1. Prezentare generală -...
Transcript of 1. Prezentare generală -...
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
1
vladac-uvab.webnode.ro
FACTORII CREATIVITA T II
Prezentare generală Factorii psihologici
Factorii intelectuali Aptitudini speciale Factorii de personalitate Factorii abisali
1. Prezentare generală
Orice studiu sistematic privind creativitatea porneste, inevitabil, de la analiza factorilor
care favorizeaza dezvoltarea creativitatii. S-a incercat, astfel, stabilirea unui manunchi
de variabile prin care sa identificam indivizii ce ar putea avea performante creative.
Se considera ca prin cooperarea multipla a trei mari categorii de factori, creativitatea
este mult favorizata. Aceste categorii sunt:
Factori psihologici – factori intelectuali, aptitudini speciale, factori
nonintelectuali si nonaptitudinali, factori abisali;
Factori biologici – ereditate, varsta, sex, sanatate;
Factori sociali si culturali – conditii socio-economice, culturale, educative
2. Factorii psihologici
Studiul factorilor psihologici ai creativitatii a cunoscut pe parcursul timpului trei
orientari principale: 1. Reducerea creativitatii la un singur factor – inteligenta
(L.M.Terman). In aceasta faza, determinarea creativitatii se realiza doar pe baza testelor
de inteligenta; 2. Creativitatea era influentata de mai multi factori intelectuali
(J.P.Guilford); 3. Se realizeaza o conexiune complexa intre factorii intelectuali si cei
nonintelectuali (in special atitudine si motivatie), aptitudini speciale si factorii abisali.
2.1. Factorii intelectuali
De-a lungul timpului, numerosi psihologi si oameni de stiinta au gasit urmatorii factori
intelectuali: imaginatia creatoare, gandirea, sensibilitatea la probleme, inteligenta,
intuitia, memoria, alte operatii intelectuale (redefinirea, gandirea ludica, gandirea
analogica).
2.1.1. Imaginaţia creatoare
Materia prima pentru imaginatie este constituita din imagini. Definim imaginea ca fiind
reprezentarea senzoriala in mintea individului, a realitatii inconjuratoare, realizata prin
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
2
vladac-uvab.webnode.ro
reprezentare directa. La randul ei, imaginatia se defineste ca fiind un proces intelectual
(cognitiv) de a crea imagini noi, fara corespondent in activitatea anterioara, pe baza
selectarii si combinarii imaginilor acumulate anterior.
Imaginatia poate fi deferentiata in:
- imaginatie reproductiva – realizarea de imagini noi pentru individ pe baza
informatiilor verbale sau vizuale primite anterior (ex: procesul invatarii);
- imaginatia creatoare – realizarea de imagini noi si neasteptate, susceptibile a da
nastere la produse creative originale, cu valoare sociala (ex:planuri complexa
care duc la inovatii, inventii, opere de arta).
Imaginile pot fi accesate din stacul memoriei, aflate in zona constientului. Imaginile
memorate sunt supuse unui proces de combinatorica imaginativa in vederea elaborarii
de imagini noi. De asemenea, imaginatia isi extrage continutul si din zone profunde ale
inconstientului, accesat in timpul visului sau prin
activitati de relaxare profunda. Constientul este zona
mintii responsabila cu gandirea logica, cu stabilirea de
relatii, este zona energiilor sub control. Inconstientul
este zona proceselor primare, a gandirii prelogice, este
zona energiilor lobere. Inconstientul este inacesibil
mintii constiente. Intre constient si inconstient se
desfasoara un strat tampon, prin care unele elemente
merg catre constient altele catre inconstient. Acest strat
subtire este subconstientul. Numarul de imagini din inconstient este imens, iar acest
numar s-a format pe parcursul dezvoltarii filogenetice (pe parcursul evolutiei omului) si
ontogenetice (de la nastere pana la moarte) a omului.
Sunt mai clare si se mentin mai mult inconstient imaginile inregistrate in urma unor
stari psihice puternice sau in urma unor actiuni indeling repetate. Cercetatori
specializati pe psihologia sportiva au aratat prin studii diverse ca prin 50-65 de repetari
pe poate initia implementarea in inconsteint a informatiei.
