadealucraînBrutăriaCONCORDIA, coordonați de un maistru brutar. În prezent trei tineriabsolvențisuntangajațicucontractdemuncălanoi.Produseleobținutesunt vândute prin intermediul Bakery CONCORDIA și în sistem cater‐ingladiferitefirme/instituțiicaredorescsăconsumeprodusedepanifi‐cațieșipatiserieproaspeteșisănătoase.Toate fondurile rezultate din aceste activități susțin cursurile ate‐

lieruluidebrutărieprincaretineriipotobținediplomerecunoscutedecătre CNFPA (ConsiliulNațional de FormareProfesională aAdulților),precumșiînUniuneaEuropeană,pentrumeseriiledebrutarșipatiser‐cofetar.


150 Vol.III•Nr.3/2013

3.Deceațialessăvă implicați înactivitățideecono‐miesocială?

Ne‐amdoritsăsprijinimtineriisăseintegrezeînsocietate,săînvețeo meserie, să își găsească un mijloc de finanțare, să devină indepen‐denți.Căutândsoluțiilecelemaipotrivitepentrutineriidefavorizațiamajunssăleoferimcursurideformare,sălearătămvaloareamunciilorșiocaledeurmat.Pentruceicarenuîșigăseauunlocdemuncă,foartemulte firmedorindu‐șipersonalcuexperiență,ne‐amgânditsă leofe‐rimposibilitateasăexerseze,săcapeteexperiențăînmeseriapecareauînvățat‐o,cutoatecăpregătirealanoiînaceastămeserieconstăîn75%practică.

4. Care este viziunea organizației cu privire la eco‐nomiasocială?

Nedorimcaacestproiectsăajungălamaturitate,săseautofinanțezeși săpreiaopartedincosturileproiectelor socialepecare ledesfășu‐răm.Economia socială în viziune noastră, este soluția găsită pentru a

rezolva problemele unei categorii sociale. Asta am făcut, am căutat osoluție laproblemacucareneconfruntam(tineridefavorizaţi careauînvățat omeserie, dar care nu aveau practică în domeniu) și care seregăseșteînconceptulgeneralaleconomieisociale.

5. Care este ceamaimare provocare lucrând în sec‐toruleconomieisociale?

Lipsa legislației aplicabile domeniului „economie socială” este unmaredezavantajpentrunoi.Sună foarte frumosșichiarempatic„eco‐nomie socială”, răspundem nevoilor societății, categoriilor dezavanta‐jate,însătoateacesteasefaccucosturiumaneșifinanciarefoartemari.ActivitateaBrutărieiCONCORDIAdepindede sponsori și sponsorizări,șitocmaideaceeaîncănupoateficonsideratăprofitabilă.


Vol.III•Nr.3/2013 151

Provocarea noastră ceamaimare este să reușim să „smulgem” din„ghearele străzii” tinerii, să‐i motivăm să își dorească să învețe omeserie,să‐ideterminămsăfacăbinemeseriarespectivăși,odatăceauajuns s‐o îndrăgească, să își dorească să o practice pe termen lung.Urmează„aventura” identificăriiunorangajatoripregătiți șidispușisăangajeze tineri cu un istoric social dificil. Dar și atunci când reușim,bucuriaestepemăsurainvestiției:săredaisocietățiiunomsănătos,nuepuținlucru.MaimulteinformațiidespreConcordiaputețiafladepesite‐ulorga‐

nizației:www.concordia.or.at/romania/.

Vol.III•Nr.3/2013 152

OURBIGGESTCHALLENGEISSUCCEEDINGTO“PULLOUT”THEYOUNGPEOPLEFROMTHE

“CLAWSOFTHESTREET”

INTERVIEWWITHMRS.IRINAZAHARIA,HUMANITARIANORGANIZATIONCONCORDIA

DorianIlie[1]

AbstractI have discussed with Mrs. Irina Zaharia from the Humanitarian OrganizationConcordia on the social economy activities of the organization, on the challengesthey face in thesocialeconomyareaandalsoon thestoriesof thedisadvantagedyoungpeoplethatConcordiadealswith.

Keywords:disadvantagedyoungpeople,socialeconomy,bakery,professionaltraining

Theirslogan,„Whosavesalife,savesanentireworld”.Concordia

is one of the tens ormaybe hundreds of organizations fromRomaniathatareusingsocialeconomyinorderhelppeopletohaveabetterandmore dignified life. Right now, the Humanitarian Organization Con‐cordia takes care of more than 400 children and young people fromBucharest and from the Prahova county, helping them to sociallyreintegrate. They come from disorganized, socially disadvantagedfamiliesordirectlyfromthestreet.IdiscussedwithMrs.IrinaZaharia,generaldirectorofConcordiain

Romaniaaboutthestoriesoftheseyoungpeople,aboutsocialeconomyandaboutbreadmadewithlove.

[1]CommunicationandPublicRelationsAssistant,theUnitedNationsProgramfor

DevelopmentRomania,tel.:0757.049.112,e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.3/2013 153

1.Mrs.Zaharia,whoaretheyoungpeoplethatyouaretakingcareofatConcordiaandwhatistheirstory?

I shall give you two examples. FlorentinaMarin from Buzău hasgraduated the 10th grade. She was abandoned since the maternityhospital,anduntil theageof8yearsoldshehas lived inseveralstatecenters.At8yearsoldshewastakenbyamaternalassistantwhereshestayed until the age of 11. After this she was transferred to anothermaternalassistantwhereshestayeduntiltheageof16.Atthatageshehad to return within the DGASPC (the General Direction for SocialAssistanceandChildProtection)Buzăuinoneofthesocialapartments.At18yearsoldshehasmetherbrotherandthroughhimshewentto

a familywhere she cared for a sickoldwoman thatwasparalyzed inbed. Because this family treated her in a possessive and inadequatemanner and was limiting her development possibilities, Florentinadecidedtoleaveonherown.SheheardofConcordiaandthisishowshecame here in May 2012 at the Abraham House, to attend the bakertraining.Inthecourseoftime,Florentinahasprovedthatsheisapersonwho

canbe entrusted goods or greater responsibilitieswithout anydoubt.She often offers herself towork voluntarily after the regularworkinghours.Duetothisreason,FlorentinahasperformedatrainingstageattheBillaStoreinPloieşti.Starting with the month of April, Florentina was transferred to

Bucharestwhere shehasperformeda training stageat theConcordiaBakery and at the Radisson Hotel, a time when she developed herprofessionalskillsalot.Inthefuture,Florentinadesirestoimproveasabaker,andthisisthereasonwhyshewillstartthistrainingwithintheConcordiaBakery. Beingpassionate about this job, Florentinadreamsto work soon for one of the companies where she performed thetrainingstages.Onapersonallevel,shewantstobeindependentfromallpointsofviewandtostartherownfamily.RăzvanGheorgheis20yearsold.18yearsagohismotherdiedand

heandhisolderbrothers,AugustinandRamonaremainedtolivewiththefather.Hewouldalwayssendthemtobegandwouldbeatthem,thisis why his brothers took him and left to live on the streets. For four


154 Vol.III•Nr.3/2013

yearsalltheydidwasgetfoodanddrinks,sleepinginthecanalsor inblockentrances.Hewas found15 years ago by the social assistants of CONCORDIA

andthisishowhecametotheChildren`sFarm.HisbrotherAugustinisstillfightingthestreetlifeandlivesintheSocialcentreSaintLazăr.HissisterRamonadiedbecauseofthedrugs.WithintheFarmhehasgraduatedtheelementaryschool;helearned

toplaytheclarinetandwaspartoftheCONCORDIABlowersOrchestraandalsoofthefootballteam.In2009,hehasfinishedthebakerytraining.Hewasoneofthefirst

whoworkedintheCONCORDIABakery,buthehasalsoworkedinafewrestaurantsinPloiești.In2011hisbiggestdreamcametrue:toworkinthe countrywhereheknew thatmostof thepeoplewho took careofhim lived . This is howhe came to Austria, close to Vienna and he isemployedasacookinarestaurant.

2.Whatare thesocialeconomy initiativesof theCon‐cordiaHumanitarianOrganization?

Initially designed as a professional training course for the youngpeopleprotectedbyourorganizations,thebakeryworkshopwithintheSchoolofCraftsCONCORDIAhasdevelopedbyopeningtheCONCORDIABakery in the year 2009. Therefore we established CONCORDIADevelopment inordertohelptheyoungpeoplepracticethebaker jobafter graduation. For a period of six months to one year, the younggraduateswhodidnotfindaworkplace,havetheopportunitytoworkat the CONCORDIA Bakery, coordinated by a chief baker. Currentlythree young graduates are employedbyuswith a labor contract.TheproductsmanufacturedaresoldthroughtheCONCORDIABakeryandina catering system to different companies/institutions who want toconsumefreshandhealthybakeryandpastryproducts.All the funds resulted from theseactivities support the trainingsof

the bakery workshop where the young people can obtain diplomasrecognized by the CNFPA (the National Council for the Professional


Vol.III•Nr.3/2013 155

Training of Adults), and also by the European Union, for the jobs ofbakerandpastrycook.

3.Why did you choose to get involved in social eco‐nomyactivities?

Wedesiredtosupportyoungpeopletointegrateintothesociety,tolearn a craft, to find a mean of financing, to become independent.Looking for the most suitable solutions for the disadvantaged youngpeoplewehavestartedtoofferthemtrainingcourses,toshowthemthevalueoftheirworkandapathforthemtofollow.Forthosewhodidnotfindajobbecausemanycompanieswantexperiencedstaff,wethoughtofoffering themtheopportunity topractice, togainexperience in thejobtheyhavelearned,althoughthetrainingwegiveforthisjobmeans75%practice.

4.Whatistheviewoftheorganizationregardingsocialeconomy?

Wedesirethatthisprojectreachesmaturity,andthatitshallbeabletofinanceitselfandtotakeoverapartofthesocialprojects`coststhatweperform.Socialeconomy, inourview, is thesolution found for resolving the

problemsofasocialcategory.Wedidthis;wehavelookedforasolutiontotheproblemwearedealingwith(disadvantagedyoungpeoplewhohavelearnedacraft,butwhohavenoexperienceinthearea)andwhichisfoundinthegeneralconceptofsocialeconomy.

5.Whatisthebiggestchallengeofworkinginthefieldofsocialeconomy?

Thelackofenforceablelegislationinthefieldof“socialeconomy”isagreatdisadvantageforus.“Socialeconomy”soundsveryniceandevenemphatic,werespondtotheneedsofthesociety,ofthedisadvantagedcategories,butallthesearedonewithlargehumanandfinancialcosts.


156 Vol.III•Nr.3/2013

The activity of the CONCORDIA Bakery depends on sponsors and onsponsorships, and this is exactly the reason it cannot be consideredprofitableyet.Our biggest challenge is succeeding to “pull out” the young people

from the “claws of the street”, to motivate them to desire to learn acraft, todetermine themtodowell in that jobandonce theycome tolove it, to desire practicing it on long term. Next, there is the “ad‐venture”ofidentifyingsomeemployersreadyandwillingtohireyoungpeoplewithdifficultsocialhistories.Butwhenwesucceedindoingthis,the joy is according to the investment: you give back to the society ahealthyindividual,andthismeansalot.MoreinformationonConcordiayoucanfindoutfromthewebsiteof

ourorganization:www.concordia.or.at/romania/.

Vol.III•Nr.3/2013 157

INTERVIUCUDOMNULFLORIANSĂLĂJEANU,

PREȘEDINTELEASOCIAȚIEIPROFESIONALENEGUVERNAMENTALEDEASISTENȚĂSOCIALĂ(ASSOC)[1]

GheorghePascaru[2]

RezumatÎn cadrul acestui interviu sunt prezentate două structuri de economie socială:CentruldeEvaluareșiDezvoltareaAbilitățilordeMuncă(CEDAM)șiRestaurantulSocial Catering, înființate de către ASSOC prin Programul Operațional SectorialDezvoltareaResurselorUmane2007‐2013.Principalacategoriedebeneficiaridincadrulacestorîntreprinderisocialesuntpersoanelecudizabilități.Până înprezent(iunie2013)celedouăstructurideeconomiesocialăaureușitsăcâștigeocotădepiațăsuficientăpentrualeasigurasustenabilitatea.Totuși,clima‐tul socioeconomic instabil, piațamateriilor prime instabilă, atitudineamembrilorcomunității,lipsauneilegislațiispecificeșiaunorfacilitățicaresăîncurajezeșisăsprijine economia socială creează obstacole în dezvoltarea armonioasă a acestorentitățideeconomiesocială.

Cuvintecheie:întreprinderesocială,economiesocială,persoanecudizabilități,formareșiconsilierevocațională

1.Ceprofil are întreprinderea socialăpe careo con‐duceți?Careaufostmomenteleșipașiicheieînprocesuldeînființareșidezvoltarealacesteia?

F.S.ÎncadrulASSOCamînființatprinintermediulunorfinanțăriprinFSE,POSDRU,DMI6.1și6.2douăstructurideeconomiesocială.Acestestructurinouînființateauajuns înscurttimpmodeledebunepracticiîneconomiasocială.

[1]Asociațiecarecascoppromovareaasistenţeişiincluziuniisocialeprinoferireade servicii sociale profesionale adresate grupurilor/persoanelor defavorizate, Bd.Unirii,nr.28,BaiaMare,tel.:0262.222.226,e‐mail:[email protected].

[2]Sociolog,asistentproiectîncadrulAsociațieiAlternativeSociale,Str.CuzaVodănr.8A,Iași;tel.:0733.955.116;e‐mail:[email protected].


