04 Bizant General IST 2013-14

8/19/2019 04 Bizant General IST 2013-14

1/15

1. ARTA BIZANTINĂ

CONDIŢII SOCIAL - ISTORICE, GEOGRAFICE ŞI CULTURALECriza Imperi!i R"ma# $# %e&"!e!e II-' (. C)r.Principalul factor de criză cu efect asupra dezvoltării artistice a fost reprezentat de atacurile

popoarelor migratoare.1. Atacând şi jefuind fostele teritorii romane, popoarele migratoare au creat un dezechilibru întrevestul şi estul mperiului. !le au cucerit şi au stăpânit mai cu seamă teritoriile din vestul mperiului,zone ce nu aveau o tradi"ie atât de bogată şi îndelungată a organizării, apărării, dezvoltării economice şiculturale. #eritoriile orientale $incluzând peninsula talică, %recia, fostele regate elenistice din Asia&ică, !giptul', având asemenea tradi"ii, s(au reorganizat rapid, au dezvoltat o civiliza"ie proprie,civiliza"ia bizantină, a cărei bază a fost credin"a creştină. #radi"ia vie"ii urbane a fost principalul factor de progres mai cu seamă în domeniul culturii şi artei.

). Popoare nomade, neavând reşedin"e stabile, unde să(şi dezvolte arhitectura, sculptura, pictura, audezvoltat mai cu seamă artele decorative $arme, podoabe, veselă, broderie etc.', şi au adus arteieuropene un plus de e*presivitate, tendin"a spre stilizare, spre decora"ia miniaturizată şi strălucirea

cromatică specifice +rientului de unde ele veneau.. -nele dintre ele au pre"uit arta şi cultura greacă $sci"ii, de pildă' a căror influen"ă au şi preluat(o.

Criza %piri*a!+, re!ii"a%+.ezastrele prin care a trecut popula"ia au generat neîncredere generală în protec"ia zeilor,

înlesnind pătrunderea unor concep"ii religioase din +rient. /reştinismul dovedindu(se superior tuturor celorlalte, în ciuda tuturor persecu"iilor, a devenit religia oficială pe teritoriul mperiului 0oman de0ăsărit. /apitala imperiului a fost mutată în sec. al (lea la /onstantinopol, pe locul fostei coloniigreceşti Byzantium, de la care mperiul a luat numele2 mperiul Bizantin.

IZ'OARELE ARTEI BIZANTINE1. Ar*a re&"-r"ma#+ *rzie i ar*a pa!e"-&re*i#+ /ar*a &re*i#+ 0e&)e, (i# %e&"!e!e I-III

(. C)r.n arta greco 3 romană târzie se pot recunoaşte numeroase configura"ii, structuri decorative, careapar şi în arta bizantină timpurie2 modul de a împodobi, cu reliefuri, sarcofagele, motive decorative pictate, ş. a.

Primele adunări ale creştinilor de pe cuprinsul imperiului se desfăşurau în perimetrele funerareromane, în catacombe, acolo unde trupele militare nu aveau acces1. Adunările erau prilejuite mai alesde ritualuri funerare, împrumutându(se din arta romană modalită"i de a împodobi mormintele2sarcofage, decora"ii pictate în jurul arcosoliilor ), cu ghirlande, amoraşi, care sunt rapid selectate şitransformate în simboluri creştine.

4a început, creştinismul s(a manifestat într(un spa"iu restrâns, confruntându(se cu problemeizvorâte din dificultatea societă"ii de a (ep+i 0e&)i!e &"#&ep2ii religioase. 5n plus, acceptarea

imaginilor se împiedica de i#*er(i&2ia echiului #estament cu privire la reprezentarea lui umnezeu şide !ip%a #i !im3a4 artistic adecvat, cu ajutorul căruia să se poată reprezenta chipul lui 6ristos.5n aceste condi"ii s(a făcut apel la un limbaj al simbolurilor, dezvăluit doar acelora care urmau să

se convertească, pe măsura pregătirii pentru 7otez. 4imbajul cifrat era impus şi de raportul dintrecreştini şi !mea (i# a5ar+, păgână şi ostilă.

1 0omanii credeau în zeii lor, practicarea cultului creştin fiind interzisă. /reştinii erau prigoni"i $aresta"i, schingiuiti pentru arenunta la credin"a lor, omorâ"i') Arcosolium este o nişă arcuită semicircular, săpată în peretele catacombelor, pentru locurile de mormânt.