- In general, cenzura eului inhiba formarea de imagini noi sau tinde sa faca acele imagini sa se combine in moduri
stereotipe. Subconstientul este un strat mai permeabil prin care imaginile se pot ridica din inconstient spre constient (in
procesul creator) sau invers (in urma unor impresii puternice sau a repetarii indelungate). Acest strat este foarte subtire
la varsta copilariei, devenind tot mai greu penetrat pe masura inaintarii in varsta sau pe masura ce individul devine tot
mai conformist, cu actiuni slab variate.
Creatiile care sunt produse ca urmare a consumului de alcool sau droguri, exces de
cafeina sau nicotina nu pot fi transpuse in practica, neavand, asadar, valoare sociala.
Este adevarat ca au existat creatori deosebiti care au avut experiante diverse in
consumul de alcool sau droguri, insa exista acestia au apelat la diverse substante nu
pentru a crea, ci pentru a trece prin momente dificile (depresii) ale vietii lor. O remarca
suplimentara legata ce acestia este ca majoritatea fac parte din domeniul artelor
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
3
vladac-uvab.webnode.ro
(scriitori, pictori sau muzicieni), adica sunt persoane cu un nivel peste limita de
sensibilitate sociala.
- Baudelaire - consumator de hasis, Flaubert, A.E.Poe - consumatori de opiu, Nietzsche - dependent de cloral, E.Piaf -
consumator de morfina, E.Presley, J.Lenon – consumatori de cocaina.
Drogurile sau alcoolul NU CONDITIONEAZA si NU STIMULEAZA creativitatea sau vreun
alt proces corelat cu gandirea divergenta. Procesul de creatie este un act deliberat, care
presupune un efort remarcabil la un inalt nivel de functionare mintala.
Stim, deja, ca ideile creative se formeaza in inconstient si ca exista o perioada de
incubatie. Ideile apar in minte intr-un moment de iluminare, care se produce intr-o stare
speciala a constiintei, numita uneori stare de reverie. Aceasta stare poate fi indusa voit
de catre individ prin vizualizare. Momentul de inspiratie este o experienta intensa de
vizualizare.
S-a observat ca imaginile care se ridica din inconstient au cel mai adesea o forma
simbolica (metaforica). Odata ce o imagine a aparut in constient, creatorul o prelucreaza
pentru a o adapta la problema. Pentru a fi creator, individul trebuie, intr-o prima faza,
sa-si inhibe gandirea logica si sa se lase purtat de imaginatie.
Cum se poate dezvolta imaginatia? Sa nu uitam nici o secunda ca un creier gol nu
imagineaza nimic. Asigurand materia prima a imaginatiei prin cunoasterea de lucruri
noi, locuri si obiceiuri noi, acceptarea de noi provocari, participarea activa in cat mai
multe activitati, efectuarea lecturilor beletristice, stiintifice si science-fiction se poate
pava calea catre o gandire divergenta.
Exersarea formarii de noi imagini se poate realiza prin atitudinea ludica in timpul
activitatilor de tip imaginativ, exersarea continua in desen, audierea si compunerea de
povesti, incercarea de a construi diferite dispozitive tehnice.
2.1.2. Gândirea
La fel ca si imaginatia, gandirea este deosebit de importanta in actul creatiei. Diferenta
intre ele este ca imaginatia se manifesta prin imagini intuitive concrete, pe cand
gandirea se exprima in idei corelate logic dar de natura abstracta.
Desi functioneaza ca un proces unitar, gandirea comporta doua componente distincte,
dar care sunt strans corelate: gandirea divergenta, denumita si gandire laterala sau
gandire creativa; gandirea convergenta, denumita uneori si gandire verticala sau
gandire logica.