158 Vol.III•Nr.3/2013

CEDAMarecascopevaluareapotențialuluidemuncăalpersoanelorcudizabilitățișidezvoltareaabilitățilorpentrufacilitareaplasăriiulte‐rioareaacestorpersoanepepiațaliberăamuncii.Aiciarelocevaluareapersoanelor cu dizabilităţi din punct de vedere al potenţialului demuncă, sunt identificate astfel abilităţile fiecărei persoane în parte şidomeniile‐activităţilecătrecarepotfiorientatepepiaţamuncii,precumşiaceleaspectecarenecesităpregătiresuplimentară.Aceastăpregătire‐dezvoltare a abilităţilor se realizează în cadrul Centrului prin partici‐parea laprocesuldeproducţiedeambalajedincarton,princonsiliere,monitorizareşiîndrumarecontinuă,asiguratădecătreexperţiiproiec‐tului, urmând ca în momentul în care persoana este pregătită să fieorientatăcătrepiaţaliberăamuncii.RestaurantSocialCateringarecaprofilalimentaţiapublică.Ampor‐

nitîndecembrie2011pebazelefosteicantinesocialeînființatăînanul1997,pregătimșioferimzilnicaproximativ400porțiidemâncare(can‐tină socială, catering și restaurant) și organizăm diferite evenimentepentru autofinanțare. După experienţa acumulată până în luna sep‐tembrie 2012 am reuşit să ne dezvoltăm şi să răspundem cerinţelorclienţilornoştriprinpregătiredeprodusede cofetărie‐patiserie. Înce‐pândculunamartie2013Restaurantulşiaextinsactivitateacuonouăramură:pizzerieșilivrareladomiciliu.În mod regulat invităm personalități locale (primar, prefect, con‐

silierilocali,județeni,manageriinstituțiipubliceșiprivate)caregătescînbucătărianoastrăiarmâncareagătităesteoferităbeneficiarilorservi‐ciilorASSOC.Maimult,celcaregăteșteserveșteșiiamasaîmpreunăcubeneficiariinoștripentruomaibunăsocializareșirelaționare.

2. Ce profil au persoanele angajate în cadrul acestorstructurideeconomiesocialășiceactivități îndeplinescaceștia?

F.S. ÎncadrulCEDAMsuntprimitepersoanecudizabilitățicudreptdemuncă.DiferiteleactivitățicareaulocînCentrucreeazăcadrulpen‐tru a evalua și dezvolta abilitățile de muncă pentru 14 persoane. Înperioada încareacesteasuntangajate înCentru,suntderulateacțiuni


Vol.III•Nr.3/2013 159

de identificare de locuri de muncă potrivite abilităților și intereselorpersoanelorcudizabilități,pepiațaliberă.LaRestaurantulSociallucreazămomentan13persoane,dincarepa‐

tru sunt persoane cu dizabilități, un tânăr din sistemul de protecție acopilului,patrupersoanedingrupulvulnerabilpepiațamuncii–femeifărălocdemuncă,unşomerneînregistratşiopersoanăvârstnică.Ofe‐rim un program de muncă flexibil astfel încât să le asigurăm per‐soanelorangajateunechilibruîntreviațaprofesionalășiceadefamilie.Asistenții sociali șipsihologiiASSOCoferășipentruceilalțimembriaifamilieiconsiliere,sprijinpentrudezvoltarepersonală.

3.Caresuntsurselede finanțareale întreprinderiideeconomie socialăpe careo coordonați? În ceeste rein‐vestitprofitulrealizat?

F.S.CEDAMșiRestaurantSocial&CateringASSOCsuntfinanțatedinFondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvol‐tareaResurselorUmane2007‐2013,Investeșteînoameni!.Primuldin‐tre acestea nu generează profit, însă ceea ce obținem în urma desfă‐șurăriiactivitățiidincadrulrestaurantuluireinvestimîncreareadenoilocuridemuncăîncadrulîntreprinderii.

4. Care este atitudinea comunității față de produse‐le/prestațiapecarele/ooferăpersoaneleangajateînca‐drul întreprinderiisocialepecareoconduceți?Cumre‐zistă această întreprindere presiunii concurențiale apieței?

F.S.ProducţiadeambalajedincartondincadrulCEDAMesteorien‐tatăcătrefirmedinșaptejudețealețării.Pânăînprezentnuauexistatplângeridinparteacliențilorcuprivirelacalitateaproduselornoastre,bamaimultmulte firme încep să fie totmai deschise față de colabo‐rarea cu o structură ce asigură astfel de servicii sau locuri demuncăpentru persoanele cu dizabilități, devenind chiar un factor decisiv înîncheiereacontractelor.


160 Vol.III•Nr.3/2013

Restaurantul si serviciul de catering au fost foarte bine primite lanivelul comunității, drept urmare și numărul clienților a crescut con‐stant. În general, oamenii se arată surprinși de faptul că restaurantuleste deservit de persoane cu dizabilități saudin alte grupuri vulnera‐bile,darsuntsurprinșiînmodplăcut.Încercămsărămânemînperma‐nențăconectați lacerințeleclienților,să‐i fidelizămșisănedezvoltămcu noi servicii (comenzi de prăjituri, realizare de dulcețuri, zacuscă,ceaiuri,pizza).

5. Care sunt posibilitățile și capacitatea de extindereale acestei întreprinderi? Ce rol joacă în acest demersatragereadeparteneriate/fonduri?

F.S.Până înmomentulde față(martie2013)celedouăstructurideeconomiesocialăaureușitsăcâștigeocotădepiațăsuficientăpentrualeasigurasustenabilitatea.Evidentcăsunteminteresațideatragereaanoi surse de finanțare și dezvoltarea de noi locuri de muncă pentrupersoane din diferite grupuri vulnerabile, iar dezvoltarea/extindereastructurilorcreatesăfieunabazatăpebazeeconomicesolide.

6.Caresuntobstacolelepecareleîntâmpinațiîndesfă‐șurarea, dezvoltarea și menținerea funcționării între‐prinderiipecareocoordonați?

F.S. Climatul socio‐economic instabil este cel carene creeazăuneledificultăți.Încondițiileuneipiețeamateriilorprimeinstabilădinpunctde vedere a prețurilor este dificil să păstrezi calitatea și prețurile cucare ți‐ai obișnuit clienții și aceasta afectează inevitabil activitateastructurilor.Dinpunctdevederesocial,ungradmaimaredeimplicarealoamenilorșidetoleranțăarfibeneficstructurilornoastredeecono‐miesocială.Lipsaunei legislațiispecificeșiaunorfacilitățicaresăîncurajezeși

săsprijineeconomiasocialănecreeazăobstacoleîntr‐odezvoltaremairapidă.Capacitateademuncămairedusăapersoanelorcudizabilități,deexemplu,ar trebuisuplinităprinmăsuri fiscalecaresăsuplineascădiferențadeproductivitate.Astfel, economiasocialăar fi încurajatăsă


Vol.III•Nr.3/2013 161

sedezvolteșisăcreezelocuridemuncășiinserțiesocialăpentrumiidepersoanecareînprezentseaflăîntr‐ostaredeexcluderesocială.

7. Ce probleme sociale importante de la nivelul co‐munității rezolvă activitățile inițiate în cadrul structu‐rilordeeconomiesocială?Cumcontribuieacestealadez‐voltarea locală? Care este elementul inovator pe careacesteaîladucîncomunitate?

F.S.Înprimulrândcontribuielaschimbareamentalitățiicuprivirelagrupurile vulnerabile (persoane cu dizabilități, rromi, tineri institu‐ționalizați, șomeri etc.). Prin puterea exemplului, dovedind că pot șidorescsăseimpliceînviațacomunității încaretrăiesc,acestegrupurisau persoane ajung să fie integrate în societate și lucrul cel mai im‐portant este că aceasta se întâmplă prinmuncă. Ei numai sunt doarconsumatorideresurseciparticipanțiactiviladezvoltareacomunității.

8.Ce înseamnădinpunctuldumneavoastrădevedereconceptul de economie socială, cum îl definiți? Prin cemijloace ar trebui să se promoveze economia socialăastfel încât aceasta să fie cunoscută de persoanele dinRomânia?

F.S.Evaluare,formare,consilierevocațională,locuridemuncăadap‐tatepentrupersoanelecudizabilități șipersoanedinaltegrupurivul‐nerabile învedereauneivieținormale înseamnă,dinperspectivamea,economia socială. Economia Socială nu este un concept cu totul noupentrusocietatearomânească.Aexistatpânăînanii1990subaltede‐numiriși formedarcecredcăeste importanteste faptulcăeconomiasocialăpoatecrealocuridemuncăpentruceicarenusepotangajadindiferitemotivecețindepercepțiaangajatorilorvisavisdepersoaneledingrupurilevulnerabile.Credcăpentruopromovareeficientăesteesențialcaacestdomeniu

să fie foarte bine definit, astfel încât să nu existe confuzii și să nu sepromovezeconceptecontradictorii, lucrucarearfaceprocesuldepro‐


162 Vol.III•Nr.3/2013

movaretotalineficient.Astfel,dupăexistențaunuicadrulegalartrebui,în primul rând realizată o informare cu privire la ceea ce înseamnăeconomiasocialăurmândcabeneficiileeisăfiesusținuteprinexempleconcrete,existenteînmomentuldefațăînțarășistrăinătate.

9. Credeți că legislația din România avantajează saulimiteazăactivitateadeeconomiesocialăpecareodesfă‐șurați?Cumconsideraţicăartrebuisăseimplicerepre‐zentanţii Guvernului României în promovarea şi regle‐mentarealegislativăaeconomieisociale?

F.S.Legislațiaromâneascăesteclarîndezavantajuleconomieisocia‐leșiaorganizațiilorneguvernamentale–principaliipromotoriaiaces‐tuidomeniu.Fărămăsurilegislativeșieconomicecaresăsuportepânăla 30% din activitățile economiei sociale acest domeniu nu va puteadeveni o ramură a economiei românești. În Europa economia socialăreprezintăunsectorimportantîneconomiilenaționaleșiunangajatordeosebitpentruceidingrupurilevulnerabileșișomeriidelungădurată.Chiardacăînseamnăluareaunormăsuridesubvenționareîntr‐ope‐

rioadădecriză,Guvernulnuvaputealansadomeniuleconomieisocialeașa cum a fost el definit în cadrul POSDRU, iar zecile de proiecte demilioanedeeurovorînsemnaunposibilalteșecalcheltuiriifonduriloreuropene. Costurile cu subvențiile acordate domeniului economiei so‐ciale sunt pe termen lung investiții în diminuarea costurilor cu pres‐tațiile sociale și dezvoltare de noi locuri de muncă și utilizarea unorresursematerialeșiumanepuținsaudelocutilizateînprezent.

10.ConsideraţicăinstituţiiledinRomânia,implicateîndomeniuleconomiei sociale,ar trebui să colaboreze în‐treelepentru susţinereaacestui concept sau fiecareartrebuisăsecanalizezepedezvoltareapropriilorviziuni?

F.S.Bineînțelescătoțiceiimplicațiîndomeniuleconomieisocialeartrebui să colaboreze, să împărtășească o viziune comună și să‐și con‐


Vol.III•Nr.3/2013 163

centreze eforturile în aceeași direcție. Pentru a construi un sistemviabil,mai ales într‐undomeniuaflat la începutdedrumcredemestenevoiedemuncăînechipă,deînțelegereșischimbdeknow‐how.Nuînultimul rândsuntemo țarăeuropeanăși împărtășimaceleașivalori șideziderate cu alte țări care au dezvoltat acest domeniu și a cărorexperiențepotfipreluate,împărtășitecusucces.

11.Cesfaturiavețipentrucinevacaredoreștesă înfi‐ințezeo întreprinderedeeconomie socială?Ce condițiitrebuiesăîndeplineascăoastfeldeîntreprinderepentruafiviabilășieficientă?

F.S. O astfel de structură trebuie să țină cont în primul rând deoameni/beneficiarișiînegalămăsurădecerințelepieței.Încondițiileîncareastfeldeactivităținubeneficiazădesubvenționarecaresăasigurede la sine viabilitatea structurilor, este foarte important sa rămâi co‐nectat la piață, să găsești echilibrul între capacitatea de muncă apersoanelorangajateșieficiențamuncii,productivitate.Ținândcontcăprincipala categorie de beneficiari din structurile noastre sociale suntpersoane cu dizabilități, noi ne bazăm foarte mult pe sistemul deevaluare a capacității demuncă a persoanelor cu dizabilități CASPER.Acestanepermite să identificămomulpotrivitpentru loculdemuncăstabilitprecumșiabilitățileacestuiacenecesităodezvoltare,cursurilepe care ar trebui și arputea să leurmezepentrua se integra câtmaibinelaloculdemuncă.Înaldoilearândtrebuiesăidentificiînbazaunorstudiidemarketing

acele activități în cadrul cărora pot fi dezvoltate afaceri sustenabilefinanciar pe care să le dublezi cu profesionalism în domeniu social șietică în general. Mai trebuie să generezi idei și să dai dovadă de unspiritantreprenorialdinamicastfelîncâtsăpoțiutilizacâtmairentabilresursele existente plus multă perseverență și determinare de aschimbaînbinesocietateaîncaretrăim.

Vol.III•Nr.3/2013 164

INTERVIEWWITHMR.FLORIANSĂLĂJEANU

PRESIDENTOFTHENON‐GOVERNMENTALPROFESSIONALASSOCIATIONFORSOCIALASSISTANCE(ASSOC)[1]

GheorghePascaru[2]

SummaryThisinterviewpresentstwosocialeconomystructures:theCentrefortheEvalua‐tionandtheDevelopmentofLaborSkills(CEDAM)andtheSocialCateringRestau‐rant, established byASSOC through theOperational Sectorial Programme for theDevelopmentofHumanResources2007–2013.Themaincategoryofbeneficiariesfromthesesocialenterprisesisrepresentedbythepeoplewithdisabilities.So far (June 2013) the two social economy structures have managed to win amarket share sufficient to ensure their sustainability. Nevertheless, the unstablesocio‐economical climate, the unstable market of raw materials and of somefacilities for encouraging and supporting social economy create obstacles thathindertheharmoniousdevelopmentofthesesocialeconomyentities.

