191734 Set experimente plante carnivore Kosmos...Cu ajutorul acestui pachet educativ veţi putea...
Transcript of 191734 Set experimente plante carnivore Kosmos...Cu ajutorul acestui pachet educativ veţi putea...
Cod produs: 191734
2 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Atentie! Nu este adecvat pentru copii sub 3 ani. Pericol de sufocare, căci pachetul include mici părţi componente ce pot fi înghiţite. Părţile componente ale acestui pachet au colţuri şi margini ascuţite. Seminţele şi plantele nu sunt pentru consum. Păstraţi cutia şi manualul de utilizare căci conţin informaţii utile.
Stimaţi părinţi! Cu ajutorul acestui pachet educativ veţi putea cultiva cu succes plante carnivore şi mimoze folosind mini‐sera pentru creşterea acestor plante.
Deoarece plantele au nevoie de timp ca să crească vă rugăm să aveţi răbdare. Dacă respectaţi toate instrucţiunile privind cultivarea şi îngrijirea totul va merge strună.
Ajutaţi‐vă copilul atunci când acesta are nevoie. Căutaţi împreună un loc potrivit pentru amplasarea serei. De asemenea, copilul dvs. va avea nevoie de un spaţiu de lucru unde să poată efectua în linişte experimentele.
Dacă este nevoie puteţi acoperi acest spaţiu de lucru şi podeaua, de ex. cu un ziar. Recomandăm purtarea de haine mai vechi. De asemenea este bine să aveţi în apropiere o rolă de hârtie în cazul în care pe jos cade apă sau pământ.
Nu folosiţi veselă din bucătărie pentru experimente. După încheierea experimentelor spălaţi toate aparatele folosite şi mâinile!
Copiii mici şi animalele nu au ce căuta în apropierea serei, căci seminţele şi plantele nu sunt prevăzute pentru consum. Vă dorim mult succes în cultivarea plantelor carnivore!
Conţinut pachet
1 Mini‐seră cu ghivece 2 Capac 3 Set seminţe: Dionaea muscipula, Drosera rotundifolia, mimoza 4 Pământ pentru plante 5 Pelet pământ 6 Ac 7 Pahar măsurători 8 Pipetă
Suplimentar mai ai nevoie de: o lingură veche, apă, foarfecă, cutii goale de iaurt (125 g).
3 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Pot fi plantele niste monstri? Povestea „verdeturilor ucigase” A fost odată ca niciodată în îndepărtata America o plantă care a crescut complet neobservată sute de ani. Dar într‐o zi Columb a descoperit America, iar după el au urmat coloniştii europeni. Iar de acum s‐a terminat cu liniştea acestei plante necunoscute.
Acum cca. 250 de ani unul dintre cei mai importanţi oameni din Carolina de Nord – un stat din America – scria botanistului Peter Collinson o scrisoare. În aceasta el povestea despre o plantă care părea că „mănâncă” mici animale. Ea a primit numele de Dionaea muscipula (Venus flytrap). Cercetătorii curioşi din Anglia vroiau să aibă neapărat această plantă, căci erau fascinaţi de ea. În anii următori a început o ceartă, pe care noi acum cu greu ne‐o putem imagina. Pe atunci biserica era foarte importantă pentru mulţi oameni, iar motivul acestei cerţi a fost istoria genezei din Biblie. Aceasta spunea că Dumnezeu a creat plantele pentru ca oamenii şi animalele să aibă ce mânca. Iar acum să fie dintr‐o dată exact pe dos? Oricum toată lumea putea vedea cu ochii liberi că planta prindea muştele, dar pe atunci era complet imposibil să nu fii de acord cu biserica. De aceea au mai trecut încă 100 de ani până când celebrul Charles Darwin, care era oricum puţin iubit de biserică din cauza ideilor şi cercetărilor sale neobişnuite, a scris într‐o carte că această plantă chiar mănâncă insecte – adică carne. Mulţi cercetători şi curioşi au pornit în excursii prin ţări străine şi au descoperit şi alte specii de plante carnivore. Una dintre ele avea frunze mari, a căror margine era atât de netedă încât insectele alunecau şi nu mai puteau scăpa. Pe atunci nu existau aparate foto şi nici internet. Istoriile acestor descoperiri au fost povestite mai departe şi astfel au ajuns să se răspândească. Iar pe măsură ce se ducea vestea, plantele deveneau tot mai mari şi mai mari. Oamenilor le plac poveştile de groază şi astfel broaştele şi şoarecii care cădeau în „gura” plantelor carnivore au devenit şobolani, maimuţe şi chiar crocodili. Probabil că se râdea bine pe seama crocodililor.
