“ Într-o zi gândirea statistică va fi la fel de necesară,

1.1. Locul şi particularităţile statisticii ca obiect şi metodă în sistemul ştiinţelor sociale şi economice.

“ “ Într-o zi gândirea statistică Într-o zi gândirea statistică

va fi la fel de necesară, va fi la fel de necesară,

oricărui cetăţean folositor societăţii, oricărui cetăţean folositor societăţii,

ca scrisul şi cititul” – H.G.Wells.ca scrisul şi cititul” – H.G.Wells.

următorulurmătorul precedentulprecedentul primulprimul ultimulultimul cuprins .pdf.pdf

2

Studierea proceselor şi fenomenelor care au avut loc, au loc şi care Studierea proceselor şi fenomenelor care au avut loc, au loc şi care pot avea loc în viitor în domeniul economiei şi în alte domenii ale vieţii sociale, pot avea loc în viitor în domeniul economiei şi în alte domenii ale vieţii sociale, politice, etc. politice, etc. eeste imposibilă fără cunoaşterea parametrilor cantitativi şi desigur ste imposibilă fără cunoaşterea parametrilor cantitativi şi desigur calitativicalitativi

Rădăcinile istorice ale statisticii moderne sunt:Rădăcinile istorice ale statisticii moderne sunt:

statistica practică – înregistrări sistematice sau izolate, ce pot fi asimilate statistica practică – înregistrări sistematice sau izolate, ce pot fi asimilate unor observări statistice utilizate şi astăzi.unor observări statistice utilizate şi astăzi.

Statistica a fost folosită încă din antichitate. Se cunosc date despre: Statistica a fost folosită încă din antichitate. Se cunosc date despre:

• 5000- 2000 – lista de persoane şi bunuri pe tăbliţe de argilă,5000- 2000 – lista de persoane şi bunuri pe tăbliţe de argilă,

• ““inventarierea” aurului în Egipt prin anii 2650-2190 î.e.n.,inventarierea” aurului în Egipt prin anii 2650-2190 î.e.n.,

• recensământul populaţiei la romani - 550 î.e.n.,recensământul populaţiei la romani - 550 î.e.n.,

• diverse forme de înregistrare sunt aduse în Biblie şi Talmuddiverse forme de înregistrare sunt aduse în Biblie şi Talmud

următorulurmătorul precedentulprecedentul primulprimul ultimulultimul cuprins

3

statistica descriptivă statistica descriptivă – ca disciplină de învăţământ şi de concepte a – ca disciplină de învăţământ şi de concepte a statisticii practice necesară conducerii de statstatisticii practice necesară conducerii de stat ..

Printre primele descrieri sistematice se numără:Printre primele descrieri sistematice se numără:

• lucrarea lui Francesco Sansovino (1521-1586) despre guvernare şi lucrarea lui Francesco Sansovino (1521-1586) despre guvernare şi administraţie, ceea ce avea în vedere descrierea statului, cu bogăţiile saleadministraţie, ceea ce avea în vedere descrierea statului, cu bogăţiile sale

• În Rusia lucrarea lui Kirilov “ situaţia înfloritoare a statului rus”În Rusia lucrarea lui Kirilov “ situaţia înfloritoare a statului rus”

• În România lucrarea lui Dmitrie Cantemir “Descriptio Moldaviae” În România lucrarea lui Dmitrie Cantemir “Descriptio Moldaviae”

aritmetica politică şi calculul probabilităţilor aritmetica politică şi calculul probabilităţilor - ca fundamentare - ca fundamentare conceptuală şi mod de interpretare a fenomenelor în statistica modernăconceptuală şi mod de interpretare a fenomenelor în statistica modernă


4

Numele acesta provine de la lucrarea lui William Petty (1623-1687) Numele acesta provine de la lucrarea lui William Petty (1623-1687) “Aritmetica politică” (1690) , în care utilizează aşa“Aritmetica politică” (1690) , în care utilizează aşa noţiuni ca medie, noţiuni ca medie, proporţie, repetabilitate, cauzalitate etc.proporţie, repetabilitate, cauzalitate etc.

Prin mijlocul secolului XVIII-lea şi secolul XIX-lea este specifică Prin mijlocul secolului XVIII-lea şi secolul XIX-lea este specifică folosirea tot mai frecventă a metodelor matematice şi în special calculul folosirea tot mai frecventă a metodelor matematice şi în special calculul probabilităţilor în investigarea şi interpretarea rezultatelor privind fenomenele probabilităţilor în investigarea şi interpretarea rezultatelor privind fenomenele şi procesele din societate. Aici se poate sublinia aportul adus de aşa savanţi ca: şi procesele din societate. Aici se poate sublinia aportul adus de aşa savanţi ca: Fisher, Yule, Pearson, Cebâşev, Liaponov, Marcov şi alţii.Fisher, Yule, Pearson, Cebâşev, Liaponov, Marcov şi alţii.

