Post on 25-Dec-2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXIL IAR CURRICULAR
CLASA a XII -a
Protecţia mediului
PROFIL: Resurse naturale şi protecţiea mediuluiNIVEL: 3CALIFICARE: Tehnician chimist de laborator
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
1
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: Ing. Daniela STĂNESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic Lazăr Edelenu
Ploieşti
CONSULTANŢĂ:
Ing. Paula POSEA, expert curriculum, CNDIPT- MECI
Ing. Andreea CRĂCIUN, expert CNDIPT - UIP
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
1. Introducere. Competenţe specifice modulului de practică 42. Informaţii despre specificul agenţilor economici
la care se efectuează stagiul de practică 73. Modalitatea de organizare a practicii 94. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă 115. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii 126. Portofoliul de practică 497. Organizarea evaluării 50
Anexe 52Anexa 1 Convenţia cadru 52
Anexa 2 Anexa pedagogică 60
Anexa 3 Model de caiet de practică 62
Anexa 4 Indicaţii privind alcătuirea organigramei 64
Anexa 5 Acte normative care reglemantează activitatea de
Protecţie a Muncii în învăţământ 65
Anexa 6 HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate (extras) 67
Anexa 7 Fişă de observaţie – model 74
Anexa 8 Extras din articolul cu tema Impurităţile din aer produc boli mortale 76
Anexa 9 Schema bloc a unei instalaţii de epurare 77
Anexa 10 Indicaţii privind elaborarea unui proiect 78
Bibliografie 80
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
1. INTRODUCERECOMPETENŢE SPECIFICE MODULULUI DE PRACTICĂ
iclul superior al liceului, filiera tehnologică, vă oferă pregătirea complexă, sub
următoarele dimensiuni:C prin ariile curriculare (disciplinele) de cultură generală, vă asigură
competenţele (capacităţile) de cunoaştere şi sociale, care vă conferă la
absolvire mobilitatea intelectuală şi personală pentru a continua studiile în
învăţământul terţiar, universitar şi non-universitar, indiferent de profil;
prin aria curriculară „Tehnologii”, precum şi prin alte discipline din curriculum
diferenţiat şi la decizia şcolii vă asigură competenţele (capacităţile) tehnice şi
profesionale adaptate la cerinţele angajatorilor.
Calificarea „Tehnician chimist de laborator” se obţine în profilul „Resurse naturale şi protecţia mediului”. Din acest profil mai fac parte următoarele calificări:
„Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului”, „Tehnician hidro-meteorolog” şi
„Tehnician analize produse alimentare”.
Pentru obţinerea calificării „Tehnician chimist de laborator” se parcurge
următoarea rută de pregătire:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
Nivelul IV sau V de calificare
Agent economic
Nivelul IIITehnician chimist
de laborator
Nivelul III (ruta SAM)Tehnician în chimie
industrială
Şomer, absolvent 10 clase
Absolvent clasa a X-a, învăţământ obligatoriu
Nivelul II – ruta SAM (an de completare) chimie
industrială
Pregătirea în calificarea „Tehnician chimist de laborator” se realizează prin
următoarele tipuri de competenţe (capacităţi):
1. competenţe cheie, care se vor obţine prin diferite module, în funcţie de
posibilităţile de exersare şi evaluare a acestora;
2. competenţe tehnice generale şi specializate care vor fi abordate ca module de
pregătire de sine stătătoare.
Modulul 8 „Protecţia mediului” face parte din aria curriculară tehnologii –
curriculum diferenţiat, stagii de pregătire practică şi cuprinde unitatea de competenţă
16 „Protecţia mediului” din Standardul de Pregătire Profesională pentru liceu
tehnologic, nivelul 3.
După parcurgerea modului, veţi fi capabili să identificaţi sursele de poluare şi
agenţii poluanţi, să precizaţi efectele agenţilor poluanţi asupra mediului şi să
identificaţi procedurile de ameliorare a factorilor de mediu.
