2.2.MOTIVAMOTIVAŢIA ÎN MUNCĂ ŢIA ÎN MUNCĂ ŞI ŞI MANAGEMENTUMANAGEMENTUL L

CONFLICTELORCONFLICTELOR

2.1. 2.1. MOTIVAMOTIVAŢIA PENTRU MUNCĂŢIA PENTRU MUNCĂ

2.1.1. Teoria ierarhiei nevoilor. Piramida lui 2.1.1. Teoria ierarhiei nevoilor. Piramida lui Maslow Maslow

2.1.2. Teoria X-Y2.1.2. Teoria X-Y

2.1.1.Teoria ierarhiei nevoilor2.1.1.Teoria ierarhiei nevoilorPiramida lui MaslowPiramida lui Maslow

  Nevoile şi motivaţiile – două dintre atributele Nevoile şi motivaţiile – două dintre atributele specifice fiinţei umane, care ne definesc şi ne specifice fiinţei umane, care ne definesc şi ne diferenţiază. Sunt două din lucrurile care te pot diferenţiază. Sunt două din lucrurile care te pot face să rămâi un om obişnuit toată viaţa sau să face să rămâi un om obişnuit toată viaţa sau să devii lider. devii lider.        De-a lungul vremii numeroşi psihologi au        De-a lungul vremii numeroşi psihologi au încercat să explice ‘misterele’ comportamentului încercat să explice ‘misterele’ comportamentului uman în funcţie de aceste două atribute. Unul uman în funcţie de aceste două atribute. Unul dintre primii care au realizat o dintre primii care au realizat o ““ierarhizareierarhizare”” a a acestora a fost Abraham Maslowacestora a fost Abraham Maslow în în 19541954..Ierarhia nevoilor, conform lui Maslow, are 5 Ierarhia nevoilor, conform lui Maslow, are 5 nivelenivele::

1.1. Teoria ierarhiei nevoilorTeoria ierarhiei nevoilorPiramida lui MaslowPiramida lui Maslow

“Odată ce nevoile fiziologice (hrană, locuinţă, securitate personală) au fost satisfăcute, nevoile de tip superior (amiciţie, stimă, autodesăvârşire etc.) vor întregi potenţialul uman şi personalitatea individului“.

1. 1. Nevoi elementare biologice (fiziologice)Nevoi elementare biologice (fiziologice) : satisfacerea : satisfacerea nevoilor de somn, respiraţie, apă, alimente, căldură, nevoilor de somn, respiraţie, apă, alimente, căldură, adăpost, mişcare şi sex. Ele sunt cele mai puternice, adăpost, mişcare şi sex. Ele sunt cele mai puternice, întrucât dacă sunt ameninţate, vor fi primele ce vor fi întrucât dacă sunt ameninţate, vor fi primele ce vor fi căutate pentru a fi satisfăcute. Sunt nevoi ce ţin chiar de căutate pentru a fi satisfăcute. Sunt nevoi ce ţin chiar de supravieţuirea noastră.supravieţuirea noastră.

  2. Nevoi de securitate, protecţie2. Nevoi de securitate, protecţie  (casă, haine, unelte,   (casă, haine, unelte, siguranţă în caz de pericole). De multe ori nu suntem siguranţă în caz de pericole). De multe ori nu suntem foarte conştienţi de aceste nevoi (doar cand viaţa ne este foarte conştienţi de aceste nevoi (doar cand viaţa ne este ameninţată sau în perioade de dezorganizare a vieţii). ameninţată sau în perioade de dezorganizare a vieţii).

3. Nevoi sociale, de apartenenţă la un grup3. Nevoi sociale, de apartenenţă la un grup: comuniune : comuniune socială, comunicare, implicare în rezolvarea problemelor socială, comunicare, implicare în rezolvarea problemelor sociale, participare la viaţa comunităţii al cărei membru sociale, participare la viaţa comunităţii al cărei membru eşti, participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire eşti, participarea la evenimentele sociale, nevoia de iubire şi afecţiune în cuplu şi din partea celor apropiaţi.şi afecţiune în cuplu şi din partea celor apropiaţi.        