Gandirea convergenta este logica si conduce la un raspuns unic. De asemenea, este un
procedeu de analiza profund si concentrat, menit sa identifice aspectele implicate
Gandirea divergenta necesita imaginatie si conduce la o multitudine de idei sau
raspunsuri posibile. Pe de alta parte, rezolvarea imaginativa presupune enuntarea
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
4
vladac-uvab.webnode.ro
extinsa a mai multor solutii, incluzandu-le pe acele aparent neverosimile, exagerate sau
fara legatura cu problema in discutie.
Gandirea divergenta se manifesta prin cautarea de solutii intr-un larg palier de directii,
majoritatea fiind altele decat cele obisnuite. Gandirea creativa are patru atribute extrem
de importante: fluenţa – numarul total (cat mai mare) de raspunsuri adecvate gasite la
o problema (exeptand ideile absurde sau fara sens), flexibilitatea – capacitatea de a
trece cu usurinta de la o directie a gandirii la alta (raspunsuri care se incadreaza in
categorii diferite), originalitatea – aptitudinea individului de a da raspunsuri neuzuale,
fiind factorul cel mai important al gandirii creative, gradul de elaborare – calitatea
gandirii creative de a realiza produsul creativ cu cat mai multe detalii, amanunte,
elemente concrete.
- Ex.1: Care ar fi consecintele faptului ca toti oamenii vor fi clone? - Ex.2: Raspundeti rapid: Cate degete sunt la o mana? Cate degete sunt la doua maini? Cate degete sunt la zece maini? - Ex.3: Tatal are 35 de ani, mama are 30 de ani, iar copilul are 5 ani. Raspundeti rapid: Cati ani au impreuna? Cati ani au
impreuna peste 10 ani? - Ex.4: Scrieti operatii cu ajutorul a patru cifre de noua incat sa obtineti numarul 100. - Ex.5: Cu sase creioane realizati patru triunghiuri echilaterale elage.
O conditie a obtinere a calitatii ideilor este producerea unei cantitati confortabile. Altfel
spus, o cale de a gasi raspunsuri cat mai originale este producerea unui numar cat mai
mare de idei. Acest lucru se aplica cu precadere in brainstorming. L.Pauling (chimist
laureat al premiului Nobel) scria: „cel mai bun mijloc de a putea avea o idee buna este sa
ai nenumarate idei proaste”.
Persoanele cu o fexibilitate scazuta recurg adeseori la sereotipii mentale. Testarea lor se
face prin exercitii care induc un algoritm, dupa care cerintele problemei cer renuntarea
la acel algoritm si abordarea diferita. Aceste persoane sesizeaza mai greu sau deloc
aceasta situatie.
In testele de creativitate, originalitatea se recunoaste prin raritatea sau chiar unicitatea
raspunsurilor intr-o populatie statistica. Astfel, originalitatea este recunoscuta daca
produsul indeplineste simultan cele patru calitati: noutate, unicitate, imprevizibilitate si
efect de surpriza.
Aprecierea gradului de elaborare in testele de creativitate se face prin simpla numarare
a detaliilor unor desene realizate. Gradul de elaborare nu trebuie confundata cu
elaborarea ca faza a procesului creativ.
Trebuie mentionat faptul ca gandirea convergenta nu este negativul gandirii creatoare,
ci o gandire care potenteaza gandirea creatoare, o conduce spre o finalizare.
Dezvoltarea gandirii convergente se face prin exersarea matematicii, fizicii, chimiei,
lecturii stiintifice, practicarea de jocuri logice si de perspicatitate, dezvoltarea
limbajului.
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
5
vladac-uvab.webnode.ro
Orice om are anumite abilitati creative. Din pacate insa, el este supus unor „blocaje”, fapt
care tinde sa distruga rapid creativitatea. Expresii de genul: Asata-i o prostie! Nu este
posibil! Asta-i banal, n-am timp de asa ceva! – impiedica individul sa se implice in
rezolvarea problemei dand curs creativitatii, eliminand orice urma de gandire laterala.
- Ex.:Sa consideram o placa in care se afla trei orificii: unul de forma circulara, unul de forma patrata si unul de forma
triunghiulara. Latura bazei si inaltimea triunghiului sunt egale intre ele si egale cu latura patratului, dar si cu diametrul
cercului. Problema: Exista un obiect rigid care sa poata trece prin toate orificiile, potrivindu-se perfect? (adica sa atinga
suprafata interioara a fiecarui orificiu).