Astfel a luat naştere povestea ciudată a „verdeţurilor criminale”, care este adevărată numai într‐o măsură foarte, foarte mică. În orice caz, plantele carnivore sunt nişte specii cu adevărat neobişnuite şi interesante şi în cele ce urmează vrem să ţi le prezentăm îndeaproape. Iar cu ajutorul seminţelor din pachet poţi cultiva tu însuţi aceste plante.
4 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Experimentele
Cum construiesti mini-sera Pachetul educativ include o mini‐seră cu sistem inteligent de irigare, ajustat optim la nevoile plantelor.
Cum se asamblează mini‐sera Pune una peste alta cele două părţi ale serei. Instalează înăuntru cele 3 ghivece. Cu siguranţă ai descoperit deja că locul din centru arată diferit. Aceasta este din cauză că vei creşte plante diferite – carnivore şi mimoze. În centrul serei se află un mic orificiu pentru udare. Plantele carnivore preferă să aibă „picioarele” ude. În cele două ghivece exterioare plantele pot fi aşezate direct pe apă. Mimozele se udă de sus şi se pun în mijloc.
Fă cu acul câteva găuri în capac. Capacul are rolul de a proteja plantele în timpul creşterii.
Cresterea plantelor carnivore În pachet ai seminţe de la 2 plante carnivore: Dionaea muscipula, drosera rotundifolia. Aceste plante pot fi cultivate de‐a lungul întregului an.
Dionaea muscipula Ea este cea mai interesantă dintre aceste plante, căci prima dată se închide şi apoi “digeră” victima.
Cum se procedează 1. Plantele carnivore cresc pe sol mineral şi nisipos. Încarcă pământul pentru
plante într‐un ghiveci folosind o lingură. 2. Umezeşte bine pământul cu pipeta şi aşteaptă câteva minute. Aerează
pământul cu lingura. Cum funcţionează pipeta Apasă partea superioară a pipetei şi scufundă pipeta în apă. După ce eliberezi partea de sus lichidul urcă în pipetă. Apăsând cu atenţie poţi picura puţină apă.
aici se udă
5 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
3. Împrăştie seminţele Dionaea muscipula pe pământul umed.
4. Aşează ghiveciul pe unul dintre suporturile exterioare ale serei şi aşează capacul. Astfel în interior rămâne umed şi cald, iar seminţele primesc suficient aer proaspăt.
5. Pune sera într‐un loc luminos, de ex. pe pervazul unei ferestre.
6. Acum trebuie să ai răbdare, căci plantele au nevoie de 4 – 6 săptămâni şi abia după aceea încep să crească. Le place căldura adică 25 – 28 °C. Ai grijă, pământul nu are voie să se usuce!
ATENŢIE! Nu vor ieşi plante din toate seminţele. Aşa este natura. De aceea plantează mai multe seminţe din fiecare plantă. SFAT: Dacă afară se face suficient de cald, iar seara nu se răceşte prea tare poţi plasa plantele afară la soare. Ele vor rezista chiar şi la ploi torenţiale.
Drosera Numele Drosera provine din greacă (drosos înseamnă rouă) şi vine de la nenumăratele picături lipicioase de pe tentaculele frunzelor, care atrag insectele prin jocuri de lumini şi miros de miere.
Ce trebuie să faci 1. Înainte de însămânţare seminţele Drosera trebuie îngheţate un pic. În acest
scop aşează punguliţa cu seminţe într‐un ghiveci şi apoi pune ghiveciul în congelator 1 ‐2 zile.
2. Umple cu pământ un ghiveci.
3. Umezeşte pământul cu pipeta şi amestecă‐l cu lingura.
4. Împrăştie seminţele pe pământul umed. Deoarece planta creşte numai la lumină nu are voie să fie acoperită cu pământ.