  4. Nevoi de individualizare, de stimă şi recunoaştere4. Nevoi de individualizare, de stimă şi recunoaştere  :   : stima de sine, stima pe care o primeşti de la alţii, nevoia stima de sine, stima pe care o primeşti de la alţii, nevoia de a fi ascultat şi înţeles, aprobarea şi recunoaşterea de a fi ascultat şi înţeles, aprobarea şi recunoaşterea competenţelor, meritelor şi valorii din partea altora ; competenţelor, meritelor şi valorii din partea altora ; uneori chiar nevoia de a fi important, de putere, control, uneori chiar nevoia de a fi important, de putere, control, prestigiu, faima. Când ele sunt satisfăcute, persoana se prestigiu, faima. Când ele sunt satisfăcute, persoana se simte încrezătoare în sine şi valoroasă. Când aceste nevoi simte încrezătoare în sine şi valoroasă. Când aceste nevoi sunt “frustrate”, persoana se simte inferioară, slabă, sunt “frustrate”, persoana se simte inferioară, slabă, neputincioasă, lipsită de valoare.neputincioasă, lipsită de valoare.

5. Nevoia de auto-realizare5. Nevoia de auto-realizare : împlinirea visurilor şi : împlinirea visurilor şi scopurilor propuse, reuşită în viaţă, hobby, activitatea de scopurilor propuse, reuşită în viaţă, hobby, activitatea de creaţie, conştientizarea rolului şi rostului nostru în lume, creaţie, conştientizarea rolului şi rostului nostru în lume, relaxare, meditaţie, realizarea potenţialului maxim, relaxare, meditaţie, realizarea potenţialului maxim, crearea şi împlinirea destinului său înalt.crearea şi împlinirea destinului său înalt.

Există o relaţie de dependenţă între aceste 5 trepteExistă o relaţie de dependenţă între aceste 5 trepte:: aatâta vreme cât tâta vreme cât nu nu ss-a satisfăcut nevoile inferioare ierarhic de pe treptele -a satisfăcut nevoile inferioare ierarhic de pe treptele 11 şi şi 22, nu , nu se vase va putea accede la sistemul motivaţional dat de treptele putea accede la sistemul motivaţional dat de treptele superioare superioare 33, , 44 şi şi 55..Perceperea şi satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare şi de Perceperea şi satisfacerea nevoilor sociale, de individualizare şi de auto-realizare sunt condiţionate de satisfacerea mai întâi a nevoilor auto-realizare sunt condiţionate de satisfacerea mai întâi a nevoilor de bază biologice şi de siguranţă. de bază biologice şi de siguranţă. Nu Nu doardoar că satisfacerea treptei 3, 4 sau 5 sunt trecute pe plan că satisfacerea treptei 3, 4 sau 5 sunt trecute pe plan secund, în aşteptare, până se satisfac nevoile treptelor inferioare, secund, în aşteptare, până se satisfac nevoile treptelor inferioare, dar aceste trebuinţe superioare nici măcar nu sunt percepute sau dar aceste trebuinţe superioare nici măcar nu sunt percepute sau conştientizate suficient.E clar că nu îţconştientizate suficient.E clar că nu îţii arde de viaţă socială, arde de viaţă socială, recunoaşterea meritelor pentru cine ştie ce proiect sau crearea recunoaşterea meritelor pentru cine ştie ce proiect sau crearea înaltă a propriului destin atâta timp cât nu ai ce mânca, eşti bolnav, înaltă a propriului destin atâta timp cât nu ai ce mânca, eşti bolnav, nu ai casă sau o relaţie satisfăcătoare.nu ai casă sau o relaţie satisfăcătoare.

ObservaţieObservaţie: piramida este valabilă în special pentru oamenii din : piramida este valabilă în special pentru oamenii din societatea occidentală, care duc o viaţă considerată ‘normală’. societatea occidentală, care duc o viaţă considerată ‘normală’. ÎÎn n afara primelor 2 nivele comune, cel mai important nivel este al 5-lea afara primelor 2 nivele comune, cel mai important nivel este al 5-lea (şi asta e valabil şi la persoanele religioase).(şi asta e valabil şi la persoanele religioase).