Keywords:socialenterprise,socialeconomy,personswithdisabilities,vocationaltrainingandcounseling

1.What is theprofileof thesocialenterpriseyouaremanaging?Whatwerethekeymomentsandsteps in itsfoundinganddevelopingprocess?

F.S.Wehave founded twosocialeconomystructureswithinASSOCthrough some financings such as the FSE, POSDRU, DMI 6.1 and 6.2.Thesenewlyfoundedstructureshavebecomeinalittlewhilemodelsofgoodpracticesinsocialeconomy.

[1] Association that has as objective to promote assistance and social inclusion by

providingsocialandprofessionalservicesaddressedtothedisadvantagedgroups/peo‐ple,no.28,UniriiBd.,BaiaMare,tel.:0262.222.226,e‐mail:[email protected].

[2]Sociologist,projectassistantwithintheAssociationSocialAlternatives,8A,CuzaVodăstreet,Iasi;tel.:0733.955.116;e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.3/2013 165

CEDAM intends to evaluate the labor potential of the people withdisabilitiesandtodevelopabilitiesforfacilitatingthefutureplacementofthese persons on the free labor market. This is the place where weevaluate the persons with disabilities from the point of view of theirlaborpotential;wethereforeidentifytheabilitiesofeachindividualandthe field‐activities that canbeorientatedon the labormarket, andalsothoseaspectsthatrequireadditionaltraining.Thistraining‐developmentof the abilities is done within the Centre by participating in theproduction process of cardboard packages, counseling,monitoring andcontinuousguidance,deliveredbytheexpertsoftheprojectandthenextstepiswhenthepersonisready,guidancetowardsthefreelabormarket.TheSocialCateringRestauranthastheprofileofpublicfoodservices.

We have started in December 2011 on the foundation of the formersocial canteenestablished in theyear1997,weprepareandofferdailyapproximately 400 food portions (social canteen, catering and restau‐rant) and we organize various events for self‐financing. After theexperiencegaineduntilSeptember2012,wehavesucceededtodevelopand to respond to the demands of our clients by preparing pastryproducts. Starting with March 2013, the Restaurant has extended itsactivitywithanewbranch:pizzaandhomedelivery.Weregularly invite localpublic figures (themayor, theprefect, local

andcountycounselors,managersofpublicandprivateinstitutions)whocook in our kitchen and the food prepared is offered to the ASSOCbeneficiaries.Furthermore,thepersoncookingisalsoservingandeatingtogetherwith our beneficiaries for a better socializing and interlinkingprocess.

2.What is theprofileof thepersonsemployedwithinthese social economy structures and what are theactivitiestheyperform?

F.S.WithinCEDAMwereceivepersonswithdisabilitiesthathavetheright to work. The different activities performed within the Centremaketheenvironmentforevaluationanddevelopingthelaborabilitiesfor14persons.DuringthetimewhentheyareemployedintheCentre,


166 Vol.III•Nr.3/2013

we perform activities to identify jobs suitable for the abilities andinterestsofthepeoplewithdisabilities,onthefreelabormarket.There are currently 13 people working at the Social Restaurant, of

which four are persons with disabilities, a young man from the childprotectionsystem, fourpersons fromthevulnerablegroupof the labormarket–unemployedwomen,anunregisteredunemployedmanandanelder.Weoffer a flexiblework schedule so thatweprovide to the em‐ployeesabalancebetween theprofessional lifeand the family life.Thesocial workers and the ASSOC psychologists offer counseling andpersonaldevelopmentsupportalsofortheothermembersofthefamily.

3.Which are the financing sources of the social eco‐nomy enterprise that you coordinate? Where do youreinvesttheobtainedprofit?

F.S.CEDAMandASSOCSocial&CateringRestaurantarefinancedbytheEuropeanSocialFundthroughtheOperationalSectorialProgrammefortheDevelopmentofHumanResources2007–2013,Investinpeople!The former of this two does not generate income, but whatever weobtainfromperformingtheactivitywithintherestaurantisreinvestedinthecreationofnewjobswithintheenterprise.

4.What is theattitudeof thecommunity towards theproducts/performanceofferedbythepersonsemployedwithinthesocialenterpriseyouaremanaging?Howthisenterprise doeswithstand the competitive pressure ofthemarket?

F.S. The production of cardboard packages within CEDAM isorientatedtowardscompaniesfromsevencountiesofthecountry.Untilnow there were no complaints from the customers regarding thequalityofourproducts,andmoreandmorecompaniesbegintobeopenforcollaborationwithastructurethatprovidessuchservicesandjobsfor the persons with disabilities, becoming even a decisive factor forsigningthecontracts.


Vol.III•Nr.3/2013 167

The restaurant and the catering servicewere verywell received atthe level of the community and as a consequence the number of theclients has increased constantly. Generally speaking, the people aresurprisedtoseethattherestaurantisactuallyrunbypersonswithdisa‐bilitiesorfromothervulnerablegroups,butitisapleasantsurprise.Wetrytopermanentlyremainconnectedtotheclients`demands,tomakethemloyalandtodevelopnewservices(cakeorders,makingjam,stew,teas,andpizza).

5. What are the opportunities and the capacity toextend theseenterprises?Whatroledoes theattractingoffundsandpartnershipsplayinthisprocess?

F.S. So far, (March 2013) the two social economy structures havesucceeded to win a sufficient market share in order to ensure theirsustainability.Weareobviouslyinterestedinattractingnewsourcesoffinancing and in developing new jobs for persons from variousvulnerable groups, and we desire the development/expansion of thecreatedstructurestobeonebasedonsolideconomicalgrounds.

6.Whataretheobstaclesthatyoumeetinperforming,developingandmaintaining theoperationof theenter‐priseyoumanage?

F.S. The unstable socio‐economic climate creates some difficulties.Therawmaterialmarketisunstablefromthepricespointofviewandthereforeit isdifficulttomaintainthequalityandthepricesthatyourclientsareaccustomedtoandthisfactisinevitablyaffectingtheactivityofthestructures.Fromasocialpointofview,itwouldbebeneficialforoursocialeconomystructure if therewasagreater involvement fromthepeopleandagreatertolerance.Thelackofaspecificlegislationandofsomefacilitiesthatencourage

andsupportsocialeconomycreatesobstaclesforamorerapiddevelop‐ment.Themorereducedworkcapacityofthepersonswithdisabilities,forexample,shouldbesuppliedthroughfiscalmeasuresthatsupplytheproductivity difference. In this way, social economy would be en‐


168 Vol.III•Nr.3/2013

couragedtodevelopandcreatejobsandsocialinsertionforthousandsofpersonsthatareinasocialexclusionstate.

7.What important social problems from the level ofthe community are resolved by the activities initiatedwithin the social economy structures? How do thesecontributetolocaldevelopment?Whatistheinnovationelementthattheybringintothecommunity?

F.S.Firstofallitcontributestochangingthementalityregardingthevulnerable groups (persons with disabilities, Roma people, institutio‐nalizedyoungpeople,unemployedpersons,etc.).Throughthepowerofexample,provingtheycanandtheydesiretogetinvolvedinthelifeofthecommunitytheylivein,thesegroupsorpersonsbecomeintegratedinto the society and the most important thing is that this happensthroughwork.Theyarenolongerjustconsumersofresourcesbuttheyarealsoactiveparticipantsinthedevelopmentofthecommunity.

8.Whatdoestheconceptofsocialeconomymeanfromyourpointofview,howdoyoudefineit?Whatshouldbethemeans used to promote social economy so that itbecomesknownbythepeopleofRomania?

F.S.Evaluation,training,vocationalcounseling, jobsadaptedforthepersonswithdisabilitiesandforpersonsfromothervulnerablegroupsfor a normal lifemeans, frommy perspective, social economy. SocialEconomy is not a concept that is completely new for the Romaniansociety. It has existed until the years 1990 under other names andformsbutwhatIbelieveisimportantisthefactthatsocialeconomycancreate jobs for those who cannot be employed from various reasonsthatdependontheviewoftheemployerstowardsthepersonsfromthevulnerablegroups.Ibelievethat inordertohaveanefficientpromotion, it isessential

that this field of activity is very well defined, so that there are noconfusionand that there isnopromotionof contradictory concepts, afact thatwouldmake the promotion system totally inefficient. There‐


Vol.III•Nr.3/2013 169

fore,aftercreatingalegalframework,itwouldbenecessarytoperformsomeinformationcampaignregardingwhatmeanssocialeconomyandafterwards itsbenefitsmustbesupportedthroughconcreteexamples,currentlyexistinginthecountryandabroad.

9. Do you believe that the legislation from Romaniafavors or limits the social economy activity that youperform?Whatisthewayinwhichtherepresentativesofthe Romanian Government should get involved in thepromotionandthelawregulationofsocialeconomy?

F.S. TheRomanian law is clearly in the disadvantage of social eco‐nomyandofthenon‐governmentalorganizations–themainpromotersofthisfield.Withoutlegislativeandeconomicalmeasuresthatsupportup to30%of the social economyactivities from this field, itwon`tbeable to become a branch of theRomanian economy. InEurope, socialeconomyrepresentsanimportantsectorwithinthenationaleconomiesandaspecialemployerforthevulnerablegroupsandforthelongtermunemployedpeople.Even if it means taking some subsidize measures during a crisis

period, the Government won`t be able to launch the field of socialeconomyasitwasdefinedwithinthePOSDRU,andthetensofprojectswith value of millions of Euro shall possibly mean another failure inspending theEuropean funds.Thecostsrelated to thesubsidiesgiveninthefieldofsocialeconomyarelongterminvestmentsfordiminishingthecostsrelatedtothesocialperformances,fortothedevelopmentofnew jobs and for using somematerial and human resources that arelessusedornotusedatall.

10.Do you think that the institutionsofRomania in‐volvedinthefieldofsocialeconomy,shouldcollaborateonewith the other in order to support this concept orshouldeachbefocusedondevelopingtheirownviews?

F.S. For sure that everyone involved in the field of social economyshould collaborate together, should share a commonviewand should


170 Vol.III•Nr.3/2013

focus their efforts in the same direction. In order to build a viablesystem, especially in a field that is at the beginning, we believe it isnecessarytohaveteamwork,understandingandknow‐howexchange.Last butnot leastweare aEuropean country andwe share the samevaluesanddesideratumwithothercountries thathavedevelopedthisfieldandwhoseexperiencescanbeusedandsuccessfullyshared.

11.What is your advice for someonewho desires tostart a social economy enterprise?What are the con‐ditionsthatsuchanenterprisemustmeetinordertobeviableandefficient?

F.S.Suchastructuremustfirstofalltakeintoaccountthepeople/be‐neficiariesandinequalsharethedemandsofthemarket.Despitethefactthat such activities do not benefit from subsidies that self‐provide theviabilityof the structures, it is very important to stay connected to themarket,tofindthebalancebetweenthelaborcapacityof theemployedpersons and the labor efficiency, the productivity. Considering that themaincategoryofbeneficiariesfromoursocialstructuresisrepresentedbythepersonswithdisabilities,werelyverymuchonthelaborcapacityevaluationsystemofthepersonswithdisabilitiesCASPER.Thisallowsusto identifytherightpersonfortheagreedjobandalsohisabilitiesthatrequire development, the courses that he should and could attend inordertobeintegratedaswellaspossibleatthejob.Second of all, wemust identify, based on somemarketing studies,

thoseactivitieswherewecandevelop financially sustainablebusines‐sesdoubledwithprofessionalism in thesocialareaandwithethics ingeneral.We alsomust generate ideas and put forth a dynamic entre‐preneurialspiritsothatwecanuseasprofitableaspossibletheexistentresources and add a lot of perseveranceanddetermination to changeforthebetterthesocietywelivein.

Vol.III•Nr.3/2013 171

„Dogmeletrecutuluiliniştitsuntinadecvatepentruprezentulfurtunos…ocaziaesteplinăde

dificultăţişinoitrebuieneridicămdeasupraocaziei.Deoarececazulnostruestenou,trebuiesăgândimşi

săacţionămîntr‐unmodnou.”(SirKenRobinson)

E‐LEARNINGÎNREABILITAREASOCIALĂŞIOCUPAŢIONALĂ

OlgaHorváth[1]

Istoric

Aavut locoschimbaredeatitudinesemnificativă înevaluareadez‐avantajelorsocialedinanii1990înEuropa.Nevoiledeautilizaunităţilerămase au fost luate în vedere în locul adaptării. Accentul s‐a pus pesoluţii active în loc de beneficii pentru şomaj (subvenţii). Un mareaccent s‐a pus pe îmbunătăţirea posibilităţilor de angajare ale indivi‐duluişipeoportunităţiledeeducaţieşiinstruire.În 2005, Comisia Europeană a declarat că accesul egal şi nediscri‐

minatoriu trebuie oferit tuturor pentru muncă, instruire şi anumiteocupaţii.Programelede integrareUEauoferitprioritate îmbunătăţiriiniveluluiposibilităţilordeangajarealepersoanelorcareseconfruntăcudezavantaje pe piaţamuncii, creşterea numărului de locuri demuncăinclusiveprecumşiîmbunătăţireaşiîntărireainstrumentelornecesarepentrualinierealanormeleeuropene.Acesteprogrameauluatîncalculservicii individuale, servicii care asistă individul în cea mai eficientăformăpentruafacefaţădezavantajelor.ÎnUngaria, a avut loco transformare interalia sistematicăa reabi‐

lităriiocupaţionalepentruarespectadirectiveledemaisusşilegislaţiaarmonizatăaUE.Pânăînanul2006,organizaţiileţintăşi lucrătoriisocialidinguvern

şisectoarelenon‐profitauacţionatcaşiactoridominanţi înangajareapersoanelor infirme, a persoanelor cu dezabilități. În cadrul acestor

[1]ReţeauaAsociaţiilordeAfaceriPannon,Ungaria;e‐mail:[email protected].