SFAT: Dacă seminţele rămân lipite de pereţii pliculeţului taie‐l cu o foarfecă şi apasă conținutul pentru a ajunge pe pământ.
6 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
5. Aşează ghiveciul pe unul dintre suporturile exterioare ale mini‐serei şi aşează capacul.
6. Aşează sera într‐un loc luminos. Dacă soarele străluceşte foarte puternic aşează planta la umbră.
7. După 3 – 7 săpt. planta începe să crească. În această perioadă pământul trebuie să rămână tot timpul umed.
Îngrijirea Nu uda niciodată de sus! Cel mai important lucru: Dionaea muscipula şi Drosera rotundifolia nu au voie să fie
niciodată udate sau stropite de sus. Cel mai bine este să plasezi ghivecele în stânga şi în dreapta serei şi să torni apă cu foarte puţin calcar în orificiul serei. Plantele trebuie să stea întotdeauna 1 – 2 cm în apă.
Cea mai adecvată este apa de ploaie curată. Pune afară o găleată ca să ai tot timpul rezerve de apă.
Pe cât posibil nu îngrăşa pământul! Plantele carnivore nu au nevoie de îngrăşământ! Ele primesc substanţe nutritive de la insecte, pe care le pot depozita chiar şi pentru un an întreg! De aceea cel mai bine este să nu foloseşti deloc îngrăşământ sau foarte puţin!
În formă iarna Pentru perioada de iarnă alege cel mai rece spaţiu din locuinţă (4 – 14 °C) – dar atenţie să fie luminos! Iarna plantele au nevoie de puţină apă, dar ai grijă să nu se usuce. Căci acest lucru este mortal pentru plante. În cazul lui Dionaea muscipula se întâmplă deseori că planta devine maro şi se usucă. Planta nu moare ci intră într‐un fel de hibernare şi revine la viaţă în aprilie. Ceea ce moare sunt numai părţile vizibile ale plantei. De aceea udă mai departe! Şi drosera rotundifolia revine la viaţă primăvara.
7 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Nu este nevoie să schimbi ghiveciul Plantele carnivore au de obicei rădăcini mici. De aceea nu trebuie să le schimbi ghiveciul ca la alte plante.
Dionaea muscipula După 4 – 5 „digestii” pro frunză, acestea se înnegresc şi trebuie tăiate cu foarfeca. Nu‐ţi fă griji – tot timpul cresc alte frunze. ATENŢIE! Dacă atingi deseori frunzele ca să testezi dacă se închid ele mor. Poţi aşeza pe ele o insectă, o bucăţică de brânză sau ou mărunţit.
Tentaculele lui Drosera rotundifolia Atunci când tentaculele încep să devină maro sau după ce au „înghiţit” numeroase insecte ce nu au fost complet descompuse le poţi tăia cu o foarfecă, 4 cm deasupra solului. După aceea ele vor creşte la loc.
8 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Un pic de botanica! Botanica studiază plantele. Chiar dacă plantele carnivore „mănâncă animale” ele sunt totuşi plante. Carnivorele nu sunt diferite fundamental de alte plante cu înflorire. Ele posedă rădăcini prin care primesc apă şi nutrimente. Ele realizează şi fotosinteza la fel ca şi oricare altă plantă. Iar acum câte ceva despre fotosinteză.
Fotosinteza Ştii sigur că oamenii au nevoie de oxigen şi hrană. Dar de ce au nevoie plantele? Respiră plantele ceva? Nu! Ele folosesc un truc propriu: fotosinteza! Cuvântul provine din greacă şi este compus din 3 părţi: phos – lumină, syn – împreună şi thesis – a aşeza. Fotosinteza are de‐a face deci cu lumina.
Plantele au nevoie de glucoză care le oferă putere şi energie pentru a creşte şi a trăi. Cum produce planta glucoză? Căci nu o poate mânca aşa cum o facem noi. Pe lângă lumina soarelui plantele au nevoie de dioxid de carbon. Acesta se găseşte în aer. De asemenea mai au nevoie de apă şi clorofilă. Acesta este un pigment care face ca frunzele să fie verzi. Fotosinteza se poate realiza numai la plantele cu frunze verzi. Clorofila poate utiliza energia solară pentru plante. În acest proces dioxidul de carbon şi apa se transformă în oxigen şi glucoză. Iar planta poate continua creşterea! Plantele au nevoie de glucoză pentru creştere – dar ce se întâmplă cu oxigenul? Acesta este numai un produs rezidual. Plantele nu au nevoie de el şi de aceea în expulzează în aer. Iar noi îl putem respira.