2.1.2. Teoria X-Y2.1.2. Teoria X-YPPrin rin motivaremotivare se în se înţţelege corelarea satisfacerii elege corelarea satisfacerii necesităţilor şi intereselor personalului cu necesităţilor şi intereselor personalului cu realizarea obiectivelor şi realizarea obiectivelor şi a a sarcinilor atribuitesarcinilor atribuite;;

McGregorMcGregor defineşte defineşte 2 teorii (X şi Y) pe care le (X şi Y) pe care le pot adopta managerii şi anume:pot adopta managerii şi anume:

-- constrângerea personalului (X)constrângerea personalului (X) -- se bazează pe conştiinţa personalului se bazează pe conştiinţa personalului

(Y)(Y) SSe preferă motivarea pozitivă (premii, e preferă motivarea pozitivă (premii,

evidenţieri, instruire)evidenţieri, instruire) AAntrenarea personalului condiţionează în mare ntrenarea personalului condiţionează în mare

masură concretizarea eficientă a celorlalte masură concretizarea eficientă a celorlalte funcţii ale funcţii ale managementuluimanagementului..

Teoria XTeoria X - - oamenilor le displace muncaoamenilor le displace munca şi şi vor lucra eficient doar vor lucra eficient doar îîntr-un mediu de lucru controlat, ntr-un mediu de lucru controlat, îîn care liderii iau deciziilen care liderii iau deciziile,, iar ceilal iar ceilalţţi i primesc ordine. Se considerprimesc ordine. Se considerăă c căă oamenii ar face orice pentruoamenii ar face orice pentru a evita a evita muncamunca, iar , iar managerii nu trebuie smanagerii nu trebuie săă fac facăă altceva dec altceva decâât st săă îîi i controlezecontroleze, “să îi manipuleze” , încât să îşi îndeplinească , “să îi manipuleze” , încât să îşi îndeplinească obiectivele. Conform acestei “teorii”, oamenii evită responsabilităţile obiectivele. Conform acestei “teorii”, oamenii evită responsabilităţile cât de mult pot şi au ambiţii redusecât de mult pot şi au ambiţii reduse..

Teoria X susţine căTeoria X susţine că1. Fiinţa umană medie are o aversiune inerentă faţă de muncă şi 1. Fiinţa umană medie are o aversiune inerentă faţă de muncă şi caută să o evite pe cât posibil;caută să o evite pe cât posibil;2. Datorită acestei aversiuni majoritatea oamenilor trebuie 2. Datorită acestei aversiuni majoritatea oamenilor trebuie să fie conştientizaţi, controlaţi, ameninţaţi şi pedepsiţi pentru să fie conştientizaţi, controlaţi, ameninţaţi şi pedepsiţi pentru a-i determina să muncească. Aversiunea este atât de mare încât a-i determina să muncească. Aversiunea este atât de mare încât nici chiar promisiunea răsplăţii suplimentare nu este suficientănici chiar promisiunea răsplăţii suplimentare nu este suficientăpentru a o contracara;pentru a o contracara;3. Majoritatea oamenilor preferă să fie îndrumaţi, evită 3. Majoritatea oamenilor preferă să fie îndrumaţi, evită responsabilitatea, au relativ puţine ambiţii şi doresc securitatea responsabilitatea, au relativ puţine ambiţii şi doresc securitatea înainte de toate.înainte de toate.

Teoria YTeoria Y - opusul Teoriei X. Oamenii nu resping munca ci acceptă că - opusul Teoriei X. Oamenii nu resping munca ci acceptă că aceasta e o parte importantă a vieţii lor şi muncesc pentru a-şi atinge aceasta e o parte importantă a vieţii lor şi muncesc pentru a-şi atinge nişte nişte obiectiveobiective. Cei mai mulţi oameni . Cei mai mulţi oameni acceptă bucuroşi acceptă bucuroşi responsabilitatearesponsabilitatea şi au un potenţial foarte mare care trebuie identificat şi au un potenţial foarte mare care trebuie identificat şi pus în valoare de manageri.şi pus în valoare de manageri.

Teoria YTeoria Y susţine că oamenilor nu le displace munca în mod inerent; susţine că oamenilor nu le displace munca în mod inerent; munca poate fi o sursă de satisfacţii. Oamenii pot exercita munca poate fi o sursă de satisfacţii. Oamenii pot exercita autoconducere şi autocontrol în vederea realizării obiectivelor autoconducere şi autocontrol în vederea realizării obiectivelor încredinţate lor. Oamenii învaţă nu numai să accepte, dar să şi caute a-încredinţate lor. Oamenii învaţă nu numai să accepte, dar să şi caute a-şi asuma responsabilităţi; evitarea responsabilităţii nu este un lucru şi asuma responsabilităţi; evitarea responsabilităţii nu este un lucru normal. Potenţialul intelectual al majorităţii oamenilor este doar parţial normal. Potenţialul intelectual al majorităţii oamenilor este doar parţial utilizat la locul de munca.utilizat la locul de munca.