172 Vol.III•Nr.3/2013

organizaţii, industria bazată pe forţă demuncă intensivă şi producţiameşteşugărească aveau loc cu unmare sprijin public, dar totuşi, ratasalariilor pentru forţa demuncă intensivă era şi ea destul de semni‐ficativă.Acestesistemenudoarerauoperatene‐economicdarangajaţiice lucrau în sistem erau supuşi unui grav fenomen de segregare, şinimicnuîifăceapeangajatorsaupeangajatsătreacălapiaţademuncăprimară. Mutarea spre angajarea integrată era singura soluţie pentruşomeriicudezabilităţi,pentruaextindeangajareaşiacreşteintegrarea.Dar, încursultransformării,adevenitclarcăangajatoriinoiacredi‐

taţieraucapabilisăfurnizezelocuridemuncănumaipentruuniidintreangajaţi,oamenicetrăiauîninstituţiisocialeşicareerauprinşiînafarapieţeidemuncă.Astfel, guvernuladecis să creezenoioportunităţideangajaresubvenţionatepentruaceiacetrăiescîninstituţii.Acestlucruarezultat în operarea a doi noi forme de angajare înregistrate în legeaNr. IIIdin1993cuprivire laadministrareasocialăşiasistenţasocială,maiexactreabilitareamunciiprecumşiformelededezvoltare‐pregătirepentruangajare.Astfel,MinisterulSocialcăutasăcreezenoicondiţiideangajareînaproape400instituțiipentru9000deoamenicetrăiescîninstituțiisaucarefolosescserviciileacestorinstituţii.Dar,sectorulsocialnuerapregătitpentruaceastăschimbare.Aceia

carelucrauîninstituţiinuaveaucunoştinţeniciîndomeniulreabilităriicomplexe, nici în cel al lucrului în organizaţii, producţie, servicii saumarketingdeproduseetc.Devenise necesar începerea unei forme de instruire care poate

pregătimasemaridelucrătoriînmodsimultanpentruaceastăsarcinăastfelcaangajareacelorcetrăiescîninstituţiisăpoatăservireabilităriicomplexe; mai mult decât atât, ca şi un domeniu al angajării, acestatrebuia să fie capabil să îmbunătăţească posibilităţile de angajare alegrupului ţintă astfel încât să poată munci în cadrul pieţei de muncăprimare.Înacelaşitimp,instruireatrebuiasătransmităcunoştinţespe‐cialecepoate transmiteabilităţispecialeşimetodespecifice îndome‐niul reabilitării ocupaţionale a persoanelor cu dezabilităţi, a persoa‐nelorfărălocuinţă,apacienţilorcuproblemepsihiatriceşiapacienţilordependenţi.


Vol.III•Nr.3/2013 173

Astfel, Centrul Regional de Resurse Sociale Ltd. şi Fundaţia pentruEgalitatea Persoanelor cu Dezabilități au început să dezvolte în anul2006uncurriculumdee‐learningcuimplicareaexperţilor.

Scurtăintroducereaproiectului

Proiectul a fostdezvoltatpentrueducaţia înmasăapersoanelor celucrează în sistemul social de angajare (reabilitare ocupaţională), aprofesioniştilor sociali ce organizează şi administrează angajările. Înacestscop,parteneriatuladezvoltatşimaitârziuatestatuncurriculumeficient construit pe baza unor metode de transfer de cunoştinţe pelângăself‐learning,inclusivinstrumentedecomunicareinformaţională.Obiectivele viitoare de implementare au inclus acreditarea curriculu‐muluidupătestare.Obiectivulproiectuluiafosteducareaprofesioniştilorpentruaputea

îmbunătăţi posibilităţile de angajarea a persoanelor cu dezabilităţi, apacienților dependenţi, a persoanelor fără locuinţe şi pentru a asistaintegrarealorpepiaţamuncii.Activităţidesfăşurateîncadrulproiectuluisunturmătoarele:1.Definirea curriculumului şi ametodelor.Această activitate a fost

necesarădeoareceaceiacarelucrauîncadrulsectoruluinuformauungrupomogendinpunctuldevederealcalificărilor.Erauprofesoridarşioamenicucalificăriîndomeniulasistenţeimedicaleşisociale.Pelângăacestea,astfeldemetodeautrebuitsăfiefolositecătreintereselecarepotfiproduse,şicarefaccaprocesuldeînvăţarealăturidemuncăsăfieinteresantşidezirabil.Maimultdecâtatât,a trebuit să seofereopor‐tunitatea de a lua lecţii în clasă pe lângă e‐learning. De asemenea autrebuitdefinitemetodeleşirataadecvată.2.Conţinutulcurriculumuluiafostinclusîntr‐uncadruadecvat,timp

încareau fost luate înconsiderareoportunităţile,contextulşi limiteleoferitedee‐learning.3. Instruirea e‐learning a fost testată; acest lucru a fost realizat cu

implicareaa20depersoane.4.Implementatoriiproiectuluiauluatînconsiderarediseminareare‐

zultatelorproiectului, fiindrelevantăceamailargărăspândireposibilăaformatuluideinstruiree‐learning.


174 Vol.III•Nr.3/2013

Inovaţiileşipunctelefortealeproiectului,limite,răspunsuri

Implementatorii proiectului au fost conştienţi de faptul că eficienţatransferului de cunoştinţe şi procesul dobândirii de cunoştinţe pot ficrescuteprin aplicareade instrumentede comunicare informaţională,dar totuşi, există limite deoarece aplicaţiile multimedia în sectoarelesociale reprezintă un lucru mai puţin comun; astfel, autorii curricu‐lumuluiprecumşi studenţii implicaţiau trebuit să fiepregătiţipentruaplicaţiileIT.S‐apusladispoziţieoversiuneprintabilăacurriculumuluipentruaasistaprocesulîntr‐unmodmaieficient.S‐a oferit o soluţie pentru profesori şimentori pentru a puteamo‐

nitoriza dezvoltarea studenţilor prin sistemul de e‐learning, pentru aputeainterveniînprocesşiaoferiasistenţăşifeedback.Rezultatele aşteptate ale proiectului şi efectele sale au fost văzute

astfel:1.S‐aelaboratşi s‐a testatunpachetdeprogramecepoate fidise‐

minat extensiv şi acesta este disponibil, multiplicabil, independent şipermiteînvăţareasprijinitădementori.2. Pachetul de programe va fi adecvat pentru acreditarea instruirii

adulţilor,astfelîncâtunnumărmaredeoamenisăpoatăfiinstruiţi.3.Angajareasocialăestecapabilăsăatingăobiectivelepropuseprin

creştereacunoştinţelorcolegilorinstruiţicelucreazăîndomeniulasis‐tenţeilaangajareşiacolegilorcoordonatori.

Metodae‐learning

E‐learning în instruire a fost interpretat de către implementatoridreptunprocesdeinformarespecialşiuntransferdecunoştinţeadicăotehnologiedeinstruirecareintegreazăunnumărdedomeniimetodo‐logice. Instrumentul său îl reprezintă sisteme IT interconectate. Siste‐mul este capabil să unească distanţe mari; de aceea el poate lucraindependentdarpoateşisăoferefeedback.Marelesăuavantajestecăpoatemanevrachiarşiprogramedeedu‐

caţieindividualizată,performanţelesalepotfievaluate,iarcunoştinţelepotfidezvoltaterapidşieficient.Implementatoriiproiectuluiaurealizatunsistemdeinstruirecomun

aplicândcadruldee‐learning.Acestaconstădintreielementecentrale,


Vol.III•Nr.3/2013 175

materialeprintatepregătitepentruînvăţarealadistanţă(cărţi,notiţe),consultaţii personale şi practică, precum şi e‐learning prin diferitemijloacemedia.E‐profesorii (12 persoane) au integrat mai multe roluri în acelaşi

timpîncadrulacestuimediudeinstruire.Eis‐auconsultatcustudenţii(tutori), au organizat procesul de învăţare şi mai mult decât atât audemaratdezvoltareacurriculumuluideoarececonţinutuleducaţionalînsineatrebuitsăfieelaboratşimenţinutînpermanenţă.

DececadrulILIAS?

O preocupare principală în selectarea cadrului disponibil a fost caacestasăfiedisponibilunuinumărmaredeoamenideoarecesedoreşteinstruirea a sute de colegi şi mai mult decât atât, ca acesta să fieîncadratîntr‐unsistemIT,săfiegratuitşinuînultimulrândsăfiesigur.CadrulILIASs‐apotrivitcelmaibinecerinţelordemaisus.

Despree‐curriculum

Dezvoltareacurriculumuluiadiferitdeceaaunuicurriculumtradi‐ţionaldeoarececonţinutuleducaţionalînsine,exerciţiile,sarcinilerepe‐titiveşievaluareaautrebuitajustateîncadru.Deaceea instrumentelecadruluiaufostaplicatedecătreprofesori.Dezvoltatoriiauoferituntabeldeanalizăacurriculum‐uluiînpartea

de sus a cursului de instruire şi care asigură o reflecţie conştientă aobiectivelor educaţionale şi ale curriculumului, planificarea lecţiilor şireconstituireainterdependenţeicurriculumului.

Tabeldeanalizareacurriculumului Cod

Subiect/capitol Abilităţideeconomieşimanagement

Nr.delecţiideînvăţareindepen‐dentă:9Lecţiiteoretice:4Practicăînclasă:6

Obiectiveeducaţionalegeneralealemodululuifundaţieiprofesionale

Obiectiv:Instruireaprofesioniștilorcarevordevenicapabilisăplanificeşisăorganizezeunprocesdeangajare


176 Vol.III•Nr.3/2013

1/2(pebazapro‐gramuluideinstruire):

dinamicadaptându‐selamediuleconomicpentrureabilitareaşiintegrareapieţeidemuncă,ţinândcontdeinteresulpentrupersoanelecudezabilităţi.Sarcină:1. –dobândireabazeideabilităţidemanagementşideeconomie,aplicareaacestorabilităţi,2. –obținereademetodeşicunoştinţeînplanificareaafacerilor,pregătireaunuiplandeafaceri,intrareapepiaţă,planificareamarketing‐uluideprodusesauservicii,etc.3. –dobândireadeabilităţicuprivireladezvolta‐reaşioperareaorganizăriimunciiavândînvederenevoilespecialealepersoanelorcudezabilităţi.4. Subiecte5. –Informaţiidebazăcuprivirelaorganizaţii,funcţionareaorganizaţiilor,6. –Organizaţii,proiecteînorganizaţii,7. –Metodedeanalizăalemediuluiexternşiintern,8. –Despreplanificareîngeneral,9. –Planificarestrategică,managementstrategic,10. –Planificareînafaceri,11. –ObţinereadeinstrumentedemarketingşidePR,12. –Sarcinicuprivirelaintrareapepiaţă,planificaredeprodusesauservicii,13. –Marketingdeprodusesauservicii(aplicareaînpracticăaabilităţilordemarketingşidePR),14. –Managementulcalităţii,noţiunidebazăalemanagementuluicalităţii,15. –Noţiunieconomicedebază,abilităţidema‐nagementşiantreprenoriat;elementecuprivirelacontabilitateşiimpozitare,16. –Sarcinilegatedeprocesuldeangajare,asi‐gurarenaţionalăşiasiguraredesănătate,creareaunuimediudeproducţieşiservicii.(3/2002(II.8)regulamentulMinisteruluiSocialşialFamiliei–MinisterulSănătăţii,regulamentulGuvernului80/1999.VI.2)


Vol.III•Nr.3/2013 177

Dupăcares‐aupregătitelementelecurriculumuluionlinecuprivirelaanumitesubiecte:1.ghiddeînvăţare(subiect);2.curriculumonline;3.exerciţii;4.testedeevaluareacunoştinţelor;5.glosar;6.Forum(platformadeÎntrebăriFrecvente).Uneledintreacesteelementeau fostprezentate în întregulcurricu‐

lum.S‐aupusladispoziţiedezvoltatorilormodelepentruprezentare.De ex. definiţia obiectivelor fiecărui curriculum se încadrează con‐

formschemelordemaijos:

ObiectivedeînvăţareObiectivulacesteilecţii

estesă...Durataînvăţării

1,5ore

Exerciţiilesauactivităţilede trimisau fost introduce în„Activităţile

detrimisşiTabeluldeexerciţii”.

Exerciţiu

Activitatedetrimis

S‐auamplasatpictogramedeavertizarepentrucelemai importante

părţialecurriculumului,


178 Vol.III•Nr.3/2013

auto‐testul, exerciţiile de examinare,

precumşiexerciţiiledinclasă .

Testele apar şi pe o e‐platformă. Modelele testului oferă oportu‐

nitatea de a răspunde la întrebări de tip grilă, întrebări cu da şi nu,completaredepropoziţiişiactivităţidecorespondenţă.


Vol.III•Nr.3/2013 179

Procesuldeinstruire

Aşa cum s‐a făcut referire anterior, implementatorii au aplicat unmodeldeînvăţareladistanţăbazatpeînvăţaremixă.