1A /urs 8 19()) nov ):11


2/15

Pe lângă rarele imagini directe, e*plicite ale lui 6ristos, e*istă o multitudine de reprezentărisimbolice. Printre ele se află2

Fi Tema 6B#! p+%*"r7 8 a. Sar&"5a &re*i# & %im3"!ri!e8 B#! p+%*"r, 'i2a (e 0ie, m"#"rama !i Ii%%. I', 3.Sar&"5a %. I' /'a*i&a# &. 9a%"!e! Ga!!a :!a&i(ia, %. 'I /Ra0e#a

)

A /urs 8 19()) nov ):11


3/15

Bunul Păstor , imagine simbolică apărută încă din secolul . !ste inspirată din te*tele biblice,unde lumea este figurată ca o stână al cărei păstor este umnezeu.

Viţa de vie, care aminteşte şi simbolizează taina centrală a 7isericii, ;fânta !uharistie. Peştele2 5n perioada paleocreştină, pestele era simbolul lui isus şi al creştinismului, deoarece

cuvântul grecesc peşte era acronimul e*presiei ?@, p. )9.8 Personaj reprezentat frontal, cu bra"ele deschise pe laterală, cu palmele îndreptate în sus. /onsiderată pozi"ie arhaică derugăciune, reprezentarea este considerată simbol al mântuirii prin credin"ă.

A /urs 8 19()) nov ):11


4/15

Fi. Ca*a&"m3e!e !i D"mi*i!!a, R"ma. Repreze#*+ri %im3"!i&e a!e :e*e!i.

Fi. Bap*i%*eri! Sa# Gi"0a##i La*era#". Se&.


5/15

Ar*a eip*ea#+ a#*i&+ i ar*a &"p*+a. umărul mare de refugia"i creştini de pe cuprinsul imperiului 0oman, încă din perioada când erau prigoni"i creştinii, au transformat !giptul în B"ară a pustnicilor şi a monahilor=, unde s(au înfiin"at, deci,şi multe mănăstiri creştine. Aici şi(a avut originea ideea că %rumosul este origine a păcatului şi că, înschimb, cunoaşterea, &nvăţătura creştină pot fi calea spre mântuire. e asemenea de aici sunt preluate

motive decorative şi simboluri îndelung utilizate în arta bizantină2 viţa de vie# care în creştinismulegiptean simboliza biserica, era un motiv decorativ utilizat pentru chenarele sculptate în piatră aleuşilor şi ferestrelor la mănăstiri, peştele, crucea ansată $vechiul simbol egiptean la vie"ii', porumbelul.3. nfluen"a egipteană s(a manifestat în pictură prin frontalizarea imaginilor şi prin reducerea gameicromatice la (8 culori importante, adesea cu caracter simbolic.&. &odul cum erau pictate portretele funerare descoperite în morminte copte9, mai ales în localitatea Fayum# a influen"at şi portretele romane dar, prin ele, şi arta icoanelor creştine2 ochi nefiresc de mari, bărbie rotunjită, figuri frontalizate, culori pu"ine, lumină uniformă....Cig. Portrete descoperite la CaDum.

=. Ar*a "rie#*a!+nfluen"a artei +rientului asupra celei bizantine se poate recunoaşte în2

a. 0elieful decorativ mărunt, asemănător unei dantele din piatră, aplatizat, cu motive decorative maiales geometrice.3. Picturi, în care este caracteristică precizia descrierii şi e*plicării scenei, precizia liniei, chiar dacă

personajele sunt conven"ional reprezentate.>. Ar)i*e&*ra (i# pe#i#%!a A%ia 9i&+, cu o tradi"ie îndelungată a artei construc"iilor avândoriginile în solu"iile tehnice mesopotamiene, continuată de arhitectura helenistică $Pergam'. Aici îşi auoriginea cupolele sus"inute pe pandantivi $triunghiuri sferice de racord între cercul de bază alcupoleiEturlei şi arcele de sprijin ale acesteia' şi cele pe trompe de zidărie.

9 Arta coptă este arta creştinilor din !gipt din secolele (.9

A /urs 8 19()) nov ):11

Pandantivi


6/15

Fi. Ca*e(ra!a S5. S"5ia. :!a# i %*r&*ra a &p"!ei rezema*e pe ar&e, & pa#(a#*i0i.