Cei mai mulţi manageri acţionează în concordanţă cu Teoria X, dar Cei mai mulţi manageri acţionează în concordanţă cu Teoria X, dar consideră ca Teoria Y este mai potrivită şi reprezintă un ghid efectiv şi consideră ca Teoria Y este mai potrivită şi reprezintă un ghid efectiv şi eficient pentru acţiunea managerială.” - eficient pentru acţiunea managerială.” - McGregorMcGregor (1960) (1960)

Teoria XTeoria X - prin ameninţare - prin ameninţare- prin sancţiuni disciplinare- prin sancţiuni disciplinare- prin control- prin control- stil autoritar- stil autoritar

Teoria YTeoria Y - crearea unor condiţii optime de lucru - crearea unor condiţii optime de lucru- banii- banii- stil participativ- stil participativ

Teoria ZTeoria Z “stilul japonez de management” “stilul japonez de management” (William Ouchi, (William Ouchi, 19811981) arată compromisul între manageri şi executanţi ) arată compromisul între manageri şi executanţi pentru realizarea consensului. Elemente:pentru realizarea consensului. Elemente:

- decizia se ia prin consens;- decizia se ia prin consens;- importanţa încrederii între manageri şi subordonaţi;- importanţa încrederii între manageri şi subordonaţi;- responsabilitatea individuală;- responsabilitatea individuală;- orientarea spre angajarea pe termen lung a - orientarea spre angajarea pe termen lung a personalului;personalului;

- liderul lasă angajaţii să ia decizii, are mare încredere în - liderul lasă angajaţii să ia decizii, are mare încredere în ei fiind, practic, îndrumătorul acestora. ei fiind, practic, îndrumătorul acestora.

Elementele teoriei ZElementele teoriei Z sunt următoarele: sunt următoarele:Accentul trebuie pus pe elaborarea prin consens a deciziilor;Accentul trebuie pus pe elaborarea prin consens a deciziilor;încrederea este punctul crucial al relaţiilor dintre manageri şi încrederea este punctul crucial al relaţiilor dintre manageri şi subordonaţi;subordonaţi;Importanţă deosebită are responsabilitatea individuală;Importanţă deosebită are responsabilitatea individuală;Orientarea spre angajarea pe termen lung a personalului;Orientarea spre angajarea pe termen lung a personalului;Evaluarea performanţei şi promovarea sunt relativ incerte.Evaluarea performanţei şi promovarea sunt relativ incerte.

Esenţa teoriei ZEsenţa teoriei Z constă în aceea că pentru a se ajunge la constă în aceea că pentru a se ajunge la finalizarea unei acţiuni este nevoie de realizarea consensului finalizarea unei acţiuni este nevoie de realizarea consensului prin folosirea compromisului între manageri şi executanţi. prin folosirea compromisului între manageri şi executanţi. Aceasta evidenţiază virtuţile managementului participativ şi Aceasta evidenţiază virtuţile managementului participativ şi întăreşte aspectele pozitive ale teoriei întăreşte aspectele pozitive ale teoriei Y.Y.

Teoriile X Teoriile X şşi Y ale lui Jurani Y ale lui JuranNr. crt.Nr. crt. Caracteristicile “teoriei X”Caracteristicile “teoriei X” Caracteristicile “teoriei Y”Caracteristicile “teoriei Y”

1.1. Utilizarea preponderenta a muncii in acord, ca stimulent Utilizarea preponderenta a muncii in acord, ca stimulent pentru respectarea caracteristicilor sau pentru respectarea caracteristicilor sau

standardelor de calitatestandardelor de calitate

Accent mai redus pe munca in acord, utilizarea mai extinsa Accent mai redus pe munca in acord, utilizarea mai extinsa a conducerii prin supravegherea conducerii prin supraveghere

2.2. Accentul pe sistemul de penalizari la salarii sau pe Accentul pe sistemul de penalizari la salarii sau pe masurile disciplinare pentru nerealizarea calitatiimasurile disciplinare pentru nerealizarea calitatii

Accentul pe identificarea unor posibilitati de imbunatatire a Accentul pe identificarea unor posibilitati de imbunatatire a calitatiicalitatii