Cursul de instruire s‐a desfășurat cu implicarea următoarelor

subiecte: studii sociale, studii cu privire la dezabilităţi, reabilitare,studiijuridice,studiicuprivirelaserviciilepieţeidemuncăşimanage‐ment.Aşacums‐amenţionatanterior,studenţiiaucalificăridediferitenivele şi conţinut,deaceeaa fostnecesară crearea conţinutului curri‐culumuluipebazaceamailargposibilă.Caşiregulă,cunoştinţeleprece‐denteaufostacceptatedeoareceanumiţistudenţiauprimitderogăridelaanumitesubiectecaşirezultataluneievaluăriprecedente.S‐au introdus instruiriprinatelierede lucrupentru fiecare subiect,

ţinutedecătretutori.


180 Vol.III•Nr.3/2013

Aceste întâlniri auoferit oportunitateaparticipanţilor săprimeascătoate instrucţiunile necesare pentru ca să se producă obişnuinţa cuurmătorulsubiect.Acest lucrua fosturmatdeprocesareşimentorarerealizateîncadrulcontextului.Înacest sistem, studenţii auputut să se familiarizezecu fiecaresu‐

biectpascupasşisădeprindăcunoştinţeînritmullorpropriu.Oparteimportantădinprocesuldeînvăţareoreprezintăexerciţiile,activităţileceasigurăauto‐evaluareaprecumşirecapitulărilede lasfârşitul fiecă‐reilecţii.Studenţiiaurealizatobligaţiilelorderaportareşiaucompletatteste

deauto‐evaluareîncadrulacestuisistem.Studenţii auputut să ceară asistenţă, detaliidinpartea tutorului în

orice moment, prin intermediul platformei. Acestea au fost suportateprin funcţii ce au făcut monitorizarea studenţilor precum şi cea atutorilorposibilă;utilizatoriiactiviaufolositfuncţiiledechat,forumşie‐mail.Manevrarea testului şi a întrebărilor de evaluare, elaborarea şi tri‐

mitereaexerciţiilor şi înregistrarea soluţiilorauavut locdeasemeneapeaceastăplatformă.

Rezultate

Aavutlocinstruireaa20depersoaneceasistăprocesuldeangajareinclusiv a coordonatorilor de angajare. Tutorii au considerat că reali‐zarea curriculumului şi întregul procesa s‐a făcut la standarde înalte;studenţiiauconsideratcăinstruireaafostplăcutăşieficientă.S‐adezvoltatunpachetdeinstruirebazatpee‐learning;metodologia

educaţieicompuses‐astabilitdeasemeneadecătrelucrători.Dinpăcate,camultealteproiecte,acestproiectnuapututfisusţinut

după terminarea perioadei de implementare. Nu au existat nevoi dinpartea Ministerului Social sau ale organizaţiilor sau angajaţilor ce aulucrat cu el.Deacum înainte, proprietarii proiectuluinuaumaipututsuportacosturiledementenanţă.Angajarea socială este încă o formă de angajare ce există azi în

Ungariaşiangajaţiiimplicaţiîncearcăsădesfăşoaremuncalorfărăaltăinstruire sau suport efectiv. Deşi, credem noi – autorul articolului a


Vol.III•Nr.3/2013 181

participatşielînprogram–metodadeinstruireşiconţinutuldezvoltatdeproiectarfipututsăpregăteascăpeceicelucreazăînsectorulanga‐jăriipentrusarcinadeaasistalaintegrareaposibilităţilordeangajareşipepiaţamuncii,cutoateacestea,arfipututsăoferecunoştinţepracticeşimetodeşipentrualtesectoaredeservicii.Zicala că nimeni nu este profet în ţara lui este adevărată. În 2009,

profesioniştii din Slovenia au arătat interes faţă de proiect în cadrulunui program trans‐frontalier. Deoarece reabilitarea ocupaţională s‐areînnoitînaceastăperioadăînSloveniaşiaceştiaauconsideratcăesteimportant să se descopere şi să se utilizeze experienţele Ungariei. Carezultat al muncii de colaborare desfășurate de Centrul Regional deResurse Sociale Ltd. şi Compania de Servicii OZARA Ltd. (Slovenia),Programul de Instruire şi Coordonare în domeniulReabilităriiOcupa‐ţionaleafostadaptatînsistemulslovendeinstruireaadulţilor.

Referinţe

Documenteleprogramuluisuntdisponibileînlimbamaghiarăla:http://koordinator.rszfk.hu/dokumentumok/20/website.MaterialeleCentruluiRegionaldeResurseSocialeşiManualUtiliza‐

toruluiILIASfolositeînacestarticolsuntdisponibilela:https://abpe.nav.gov.hu/abpe_joomla/index.php?option=com_conte

nt&view=article&id=61&Itemid=30

Vol.III•Nr.3/2013 182

“Thedogmasofthequietpastareinadequatetothestormypresent.Theoccasionispiledhighwith

difficulty,andwemustrisewiththeoccasion.Asourcaseisnew,sowemustthinkanewandactanew.”

(SirKenRobinson)

E‐LEARNINGINSOCIALANDOCCUPATIONALREHABILITAION

OlgaHorváth[1]

History

Therewasasignificantchangeofattitudeintheassessmentofsocialdisadvantagesfromthe1990sinEurope.Needsforutilisingremainingcapacities came intoview insteadof adaptation.Emphasiswasplacedonactivesolutionsinsteadofunemploymentbenefits(subsidies).Greatemphasiswasplaced on the improvementof the employability of theindividualandtheopportunitiesineducationandtraining.In 2005, the European Commission declared that equal and non‐

discriminatoryaccessmustbeprovidedforeveryonetowork,trainingand certain occupations. EU integration programmes gave priority tothe improvement of the level of employability of people experiencingdisadvantages in the labour market, the increase in the number ofinclusiveworkplacesaswellastheimprovementandstrengtheningoftools necessary for alignment. These programmes considered indivi‐dualised services, services assisting the individual the most effectiveformofhandlingdisadvantages.In Hungary, inter alia systemic transformation of occupational

rehabilitation occurred in order tomeet the above directives and EUharmonisationoflegislation.Until 2006, target organisations and social employers working in

government and non‐profit sectors acted as dominant players of em‐ployingdisabledpeople,peoplewithdisabilities.Intheseorganisations,

[1]PannonBusinessNetworkAssociation,Hungary;e‐mail:[email protected].


Vol.III•Nr.3/2013 183

highly labour‐intensive production and handicraft production weretakingplacewithhighpublicsupport,however,therateofhighlabour‐intensivewageworkwas significant aswell. These systems operatednotonlyuneconomicallybutemployeesworkedwithinthesystemwereseverely segregated, therewasnothing todriveeither theemployerortheemployeetosteptotheprimarylabourmarket.Shiftingtowardsinte‐grated employmentwas the only solution for unemployedpeoplewithdisabilitiesinordertoexpandemploymentandincreaseintegration.Inthecourseoftransformation,however,itbecameclearthatnewly

accredited employerswere able to provide jobs only for some of theemployees,peoplelivinginsocialinstitutionsweretrappedoutsidethislabour market. Therefore, the government decided to create newsupported employment opportunities for those living in institutions.This resulted in the operation of two new forms of employmentrecorded in the new lawNo. III of 1993 on social administration andsocial care, namely the work‐rehabilitation as well as the developer‐preparation forms of employment. Thereby, the Social Ministry waslookingatcreatingnewconditionsforemploymentinnearly400insti‐tutions for 9000 people living in institutions or using the services oftheseinstitutions.Thesocialsector,however,wasnotpreparedforthischange.Those

workingininstitutionsdidnothavetheknowledgeeitherinthefieldofcomplex rehabilitation, or that of work organisation, production,servicesorproductmarketing,etc.It became necessary to start a form of training which is able to

preparelargemassesofworkerssimultaneouslyforthistasksothattheemploymentofthoselivingininstitutionsisabletoservicethecomplexrehabilitation; moreover, as a field of employment, it is capable ofimprovingtheemployabilityofthetargetgroupsothattheyareabletoworkintheprimarylabourmarket.Atthesametime,thetraininghadtotransmitspecialknowledgethatisabletotransmitspecialskillsandspecificmethods in theoccupational rehabilitationofdisabledpeople,homelesspeople,psychiatricpatientsandaddictedpatients.


184 Vol.III•Nr.3/2013

Therefore, the Regional Social Resource Center Ltd. and the Foun‐dationfortheEqualityofPeoplewithDisabilitiesstartedtodevelopane‐learningcurriculumwiththeinvolvementofexpertsin2006.

Briefintroductionoftheproject

The project has been developed for the mass education of peopleworking in social employment (occupational rehabilitation), socialprofessionals organising and managing employment. To this end, thepartnershiphasdevelopedandlatertestedanefficientcurriculumbuiltonthemethodsofknowledgetransferbesidesworkingsupportingself‐learningincludinginformationcommunicationtools.Furthergoalsoftheimplementersincludedtheaccreditationofthecurriculumaftertesting.The objective of the project was the educated professionals to be

abletoimprovetheemployabilityofdisabledpeople,addictedpatients,psychiatricpatients,homelesspeopleandassistwith their integrationintothelabourmarket.

Activitiesperformedintheprojectareasfollows:

1.Definitionofthecurriculumandmethods.Thisactivitywasneces‐saryasthoseworkinginthesectordidnotformahomogenousgroupasfarastheirqualificationswereconcerned.Therewereteachersaswellaspeople with qualifications for health and social care. Besides, suchmethods had to be used by which interest may be raised, and whichmakeslearningbesidesworkinginterestinganddesirable.Furthermore,theopportunityhadtobeprovidedtotakeclassroomlessonsbesidese‐learning.Theirmethodsandappropriateratehadtobedefinedaswell.2.Thecontentsofthecurriculumhadtobefittedintoanappropriate

framework, in the course of which opportunities, frames and limitsprovidedbye‐learninghadtobeconsidered.3.E‐learning traininghad tobe tested; thishadbeenaccomplished

withtheinvolvementof20people.4. Implementersof theproject considered thedisseminationof the

projectresults,thewidestpossibledisseminationofthee‐learningformoftrainingtoberelevant.


Vol.III•Nr.3/2013 185

Noveltyandstrengthsoftheproject,limits,answers

Implementersoftheprojectwereawareofthefactthateffectivenessof theknowledge transferandknowledgeacquirementprocessesmaybe increased by the application of information communication tools,however, there are limits existing as the application ofmultimedia insocial sectors is less common; therefore, authors of the curriculumaswell as the students involved had to be prepared for IT applications.Printableversionofthecurriculumhadtobemadeavailableaswelltoassistwiththeprocessingmoreefficiently.Asolutionhadtobeprovidedfortheteachers,mentorstobeableto

monitorthedevelopmentofthestudentsviathee‐learningsystem,in‐terveneinthelearningprocess,andprovideassistanceandfeedbacks.Expected results of the project, its effects had been seen by the

implementersasperbelow:1.Aprogrammepackagehadbeenelaboratedandtestedthatcanbe

disseminated widely and is available, multipliable, independent, andallowslearningsupportedbymentors.2. The programme package will be suitable for adult training

accreditation.Solargenumberofpeoplecanbetrainedaswell.3.Socialemploymentisabletorealisetheexpectedgoalsbyincreas‐

ingtheknowledgeoftrainedcolleaguesassistingwithemploymentandthatofthecoordinatorcolleagues.

E‐learningmethod

E‐learningintraininghadbeeninterpretedbytheimplementersasaspecial information and knowledge transfer process that is a trainingtechnology integrating a number of methodological fields. Its tool isseveral interconnected IT systems. The system is able to bridge largedistances; thereby it isnotonlycapableofworking independentlybutprovidingfeedbackaswell.Its great advantage is that it is capable of handling even indivi‐

dualisededucationprogrammes,theperformancecanbeassessed,andknowledgecanbedevelopedfastandefficiently.


186 Vol.III•Nr.3/2013

Implementersoftheprojectrealisedajointtrainingsystemapplyingthee‐learningframework.Itconsistsofthreecentralelements,printedmaterialsprepared fordistance learning (books,notes),personal con‐sultationandpractice,aswellase‐learningapplyingdifferentmedia.E‐teachers (12 people) had to integrate several roles at the same

time within this training environment. They had to consult with thestudents (tutor),organise the learningprocess,moreover, theyhad toproceed with the curriculum development as the education contentitselfhadtobeelaboratedandcontinuouslymaintainedaswell.

WhytheILIASframework?

Itwas of primary concernwhen selecting the framework that it isavailable for large number of people as they were hoping for thetrainingofhundredsofcolleagues,moreover,thatitcanbefittedtotheITsystem,itisfreeofchargeandlast,butnotleastitissafe.TheILIASframeworksuitedthebestforalltheabove.

Aboutthee‐curriculum

Thedevelopmentofthecurriculumdifferedfromthatofatraditionalcurriculumastheeducationcontentitself, theexercises,therepetitivetasks and the assessment had tobe fitted into the framework.There‐fore,thetoolsoftheframeworkhadtobeappliedbytheteachers.Thedevelopersprovidedacurriculumanalysing tableon topof the

trainingcoursethatensuredtheconsciousreflectionoftheobjectivesofeducationand that of the curriculum, theplanningof training lessonsandtheretracingoftheinterdependenceofthecurriculum.


Vol.III•Nr.3/2013 187

Thentheonlinecurriculumelementsrelatedtocertaintopicshadto

beprepared:1.learning(subject)guide2.onlinecurriculum3.exercises4.testsassessingknowledge5.glossary6.forum(FrequentlyAskedQuestionsplatform)Someoftheseelementshadtobepresentedintheentirecurriculum.

Thereweretemplatesavailableforthedevelopersforthepresentation.E.g. the definition of objectives to each curriculum fitted into the

framebelow:


188 Vol.III•Nr.3/2013

LearningobjectivesTheobjective ofthislessonisthat...

Lengthoflearning1,5hours

The exercises or the tasks tobe submittedwere introducedby the

“TasktobesubmittedandExerciseTable”.