Pentru atingerea acestor rezultate, veţi desfăşura activităţi practice la agenţi
economici în profil sau în laboratorul şcolii. Activităţile de învăţare vor fi interactive,
iar, în urma observaţilor individuale şi a dezbaterilor în grup cu privire la sursele de
poluare din agricultură, industrie, transporturi, activităţile menajere, veţi fi capabili să
puneţi în evidenţă sursele de poluare, să evidenţiaţi efectele agenţilor şi procedurile
de ameliorare a factorilor de mediu.
Prin activităţile desfăşurate în cadrul instruirii practice, veţi fi direct implicaţi,
alături de specialişti în domeniu în activitatea efectivă, având posibilitatea de a
căpăta cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile specifice practicării profesiei.
La locul de practică, indiferent care va fi acesta (industrie, agricultură,
transporturi, activităţi menajere), veţi urmări aspectele enumerate în continuare:
Surse de poluare;
Agenţi poluanţi: fizici, chimici, biologici;
Mod de dispersie: deversări în ape, emisii în atmosferă, infiltrare în sol;
Agenţi poluanţi: stare de agregare, acţiune;
Efecte asupra omului: boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli microbiene;
Efecte globale asupra mediului: smog, ceaţă industrială, ploi acide, efect de seră,
strat de ozon, eutrofizarea mediului acvatic
Factori de mediu: apă, aer, sol;
Măsuri pentru protecţia mediului:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
- pentru apă: epurarea apelor reziduale
- pentru aer: purificarea emisiilor
- pentru sol: neutralizarea reziduurilor deversate
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI LA CARE SE EFECTUEAZĂ STAGIUL DE PRACTICĂ
ractica se desfăşoară în instituţii/unităţi economice/unităţi de cercetare care au
domeniul principal de activitate relevant pentru profilul Resurse naturale şi protecţia mediului. Instituţia care asigură practica este menţionată în continuare ca
fiind partener de practică.
PAgenţii economici pot fi: uzine de apă, staţii de epurare, fabrici de detergenţi şi
săpunuri, ateliere de fabricare a cremelor şi emulsiilor, fabrici de îngrăşăminte
chimice, fabrici de prelucrare a maselor plastice, fire şi fibre sintetice, rafinării,
societăţi comerciale de gestionare şi prelucrare a deşeurilor, laboratoare şcolare,
universitare şi institute de cercetare.
Alegerea agenţilor economici este indicat să se facă astfel încât aceştia să
asigure instruirea practică pentru toate conţinuturile modulului, care pot asigura
condiţiile necesare corespunzătoare instruirii practicantului, precum şi condiţii de
securitate şi sănătate în muncă pentru practicant.
Stagiul de instruire practică face parte din programul de pregătire profesională şi
va avea ca scop învăţarea la locul de muncă, favorizând trecerea de la şcoală la
locul de muncă. Pe toată perioada practicii comasate, veţi rămâne elevi ai unităţii de
învăţământ la care sunteţi înscrişi. Stagiul de pregătire practică nu se efectuează în
cadrul unui contract de muncă şi pe această perioadă nu puteţi pretinde un salariu
din partea partenerului de practică.
Instruirea se organizează în baza Convenției cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic, conform modelului din ANEXA 1.
Acest document este un acord încheiat între organizatorul de practică (unitatea
de învăţământ), partenerul de practică (întreprinderea, instituţia, societatea
comercială, etc la care efectuaţi instruirea practică) şi elevul practicant (practicantul)
dacă este major, tuore sau sustinător legal, în cazul elevilor minori.
Obiectivele educaționale ce urmează a fi atinse, rezultatele învăţării ce urmează
a fi obținute prin stagiul de practică, precum şi modalitățile de derulare a stagiului de
practică sunt prevăzute în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei
Convenţii cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
curriculumul, aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.
3257/19.02.2004 si 3451/09.03.2004, (conform modelului din ANEXA 2), document
anexat Convenției cadru.
Pe durata derulării stagiului de pregătire practică aveţi obligaţiile prevăzute de
Convenţia cadru la Art. 5 Responsabilităţile practicantului (ANEXA 1).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII.
obândirea capacităţilor necesare promovării modulului ,,Protecţia mediului” se va realiza pe parcursul a trei săptămâni de instruire practică, câte şase ore
pe zi, la un agent economic sau în laboratorul şcoală (total 90 ore/an). Durata
stagiului de practică este reglementată prin planurile cadru (conform OMECI nr.