3.3. Controlul instrumentelor de verificare, in principal de Controlul instrumentelor de verificare, in principal de catre personalul de inspectie catre personalul de inspectie

Controlul instrumentelor de verificare , in principal de catre Controlul instrumentelor de verificare , in principal de catre personalul de executiepersonalul de executie

4.4. Verificarea corectitudinii reglajelor, in special de catre Verificarea corectitudinii reglajelor, in special de catre inspectorii mobiliinspectorii mobili

Verificarea corectitudinii reglajelor, in special de catre Verificarea corectitudinii reglajelor, in special de catre operatori si reglorioperatori si reglori

5.5. Oprirea masinilor de catre inspectorii mobili, in cazul Oprirea masinilor de catre inspectorii mobili, in cazul constatarii unor produse defecteconstatarii unor produse defecte

Oprirea masinilor de catre lucratori, in cazul constatarii Oprirea masinilor de catre lucratori, in cazul constatarii unor produse defecteunor produse defecte

6.6. Folosirea pe scara larga a aprobarilor pe baza inspectiei, Folosirea pe scara larga a aprobarilor pe baza inspectiei, pt.plata salariatilor, miscarea materialelor etc...pt.plata salariatilor, miscarea materialelor etc...

Folosirea in mica masura a aprobarilor pe baza de inspectieFolosirea in mica masura a aprobarilor pe baza de inspectie

7.7. Dezbateri la locul de munca cu privire la raspunderea Dezbateri la locul de munca cu privire la raspunderea pt.oprirea masinilorpt.oprirea masinilor

Dezbateri la locul de munca privind interpretarea Dezbateri la locul de munca privind interpretarea specificatiilorspecificatiilor

8.8. Relatii incordate, autoritare, intre inspectori si lucratoriRelatii incordate, autoritare, intre inspectori si lucratori Relatii de colaborare intre inspectori si lucratoriRelatii de colaborare intre inspectori si lucratori

9.9. Criticile conducerii de varf, pt.pierderile din cauza Criticile conducerii de varf, pt.pierderile din cauza rebuturilor, sunt adresate inspectiei si productieirebuturilor, sunt adresate inspectiei si productiei

Criticile sunt adresate productieiCriticile sunt adresate productiei

10.10. Lucratorii nu manifesta o dorinta clara privind Lucratorii nu manifesta o dorinta clara privind desfasurarea unei activitati de calitate desfasurarea unei activitati de calitate

Lucratorii manifesta in mod evident dorinta de a desfasura o Lucratorii manifesta in mod evident dorinta de a desfasura o activitate de calitateactivitate de calitate

11.11. Lucratorii nu sunt considerati ca reprezentand o sursa Lucratorii nu sunt considerati ca reprezentand o sursa potentiala de idei pt.imbunatatirea calitatiipotentiala de idei pt.imbunatatirea calitatii

Lucratorii sunt considerati fecvent pt.a identifica posibilitati Lucratorii sunt considerati fecvent pt.a identifica posibilitati de perfectionare a activitatiide perfectionare a activitatii

2.2. MANAGEMENTUL CONFLICTELOR2.2. MANAGEMENTUL CONFLICTELOR

22..2.1. Cauzele conflictelor2.1. Cauzele conflictelor

22..2.2. Stadiile conflictelor 2.2. Stadiile conflictelor

2.2.3. Rezolvarea conflictelor 2.2.3. Rezolvarea conflictelor

22..2.1. Cauzele conflictelor2.1. Cauzele conflictelorÎn În ooricerice organizatie, pot ap organizatie, pot apăărea atrea atâât conflictele t conflictele îîntre persoane, atunci cand ele reflectntre persoane, atunci cand ele reflectăă divergendivergenţţele ele îîntre valorile personale, precum ntre valorile personale, precum şşi conflictele intergrupuri (apar atunci ci conflictele intergrupuri (apar atunci câând un nd un grup obstrucgrup obstrucţţioneazioneazăă progresul unuia sau mai multor grupuri progresul unuia sau mai multor grupuri)); amenin; ameninţândţând performan performanţa ţa organizaţiei.organizaţiei.Concepţia comportamentalăConcepţia comportamentală – se acceptă conflictul ca pe un fapt inevitabil. Se insistă pe – se acceptă conflictul ca pe un fapt inevitabil. Se insistă pe aspectul pozitiv al confruntării şi al dezacordului, prin stimularea inovaţiei şi a schimbării. Se aspectul pozitiv al confruntării şi al dezacordului, prin stimularea inovaţiei şi a schimbării. Se susţine chiar existenţa unui grad optim de conflict care stimulează activitatea (K.Boulding).susţine chiar existenţa unui grad optim de conflict care stimulează activitatea (K.Boulding).