2.1.3. Sensibilitatea la probleme
Capacitatea individului de a sesiza in jurul sau probleme, de a identifica dificultati care
trebuie inlaturate, imperfectiuni care trebuie remediate, inadecvente intre fapte si idei,
etc. aceasta capacitate contravine cu felul de a fi al unui individ comod si conformist. Ea
vine din nevoia individului creativ de a perfectiona lucrurile din jurul sau. Importanta ei
in creativitate este deosebit de mare, intrucat o problema identificata are multe sanse sa
fie rezolvata.
Acest factor influenteaza in mod categoric indivizii care-si aleg meserii tehnice
(inginerii din orice domeniu) sau din domeniul cercetarii stiintifice. Sensibilitatea fata
de probleme presupune sa stii sa alege o tema pe care sa incerci sa o rezolvi intr-un mod
original. H.Selye (cel care a introdus conceptul de stres) spunea ca „alegerea temei de
cercetare este sarcina cea mai grea pentru un cercetator. Un scriitor trebuie sa-si aleaga
o tema pentru viitoarea lui creatie literara, un pictor is alege ce va picta, iar un inginer
trebuie sa aleaga care produs sau tehnologie va fi dezvoltata.”
- Sensibilitatea la probleme este un atribut rar intalnit, fapt sesizat de T.Arghezii in poezia Cuiul. Inventarea cuiului este
contestata de un spectator invidios care spune: „Asa cui faceam si eu / Poate chiar mai dichisit / ... / Insa, vezi, nu m-am
gandit”.
2.1.4. Inteligenţa
Termenul de inteligenta caracterizeaza capacitatea creierului uman de a intelege usor si
repede probleme noi si nefamiliare, concrete sau abstracte. Astfel, acest termen arata
nivelul calitativ al gandirii.
Inteligenta a exercitat o adevarata vraja asupra oamenilor, iar psihologia a abordat
intens aceasta problema. Inca din 1905 s-a elaborat o scara metrica a inteligentei,
permitand estimarea acestei caracteristici cu ajutorul coeficientului de inteligenta (IQ).
Relatia dintre inteligenta si creativitate a constituit obiect de studiu pentru psihologi
inca din primele decenii ale secolului XX. S-au conturat cateva puncte de vedere in acest
sens, dintre care unele complet diferite:
Creativitatea este un subansamblu al inteligentei;
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
6
vladac-uvab.webnode.ro
Inca din 1921 se considera ca persoanele inteligente sunt implicit si creative, deci
pentru depistarea creativitatii sunt necesare doar testele de nteligenta. Insa, s-a realizat
un studiu pe 2500 de subiecti cu un coeficient de inteligenta remarcabil, dar s-a
constatat ca exista o slaba corelatie intre inteligenta si creativitate.
In 1926 s-a determinat coeficientii de inteligenta pentru 300 de genii creative din
domenii diverse (tab.1) care au trait intre anii 1450 si 1850. Acesti coeficient au fost
stabiliti in urma unei largi documentari pe baza biografiilor, scrisorilor, documente de
studii, primele creatii, activitati precoce, succese scolare, tipul lecturlor, aplicarea
cunostintelor.
- F.Galton (polimat englez) cunostea literele de tipar la varsta de un an; doua alfabete la un si jumatate; citea la doi ani; stia
sa se semneze la trei ani; la varsta de patru ani stia toate substantivele si adjectivele limbii engleze; la cinci ani dadea
citate din W.Scott; stia deja Iliada si Odiseea la varsta de sase ani; la sapte ani citea de placere Shakespeare si putea
memora o pagina intreaga citind-o de doua ori.
Din tabelul de mai sus se poate concluziona ca geniile creatoare erau capabile de un
efort fara egal in realizarea operelor lor, insa coeficientii de inteligenta oscileaza intre
limite foarte largi.