3423/18.03.2009). Cele trei săptămâni de practică comasată sunt repartizate în
funcţie de specificul şi posibilităţile fiecărei şcoli.
D
La locul de practică veţi fi îndrumaţi de către un cadru didactic, responsabil cu
urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea organizatorului de
practică (unitatea şcolară la care sunteţi înscrişi), conform Art. 7. Responsabilităţile organizatorului de practică, Convenţia cadru – ANEXA 1. De asemenea,
partenerul de practică va desemna un salariat, numit tutore, care va avea ca
responsabilitate îndrumarea elevilor practicanţi , conform Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică, Convenţia cadru – ANEXA 1.
Programul de lucru va fi de 6 ore /zi în funcţie de programul partenerului de
practică, iar, pentru buna desfăşurare a activităţii, clasa va fi împărţită în grupe de
câte 12 elevi.
Conform Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică, Convenţia cadru – (ANEXA 1) aveţi obligaţia de a avea asupra voastră zilnic caietul
de practică, în care veţi consemna activitatea zilnică. De asemenea, veţi înregistra
progresiv aspectele care privesc conţinutul practicii cu care veniţi în contact pe
măsura derulării programului de practică.
Caietul de practică va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire;
- competenţe exersate;
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică;
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă.
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Caietul de practică este instrumentul care sintetizează activităţile desfăşurate
de voi la locul de practică. Toate aceste activităţi vor fi consemnate într-un mod cât
mai exact, în fiecare zi, cel puţin 1-2 pagini. Fiecare activitate va fi detaliat
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
9
prezentată, cu precizarea unor observaţii proprii asupra modului de realizare a unor
activităţi sau asupra atmosferei generale de lucru din cadrul firmei.
Caietul de practică se va finaliza cu observaţii asupra activităţii desfăşurate de
către firma la care s-a efectuat practica şi cu propuneri pentru îmbunătăţirea viitoare
a activităţii acesteia.
Un exemplu privind întocmirea şi completarea unui caiet de practică este
prezentat în ANEXA 3.
În cadrul caietului de practică, activităţile vor fi consemnate zilnic şi pe ore,
conform programului de lucru stabilit de către persoana îndrumătoare desemnată de
către conducerea firmei. Abaterile de la programul zilnic vor fi consemnate la
„observaţii” şi explicate.
Caietul de practică poate fi înlocuit cu jurnalul de practică. Un model de Jurnal
de practică este prezentat la capitolul Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii, pag. 12.
Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, veţi prezenta
caietul/jurnalul de practică tutorelui sau cadrului didactic îndrumător.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII POTRIVIT MODULULUI
Pe durata stagiului de practică aveţi obligaţia de a cunoaşte şi respecta
Regulamentul de Ordine Interioară al partenerului de practică. În cazul
nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii îşi rezervă dreptul de a
anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat
directorul unităţii de învăţământ la care sunteţi înscrişi ( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din
Codul muncii).
De asemenea, aveţi obligaţia să vă însuşiţi normele de securitate şi sănătate în
muncă înainte de începerea stagiului de practică.
Pentru a verifica în ce măsură cunoaşteţi Normele de Securitate şi Sănătate în
Muncă şi Regulamentul de Ordine Interioară al partenerului de practică, rezolvaţi
Activităţile 1, 2 şi 3.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
Protejează-te tu însuţi!Faci parte din generaţia care va lucra în Uniunea Europeană unde securitatea şi
sănătatea în muncă constituie un criteriu de profesionalism. Prin urmare, ai mai
multe şanse în viaţă, dacă:
Ştii cât mai multe despre actele normative care reglementează activitatea de
securitate şi sănătate în muncă (ANEXA 5) Îţi însuşeşti şi respecţi responsabilităţile privind protecţia muncii;
Pui întrebări legate de securitatea în muncă;
Participi activ la instructajul de securitate şi sănătate în muncă;
Respecţi procedurile corecte de lucru şi instrucţiunile de protecţie a muncii.