Concepţia interacţionistăConcepţia interacţionistă – conflictul generează schimbarea şi, deci, progresul – “conflictul – conflictul generează schimbarea şi, deci, progresul – “conflictul este sămânţa din care răsare şi creşte progresul”. este sămânţa din care răsare şi creşte progresul”.

ESTE CONFLICTUL NECESAR?ESTE CONFLICTUL NECESAR?Cercetarile actuale sugereazCercetarile actuale sugereazăă c căă aceste conflicte intergrup sunt adesea benefice, av aceste conflicte intergrup sunt adesea benefice, avâând nd şşi i efecte pozitive asupra organizaefecte pozitive asupra organizaţţiei, cum ar fi:iei, cum ar fi:

1. Conflictele intergrup pot diminua tensiunile acumulate, ajutand la stabilizarea 1. Conflictele intergrup pot diminua tensiunile acumulate, ajutand la stabilizarea şşi integrarea i integrarea membrilor. Dacmembrilor. Dacăă rezolvarea lor presupune discu rezolvarea lor presupune discuţţii ii şşi eliminarea nei eliminarea neîînnţţelegerilor dintre grupuri, elegerilor dintre grupuri, conflictele reprezintconflictele reprezintăă o o supapăsupapă de s de siguranţăiguranţă care elimin care eliminăă presiunile din interiorul companiei la presiunile din interiorul companiei la timp.timp.

2. Permit grupurilor s2. Permit grupurilor săă--şşi exprime pi exprime păărerile rerile şşi doleani doleanţţele, dele, dâându-le ndu-le şşansa de reajustare. Impulsurile ansa de reajustare. Impulsurile apapăărute astfel se pot consuma mai eficient datoritrute astfel se pot consuma mai eficient datorităă efectului de transformare a acestora efectului de transformare a acestora îîn n schimbschimbăări.ri.

3. Permit men3. Permit menţţinerea nivelului de stimulare inerea nivelului de stimulare pt.pt. func funcţţionionaarreaea îîn mod inovator, astfel n mod inovator, astfel îîncncâât t conflictele intergrup vor reprezenta o sursconflictele intergrup vor reprezenta o sursăă de motivare de motivare a schima schim..

4. Conflictele intergrup pot sugera o identitate a grupului.4. Conflictele intergrup pot sugera o identitate a grupului.

2.2.2. 2.2.2. SStadiile conflictelortadiile conflictelor

PProcesul conflictului poate fi defalcat rocesul conflictului poate fi defalcat îîn cinci secvenn cinci secvenţţe, conform schemei:e, conform schemei:ConflConfl.. latent --> Conf latent --> Confl.l. perceput --> Confl perceput --> Confl.. sim simţţit --> Confit --> Conf.. manifest manifestatat --> Confl --> Confl.. final final

Conflictul latentConflictul latent reprezint reprezintăă etapa de dezvoltare a conflictului la care acesta abia este suspectat sau etapa de dezvoltare a conflictului la care acesta abia este suspectat sau perceput.perceput.Conflictul perceputConflictul perceput reprezint reprezintăă acea etap acea etapăă la care problemele la care problemele îîncep sncep săă fie percepute, iar to fie percepute, iar toţţi cei i cei implicaimplicaţţi i îîn conflict recunosc aparin conflict recunosc apariţţia acestuia.ia acestuia.Conflictul simConflictul simţţitit reprezint reprezintăă etapa etapa îîn care cei implican care cei implicaţţi nu numai ci nu numai căă şştiu de existentiu de existenţţa lui, dar simt deja a lui, dar simt deja ststăările de tensiune create, de anxietate, de enervare sau suprile de tensiune create, de anxietate, de enervare sau supăărare.rare.Conflictul manifestatConflictul manifestat reprezint reprezintăă etapa etapa îîn care oamenii implican care oamenii implicaţţi i îîncep sncep săă se manifeste prin se manifeste prin comportamentul propriu la frustrare comportamentul propriu la frustrare şşi prin blocarea opozani prin blocarea opozanţţilor.ilor.Conflictul finalConflictul final este momentul este momentul îîn care problemele au fost rezolvate sau amn care problemele au fost rezolvate sau amâânate pentru mai tnate pentru mai tâârziu.rziu.