?A /urs 8 19()) nov ):11

Arce de sprijinire a cupolei

Pandantivi


7/15

:eri"(izare

5n evolu"ia artei bizantine pot fi caracterizate unele etape cronologice21. Arta bizantină timpurie, secolele (). !poca împăratului ustinian, secolul al (lea, Bsecolul de aur= al civiliza"iei bizantine.. Perioada iconoclastă, secolele (F

8. Perioada dinastiilor &acedonenilor şi /omnenilor, secolele F(F9. 0enaşterea artistică din epoca dinastiei Paleologilor, secolele F(F.

#otuşi, tabloul evolutiv al acestui stil artistic nu poate fi complet caracterizat fără două epociartistice care ies în afara istoriei 7izan"ului2?. Arta paleo(creştină, respectiv arta creştină a secolelor (, care se află la originea stilului,@. arta post(bizantină, arta creştinismului ortodo* de după căderea /onstantinopolului, din secolele

F(F, care continuă, în condi"ii total diferite, tradi"ia artei bizantine îmbogă"ind(o cu noicaracteristici, în func"ie de zonele în care ea s(a dezvoltat2 arta rusească, arta românească, artasârbească arta grecească.

AR?ITECTURA5n arhitectura bizantină programul cel mai important este cel al bisericilor, căruia i se adaugă,

în cadrul arhitecturii civile, programul reziden"ial $ Palatul sacru din /onstantinopol, început de/onstantin cel &are şi e*tins de ustinian' şi cel al construc"iilor edilitare $marile cisterne subterane,sus"inute de sute de coloane, în care se asigurau rezervele de apă'.

5n arhitectura ecleziastică se continuă utilizarea planului bazilical $Santa Maria Ma''iore din0oma, şi, din epoca lui ustinian, Sant()pollinare *uovo şi Sant()pollinare in +lasse# ambele în0avenna' dar, sub influen"a tehnicilor de construc"ie orientale $arce, bol"i' au loc sinteze comple*e ceconduc la o arhitectură plină de originalitate.

Fi. Tipri (e p!a# $# ar)i*e&*ra 3iza#*i#+.

a. Plan de tip central. ;an itale, 0avenna. b. Plan bazilical. echea basilică ;an ;f. Petru $demolată', 0oma. c. Plan înformă de cruce greacă cu bra"ele libere. 7iserica ;fin"ii Apostoli, /onstantinopol. d. Plan în formă de cruce greacă înscrisă$la naos'. 7iserica omnească ;f. icolae, /urtea de Argeş. e. Plan în formă de cruce latină. &ausoleul %alla Placidia,

0avenna.

@A /urs 8 19()) nov ):11


8/15

Apar astfel, în afară de bazilici2 bisericile de tip &e#*ra! $mausoleul Santa +ostanza din 0oma, 7aptisteriul neonian din

0avenna, 7iserica San Vitale din 0avenna ş. a.'. Planul central este planul construc"iilor cu uncentru marcat, de regulă, printr(un loc de înmormântare sau de botez. Planul poate fi circular,octogonal, polilobat ş. a. m. d.

bisericile cu plan *re5!a*@*ri!"3a* biserici de mănăstire, în ;erbia, 7ulgaria, Gara0omânească, printre ele aflându(se şi /ozia. /onstruc"iile de plan treflatEtrilobat şi triconc au trei

abside, dintre care cea de la est este altarul. bisericile cu plan în formă de &r&e rea&+ $#%&ri%+ $7iserica omnească din /urtea de

Argeş' şi &r&e rea&+ & 3ra2e!e !i3ere $S%inţii )postoli din ;alonic, San Marco din ene"ia'./onstruc"iile cu planul în formă de cruce greacă au, în general, cinci cupole, cea de la intersec"ia bra"elor crucii fiind mai mare decât celelalte patru.

#oate aceste tipuri de biserici au mai multe variante care s(au transmis artei post(bizantine şiau fost utilizate, în arhitectura românească de pildă, până la sfârşitul secolului al F(lea.

/apodopera arhitecturii bizantine este biserica S%" So%ia din /onstantinopol, realizată în epocade aur a artei bizantine, epoca lui ustinian $9)@(9?9' de arhitec"ii Antemios din #rales şi sidor din

&ilet.

:ICTURA BIZANTINĂ5n diversele epoci ale istoriei bizantine, în func"ie de evolu"ia concep"iei despre artă şi rolul ei,

în func"ie şi de situa"ia socială şi economică, s(au dezvoltat mai multe genuri ale picturii.• 9"zai&!, considerat Bpictură durabilă=a fost utilizat pentru împodobirea bisericilor bizantine dinepocile bogate, prospere, de glorie ale imperiului $mai ales în epoca lui ustinian'. !l provoca maricheltuieli $foi"ă de aur, pietre semipre"ioase, marmură, sticlă special prelucrată', e*ecu"ia lui era mailaborioasă, mai îndelungată 3 dar efectul era impresionant.