Exercise

Tasktobesubmitted

Therewerepictogramwarningsplacedforthemostimportantparts

of the curriculum, the self‐test, the examination

exercises, aswellastheclassroomexercises .The tests appeared on an e‐platform as well. The test templates

provided opportunity for answering answer‐choice questions, yes/noquestions,sentencecompletionsandmatchingtasks.


Vol.III•Nr.3/2013 189

Thetrainingprocess

As previously referred to, the implementers applied a distancelearningmodelbasedonblendedlearning.


190 Vol.III•Nr.3/2013

The training course had been run involving the following

subjects: social studies, studies on disabilities, rehabilitation, legalstudies, studies on labour market services and management. Asmentioned earlier, students have qualifications of different level andcontent, therefore itwasnecessarytobuildthecurriculumcontentonthewidest possible basis. As amatter of course, previous knowledgehadbeenacceptedassomestudentsweregivenawaiverfromcertainsubjectsasaresultofapreviousassessment.Trainings were introduced by workshops in each subject by the

tutors.Thesemeetingsgavetheopportunityfortheparticipantstoreceive

all the necessary instructions and for the attunement to occur to thenexttopic,subject.Thiswasfollowedbyprocessing,mentoringrealisedintheframework.Inthissystem,studentscouldgetacquaintedwitheachtopicstepby

step and learn knowledge in their own pace. Important parts of thelearningprocesswere theexercises, tasksassuringself‐assessmentaswellasthesummaryreviewsattheendofeachlesson.Students performed their reporting obligations and wrote self‐

assessmenttestswithinthissystem.Studentshadtheopportunitytoaskassistance,detailsfromthetutor

at any time via the platform.Thesewere supportedby functions thatmade the monitoring of the students as well as the tutors possible;activeusersappliedchatting,forumsande‐mailfunctions.


Vol.III•Nr.3/2013 191

Thehandlingof the test andassessmentquestions, the elaborationandsendingofexercisesandrecordingofthesolutionsoccurredonthisplatformaswell.

Results

The training of 20 people assisting with employment includingemployment coordinators had been realised in this project. Tutorsconsidered theacquirementof thecurriculumand theprocess tobeofhighstandard;studentsfoundthetrainingtobeenjoyableandefficient.A training package based on e‐learning had been developed; the

methodology of composite education had also been established by theworkers.Unfortunately, as many other projects, this project could not be

sustained following theendof the implementationperiodeither.Therewere not any needs arising from either the Social Ministry or theorganisationsandtheemployeesworkingwithin.Hereinafter,theprojectownerswerenotabletobearthecostofmaintenanceanylonger.SocialemploymentisstillanexistingformofemploymenttodayinHun‐

garyandemployeesworkingwithintrytoperformtheirworkwithoutanytraining or effective support. Although, we believe – the author of thearticlealsoparticipatedintheprogramme–thatthetrainingmethodandcontentdevelopedbytheprojectwouldhavebeenabletopreparethoseworking in employment for the task assisting with the integration ofemployability and the labor market, however, it could have providedpracticableknowledgeandmethodforotherfieldsofservicesaswell.Thesayingistruethatnomanisaprophetinhisownland.In2009,

Slovene professionals showed interest towards the project within theframeworkofacrossborderprogramme.AsoccupationalrehabilitationhadbeenrenewedwithinthisperiodinSloveniaandtheyconsidereditimportant todiscover andutiliseHungarianexperiences.As a result ofthe collaborativeworkof theRegional SocialResourceCenter Ltd. andthe OZARA Service Company Ltd. (Slovene partner) the OccupationalRehabilitationCoordinatorTrainingProgrammehadbeenadapted intotheSloveneadulttrainingsystem.Documents of the programme are available in Hungarian on the

http://koordinator.rszfk.hu/dokumentumok/20/website.


192 Vol.III•Nr.3/2013

Thematerials of the Regional Social Resource Center and the ILIASUserManualhadbeenusedinthearticlewhichisavailableat:https://abpe.nav.gov.hu/abpe_joomla/index.php?option=com_

content&view=article&id=61&Itemid=30

Recenzii

Bookreviews

Vol.III•Nr.3/2013 197

ECONOMIASOCIALĂ.ANALIZĂCOMPARATĂÎNOPTSTATEMEMBREALEUNIUNIIEUROPENE

VictorNicolăescu,SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu,

EdituraExpert,București,2011

MihaelaPitea[1]

Volumul de față a fost realizat în cadrul proiectului ,,INTEGRAT –Resursepentru femeile șigrupurile roma excluse social’’ cofinanțat dinFondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dez‐voltareaResurselorUmane2007‐2013șiesteimplementatdeAsociațiapentru Dezvoltarea și Promovarea Socio‐Economică CATALACTICA,filialaBucurești.Victor Nicolăescu semnează acest material alături de alte trei per‐

soane cu experiență în domeniul economiei sociale, respectiv: SorinCace,EleftheriaKoumalatsoușiSimonaStănescu.În Introducere se descriu obiectivul general, obiectivele specifice,

beneficiariișiactivitățileproiectul.Capitolul1:ContextuleconomieisocialeînUniuneaEuropeanăAutoriifacoscurtăprezentareaistoriculuitermenuluideeconomiei

socială în Europa. Această abordare se regăsește și în raportul ProfitpentruOameni.RaportdeDeschidere încadrulProiectuluiModelulEco‐nomiei Sociale în România unde autorii precizează că ,,iniţiativele laniveleuropeanşiinternaţionalaucaobiectivstimulareaacestuitipdeactoritradiţionalidarşideaatrageînaceastăzonăsectoruldeafaceri’’(Stănescuș.a2012,p.54).

[1]Sociolog,CoordonatorCentruldeResurseînEconomiaSocială,AsociaţiaAlter‐

native Sociale, Şos. Nicolina, nr. 24, Iaşi; tel.: 0735.840.022; e‐mail: mpitea@alter‐nativesociale.ro.


198 Vol.III•Nr.3/2013

Atunci când se amintește de recunoașterea economiei sociale seanalizeazăpatrucomponente:conceptuală,normativă, instituționalășiacademică. În partea dedicată formelor de economie socială regăsimdefinite societățile cooperative, societățile mutuale, asociațiile, funda‐țiile,întreprinderilesocialeșientitățilehibridealeeconomieisocialecuaccentpeevoluția întreprinderilor sociale.Definirea formelorcare facpartedindomeniuleconomieisocialeafostunsubiectabordatdemultestudii din domeniu. În acest sens Asociația React a definit Casele deAjutorReciprocca ,,fiindcelemai reprezentativeentităţideeconomiesocialăpentruRomânia’’(Pascaru2012,p.159).Ultima parte din acest capitol se încheie cu prezentarea următoa‐

relorteorii:teoriaeșeculuisectoruluipublic/eșeculpiețeilibereșiteoriainterdependenței; teoriile încrederii; teoria statului bunăstării și teoriaofertei.Capitolul 2: Coordonate naționale ale economiei sociale (opt

statemembrealeUniuniiEuropene)Autorii prezintă caracteristicile definitorii ale abordării politice în

economiasocialăprecumșicontribuțiaacesteialaincluziuneasocialăînfiecaredintrețărilestudiate.În continuarea capitolului sunt descrise opt țări din perspectiva

cadrelornaționalealeeconomieisociale: MareaBritanie este țara încare întreprinderile sociale și firmelesociale sunt des întâlnite. Întreprinderile sociale cuprind coope‐rativele, afacerile comunitare, organizațiile de comerț, asociațiileșirecentfirmelesociale;

Portugalia este reprezentată în acest domeniu de campaniile deintegrare deoarece întreprinderea socială este încă un conceptabsent, atât în politica de masă cât și în dezbaterile științifice.Campaniiledeintegrareprimescsprijinpublictehnicșifinanciar,fiindsinguraformădeorganizarecareareatâtscopurieconomicecâtșisociale;

În Spania organizațiile economiei sociale iau forma întreprin‐derilordeintegrarecareseîmpartînpatrutipuri:centrespecialede angajare, centre ocupaționale, întreprinderi ale Organizației


Vol.III•Nr.3/2013 199

NaționalepentruNevăzători și întreprinderide integrare socialăpentrupersoanelecuriscdeexcluziunesocială;

Italiaestereprezentativăînsectoruleconomieisocialedecoope‐rativele sociale care răspund nevoii de integrare a diferitelorgrupuri vulnerabile. Cooperația din Italia este subiectul abordatdemulțispecialiști înacestdomeniu. ,,Valorileactualealecoope‐raţiei sunt: democraţie cooperatistă, reciprocitate, egalitate,mu‐tualitate și solidaritate, profit cooperativ și intergenerozitate,echitate, respect și încredere, merit, atenţie faţă de ceilalţi șimodestie, intercooperare, pace, responsabilitate socială, dezvol‐tare sustenabilă, libertate, subsidiaritate, ajutor reciproc’’ (Pitea2012,p.169).

Polonia este prezentată de autori prin prisma ,,vechilor’’ și,,noilor’’formealeorganizațiiloreconomieisociale;

În Grecia cooperativele sociale cu răspundere limitată sunt celemai întâlnite. Trebuie menționat faptul că deși organizațiileeconomiei sociale sub forma cooperativelor agricole sau deconsum sunt prezente de mult timp, economia socială rămâneaproapenecunoscutăînaceastățară;

Belgia este reprezentată de caracteristici – cheie ale economieisocialedeoareceaceastățarăareoistorielungăîndomeniuleco‐nomieisocialeșiorganizațiilesalesuntrecunoscutelanivelinter‐național.Belgiaseremarcăprinfaptulcăfuncționeazăcooperareadintresectoruleconomieisocialeșiacelorlaltesectoare;

România este reprezentată de societățile cooperative, organiza‐țiilenon‐profit(asociațiileșifundațiile),caseledeajutorreciprocșiunitățileprotejateautorizate.

Autoriiamintescmăsuriledesprijinpentrususținereaacestuisectorîn țările studiate, respectiv: reglementările legale (privilegii legate detaxesauleginoiaprobate),susținereafinanciară(subvenții)șistrategiidedezvoltare(educațieșiformare).Capitolul 3: Economia socială – analiza comparativă a proiec‐

telorșiorganizațiilorînoptstatemembrealeUniuniiEuropeneÎn prima parte a acestui capitol este prezentat cadrulmetodologic

care a fost folosit în cadrul analizei comparate. În continuare sunt


200 Vol.III•Nr.3/2013

prezentateinițiativedindomeniuleconomieisocialedințărianalizate,dintre care amintim de: Food Banks (bănci de alimente) din Polonia,Sistemul de rețele REAS din Spania, Cooperativa Crest din MareaBritanieetc.Tot în acest capitol sunt detaliate rezultatele analizei proiectelor și

organizațiilor.Principaleleconcluziisunt: organizațiile economiei sociale sunt consecința parteneriatuluipublicșiacliențilorprivați;

acesteorganizațiisuntcaorețeacareproducenoiserviciipentruarăspundenevoilorsociale;

sectorulprivatreprezintăresursadeprofiturietc.ÎnRomâniaacestdomeniuesteîncontinuădezvoltare,iarîntreprin‐

derea socialăestevăzută caomodalitatedea sprijini comunitățile cupersoanedefavorizatesauînriscdeexcluziunesocială.Capitolul 4: Economia socială – de la nivel european la nivel

regionalAutorii amintesc despre abordările lui Cooch și Kramer legate de

investiția socială proactivă și despre definirea integrării investițiilorsocialepropusădeAnheier. Încontinuaresetrecînrevistăinițiativelede succes înregistrate în implementarea Fondul Social European șiobiectiveleStrategiei2020.Acest material se încheie punctând modul în care proiectul

,,INTEGRAT–Resursepentrufemeileșigrupurileromaexclusesocial’’arerol întransferareamodeleloreconomieisociale identificate înaltețăriînzonelevizatedeproiectdințară.Această publicație se adresează persoanelor care activează în

domeniul economiei sociale și doresc să afle mai multe informațiidesprecumanumefuncționeazăinstituțiiledinacestsector.Autorii aualesopt țăripentruaputeasădetalieze tematicilealese.

Este o carte care cuprinde multe informații teoretice care se îmbinăfoartebinecuideilepracticeșideaceeamerităcitită.


Vol.III•Nr.3/2013 201

Bibliografie

1. Pascaru, G. (2012). Recenzie Economia socială: de la afacere laprofitsocial.RevistadeEconomieiSocială,Vol. II,Nr.4/2012,pp.155‐159.2. Pitea, M. (2012). Recenzie Cooperaţia de consum. Principii și

valorialecooperaţiei.RevistadeEconomieiSocială,Vol. II,Nr.4/2012,pp.165‐169.3. Stănescu,S.,Asiminei,R.,Vîrjan,D.șiRusu,O.(2012).Profitpentru

Oameni.Raport deDeschidere în cadrulProiectuluiModelulEconomieiSocialeînRomânia.PNUDRomânia,București.

Vol.III•Nr.3/2013 202

SOCIALECONOMY.COMPAREDANALYSISINEIGHTMEMBERSTATESOFTHEEUROPEANUNION

VictorNicolăescu,SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu,

ExpertPrintingHouse,Bucharest,2011

MihaelaPitea[1]

Thisworkwaswrittenwithintheproject“INTEGRAT–Resourcesforthe socially excluded Romawomen and groups” co‐financed from theEuropeanSocialFundthroughtheSectorialOperationalProgrammefortheDevelopmentofHumanResources2007–2013andisimplementedby the Association for the Socio‐Economical Promotion and Develop‐mentCATALACTICA,theBucharestbranch.Victor Nicolăescu signs this material together with three other

personswithexperience in the fieldof socialeconomy,and theseare:SorinCace,EleftheriaKoumalatsouandSimonaStănescu.The Introduction describes the general objective, the specific

objectives,thebeneficiariesandtheactivitiesoftheproject.Chapter1:ThecontextofsocialeconomyintheEuropeanUnionThe authors make a short presentation of the history of the term

social economy in Europe. This approach is found also in the reportProfitforpeople.OpeningReportwithintheProjectTheSocialEconomyModelProjectinRomaniawheretheauthorsspecifythat“theinitiativeatEuropeanandinternational levelhaveasobjectivetostimulatethistypeoftraditionalplayersbutalsotoattractthebusinesssectorinthisarea”(Stănescuș.a2012,p.54).