5. INSTRUMENTE DE LUCRU NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
n educaţia şi formarea profesională, dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor
practice oferă cadrul pentru activitatea de învăţare şi reprezintă o modalitate de a
facilita trecerea de la şcoală la locul de muncă.
ÎAcest auxiliar conţine activităţi care au rolul de a vă ajuta să exersaţi abilităţile
cheie şi cele tehnice generale, dar, mai ales, să dobândiţi competenţele tehnice
specializate. Metodele: activă (a învăţa prin a face) şi interactivă (de grup), propuse în
material vă oferă posibilitatea de a valorifica oportunităţile oferite de instruirea
practică la agentul economic, de vă a exersa capacitatea de decizie, iniţiativă şi
cooperare în cadrul unei echipe pentru atingerea unui ţel comun, dar şi de
competiţie, pregătindu-vă pentru activitatea profesională viitoare.
Activităţile propuse vă stimuleză în utilizatea tehnicii IT, atât pentru rezolvarea
unor exerciţii (fişe de lucru, fişe tehnologice etc), cât şi în documentarea pentru
realizarea de studii de caz şi proiecte.
Auxiliarul cuprinde, pe lângă fişe de lucru şi fişe tehnologice, şi instrumente
de lucru mai complexe, cum ar fi: fişe de observaţie, studii de caz, proiecte, jurnal de
practică, portofoliu.
Fişa de observare: Metoda observării directe necesită un instrument de
lucru de tip fişă care conţine activităţile pe care trebuie să le realizeze elevul pe
parcursul unei secvenţe de instruire practică bine definită. Cu ajutorul unei fişe de
observaţie se poate urmări dacă elevul cunoaşte şi aplică corect etapele procesului
analizat şi manifestă un comportament adecvat într-o situaţie de muncă obişnuită.
Este foarte probabil ca prin observare directă să nu se poată pune în evidenţă modul
de reacţie şi de manifestare în situaţii excepţionale sau în condiţii de mediu diferite.
Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma
unui text, a unei imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală.
Apoi aceasta este urmată de o serie de instrucţiuni care vă determină, ca observator
detaşat al evenimentelor, să analizaţi situaţia, să trageţi concluzii şi să luaţi decizii
sau să sugeraţi modalitatea de acţiune.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
Proiectul oferă posibilitatea adunării de informaţii despre tema propusă din
diferite surse, urmată de selectarea, prelucrarea şi organizarea informaţiilor culese.
Profesorului îi revine rolul de a planifica, organiza şi monitoriza activitatea.
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea
de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev, care
înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o
gamă de situaţii. Dacă este structurat adecvat, un jurnal poate oferi o modalitate
utilă de evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să
aibă instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să ofere îndrumări privind modul
în care trebuie înregistrate informaţiile esenţiale. La locul de muncă, lucrătorii pot
ţine un jurnal pentru a monitoriza şi verifica operarea unui echipament specific sau
pentru a ţine evidenţa proceselor. Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea,
analizate de evaluator.
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin probe scrise, verificări
orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observare sistematică a
comportamentului etc. sau prin activităţi extracurriculare. Reprezintă "cartea de
vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp. Structura sau
elementele portofoliului sunt, în general, definite de profesor. Aveţi însă libertatea de
a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideraţi necesare sau care vă
reprezintă cel mai bine.
În continuare sunt prezentate câteva exemple de instrumente de lucru
necesare în timpul stagiului de pregătire practică la agentul economic, fără a avea
pretenţia de a acoperi întregul conţinut tematic al modulului.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 1: Studiu de cazObiectivul activităţii: Prin rezolvarea cerinţelor acestei fişe vă veţi familiariza cu semnificaţia indicatoarelor privind securitatea şi sănătatea în muncă şi veţi cunoaşte măsurile pe care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele menţionate.Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 30 minuteSe recomandă lucrul în echipe de 2 - 4 persoane
Sarcini de lucru:
1. Analizaţi cu atenţie următoarele indicatoare şi prezentaţi semnificaţia fiecăruia.
2. Identificaţi la agentul economic aceste indicatoare şi specificaţi locul unde sunt
montate.