Fi. ;mp+ra*! I%*i#ia# & %i*a. Sa# 'i*a!e, Ra0e#a. 9"zai&, %e&. 'I.

HA /urs 8 19()) nov ):11


9/15

Fi. Imp+r+*ea%a Te"("ra & %i*a. Sa# 'i*a!e, Ra0e#a. 9"zai&, %e&. 'I.

/a atare mozaicul s(a folosit în arta aulică, , înainte de începerea atacurilor turceşti, înainte catendin"ele spre autonomie ale diverselor teritorii bizantine să slăbească imperiul. &ozaicul avea şi

puterea de a demonstra, ca şi arhitectura romană, ca şi cea bizantină, strălucirea gloriei 7izan"ului,superioritatea civiliza"iei lui, dar şi prestigiul 7isericii creştine. /ele mai reprezentative mozaicuri dinarta bizantină sunt cele realizate în 0avenna, la bisericile ;an itale, ;antIApollinare uovo şi;antIApollinare in /lasse.• Pictura murală, 5re%&a, a înlocuit treptat mozaicurile începând imediat de după perioada

iconoclastă, fiind o tehnică mai rapidă şi mult mai pu"in costisitoare, deci accesibilă şi unor ctitorimai pu"in boga"i, inclusiv comunită"ile unor sate sau a unor orăşeleEtârguri care doreau să îşi picteze biserica. acă mozaicul avea un caracter simbolic şi demonstrativ şi uneori decora pere"ii marilor biserici pe suprafe"e mai restrânse, pictura murală avea un caracter narativ- şi a ajuns săîmpodobească în întregime biserica, de la vârful cupolei până la pardoseală.

• I&"a#e!e erau realizate pe panouri de lemn, utilizându(se procedee tehnice şi artistice asemănătoare

celor din pictura muralăH. !le s(au răspândit, mai ales după perioada iconoclastă, în toate celelalteepoci şi au evoluat şi după căderea /onstantinopolului.

• 9i#ia*ri!e, picturi sau decora"ii simbolice şi florale $frontispicii, chenare, vignete' pentruîmpodobirea manuscriselor, păstrau aceleaşi caracteristici ca şi pictura murală sau cea de icoane.

? Arta aulică este arta creată la comanda vârfurilor ierarhiei feudale2 împărat, rege, voievod, membrii importan"i ai cur"iisuveranului, ierarhi importan i ai bisericii.ț@ /aracterul narativ al unei imagini artistice este imprimat de capacitatea ei de a Bpovesti= scene, întâmplări, istorii, deregulă din 7iblie sau din vie"ile sfin"ilor.H Paul !+/6&+, )rta icoanei . o teolo'ie a %rumuseţii# !ditura &eridiane, 7ucureşti, 1>>, passim

>A /urs 8 19()) nov ):11


10/15

!le se realizau în ateliere mănăstireşti, mai cu seamă în perioada post(bizantină, când căr"ile de culterau foarte solicitate, dând unitate lumii ortodo*e.

Fi. 9i#ia*ri, 9"!("0a, %e&.


11/15

Cara&*eri%*i&i e#era!e a!e pi&*rii81. +stilitatea pentru redarea realită"ii pământeşti. Pictura bizantină nu se adresează ochiului ce

caută în imagine cevaBfrumos=, asemănător cu Bfrumosul= formelor naturale, ci se adreseazăinteligen"ei coordonată de te*tul religios $pilde, e*emple, întâmplări pe care omul trebuie să leîn"eleagă prin cunoaşterea 7ibliei şi vie"ii sfin"ilor'. Pictura bizantină şi post(bizantină era B7iblia

săracilor=, a celor ce nu ştiau să citească. Astfel pictura bizantină are un caracter convenţional#simbolic, menit să ajute pătrunderea sensului ei religios şi nu să fie contemplată, admirată ca unBtablou=. &eşterii, zugravii, miniaturiştii se ajutau de caiete de modele, herminii/, în care erau scrisere"ete pentru prepararea culorilor, era precizat locul şi încăperea în care trebuie amplasate scenele, dar cuprindeau şi descrieri, desene cu scene comple*e, cu chipurile sfin"ilor.