De ce prind plantele carnivore animale? Prinderea animalelor nu este chiar atât de vitală pentru plantele carnivore. În locul de origine al plantei respective acest lucru reprezintă un avantaj faţă de alte plante, care cresc în acelaşi loc. Deoarece plantele carnivore trăiesc în zone extreme (foarte cald, uscat, hrană puţină) substanţele nutritive nu sunt tot timpul asigurate. De aceea plantele trăiesc în aceste zone la „dietă”. De aceea carnivorele s‐au specializat în prinderea insectelor şi a animalelor mici, precum şoarecii. Iar acest lucru reprezintă un tip de „îngrăşământ” pentru ele.
9 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Dionaea muscipula Cum arată frunzele‐capcană ale plantei? Interiorul acestora se colorează în roşu aprins la lumină solară puternică şi de aceea atrage insectele. În interior se află glandele care produc nectar şi intervin în digestie. Pe margini se află 15 – 20 ţepi stabili. Atunci când se închide capcana ţepii se unesc şi nu mai permit victimei să iasă afară.
Cum funcţionează capcana? Pe partea interioară a frunzei se află câte 3 perişori. Dacă 2 dintre aceştia sunt atinşi într‐un interval de 20 sec. capcana se închide imediat. Aceasta este cea mai rapidă mişcare din lumea plantelor. Puterea capcanei poate chiar zdrobi insectele moi.
Cum mănâncă planta victima? Glandele digestive produc un suc digestiv, care descompune insecta. După câteva zile capcana se redeschide, iar părţile nedigerate cad afară. Apoi capcana trebuie să se odihnească 1 – 2 zile. Fiecare capcană poate prinde insecte de 4 – 5 ori. O plană mai bătrână poate prinde şi digera animale de mărimea unei viespe.
Unde trăieşte Dionaea muscipula? În zonele mlăştinoase de pe coasta americană din Carolina de Nord, adică mai precis de jur‐împrejurul oraşului Wilmington. De aici provin şi seminţele care au ajuns la tine! Dionaea muscipula este protejată legal, iar seminţele pot fi culese numai de către culegători autorizaţi.
Drosera rotundifolia Tentaculele ucigaşe Partea superioară a frunzelor este acoperită de glande pediculate, cel mai adesea roşiatice. Aceste glande au trei sarcini. Prima: formează cleiul de prindere, de care se lipeşte victima. A doua: produc sucul digestiv după ce victima a fost prinsă. A treia: preiau nutrienţii dizolvaţi.
Din cauza mişcărilor prăzii, tentaculele se îndoaie pentru a cuprinde victima. Acest lucru durează 2 – 3 ore. Acum glandele produc sucul gastric care descompune insecta. Acest proces durează 3 zile.
Planta prinde în special ţânţari şi drosofila, ce sunt atrase de mirosul de miere al picăturilor lipicioase ale plantei.
Unde trăieşte Drosera rotundifolia? Din această plantă există mai multe specii, ce pot fi găsite peste tot în lume, majoritatea în Australia.
De obicei trăieşte în regiuni mlăştinoase, dar şi în zone tropicale şi subtropicale care devin parţial deşertice. Multe dintre speciile acestei plante sunt protejate de lege.
Cultivarea mimozelor Acum poţi cultiva şi o altă plantă. Ea este la fel de neobişnuită ca şi carnivorele, dar din cu totul alte motive – mimoza! Mulţi crescători de plante cred că plantele simt când li se vorbeşte şi de aceea cresc şi se simt mai bine. În cazul mimozei chiar poţi ajunge la concluzia că planta „simte”, căci la cea mai mică atingere îşi retrage frunzele. De aceea ea mai este denumită „Nu‐mă‐atinge”.
Cum se face 1. Aşează bucata de pământ într‐un pahar gol şi curat de iaurt (125 g).
Umple paharul aproape până la jumătate cu apă. Aşteaptă 5 min. Pământul trebuie să absoarbă toată apa.
