2 T1 Traditia Clasica
-
Upload
maria-clapa -
Category
Documents
-
view
48 -
download
2
description
Transcript of 2 T1 Traditia Clasica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
TIMPURILE ARHITECTURII
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
T1 Traditia clasica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
marile schimbari in arhitectura
CAUZELE MAJORE - aparitia de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de cladiri) - aparitia de noi tehnologii si materiale de constructie - reorientarile gandirii umane: un altceva care devine important pentru oameni
TOATE ACESTEA ANTRENEAZA NOI CAUTARI FORMALE - la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal (vocabular) sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, a componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orasului
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala
un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic (catre FRUMOS)
se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala
se definitiveaza limbajul clasic pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELE CLASICE
(grecii le numeau genuri)
Acropola Atenei: Propileele, Partenonul i Erechteionul
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala LIMBAJUL CLASIC
ORDINUL/GENUL: unitatea formata de coloana si
suprastructura ei in colonada unui templu = elementul
fundamental al gramaticii antichitatii
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala
LIMBAJUL CLASIC:
ORDINUL = unitatea formata de coloana si suprastructura ei
in colonada unui templu = elementul fundamental al
gramaticii antichitatii Sintaxa (punerea impreuna) aplicata celor cateva modele
de temple in conformitate cu un sistem de proportionare
bazat pe anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendenta. Prin aceasta era garantat
FRUMOSUL.
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala ESTETICA ARMONICA
FRUMOSUL OBIECTIV
Una dintre cele mai durabile teorii estice.
Simetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogie. ... Nu exista
niciun edificiu care poate avea gratia unei bune structuri fara simetrie si
proportie... (traducere Vitruviu, Jean Martin sec XVI)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala Ordonanta lumii este facuta din simpatii, din
prietenii intre lucruri, din asemanarile prin care ele se aliaza, in dublul sens de alianta si
aliaj. Ordinea provine din folosirea proportiei, care este o lege cosmica de organizare a lumii,
si din simetrie, prin care se exprima unitatea.
PROPORTIA:... daca nu avem decat doua lucruri, este imposibil sa le combinam
convenabil intr-un al treilea, caci trebuie sa existe intre ele o legatura care sa le uneasca.
Ori, dintre toate legaturile, cea mai buna este cea care, prin ea si din lucrurile pe care le
uneste, formeaza o unitate pe cat de perfecta posibil, iar aceasta unitate este proportia care
este de natura sa o realizeze complet; pentru ca, intr-adevar din trei numere oarecari,
cubice sau patrate, mediul este pentru primul ceea ce ultimul este pentru cel mediu; si
invers... de aici decurge in mod necesar ca toti termenii vor fi aceeasi si ca fiind aceeasi si unii si altii,
ei vor forma un tot. (Platon, Timaios, 31c-32b)
SIMETRIA care se bazeaza pe analogie, adica
dupa Platon pe prietenia dintre fiinte formate dupa aceeasi proportie, fondeaza echivalenta dintre microcosmos si macro
cosmos, de unde provine si antropomorfismul formelor artistice, in particular cel al
diferitelor ordine/genuri. Lumea lui Timaios instaleaza un du-te-vino
intre cosmologie si arhitectura. (A. Chastel)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
grecia antica o revolutie formala
ORDINELE doric, ionic, corintic, toscan
(Vitruviu, De Arhitectura Libri Decem, sec.1 IC)
Tratatul lui Vitruviu pare sa aduca o proba a existentei unui adevar estetic transcendent si transmis de discursul anticilor.
Aici se gasesc indicatiile despre legea proportiilor (fara sa fie
foarte clare), definitia arhitecturii ca stiinta a
modului lor de folosire, o interpretare antropomorfica a Ordinelor antice si afirmatia
demnitatii arhitectului.
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala Simetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogie. ... Nu exista
niciun edificiu care poate avea gratia unei bune structuri fara simetrie si proportie...