EFECTELE CONFLICTELOR INTERGRUPURIEFECTELE CONFLICTELOR INTERGRUPURIConflicteleConflictele afecteazafecteazăă rela relaţţiile inter iile inter şşi intra grupuri. Schimbi intra grupuri. Schimbăările produse rile produse îîn interiorul grupului se n interiorul grupului se produc ca urmare a unei ameninproduc ca urmare a unei ameninţăţări externe sau interne, cele externe putri externe sau interne, cele externe putâând mari coeziunile nd mari coeziunile grupului, spre deosebire de cele interne care au de cele mai multe ori efecte negative.grupului, spre deosebire de cele interne care au de cele mai multe ori efecte negative.SchimbSchimbăările rile îîntre grupuri reprezintntre grupuri reprezintăă instalarea unui climat de ostilitate, fiecare grup consider instalarea unui climat de ostilitate, fiecare grup considerâându-se ndu-se pe sine ca fiind partea justpe sine ca fiind partea justăă, pe cand ceilal, pe cand ceilalţţi sunt inamici. Toate aceste atitudini i sunt inamici. Toate aceste atitudini şşi percepi percepţţii negative ii negative produc produc îîn acelasi timp o scn acelasi timp o scăădere a nivelului de comunicare dere a nivelului de comunicare îîntre grupurile aflate ntre grupurile aflate îîn conflict.n conflict.SituaSituaţţiile iile îîn care conflictul cauzeazn care conflictul cauzeazăă schimb schimbăări negative pot fi rezolvate printr-o multitudine de cri negative pot fi rezolvate printr-o multitudine de căăi, i, concentrate pe schimbarea naturii relaconcentrate pe schimbarea naturii relaţţiilor dintre grupurile interdependente, prin negociere iilor dintre grupurile interdependente, prin negociere îîntre ntre grupuri care sgrupuri care săă conconducducăă la reducerea conflictului cauzat de diversitatea de interese dintre grupuri. la reducerea conflictului cauzat de diversitatea de interese dintre grupuri.

2.2.3.2.2.3. Rezolvarea Rezolvarea conflictelorconflictelor

Conflictele intergrupuri pot fi rezolvate prin controlul interdependenConflictele intergrupuri pot fi rezolvate prin controlul interdependenţţelor elor sau a diversitsau a diversităţăţilor. Ambele metode cautilor. Ambele metode cautăă s săă reduc reducăă sau s sau săă elimine elimine efectele negative ale diversificefectele negative ale diversificăării sau a interdependenrii sau a interdependenţţelor.elor.

TEHNICI DE REZOLVARE A CONFLICTELORTEHNICI DE REZOLVARE A CONFLICTELOR

Conflictele necesitConflictele necesităă existen existenţţa unei relaa unei relaţţii de tip interdependenii de tip interdependenţăţă, de , de aceea este posibil ca acel gen de conflicte saceea este posibil ca acel gen de conflicte săă fie solu fie soluţţionate prin ionate prin restructurarea conexiunilor comune grupurilor aflate restructurarea conexiunilor comune grupurilor aflate îîn conflict. O n conflict. O modalitate este aceea de a configura modalitate este aceea de a configura şşi dezvolta obiective noi, cu i dezvolta obiective noi, cu scopul de a obliga grupurile aflate scopul de a obliga grupurile aflate îîn conflict sn conflict săă lucreze lucreze îîmpreunmpreunăă. . Alte tehnici vizeazAlte tehnici vizeazăă clarificarea unor aspecte ierarhice, separarea clarificarea unor aspecte ierarhice, separarea resurselor comune etc.resurselor comune etc.Negocierea este un proces prin care grupurile aflate Negocierea este un proces prin care grupurile aflate îîn conflict decid n conflict decid îîn n ce mce măăsursurăă vor ceda, vor ceda,ce vorce vor primi primi îîn schimb din partea celuilaltn schimb din partea celuilalt..