3. Întocmiţi un album cu indicatoarele prezente la locul de practică, prezentând
semnificaţia fiecărui indicator.
4. Indicaţi ce spaţii ar mai trebui semnalizate şi cu ce fel de indicatoare.
5. Clasificaţi indicatoarele identificate la locul de practică conform ANEXEI 6.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
P M
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
11 12 13 14
Atenţie ! Pentru rezolvarea cerinţelor acestui studiu de caz utilizati catalogul cu
indicatoate de la ANEXA 6.
Observaţii ale cadrului didactic îndrumător de practică sau ale tutorelui .............................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 2 : Studiu de cazObiectivul activităţii: Prin rezolvarea cerinţelor acestei fişe vă veţi familiariza cu
indicatoarele privind prevenirea şi stingerea incendiilor şi veţi cunoaşte măsurile pe
care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele
menţionate
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 15 minuteSe recomandă lucrul în echipe de 2 persoane
Sarcini de lucru:1. Observaţi cu atenţie următoarul
indicator şi precizaţi semnificaţia.
2. Specificaţi situaţia de urgenţă ce este
semnalizată de acest indicator.
3. Analizând acest indicator, explicaţi cum
trebuie să acţionaţi în caz de incendiu.
4. Încadraţi acest indicator în categoriile
specificate la ANEXA 65. Descrieţi evenimentele de muncă
(accidente în timpul muncii, boli
profesionale sau un incidente
periculoase fără victime) posibile la locul
de practică. Solicitaţi tutorelui informaţii
despre astfel de evenimente petrecute de-a lungul timpului şi realizaţi studii de
caz bazându-vă pe aceste informaţii. Studiul de caz trebuie să conţină: descrierea
evenimentului, măsurile care au fost luate, concluzii.
Observaţii ale cadrului didactic îndrumător de practică sau ale tutorelui .............................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
P M
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 3: Fişă de lucru la începutul practiciiObiectivul activităţii: Prin rezolvarea cerinţelor acestei fişe vă veţi familiariza cu
indicatoarele privind securitatea şi sănătatea în muncă şi veţi cunoaşte măsurile pe
care trebuie să le luaţi atunci când veţi întâlni la locul de practică indicatoarele
menţionate
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 30 minute
Se recomandă lucrul în echipe de 2 - 4 persoane
Sarcini de lucru:
1. Completaţi împreună cu colegii din echipă tabelul de mai jos ce face referire
la semnalizarea vizuală ca mijloc de prevenire a accidentelor de muncă.
2. Comparaţi răspunsurile voastre cu cele oferite de profesor .
3. Realizaţi o autoevaluare a activităţii prin acordarea unei note sau calificativ
(foarte bine, bine, suficient, insuficient).
Atenţie ! Pentru rezolvarea acestei sarcini consultaţi ANEXA 6. EXTRAS - HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
P M
Forma geometrică
Culoarea pictogramei
Culoarea de fond
Caracteristicile marginii
Semnificaţia sau scop
Indicaţii
rotundă
Margine şi bandă
diagonală roşie
Galben Avertizare
Verde Uşi, ieşiri, căi
de acces,
echipamente,
posturi,
încăperiAlbă Albastru
Dreptun-
ghiulară
sau
pătrată
Observaţii ale cadrului didactic îndrumător de practică sau ale tutorelui.............................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 4: Fişă de lucru la începutul practiciiObiectivul activităţii: Cunoaşterea agentului economic în care vă desfăşuraţi
activitatea
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 30 minute
Se recomandă lucrul în echipe de 2 - 4 persoane
Cerinţe:1. Prezentaţi agentul economic la care vă desfăşuraţi instruirea practică
(denumirea agentului economic/instituţiei, locaţia, principalele coordonate ale
activităţii ale societăţii - obiect de activitate, număr de angajaţi, dotări,
performanţe).
2. Realizaţi un scurt istoric al firmei utilizând cuvintele / noţiunile cheie
următoare: anul, fondator, produse, materii prime, locaţie, număr de angajaţi,
activitate, clienţi, dezvoltare.