Acelasi principiu se aplica si altor arte
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala Capul omului, ca si cel al universului, cercul fiind un solid pur, este, dupa Platon,
acea parte a corpului in care zeii au inlantuit revolutiile divine.
Este deci posibil sa citim in capul si corpul omului masurile proportiei care sunt cele ale intregului cosmos si legea lor.
Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala Capul omului, ca si cel al universului, cercul
fiind un solid pur, este, dupa Platon, acea parte a corpului in care zeii au inlantuit
revolutiile divine. Este deci posibil sa citim in capul si corpul
omului masurile proportiei care sunt cele ale intregului cosmos si legea lor.
De aici, dar si din legendele lor fondatoare (relatate de Vitruviu), deriva si inzestrarea ordinelor cu un anumit caracter: masculin,
feminin, juvenil (cautari care vor fi continuate in timp).
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala
ORDINUL = unitatea formata de coloana si suprastructura ei in colonada unui templu = elementul fundamental al gramaticii antichitatii Sintaxa (punere impreuna) aplicata celor cateva modele de temple in conformitate cu un sistem de proportionare bazat pe anumite NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendenta: prin aceasta era garantat FRUMOSUL. La inceput e folosit numai pentru temple, apoi si pentru alte cladiri urbane importante, nereligioase si pentru locuinte.
In civilizatia greaca, locul magic al sanctuarului coboara spre oras prin investitia politica si culturala in echiparea orasului. Se poate da numele de oras unei aglomerari care nu are nici edificii administrative, nici gimnaziu, nici teatru, nici fantani cu apa curenta? (Pausanias X,4,1)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Grecia antica o revolutie formala
LIMBAJUL CLASIC a fost creat in anumite circumstante particulare
pentru a raspunde la anumite nevoi si se imbogateste in timp.
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Roma antica imbogatirea repertoriului formal si diversificarea sintaxei
prin fuziunea cu geniul constructiv roman
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de estetic se folosesc si alte surse pentru imbogatirea vocabularului formal se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin modele
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Roma antica
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Roma antica
ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii
si se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin modele
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Colosseul, Roma, 80 d.C.
Roma antica
suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de
estetic
aplicata unor noi tipuri de cladiri care devin modele
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Atata timp cat Colosseul va fi n picioare, Roma va fi n picioare; cand Colosseul se va prabusi, Roma se va prabusi; cand Roma se va prabusi,
lumea intreaga se va prabusi. (Bde le Vnrable, sec. VIII d.C.)
Roma antica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).
Roma antica structuri boltite monumentale (noi tipuri
de cladiri care devin modele)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.
Roma antica structuri boltite monumentale
(noi tipuri de cladiri care devin modele)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Termele lui Caracalla, sec III d.C.
Roma antica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Bizant iesire din gramatica clasica in favoarea altor tipuri de cautari si a
unei alte expresii arhitecturale
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
ORDINELE CLASICE
Repertoriul expresiv pe care ni-l lasa cultura antica: [1] este creat in Antichitatea greaca si imbogatit de romani [2] este reluat in Renastere si teoretizat, codificat, devine
norma a bunei arhitecturi si a bunului gust [3] este permanent prelucrat pana in sec. al XIX-lea vocabularul formal al ordinelor clasice sintaxa se bazeaza pe reguli proportionale, teoretizate inca din Antichitate si adaptate diverselor scheme distributive, in functie de tipul de cladire si tinand cont de sistemele constructive folosite
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Edificiile grecesti si romane capata un prestigiu care le instituie intr-un sistem international de referinta deosebit de durabil
Sistem international de referinta
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
Toate acestea explica LUNGA POSTERITATE A ORDINELOR CLASICE
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
dupa interludiul romanic si gotic sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
dupa interludiul romanic si gotic
sinteza mostenirii romane cu traditia constructiva germanica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
dupa interludiul romanic si gotic sinteza mostenirii romane
cu traditia constructiva germanica
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
dupa interludiul romanic si gotic
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
omul iese din rand; arhitectul isi schimba statutul
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) Domul din Florenta
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
LEON BATTISTA ALBERTI (1404-1472) De Re Aedificatoria 1452 se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale
Palazzo Rucellai, Florenta
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale
Philibert de lOrme (c.1517-c.1570) Alegoria raului si bunului arhitect
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Tratatul lui Vitruviu este recitit in noua cheie, alaturi de Platon, Horatiu, Cicero El transmite discursul anticilor despre un adevar estetic care se bazeaza pe analogia cu o ordine superioara. Aici se gasesc indicatiile despre legea proportiilor, definitia arhitecturii ca stiinta a modului de folosire a acesteia, interpretarea antropomorfica a ordinelor antice si afirmatia demnitatii arhitectului. Toate acestea fac obiectul unei teorii specifice, care il introduce pe arhitect printre umanisti.