Creativitate si inteligenta nu au nici o
legatura in nici o privinta;
Descoperindu-se ca testele de inteligenta nu reusesc sa evalueze si potentialul creativ, s-
a crezut, in prima faza, ca inteligenta si creativitatea n-au nimic in comun. Concluzia a
fost formulata in 1962, dupa un studiu foarte amanuntit realizat doar pe copii
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
7
vladac-uvab.webnode.ro
supradotati cu un IQ de peste 120. Tarziu s-a realizat insa ca de la un IQ>120,
creativitatea si inteligenta merg pe cai diferite si de cele mai multe ori independente.
Inteligenta este complet inclusa in creativitate;
Dupa un studiu din 1990, reiese faptul ca sunt sase componente ale creativitatii:
cunoasterea, modurile de gandire, inteligenta, personalitatea, motivatia si mediul. Deci
inteligenta ar fi un subansamblu al creativitatii.
Creativitatea si inteligenta reprezinta acelasi lucru;
Teoria conform careia inteligenta si creativitatea reprezinta acelasi lucru considera ca
cele doua fenomene reprezinta de fapt un „fenomen unitar”, adica un ansamblu comun.
Cu alte cuvinte, daca se doreste intelegerea creativitatii sunt suficiente studiile privind
rezolvarea normala a problemelor. O consecinta a acestei teorii ar fi faptul ca o
inteligenta ridicata implica o creativitatea inalta, ceea ce nu se confirma de fiecare data.
Inteligenta si creativitatea sunt ansambluri care se
suprapun doar partial.
Varianta acceptata astazi ca fiind cea mai cuprinzatoare afirma ca inteligenta si
creativitatea sunt ansambluri care au diferente dar si elemente comune.
Diferente intre creativitate si inteligenta:
- Procesele imaginative si cele emotionale sunt esentiale in creativitate si foarte
putin importante in inteligenta (se lucreaza pe doua zone diferite ale creierului);
- Indivizii creativi se deosebesc destul de mult de cei inteligenti, astfel:
Subiectii inteligenti realizeaza produse caracterizate prin coerenta si
exactitate, dar nu exceleaza prin originalitate;
Subiectii creativi realizeaza desene care se departeaza de stimuli, bogate
in idei si teme neobisnuite, ilustrand nonconformismul fata de parerile
conventionale;
Subiectii inteligenti sunt preocupati de cautarea raspunsului „just”, bine
verificat si aprobat de verificari;
Subiectii creativi se disting prin capacitatea de a produce forme noi
imbinand elemente discordante fara teama de nou si de incert;
Daca indivizii inteligenti prefera comunicarea cu ceilalti, creativii prefera
sa se exprime pe ei insisi, sa se joace cu ideile, nu considera important sa
obtina aprobarea altora, ci se orienteaza dupa criterii interne de
apreciere.
- Inteligenta asigura rezolvarea de probleme prin respectarea regulilor logice, pe
cand creativitatea face acest lucru folosind gandirea laterala. Gandirea logica
implica realizarea unor atitudini cognitive conformiste, de acceptare
neconditionata a conostintelor certe si definitive care guverneaza realitatea. Din
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
8
vladac-uvab.webnode.ro
acest motiv, subiectii inteligenti, au nesansa de a deveni destul de repede
conformisti intelectuali, ceea ce inhiba total creativitatea.
Asemanarile intre creativitate si inteligenta:
- Actul creator implica la un moment dat gandirea logica ceea ce este un atribut al
inteligentei;
- Creativitatea se realizeaza prin mijlocirea memoriei, depinzand de calitatea
informatiilor stocate anterior, de cantitatea acestora si de rapiditatea accesarii
acestor informatii;
- Actul inteligent este un act creator pentru ca rezolva o problema;
- S-a constatat ca lipsa de inteligenta atrage, dupa sine, lipsa de creativitate. Exista
un consens deplin in admiterea faptului ca nivelul creativitatii creste
proportional cu nivelul inteligentei pana la IQ-120. La valori mai mari, inteligenta
si creativitatea nu se mai coreleaza.