[1]Sociologist,CoordinatorCentreofResourcesinSocialEconomy,AssociationSo‐

cial Alternatives, 24, Nicolina Road, Iaşi; tel.: 0735840022; e‐mail: mpitea@alter‐nativesociale.ro.


Vol.III•Nr.3/2013 203

When the acknowledgement of social economy is discussed, thereare four components that are being analyzed: conceptual, normative,institutional and academic. The part dedicated to the social economyformsincludesthedefinitionsofcooperativesocieties,mutualsocieties,associations, foundations, social enterprises and hybrid entities ofsocialeconomywithanemphasisontheevolutionofsocialenterprises.Thedefinitionofthesocialeconomyformshasbeenasubjectapproa‐ched inmanystudiesof the field.For thispurpose, theReactAssocia‐tion has defined the Mutual Aid Funds as being “the most represen‐tativesocialeconomyentitiesforRomania”(Pascaru2012,p.159).The last part of this chapter closes with the presentation of the

following theories: the theoryof thepublic sector failure/the failureofthefreemarketandthetheoryof interdependence;thetheoriesoftrust;thetheoryofthewelfarestateandthetheoryofsupply.Chapter 2: The national coordinates of social economy (eight

memberstatesoftheEuropeanUnion)Theauthorspresentthedefiningfeaturesofthepoliticalapproachin

socialeconomyandalsoitscontributiontothesocialinclusionineachofthestudiedcountries.Therestof thechapterdescribeseight countries fromtheperspec‐

tiveofthenationalframeworksofsocialeconomy: GreatBritain is the country where social enterprises and socialcompanies are very much spread. Social enterprises includecooperatives,communitybusinesses,tradeorganizations,associa‐tionsandmorerecentlysocialcompanies;

Portugalisrepresentedinthisfieldbytheintegrationcampaignsbecausesocialenterpriseisstillaconceptthatismissing,bothinthemasspoliticsandalsointhescientificdebates.Theintegrationcampaigns receive technical and financial public support, beingtheonly formof organization that hasboth economic and socialpurposes;

In Spain, the social economy organizations take the form ofintegrationenterprisesdividedinfourtypes:specialemploymentcenters,occupationalcenters,enterprisesof theNationalOrgani‐


204 Vol.III•Nr.3/2013

zation forBlindPeopleandsocial integrationenterprises for thepersonswithsocialexclusionrisk;

Italy is represented in the social economy sector by the socialcooperativesthatrespondtotheintegrationneedsofthevariousvulnerablegroups.ThecooperationisItalyisthesubjectapproa‐chedbymanyspecialists in this field. “Thecurrentvaluesof thecooperation are: cooperative democracy, reciprocity, equality,mutuality and solidarity, cooperativeprofit and inter‐generosity,equity, respect and trust, worth, attention for the others andmodesty, inter‐cooperation, peace, social responsibility, sustai‐nable development, freedom, subsidiarity, mutual aid” (Pitea2012,p.169).

Poland is presented by the authors through the „old” and „new”formsofsocialeconomyorganizations;

In Greece, the social cooperatives with limited liability are themost encountered. We must mention the fact that although thesocial economy organizations under the form of agriculturecooperatives or consumers cooperatives are present for a longtime,socialeconomyremainsunknowninthiscountry;

Belgium is represented by the key–features of social economybecause this country has a long history in the field of socialeconomy and its organizations are recognized at internationallevel.Belgiumstandsoutbythefactthatthecooperationbetweenthesocialeconomysectorandtheothersectorsisfunctioning;

Romania is represented by the cooperative societies, non‐profitorganizations (associations and foundations), mutual aid fundsandauthorizedprotectedunits.

The authors remind of the supportmeasures for sustaining thissector in the studied countries,moreprecisely: legal regulations(privileges connected to taxes or the new approved laws),financialsupport(subsidies)anddevelopmentstrategies(educa‐tionandformation).


Vol.III•Nr.3/2013 205

Chapter3:Socialeconomy–acomparedanalysisofprojectsandorganizationsineightmemberstatesoftheEuropeanUnionThefirstpartofthischapterpresentsthemethodologicalframework

used within the compared analysis. Hereinafter are presented theinitiativesinthefieldofsocialeconomyfromtheanalyzedcountries,ofwhichweremind:FoodBanks(foodbanks)fromPoland,theNetworkssystemREASfromSpain,theCrestCooperativefromGreatBritainetc.Also in this chapter there is a detailed presentation containing the

resultsoftheprojectsandorganizationsanalysis.Themainconclusionsare:

thesocialeconomyorganizationsaretheconsequenceofthepublicpartnershipandoftheprivateclients;

these organizations are like a network that produces newservicesinordertorespondtothesocialneeds;

theprivatesectorrepresentstheresourceofprofit,etc.InRomaniathisfieldisinacontinuousdevelopment,andthesocial

enterprise is seen as a way to support the communities of disadvan‐tagedpersonsorthepersonswithsocialexclusionrisk.Chapter 4: Social economy – from the European level to the

regionallevelThe authors mention the approaches of Cooch and Kramer con‐

nectedtothesocialinvestmentsproposedbyAnheier.Hereinafter,theauthors review thesuccess initiatives recorded in the implementationoftheSocialEuropeanFundandtheobjectivesoftheStrategy2020.This material closes by pointing out the way in which the project

,,INTEGRAT – Resources for the socially excluded Roma women andgroups” has the role in transferring the social economymodels iden‐tifiedinothercountrieswithintheareaviewedbytheprojectfromthecountry.This publication targets the persons who are active in the field of

social economy andwhodesire to find outmore information onhowexactlytheinstitutionsofthisfieldfunction.The authors have chosen eight countries for detailing the selected

themes. It is a book that contains much theoretical information that


206 Vol.III•Nr.3/2013

blends very well with the practical ideas and this is why it is worthreading.

References

1. Pascaru,G.(2012).Socialeconomyreview:frombusinesstosocialprofit.TheSocialEconomyMagazine,Vol.II.Nr.4/2012,pp.160‐164.2. Pitea, M. (2012). Consumer cooperative review. Principles and

values of the cooperation. The Social Economy Magazine, Vol. II.Nr.4/2012,pp.170‐174.3. Stănescu,S.,Asiminei,R.,Vîrjan,D.andRusu,O.(2012).Profitfor

People. Opening Report within the Social Economy Model Project inRomania.PNUDRomania,Bucharest.

Vol.III•Nr.3/2013 207

RECOMANDĂRIPENTRUAUTORI

Autoriivoraveaînvedereaudienţainterdisciplinarăşimultinaţionalăatuncicândîşiredacteazăcontribuţia.Trebuieavuteînvedereimplicaţiileanalizeipentrucititoriidinaltedomenii,alteţărişialtediscipline.Prezentareastereotipizantăaindivizilorşiagrupurilorsocialevafievitată.

Scop:RevistadeEconomieSocialăsedoreşteafiuncadrudepromovare,reflecţieşi dezbatere a temelor de interes pentru domeniul economiei sociale. Articolele şistudiilepublicatevorreflectaaspecteteoreticeşipractice,experienţelocale,naţionaleşi transnaţionale. Revista încurajează abordări inovatoare inter şi transdisciplinarepentru dezvoltarea economiei sociale, reunind perspective teoretice din mediulacademic şi de cercetare cu perspectivele practice ale organizaţiilor profit si non‐profit,aleexperţilordinîntreprinderilesocialeşiadministraţie.

Articolelevorconţinenumărulspecificatdecuvinte,inclusivrezumatul,cuvintelecheie,noteleşibibliografia,înfuncţiedetipularticolului:

1.Pentrustudiiteoretice:5000‐7000cuvinte2.Pentrustudiiempirice:5000‐7000cuvinte3.Pentrudescrierideexperienţeşibunepractici:1800‐2200cuvinte4.Pentrurecenzii:800‐1200cuvinte

Estededorit ca textul sănumai fi fostpublicatsau trimis sprepublicare înaltăparte.Dacăautorulareunarticolînruditpublicat,vaspecificaacestlucru.

Autorul va respecta îndrumările tehnice, datele limita de trimitere a articole‐lor/studiilor(15ianuarie,01aprilie,15iunie,1septembrieşi1noiembrie)şideretrimitere a acestora în termen de o săptămână după primirea opiniilor din peer‐review.

Pentruaasiguraprocesuldepeer‐review,autoriisuntrugaţisătrimităarticolulînlimbaromnăşiînlimbaengleză,îndouăfişiereacâtedouăexemplare,dincarecâteunul fără datele de identificare şi fără vreun reper cu privire la autorul acelei con‐tribuţii.

Este încurajată citarea articolelor din publicaţii cotate ISI şi/sau recunoscute decătreCNCSIS/CNCS,respectivdinnumereanterioarealeacesteireviste.Articolelevorfitrimiseinformatelectronic,cafișierataşat,laadresa:[email protected].

Suntbinevenitecontribuţiilecarereflectăstudiişicercetărirealizatedeautori înultimaperioadăpeurmătoareleteme:

a. istoriaşioriginileeconomieisociale;b. solidaritatesocialăşiantreprenoriat;c. democraţieparticipativă/activecitizenship;d. justiţiesocială;e. incluziunesocială;f. liberalismşisolidaritatecreştină;


208 Vol.III•Nr.3/2013

g. bineleindividual–binelesocial;h. responsabilitateindividuală–responsabilitatesocială;i. autonomieindividuală–socială;j. conflicteşicooperaresocietală;k. formedeeconomiesocialăşipractici;l. familia–caunitateastructuriisociale;m. mişcareacooperatistăeuropeanăcontemporană;n. dezvoltareadurabilă;o. luptaîmpotrivasărăciei;p. coeziunesocială;q. ocuparedeplină;r. vulnerabilitateşigrupurivulnerabile;s. experienţelocale,regionaleşinaţionaleîndomeniialeeconomieisociale;t. experienţeşipracticideformareîndomeniialeeconomieisociale;u. altetemedeinterespentrudomeniuleconomieisociale.

StructuraarticolelorAutorii sunt rugaţi să urmeze următoarele indicaţii cu privire la structura arti‐

colelor: TITLU:Cambria,14,literemari,centrat; Prenumeşinume:aliniatdreapta,Cambria,12; Date de contact (la subsol, câte o notă pentru fiecare autor): titlul acade‐

mic/poziţia în organizaţie, denumirea departamentului şi a instituţiei, adresa decorespondenţă,număruldetelefon,e‐mail(Cambria,9); Rezumat:150‐200decuvinte, înacordcustructurademai jos,Cambria10,1

rând; Cuvintecheie:între3şi8,Cambria10,aliniatdreapta,italic; Textul:Cambria12,1,5rânduri; Mulţumiri(eventuale); Contribuţiaautorilorlaredactareaarticolului; Note; Bibliografie(references); Un scurt curriculum vitae, precizând principalele contribuţii știinţifice ale

autorului,altepublicaţii.Tabelele şi figurile pot fi inserate in text sau prezentate câte unul pe pagină la

sfârşitularticolului,cutitlu,numerotate,cuprecizareasursei.

StructurarezumatelorPentrustudiiempirice/experimentale:1.Temaşiobiectivulcercetării.2.Metodologiadecercetare3.Caracteristicialeparticipanţilorlastudiu/alecomunităţiistudiate4.Rezultateleobţinutesauestimate.5.Concluzia,cuimplicaţiileşiaplicaţiilerezultatelor.Pentrusinteze/studiiteoretice:1.Temastudiului.2.Perspectivateoreticădelacareporneştestudiul;obiectivulstudiului.


Vol.III•Nr.3/2013 209

3.Surseleutilizate(ex:bazededate,tipuldeliteraturăanalizată,eventualcriteriiledeselecţieaacesteia).

4.Concluziileprincipalelacares‐aajunsînurmaanalizei/sintezeiteoretice.

Pentruprezentareadeexperienţe:1.Tipuldeexperienţă.2.Caracteristicilealeorganizaţiei/acţiuniiprezentate3.Aspectelenoi/pozitivedinrespectivaexperienţă

4.Posibileîntrebări/sugestiipentrustudii/experienţeviitoare

StilultextuluiAutoriisuntrugaţisăurmezeurmătoareleindicaţiicuprivirelastilultextului: Utilizaţivariantabritanicăalimbiiengleze. Primultitlusescriecubold,primaliteracumajusculeşialiniatlastânga. Numerotaţiparagrafelesausecţiunilecucifrearabe.Evitaţiparagrafelefoarte

scurtesauformatedintr‐opropoziţie. Utilizaţiboldîntextdoarpentrusubtitluri(numerotate,alineat). Pentrusublinieriîntext,utilizaţicaractereitalice. In textulprincipal,numeralelede launu la zece trebuie scrise în cuvinte,dar

pentrunumerelemaimaritrebuieutilizatecifrele(ex.:11,23,264) Toateacronimeletrebuiescriseînîntregimeprimadată,chiarşicelecaresunt

foartedesutilizate(ex.:UK,EUetc.) Scrieţiprocent(nu%!)cuexcepţiaparantezelorilustrative. Intretextuldinstângaşisemneledepunctuaţienuselasăspaţiu.