). Personajele sunt aliniate într(un plan frontal $paralel cu planul peretelui pe care e pictatăimaginea', de cele mai multe ori sunt în pozi"ie perfect verticală, cu efect de izocefalie1:.

Fi. Fre%&+ (e !a 9i%*ra, %e&.


12/15

8. 4umina este difuză, nu creează umbre adânci, este uniformă. /hipurile sfin"ilor de pe icoanesunt frontalizate, au ochii mari, privirea directă, fi*ă, bărbia rotunjită, sunt parcă realizate după unşablon. ;fin"ii pot fi recunoscu"i doar după detalii sau accesorii ştiute, învă"ate $lungimea părului,veşmintele, vârsta ş. a.'

Fi. S5. G)e"r)e. I&"a#+, %e&.


13/15

Fi. A#(rei R3!i"0, I&"a#a S5i#*ei Treimi, %.


14/15

Fi. C"(e! /Te*rae0a#)e!iar! $mp+r+*e%ei Te"("ra, %" ia $mp+ra*!i Te"5i! I&"#"&!a%*! /=-=.ț#etraevamgheliar copiat pe pergament purpuriu, cu miniaturi i cu scriere aurie.ș

Fi. Fere&+*r+1> (e *e*rae0a#)e!iar

Fi. Fi!(e ! Bar3eri#i, %e&. I'-'. 9ze! L0r, :ari%.ș!*ecutat în stilul artei triumfale romane antice, filde ul 7arberini, un dipticș 18 ilustrând rafinamentul artei imperiale bizantine

remarcabil prin sim ul deosebit al volumului pe care îl demonstrează.ț

Bi3!i"ra5ie ai!iar+8

1 Ferecătura de carte este o copertă e*ecutată din metal pre ios i încuiată $=ferecată=' ca un cufărJ la cotorul căr ii era unț ș țsistem de zale sau mici balamale i pe latura din dreapta a filelor erau zăvoare minuscule. 5n arta bizantină i icoaneleș ș

puteau avea ferecătură, o foaie de metal pre ios decoratăț au repous1e, care acoperea fa a icoanei lăsând chipurile la vedere.ț18 2ipticul este un ansamblu de două panouri, icoane sau, în acest caz, plăcu e sculptate.ț

18A /urs 8 19()) nov ):11


15/15

&ihail AL:ATO', Istoria artei, vol. , !ditura &eridiane, 7ucureşti, 1>[email protected] BOTEZ-CRAINIC, Istoria artelor plastice, vol. , !ditura idactică, 7ucureşti, 1>>8.ictor LAZARE', Istoria picturii bizantine, !ditura &eridiane, colec"ia B7iblioteca de artă=,

7ucureşti, 1>H:.irgil 'ĂTĂŞIANU, Istoria artei europene, vol" I# $poca Medie# !ditura idactică şi

Pedagogică, 7ucureşti, 1>?@Teme (e %emi#ar

1. /atedrala ;fânta ;ofia din /onstantinopol. ?. +rice temă despre ar*a românească din epocile). &ozaicurile de la ;an itale(0avenna. tratate în acest curs, cu condi"ia să aibă aprobarea. coana bizantină. /aracteristici generale. profesorului sau seminaristului8. ;imboluri din epoca paleo(creştină preluate în

iconografia picturii bizantine9. Portretele de la CaDum şi icoana bizantină.

Modele de întrebări pentru teste1. Ep!i&a2i #e&e%i*a*ea %im3"!i%m!i imai#i!"r $# ar*a 0e&)e &re*i#+8

=. E#mera2i mi#im &i#&i repreze#*+ri %im3"!i&e *i!iza*e $# ar*a 0e&)e &re*i#+8>. Ce %e $#2e!ee pri#8

:!a# triconc.

:!a# 3azi!i&a!...

Ar*+ p"%*-3iza#*i#+

. E#mera2i mi#im pa*r *ipri (e p!a# (i# ar)i*e&*ra 3iza#*i#+, 5ie&are & &*e # eemp!8

. E#mera2i pa*r pri#&ipa!e iz0"are@r+(+&i#i a!e ar*ei 3iza#*i#e8

. :eri"a(e!e imp"r*a#*e a!e ar*ei 3iza#*i#e a 5"%*8KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..1KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..

)KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..8KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..KKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKKK..

H. Nmi2i pri#&ipa!! 5a&*"r e#era*"r a! &rizei pri# &are a *re&* Imperi! R"ma# $#ai#*e (e(i0izare, i E

04 Bizant General IST 2013-14

Documents

Transcript of 04 Bizant General IST 2013-14