2.1.5. Intuiţia
Reprezinta aptitudinea constiintei de a descoperii in mod spontan esenta, sensul unei
probleme. Se face referire la posibilitatea gandirii de a descoperii nimijlocit si imediat
adevarul pe baza experientei si cunostintelor dobandite anterior, fara rationamente
logice preliminare.
O personalitate intuitiva observa relatiile, implicatiile, are o sensibilitate sporita la
detalii si la aspecte tipice, gasind eventuale tipare. Intuitia este mai dezvoltata la copii,
ea diminuandu-se pe masura consolidarii deprinderii de a gandi logic.
Intuitia este prezenta in mai multe momente ale actului creator: in etapa de identificare
a problemei, in faza de iluminare a procesului creativ si in momentele de elaborare a
produsului creativ.
2.1.6. Memoria
Reprezinta facultatea creierului care permite conservarea, recunoasterea si
reproducerea in constiinta a experientei din trecut (fapte, cunostinte, evenimente,
impresii, senzatii).
Memoria este necesara pentru acumularea si apoi accesarea informatiilor care vor fi
procesate in fazele de preparare si elaborare ale procesului creator. Este foarte
important, atat pentru pastrarea de lunga durata a informatiilor cat si pentru
combinarea lor in forme variate, ca intre informatiile din memorie sa existe cat mai
multe legaturi.
Bagajul de informatii din memorie este important, dar prea multe informatii dintr-un
domeniu pot devenii o frana pentru imaginatie.
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
9
vladac-uvab.webnode.ro
2.1.7. Alte operaţii intelectuale
Redefinirea este o operatie intelectuala importanta, intrucat ea asigura flexibilitatea
gandirii. Aceasta constituie abilitatea creatorului de a realiza reformulari ulterioare ale
problemei, pentru a o face deschisa ideilor divergente.
A.Osborn a elaborat in anul 1953, lista interogativa, ce constituie un instrument util
pentru stimularea gandirii creatoare, inclusiv prin aportul redefinirii. Aceasta lista
cuprinde 60 de intrebari, grupate in noua categorii. Lista se utilizeaza incercand sa se
raspunda la toate intrebarile. Este un instrument foarte puternic de stimulare a gandirii
creative.
Gândirea ludică este abilitatea de a gandi in joaca, adica fara prejudecati, copilareste.
Este cunoscut ca gandirea adultului este incorsetata de prejudecati, tabuuri, restrictii,
sabloane ale gandirii. O trasatura importanta a creatorului este capacitatea de a gandi
copilareste, fantezist, jucaus si „cu umor” de multe ori.
- W.A.Mozart a gasit tema unei arii din opera Nunta lui Figaro pornind in joaca,
parodiind o lucrare a lui A.Salieri;
- G.Moisil spunea: „Orice om are dreptul sa bea un pahar de vin. Dar band un pahar
de vin, el devine alt om ...” sau „Ce este un pesimist? Un optimist bine informat”.
Gândirea analogică (metaforica) este abilitatea de a prelua o idee dintr-un context si a
o modifica pentru a fi aplicata intr-un alt context. Creatorii de geniu au revolutionat un
intreg domeniu de creatie prin folosirea de analigii.
- N.Bohr a descris structura unui atom prin analogia cu sistemul solar.
- J.Watt a inventat motorul cu abur observand capacul de la ibricul cu ceai care fierbea.
- F.Liszt a scris Rapsodiile ungare inspirandu-se din cantecele si dansurile tiganilor unguri.
- G.Enescu compune Poema Română dupa participarea la o sarbatoare taraneasca unde aude cateva cantece din folclorul
romanesc.
Conexiunea analigica involuntara se realizeaza brusc in faza de iluminare a procesului
creator.mai multe metode de creativitate recurg voluntar la gandirea analogica pentru
obtinerea de idei originale.
- Ex.: Descrieti cum incearca un dealer sa vanda clientului un autoturism scump prin analogie cu comportamentul pisicii si
al soarecelui; - Ex.: Descrieti o camera video care sa functioneze prin analogie cu ochiul uman.