CitareaşibibliografiaÎn text, daţi numele de familie al autorului, anul apariţiei cărţii şi pagina (dacă

există)întreparanteze(Cole1992,p.251).Pentru referinţe care au între unu şi trei autori, trebuie menţionaţi toţi (Cole,

GreenşiBlack2003).Pentru referinţe cu patru sau mai mulţi autori se utilizează următoarea formă

(Coleş.a.2003).IMP: toţiautoriivor trebuimenţionaţi labibliografie (nusepermite trimiterede

genuletal.!)Lista completă a referinţelor citate, aranjate în ordine alfabetică a numelor de

familie,vatrebuiscrisăla1.5rânduri,lasfârşitularticolului,înurmătoareaformă:

1. Cole, T. (1992). The Journey of Life. A Cultura History of Aging in America.CambridgeUniversityPress,Cambridge.

2.Elder,G.H.andClipp,E.C.(1988).Wartimelossesandsocialbonding:influencesacross40yearsinmen’slives.Psychiatry,51(1),177‐198.

3.Ruth,J.‐E.andOberg,P.(1996),Waysoflife:oldageinlifehistoryperspective.InBirren, J.E., Kenyon, G., Ruth, J.‐E., Schroots, J.F.F. and Svensson, T. (Eds),AgingandBiografy:ExplorationsinAdultDevelopment.Springer,NewYork,167‐186.

Trimiterileladocumentelegislativevorrespectaurmătoareaformă:Intext:denumireacunoscutăadocumentuluişicoduldeidentificare(Com(2007)

332Final)saudenumireacunoscutăşianul:Legeaasistenteisociale(2011);Labibliografie:Emitent.An.Titluldocumentului.Coduldeidentificare.Publicatin

......sauDisponibilla:....;Consultatladatade:...........


210 Vol.III•Nr.3/2013

Serespectăurmătoarele: Autoriisuntrugaţisăreducălaminimtrimiterilelalucrărinepublicatesaucare

urmeazăsăfieprezentatelaconferinţe,pentrucăsuntdificildegăsitdecătrecititori.Dacăseopteazăpentruastfeldetrimiteri,sevaindica:titlulconferinţei,organizatorul,loculşidatalacarevafisusţinutăprezentarea. Titlurile de Cărţi şi Reviste sunt Scrise cu Caractere Italice, Tile Case. (fiecare

cuvântculiterămare). TitluriledeLucrări,articoleşicapitoledincărţisescriutipsencencecase(doar

primulcuvântcumajusculă)fărăcaractereitalice.

Seutilizează(Eds./coord.)şi(Ed./coord.)acoloundeestecazul.

Citareapaginilordeinternetsauapublicaţiiloronline

Menţionaţiautorul,data, titlul, instituţiacareapublicatsaunumeleceleicaregăzduieştelucrarea,asemeniuneipublicaţiitipărite.Apoispecificaţi:Disponibilonlinela…….sauAdresacompletadeinternet[dataaccesării].

Tabele

Tabeleletrebuieinserateintext,numerotateconsecutiv,cuprecizareasursei. Dimensiunile trebuie să se potrivească încadrării într‐o pagină de 190mm x

130mm. Titlultrebuiescrisînainteatabelului,cuprimaliterămare,cucaractereitalice. Conţinutul tabelului: numele rândurilor/coloanelor se scriu cu prima literă

mare. Sunt preferate titlurile scurte. Detaliile tehnice sau metodologice (cum ar fieşantionul,tipuldestatistică)artrebuidescriseîndenumiresauînnotecuprivirelatable.Seutilizeazădoarodecimală.

Figurile

Se trimit inserate in text sau pe pagini separate, numerotate consecutiv şidenumite. Capturilevorfiînfişiereseparate. Ininteriorultextuluimenţionaţiloculaproximativaltabelelorşialfigurilor.

Copyright: Responsabilitatea conţinutului articolelor revine, în întregime, auto‐rului (autorilor). Autorul care trimite unmanuscris (care este indicat pentru cores‐pondenţă, în cazul semnăriide cătremaimulţi autori) are responsabilitateadea seasigura ca trimiterea spre publicare / publicarea a fost încuviinţată de toţi autorii.Estede asemenea responsabilitatea autoruluide aprimi acceptul instituţiei depro‐venienţă pentru publicare, daca acesta îi este solicitat. Corespondenţa legată de unmanuscrisvafipurtatăcuautorulcarevatrimitetextul,dacanuexistăspecificată,delaînceput,oaltăsolicitaredinparteasemnatarilorarticolului.

Vol.III•Nr.3/2013 211

RECOMMENDATIONSFORAUTHORS

Theauthorsshouldtakeintoconsiderationtheinterdisciplinaryandmultinationaladdressabilitywhentheywritetheirworks.Theyshouldalsotakeintoconsiderationtheimplicationsoftheanalysisforthereadersfromotherstudyareas,othercountriesand other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groupsshouldbeavoided.

The articles will contain the specified number of words including the abstract,keywords,notesandreferences:

1.Fortheoreticalstudies:5000‐7000words2.Forempiricalstudies:5000‐7000words3.Fordescribedexperiencesandbestpractices:1800‐2200words4.Forbookreviews:800‐1200words

Thetextshouldnothavealreadybeenpublishedorsenttoanotherpublication.Iftheauthorhasasimilararticlepublished,he/sheshouldspecifythis.

Thetextshouldrespectthetechnicalrecommendations.

Theauthorsshouldrespectthedeadlinesfor:‐paperssubmissions(15thJanuary,01thApril,15thJune,1thSeptemberand1th

November)‐andforsubmittingthereviewedpapers(oneweekafterpeer‐reviewfeedback).

It is encouraged the quotation of the articles from the ISI publications, fromjournalsapprovedbyCNCSIS/CNCS)andfromothervolumesofthepublication.

Articleswillbesentelectronicallyasanattachmentto:[email protected] order to ensure the peer‐review process, the authors are asked to send the

article in Romanian and in English Languages, in two copies each, of which onewithouttheidentificationdataandwithoutanyclueregardingthearticle’sauthor.

We welcome articles that reflect the studies and researches conducted by theauthorsinrecentyearsonthefollowingtopics:

a.thehistoryandoriginsofthesocialeconomy;b.socialsolidarityandentrepreneurship;c.participatorydemocracy/activecitizenship;d.socialjustice;e.socialinclusion;f.liberalismandChristiansolidarity;g.individualwelfare‐socialwelfare;h.individualresponsibility–socialresponsibility;i.personalautonomy–socialautonomy;j.societalconflictsandcooperation;k.formsofsocialeconomyandpractices;l.family‐asaunitofsocialstructure;m.contemporaryEuropeancooperativemovement;b.sustainabledevelopment;


212 Vol.III•Nr.3/2013

o.fightagainstpoverty;p.socialcohesion;q.fullemployment;r.vulnerabilityandvulnerablegroups;s.experiencesoflocal,regionalandnationalsocialeconomy;t.experienceandtrainingpracticesofthesocialeconomy;u.othertopicsofinteresttosocialeconomy.

StructureofarticleTheauthorsareasked torespect the following indicationsregarding thearticles’

structure: TITLE:Cambria,14,centred,uppercase; Nameandsurname(Cambria12,rightalign); Contactdetails–asfootnote,oneforeachauthor‐academictitle,thenameof

thedepartmentandoftheinstitution,correspondenceaddress,phonenumber,e‐mailaddress(Cambria9);

Abstract:150–200words,Cambria,10,1; Keywords:between3and8,Cambria,10,rightalign,it; Themaintext:Cambria,12,linespacing1.5,justified; Acknowledgments(ifneeded); Theauthor’scontributiontothearticle; Notes; References; A short CVwith themain scientific contributions of the author, other publi‐

cations.Thetablesandtheimagesshouldbepresentedonebyoneonthepageattheend

ofthearticle,withtitle,numberingandthesource.

StructureofabstractsForempirical/experimentalmanuscripts:1.Themeandobjectiveresearch.2.Researchmethodology3.Characteristicsofparticipantsinthestudy/studiedcommunity4.Approximateorexpectedresults.5.Concludeswithimplicationsandapplicationsresults.

Forsynthesis/theoreticalstudies:1.Themestudy.2.Theoreticalperspectivefromwhichstartsthestudy,theobjectiveofthestudy.3.Thesourcesused(egdatabases, the typeof literaturereview,possiblecriteria

forselectingit).4.Themainconclusionsreachedintheanalysis/synthesistheory.

Forthepresentationofexperiences:1.Typeofexperience.2.Characteristicsoftheorganization/actionset3.Newissues/positiveexperience4.Possiblequestions/suggestionsforfuturestudies/futureexperiences.


Vol.III•Nr.3/2013 213

TextstyleThe authors are asked to take into consideration the following indications

regardingthetext’sstyle: FortheEnglishlanguageusetheBritishstyle; The first title should be written with bold, the first letter is capital and left

aligned; Number theparagraphsor thesectionswithArabnumbers.Avoidveryshort

paragraphsoronesentenceparagraph; Useboldintextonlyforsubtitles(numbered,aligned); Forunderlininguseitaliccharacters; Inthemaintext,thenumeralsfromonetotenshouldbewritteninwords,but

forhighernumbersshouldbeusednumbers(e.g.11,23,264); Alltheacronymsshouldbewrittenfullyforthefirsttime,eventhosethatare

usedreallyoften(e.g.UK,EUetc); Footnotes are allowed only for details and technical information (including

statisticaldata); Write‘percent’(not%!)withtheexceptionofillustrativebrackets; Donotleaveemptyspacesbetweentextandpunctuation.

QuotationandbibliographyWrite theauthor’s surname, theyearof thebook’sapparitionand thepage (if it

exists)betweenbrackets,inthetext(Cole1992,p.251).Forreferencesthathavebetweenoneandthreeauthors,shouldbeallmentioned

(Cole,GreenandBlack2003).For referenceswith fourormore authors shouldbeused the following formula:

(Coleetal.2003).IMP: every author should bementioned in the bibliography (it is not allowed a

styleasthis:etal!).

The complete list of the quoted references, arranged in alphabetical order bysurnamesshouldbewrittenwith1.5 linespacing,attheendofthearticle,usingthefollowingstyle:

1. Cole, T. (1992). The Journey of Life. A Cultural History of Aging in America.CambridgeUniversityPress,Cambridge.

2. Elder,G.H.andClipp,E.C.(1988).Wartimelossesandsocialbonding:influencesacross40yearsinmen’slives.Psychiatry,51(1),177‐198.

3. Ruth,J.‐E.andOberg,P.(1996),Waysoflife:oldageinlifehistoryperspective.InBirren,J.E.,Kenyon,G.,Ruth,J.‐E.,Schroots,J.F.F.andSvensson,T.(Eds.),AgingandBiografy:ExplorationsinAdultDevelopment.Springer,NewYork,167‐186.

Forreferencesonlaws:Please indicate, inside text: the known title of document and the identification

code: (Com(2007) 332 Final) or the known title of document and year: Socialassistancelaw(2011);

Onreferences:Theauthor/theinstitutionthatpublishedorthenameofthehostinstitution.Thedate/year.Thetitle. Identificationcode.Published in .....orAvailableat:....[thedateofthepage’svisit].


214 Vol.III•Nr.3/2013

Thefollowingindicationsshouldberespected: The authors are asked to reduce atminimum the references to unpublished

worksorthatwhicharetobepresentedatconferences,astheyaredifficulttofindbyreaders.Ifthistypeofreferenceisused,youshouldindicate:theconference’stitle,theorganiser,theplaceandthedateatwhichtheworkwillbepresented.

TitlesofBooksandMagazinesareWrittenwithItalics,TileCase(eachwordwithcapital).

TheWorksTitles,articlesandchaptersshouldbewrittenusingsentencecase(onlythefirstlettercapital)withoutitalics.

Youshoulduse(Eds./coord)and(Ed./coord)….wherenecessary

Internetpagesoronlinepublicationsquotation Mention the author, the date, the title, the institution that published or the

nameofthehostinstitution,asthesameasaprintedpublication. Thenspecify:Availableonlineat…..ortheCompleteinternetaddress[thedate

ofthepage’svisit]

Tables The tablesshouldbe in textorpresentedonseparatepagesat theendof the

paper,consecutivelynumberedandyoushouldwritethesource. Thedimensionsshouldfitthedimensionsofapageof228x152mm(ofwhich

thetexttakes184x114mm). Thetitleshouldbewrittenbeforethetable,withthefirstlettercapital,italics. Thecontentof the table: thenamesof the rows/ columns shouldbewritten

withthefirstlettercapital.Shorttitlesarepreferred.Thetechnicalormethodologicaldetails(forexample,thesample,typeofstatistics)shouldbedescribedinthenameorinthenotesregardingthetables.Onlyonedecimalshouldbeused.

Images Thereferencesaremadeonseparatepages,consecutivelynumbered. Thecaptionsshouldbeinseparatefiles. Insideofthetextyoushouldmentiontheapproximateplaceofthetablesand

images.Copyright: Submissionof amanuscript implies that theworkdescribedhasnot

been published before (except in the form of an abstract or as part of a publishedlecture, or thesis), that it is not under consideration for publication elsewhere. Theauthor (authors) has (have) the full responsibility of the articles’ content. Thesubmitting (Corresponding) author is responsible for ensuring that the article'spublication has been approved by all the other coauthors. It is also the authors'responsibility toensure that thearticlesemanating fromaparticular institutionaresubmittedwith the approval of the necessary institution. Only an acknowledgmentfrom the editorial office officially establishes the date of receipt. Further cor‐respondenceandproofswillbe sent to the correspondingauthor(s)beforepublica‐tionunlessotherwiseindicated.

ofprofitpentruoameni.ro/.../uploads/2013/07/RES-3_2013.pdf · 2013-07-17 · 28 februarie, 15 mai,...

Documents

Transcript of ofprofitpentruoameni.ro/.../uploads/2013/07/RES-3_2013.pdf · 2013-07-17 · 28 februarie, 15 mai,...