2. Umple pământ într‐un ghiveci.
3. Pune 3 – 4 seminţe în ghiveci. Acoperă‐le cu puţin pământ.
4. Aşează ghiveciul în centrul mini‐serei. Udă pământul cu pipeta în aşa fel încât să fie bine umezit.
5. Aşează capacul. La seminţe le place să fie cald.
6. Aşează sera într‐un loc însorit.
10 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
7. Vor trece cca. 2 săptămâni până la apariţia primelor plante din pământ.
8. Ai grijă ca în următoarele săptămâni pământul să fie permanent umed. Udă‐
l regulat cu pipeta. Scoate de pe ghiveci capacul pentru câteva ore şi fă asta tot la 2 ‐3 zile, astfel plantele primesc suficient aer proaspăt. Când plantele ajung să se lovească de capac scoate‐l şi păstrează pământul permanent umed.
Îngrijirea Trebuie să schimbi ghivecele! După 5 – 6 săptămâni este timpul să schimbi ghiveciul plantelor tale. În acest sens mişcă cu atenţie pământul din jurul vlăstarelor. Ai grijă să nu răneşti rădăcinile. Acum poţi muta plantele într‐un ghiveci mai mare cu pământ de flori.
În formă iarna Nu te speria: iarna mimozele nu mai au nicio frunză. Taie toamna peţiolul până la o înălţime de 15 – 20 cm şi aşează planta pentru hibernare într‐un loc rece (5 – 15 °C). Udă planta numai ca să nu se usuce pământul. Din luna martie poţi muta mimoza într‐un loc cald şi luminos.
11 | w w w . g e r m a n e l e c t r o n i c s . r o
Nu-ma-atinge! Ce se întâmplă ...atunci când atingi o frunză de mimoză cu degetul? Frunza de adună imediat. Dacă atingerea este mai puternică se apleacă în jos şi peţiolul plantei şi probabil se retrag şi frunzele din jur, pe care nici măcar nu le‐ai atins – la fel ca şi în cazul unei reacţii în lanţ.
De ce se întâmplă asta? O frunză de mimoză este alcătuită din numeroase celule minuscule. Fiecare celulă conţine apă. Apa apasă pe pereţii exteriori ai celulei, iar frunzele stau drept. Dacă atingi o frunză planta primeşte un stimul, iar printr‐un mecanism foarte complex apa se scurge imediat din celule. Iar acum apa nu mai apasă pereţii celulelor, motiv pentru care frunzele se adună.
De ce face mimoza acest lucru? Atunci când frunzele sunt retrase planta nu mai pierde aşa multă căldură şi apă. În natură acest lucru poate fi un avantaj în perioadele reci sau uscate. În plus frunzele retrase nu sunt la fel de atractive pentru prădători, ca şi cele complet extinse! IMPORTANT! După cca. o jumătate de oră frunzele recapătă forma normală. Apa s‐a scurs din nou în celule. Nu uita însă că fiecare procedeu de strângere a frunzelor este extrem de obositor pentru plantă. De aceea permite‐i mimozei să se relaxeze între experimente, căci dacă o soliciţi în permanentă nu va mai răspunde în viitor. SFAT: Ce se întâmplă dacă sufli puternic spre plantă? Ce se întâmplă dacă scuturi ghiveciul plantei? Ce se întâmplă dacă pui planta timp de 3 minute în frigider? Şi în aceste cazuri frunzele se retrag. Deci mimoza nu reacţionează numai la atingeri, ci şi la vânt, vibraţii şi frig!
Ştiai că ... ...mimozele îşi retrag frunzele pe timpul nopţii într‐un fel de poziţie de somn? Şi peţiolurile atârnă în jos. După ce se întunecă în camera ta vei putea observa acest lucru.
... după 3 – 4 luni de la însămânţare apar florile? Florile seamănă cu nişte mingi roşii‐purpurii. Ele rezistă numai o zi, dar planta face zilnic noi flori.
© 2011 Franckh‐Kosmos Verlags‐GmbH & Co. KG (Pfizerstraße 5 – 7, 70184 Stuttgart, Germania) © 2012 German Electronics SRL (Sucevei 14/201, 410078 Oradea, Romania) – ediţia în limba română