2.2. Aptitudini speciale
Sunt insusiri care permit obtinerea de performante deosebite in domenii concrete ca:
stiinta, tehnica, arta, literatura, matematica, relatii interumane. Orice proces creativ
reclama un nivel minim de aptitudini speciale. Lista lor este foarte cuprinzatoare, insa
este specifica pentru fiecare domeniu al creatiei.
Aptitudinile speciale pentru stiinta sunt:
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
10
vladac-uvab.webnode.ro
Aptitudinea matematica;
Aptitudinea verbala;
Aptitudinea spatiala.
Aptitudinile speciale pentru tehnica sunt:
Abilitati senzo-motrice (acuitate vizuala, auditiva, tactila, forta, viteza de reactie,
dexteritate, memorie chinestezica, etc.);
Abilitati perceptiv-spatiale (spirit de observatie, spatialitate, reprezentare
spatiala, etc.);
Vizualizare mentala (nivel ridicat de manipulare de imagini mentale).
Insuficienta dezvoltare a aptitudinilor speciale face imposibila atingerea nivelelor
ridicate de creativitate.
Orice aptitudine speciala este un amestec din mai multe elemente cu pondere variabila
pentru fiecare activitate. Aceste elemente se pot grupa in patru categorii:
Senzoriale (acuitate fizica);
Psihomotrice (dexteritate, coordonare vizualo-tactila);
Intelectuale (inteligenta, imaginatie, memorie);
Fizice (forta, rezistenta, memorie chinestezica).
Trebuie stiut ca fara conclucrarea factorilor intelectuali si de personalitate, aptitudinile
speciale vor ramane nevalorificate. Mari creatori (Enescu, Edison, Balzac) au apreciat ca
meritul talentului in cadrul actului creator este destul de mic (30% in muzica, 1% in
tehnica si literatura), restul fiind munca si iar munca, dusa cu tenacitate. Zestrea nativa
nu poate inlocui munca. Munca, in schimb, poate suplini unele lipsuri ale aptitudinilor
sau poate forma acele aptitudini simple si generale.
2.3. Factori de personalitate
Este indreptatita parerea unanima ca dupa un prag mediu al inteligentei, rolul decisiv in
creativitate revine factorilor de personalitate.
Deoarece personalitatea reprezinta insusirile sintetice, stabile, ce caracterizeaza un om,
aici se va face referire la factorii de personalitate care favorizeaza creativitatea, adica:
Deschiderea la experienţă – preferinta individului pentru varietate, dorinta de
a vedea si invata lucruri noi, interese largi, curiozitate. Atentie la vibratia
interioara;
- H.Coanda a urmat lectii de sculptura, fiind chiar elevul lui Rodin. De asemenea, canta atat de bine la violoncel incat o data
l-a inlocuit pe instrumentistul din orchestra imperiala din Berlin; - Th.Edison avea o gradina botanica impresionanta, avand in special flori, iubea muzica lui Beethoven si canta la vioara; - I.Newton scria poezii cu un real talent, cateva dintre acestea fiind publicate de o editura a vremii (anul 1700); - L.daVinci avea preocupari in domenii foarte diferite: pictura, sculptura, arhitectura, anatomie, botanica, tehnica.