Etimologia cuvântului Etimologia cuvântului statisticăstatistică provine de la cuvântul latin provine de la cuvântul latin status – status – cea ce are sensul de cea ce are sensul de stare politică.stare politică. În lucrările ştiinţifice cuvântul În lucrările ştiinţifice cuvântul statistică statistică a a fost pentru prima oară utilizat de Gottfried Achenwall în 1746 pentru a fost pentru prima oară utilizat de Gottfried Achenwall în 1746 pentru a desemna o “desemna o “ştiinţă a descrierii statului”ştiinţă a descrierii statului” folosită pentru evaluarea într-o formă folosită pentru evaluarea într-o formă sistemică a unor variabile, ca de exemplu – producţia sau consumul de sistemică a unor variabile, ca de exemplu – producţia sau consumul de produse agricole.produse agricole.

Astăzi cuvântul Astăzi cuvântul statisticăstatistică este utilizat în limbajul universal, atât al este utilizat în limbajul universal, atât al ştiinţei, cât şi în viaţa cotidiană. Suntem într-un fel familiarizaţi cu aşa noţiuni ştiinţei, cât şi în viaţa cotidiană. Suntem într-un fel familiarizaţi cu aşa noţiuni ca: ca: date statistice, informaţie statistică, indicatori statistici, ipostaze (aspecte) date statistice, informaţie statistică, indicatori statistici, ipostaze (aspecte) statistice, statistice, etc.. etc..


5

Prin Prin statisticăstatistică se subînţelege: se subînţelege:

• totalitatea datelor despre anumite fenomene – statistica natalităţii, statistica totalitatea datelor despre anumite fenomene – statistica natalităţii, statistica muncii, statistica suprafeţelor agricole, etcmuncii, statistica suprafeţelor agricole, etc

• însuşi procesul de colectare a datelor cu prelucrarea lor ulterioară, sau cu alte însuşi procesul de colectare a datelor cu prelucrarea lor ulterioară, sau cu alte cuvinte activitate practică a organelor de statisticăcuvinte activitate practică a organelor de statistică

• ştiinţa despre procedeele de investigaţie statistică şi de formare a indicilor ştiinţa despre procedeele de investigaţie statistică şi de formare a indicilor statistici cu aplicare la cele mai variate fenomene sociale, ansamblul statistici cu aplicare la cele mai variate fenomene sociale, ansamblul metodelor şi procedeelor de culegere, prelucrare şi analiză a datelor metodelor şi procedeelor de culegere, prelucrare şi analiză a datelor înregistrate, modul de cercetare a fenomenelor de masăînregistrate, modul de cercetare a fenomenelor de masă

• disciplină ştiinţifică şi de învăţământdisciplină ştiinţifică şi de învăţământ


6

Obiectul de studiu al statisticii Obiectul de studiu al statisticii poate fi definit astfel: poate fi definit astfel: statistica studiază fenomenele de masă, fenomene care sunt statistica studiază fenomenele de masă, fenomene care sunt

supuse acţiunii legilor statistice, se manifestă în condiţii concrete, supuse acţiunii legilor statistice, se manifestă în condiţii concrete, variabile în timp şi spaţiu, din punct de vedere cantitativ şi în strânsă variabile în timp şi spaţiu, din punct de vedere cantitativ şi în strânsă legătură cu partea lor calitativă.legătură cu partea lor calitativă.Statistica se ocupă de acele fenomene şi procese care se desfăşoară într-Statistica se ocupă de acele fenomene şi procese care se desfăşoară într-un număr mare de cazuri, pot reproduce unele regularităţi şi care sunt un număr mare de cazuri, pot reproduce unele regularităţi şi care sunt denumite denumite fenomene de masăfenomene de masă sau sau fenomene de tip colectivfenomene de tip colectiv. Aceste . Aceste fenomene sunt alcătuite din fenomene sunt alcătuite din fenomene simple – fenomene simple – fenomene care pot să fenomene care pot să apară ca rezultat al unei singure cauze, care pot fi numite şi apară ca rezultat al unei singure cauze, care pot fi numite şi identiceidentice, şi , şi fenomene tipicefenomene tipice..

Fenomenele care apar ca rezultat al mai multor cauze comune, Fenomenele care apar ca rezultat al mai multor cauze comune, în condiţii variabile, cu grade şi sensuri diferite de influenţă se numesc în condiţii variabile, cu grade şi sensuri diferite de influenţă se numesc fenomene atipicefenomene atipice..


7

Fenomenele de masă, prin definiţie se caracterizează conform unor Fenomenele de masă, prin definiţie se caracterizează conform unor particularităţi cum ar fi:particularităţi cum ar fi:

un număr mare de cazuri individuale, pentru ca esenţa lor să fie pusă în un număr mare de cazuri individuale, pentru ca esenţa lor să fie pusă în evidenţă din punct de vedere statisticevidenţă din punct de vedere statistic; ;

variabilitatea fenomenelor de masă, adică ele sunt supuse acţiunii unui variabilitatea fenomenelor de masă, adică ele sunt supuse acţiunii unui număr mare de factori de influenţă de esenţialitate şi natură diferitănumăr mare de factori de influenţă de esenţialitate şi natură diferită ;;

fenomene de tip nedeterministe, stohastice (întâmplătoare)fenomene de tip nedeterministe, stohastice (întâmplătoare);;

forma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferităforma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferită . .


“ Într-o zi gândirea statistică va fi la fel de necesară,

Documents

Transcript of “ Într-o zi gândirea statistică va fi la fel de necesară,