2.2.3.2.2.3. Rezolvarea Rezolvarea conflictelorconflictelorExista cinci modalitExista cinci modalităţăţi de a gestiona interesele divergente care sunt i de a gestiona interesele divergente care sunt caracterizate prin diferite grade de agresivitate sau cooperare.caracterizate prin diferite grade de agresivitate sau cooperare. P Procesul rocesul conflictului poate fi defalcat conflictului poate fi defalcat îîn cinci secvenn cinci secvenţţee astfel astfel::Atitudini Atitudini îîn situan situaţţie de conflictie de conflict

AGRESIVITATEAGRESIVITATE (fermitate, necooperare) - reprezint (fermitate, necooperare) - reprezintăă o tehnic o tehnicăă ce ce presupune presupune îîncercarea de a domina celelalte grupuri ncercarea de a domina celelalte grupuri şşi de a impune i de a impune conceptul de grup conducconceptul de grup conducăător al celorlalte grupuri.tor al celorlalte grupuri.

ACCEPTAREACCEPTARE (lipsa de fermitate, cooperare) - reprezint (lipsa de fermitate, cooperare) - reprezintăă tehnica prin care tehnica prin care li se permite li se permite şşi celorlalte grupuri si celorlalte grupuri săă--şşi satisfaci satisfacăă propriile dolean propriile doleanţţe.e.

NEUTRALITATEANEUTRALITATEA (lipsa de fermitate (lipsa de fermitate şşi de cooperare) - presupune i de cooperare) - presupune situarea situarea îîn afara conflictului n afara conflictului şşi refuzul de a avea un rol activ i refuzul de a avea un rol activ îîn n rezolvarea acestuia.rezolvarea acestuia.

COLABORAREACOLABORAREA (fermitate, cooperare) - reprezint (fermitate, cooperare) - reprezintăă tehnica ce presupune tehnica ce presupune rezolvarea tuturor doleanrezolvarea tuturor doleanţţelor prin lucrul elor prin lucrul îîmpreunmpreunăă şşi gi găăsirea unor solusirea unor soluţţii ii optime din care toatoptime din care toatăă lumea are de c lumea are de câşâştigat.tigat.

COMPROMISUL COMPROMISUL - reprezint- reprezintăă c căăutarea satisfacutarea satisfacţţiei pariei parţţiale prin schimb la iale prin schimb la nivelul tuturor grupurilor.nivelul tuturor grupurilor.

2.2.3. 2.2.3. Rezolvarea Rezolvarea conflictelorconflictelor

CCÂÂND TREBUIE FOLOSITE DIFERITE STILURI DE MANAGEMENT ND TREBUIE FOLOSITE DIFERITE STILURI DE MANAGEMENT PENTRU REZOLVAREA CONFLICTELORPENTRU REZOLVAREA CONFLICTELOR ? ?

AgresivitateAgresivitate - atunci c - atunci câând este nevoie de luarea unei decizii rapide, cnd este nevoie de luarea unei decizii rapide, câând nd trebuie implememntate solutrebuie implememntate soluţţii nepopulare, ii nepopulare, îîn abordarea unor probleme n abordarea unor probleme de interes vital pentru organizade interes vital pentru organizaţţie, ie, îîmpotriva grupurilor care trag foloase mpotriva grupurilor care trag foloase printr-un comporprintr-un comport.t. neloial. neloial.

AcceptareAcceptare - atunci c - atunci câând grupul nu are dreptate nd grupul nu are dreptate şşi i îîncearcncearcăă s săă se alinieze la se alinieze la solusoluţţia potrivitia potrivităă, pentru a minimiza pierderile., pentru a minimiza pierderile.

NeutralitateNeutralitate - c - câând un conflict este trivialnd un conflict este trivial ş şi te confrunti deja cu alte probli te confrunti deja cu alte probl.., , ccâând ceilalnd ceilalţţi pot rezolva conflictul mai eficient deci pot rezolva conflictul mai eficient decâât tine.t tine.

ColaborareaColaborarea - c - câând se dorend se doreşşte gte găăsirea unei solusirea unei soluţţii integrative, cii integrative, câând cel mai nd cel mai important aspect este fondul de cunoimportant aspect este fondul de cunoşştintinţţe noi ce izvore noi ce izvorăăsc din conflict.sc din conflict.

CompromisulCompromisul - atunci c - atunci câând se dorend se doreşşte atingerea unor obiective temporare te atingerea unor obiective temporare şşi i tranzitranziţţionale.ionale.