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
11
vladac-uvab.webnode.ro
Deschiderea intelectuală – reprezinta o atitidine creativa importanta ce include
receptarea ideilor noi, abilitatea de „a se juca cu ideile”, lipsa de prejudecati in
abordarea problemelor, lipsa temerilor de nou, curiozitatea fata de nou;
Umorul şi spiritul copilăresc – caracterizeaza individul creativ cu o prospetime
copilareasca in gandire, ce are o nevoie organica de a descoperi si de a intelege
universul inconjurator. Se spune ca „adevaratul creativ este un copil perpetuu,
nenorocirea este ca oamenii cresc”;
Toleranţa la ambiguitate – capacitatea persoanei creative de a utiliza mental o
serie de concepte incomplet definite sau conturate sau de a stapani un material
abundent si difuz, neordonat. Un inginer, de ex., trebuie sa opereze cu idei care
vor suporta pe parcurs modificari, fapt ce impune adaptarea la ambiguitate;
Rezistenţa la închidere – capacitatea de a rezista tentatiei de a alege solutia
aflata la indemana sau prima solutie care apare, socotind problema rezolvata. De
regula, prima solutie este banala, comuna. Abia dupa ce se emit mai multe idei se
ajunge in atmosfera rarefiata a ideilor originale, cu adevarat creative. ;
Structura caracterului – poate fi inteles ca un sistem complex si stabil de
atitudini fata de munca si valori, fata de altii si fata de sine insusi. Principalele
trasaturi de caracter cu importanta pentru creativitate sunt:
Trasaturi care exprima atitudinea fata de munca:
Constiinciozitatea
Dorinta de a introduce o ordine intr-o priblema
Perseverenta si tenacitatea
Trasaturi care exprima atitudinea fata de altii:
Sinceritatea
Respectul
Cinstea
Democratia
Spiritul de echipa
Fermitatea
Trasaturi care exprima atitudinea fata de sine:
Initiativa
Curajul
Increderea in sine
Capacitatea de risc
Rabdarea
Exigenta cu sine insusi
Nonconformismul
Independenta
Trasaturi voluntare de caracter:
Consecventa in atingerea scopurilor
Hotararea
Trasaturi negative specifice individului creativ:
Indiferenta fata de convenientele sociale
C.Teh. note de curs 4 2014-2015 semestrul 1
12
vladac-uvab.webnode.ro
Respinge subordonarea
Pune la indoiala autoritatea
Rebeliune
Sarcastic, cinic
Insistent, revendicativ, fara tact
Reproseaza colegilor ca nu tine pasul
Concentrat asupra lui insusi
Distrat cu ganduri la alte proiecte caruia i se par lui importante
Tendinta de a fi dezordonat;
Sensibilitatea estetică – caracterizeaza individul cu un fond emotional bogat. In
domeniul artistic nu se poate concepe creatia fara acea vibratie interioara care
pune in miscare mintea creatorului si aduce caldura necesara in opera sa. Si in
tehnica, indivizii bine inzeastrati au dovedit ca au suflete de mare sensibilitate;
Temperamentul – nu influenteaza in mod direct creativitatea. Este posibil ca, in
functie de natura domeniului de creatie, un tip de temperament sa fie mai
nimerit decat altul. Particularitatile temperamentului sunt cele care influenteaza
ritmul activitatii creatoare, ceea ce se rasfrange, inevitabil, asupra randamentului
si eficientei.
2.4. Factori abisali
Acesti factori au fost introdusi dupa studiile facute in domeniul psihanalizei. S.Freud
spunea: „esenta psihicului trebuie cautata in beciurile fiintei”, adica in inconstient. Prin
aceasta se sugereaza ca actul creatiei se desfasoara sub „regia” inconstientului. Cea mai
apropiata legatura cu inconstientul se face prin intermediul subconstientului. Acesta
este plasat intre constient si inconstient si comunica cu ambele zone. Aici este „sediul
alternativelor care dorm” si se desfasoara analiza prin imagine – un mecanism utilizat
foarte mult in creativitate.
Starile de constiinta sunt identificate pe baza undelor cerebrale si sunt urmatoarele:
starea de veghe, starea de vis, starea de somn profund, starea de extaz.
Concret, intre somnul profund si starea de veghe se desfasoara o etapa (REM) care
cuprinde cel putin doua etape de relaxare: una lejera (undele α) si una profunda (undele
θ). Ambele sunt favorabile creatiei. La aparitia undelor θ se realizeaza un acces masiv la
„baza de date” a inconstientului.
Este bine de stiut ca daca individul realizeaza zilnic operatii de rutina, avand o viata
saraca in activitati cerebrale, in inconstient se vor stoca imagini-cliseu, de slaba calitate.
Prin activitati variate, experiente personale „de varf”, combinarea imaginilor in
inconstient se va face diversificat asigurand fondul pentru o creativitate dezvoltata.
Fenomenul creator nu este rezultataul exclusiv al constientului, ci „opera” comuna la
care participa energiile psihice de la suprafata pana la energiile abisale, ca un tot unitar.