se restabileste gramatica antichitatii ca disciplina universala, aplicabila oricarui proiect arhitectural demn de acest nume arhitectul trebuie sa o cunoasca pentru a face parte din artele liberale
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan, compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si templelor crestine (biserici) romanice si gotice
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
In tratatul sau, Leon Battista Alberti considera, in baza observatiilor ruinelor antichitatii, ca sunt cinci ordine clasice (doric, ionic, corintic, toscan, compozit) si incearca sa aplice regulile lor (limbajul clasic) arhitecturii laice si templelor crestine (biserici) romanice si gotice
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi ordinele sunt nascute din natura, sunt insasi intruchiparea ei
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Sebastiano SERLIO (1475-1553) prima gramatica ilustrata a Renasterii, foarte folosita si raspindita in Franta, apoi in Germania si zona flamanda, mai tirziu in Anglia consacra autoritatea canonica a ordinelor antice
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
ordinul este piatra de incercare a arhitectului, instrumentul arhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, incarnarea intregii intelepciuni antice privind arta de a construi
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX
Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pana in secolul XIX
Rafael, Scoala din Atena (1508-11)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
speculatia privind TIPUL IDEAL al fiecarui ordin se poate urmari de-a lungul istoriei clasice, oscilind intre venerarea antichitatii si anumite inventii
din John Summerson, The Classical Language of Architecture
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
toscan doric ionic corintic compozit
cele cinci ordine clasice, dupa Palladio
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
imitarea Antichitatii devine garantia Frumosului pina in secolul XIX acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice
Piero della Francesca (1415-1492)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA Renasterea
Acest limbaj va parcurge istoria stilurilor si a orasului, folosit diferit, in functie de gust si de circumstantele specifice, dar si de mijloacele la indemina
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci si orasului care se supune aceluiasi control estetic
Sebastiano SERLIO (1475-1553/55) Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
inventia / libertatea manierista
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
inventia / libertatea manierista
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
inventia / libertatea manierista
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
inventia / libertatea manierista
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
Proiectul lui Bernini pentru colonada Luvrului - sec XVII
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
retorica si efervescenta dramatica baroca
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea clasicismului francez Claude Perrault - colonada Luvrului - sec XVII
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea clasicismului francez
cele 5 ordine dupa Claude Perrault (1616-1688)
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
in paralel cu exuberanta gratioasa a rococo-ului
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez
Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
rigoarea reintarita a neo-clasicismului francez
Sfrsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
raspandirea traditiei clasice in lumea veche
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA raspandirea traditiei clasice in lumea noua
-
anul
I / I
AC
/ 20
11-1
2 / D
ITA
CP
/ Fac
ulta
tea
de A
rhite
ctur
a / U
AU
IM
prof
. Ana
-Mar
ia Z
AH
AR
IAD
E / l
ect.
Rad
u Tu
dor P
ON
TA
marile schimbari in arhitectura
toate acestea descriu sumar stadiul dezvoltarii disciplinei peste care s-au suprapus MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA si noile probleme pe care le aduc in fata arhitectilor