3. Realizaţi organigrama firmei/departamentului la care vă desfăşuraţi activitatea
practică (utilizând şablonul sablon.cab). Pentru lamuriri consultaţi exemplul
ilustrat în ANEXA 4.
4. Descrieţi departamentul la care vă desfăşuraţi activitatea practică (condiţii
ergonomice).
Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii, solicitaţi ajutorul tutorelui desemnat
de partenerul de practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de
învăţământ.
Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică sau tutorelui de
practică ....................................
......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
P M
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 5: Jurnal de practicăObiectivul activităţii: Înregistrarea activităţilor şi sarcinilor îndeplinite pe parcursul
perioadei de practică
Timp de lucru: Toată perioada de desfăşurare a practiciiLucraţi individual !
Exemplu:
Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:
În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?
2. Ce lucruri noi aţi învăţat?
3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
P M
4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 6: Fişă de observareObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi factorii poluanţi din
instalaţia la care efectuaţi stagiul de instruire practică şi procedurile de ameliorare a
factorilor de mediu
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: Toată perioada desfăşurării instruirii practice
Sarcina de lucru: În timpul practicii comasate la agentul economic (de exemplu la o rafinărie, o
fabrică de detergenţi şi săpunuri, de îngrăşăminte chimice, de prelucrare a maselor
plastice sau de obţinere de fire şi fibre sintetice, o societate comercială de gestionare
şi prelucrare a deşeurilor etc.), urmăriţi procesul tehnologic al instalaţiei la care aţi
fost repartizaţi.
Identificati sursele de poluare din instalaţia respectivă.
Alcătuiţi o fişă de observaţie care să cuprindă următoarele puncte.
Lucraţi în grupuri de 3-4 membri, fiecare având o anumită responsabilitate. Dacă nu sunteţi lamuriţi privind realizarea sarcinii de lucru, consultaţi modelul prezentat în ANEXA 7.
I. Surse de poluare identificate în instalaţie
Sursa de poluare
Poluantul Modul de dispersie
Factorii de dispersie
Modul de acţiune al facorului
II. Influenţa poluanţilor asupra mediuluiPoluantul Influenţa asupra mediului din
imediata apropiere a surseiInfluenţa asupra mediului din zonele apropiate sursei
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
P M
III.Metode de reducere a emisiei poluante sau efectului emisiei poluante la sursă
Metoda Descrierea metodei Efectul1.2.
IV. Schema tehnologicăPe schema instalaţiei respective marcaţi utilajele care emit agenţi poluanţi, cu diferite
culori.
Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de
partenerul de practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de
învăţământ.
Fişa de observaţie se completează în timpul practicii comasate la agentul economic
şi se ataşează la portofoliu.
Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică sau tutorelui de
practică ...............................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 7: Fişă de observare a fluxului tehnologic al instalaţiei de epurare a apei uzateObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi una din procedurile de
ameliorare a factorilor de mediu: epurarea apelor reziduale
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: Toată perioada desfăşurării instruirii practice
Sarcina de lucru: În timpul practicii comasate la o staţie de epurare, urmăriţi fluxul instalaţiei şi
completaţi fişa de observaţie de mai jos.Lucraţi în echipe de 3-4 membri, fiecare având o anumită responsabilitate.
Procedeul
de
epurare
Scopul
epurării
Valorile indicatorilor
de calitate a apei
uzate
Valorile
indicatorilor de
calitate a apei
epurate
Concluzii privind
încadrarea
indicatorilor de
calitate în limitele
admise
Utilajele/
instalaţii
importante
Rolul
utilajelor/
instalaţiilor
Pornirea
utilajelor/
instalaţiilor
Funcţionarea
utilajelor/
instalaţiilor
Oprirea
utilajelor/
instalaţiilor
Disfuncţionalităţi
apărute/implicaţi
i
Atenţie: În derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de partenerul de
practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ. Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic24
P M
Fişa de observaţie se completează în timpul practicii comasate la agentul economic
şi se ataşează la portofoliu.
Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică:............................................................................................................................................. ...................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 8: Fişă de observare a indicatorilor de mediu pentru o zonă din oraşul/comuna/satul în care locuiţi.Obiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi sursele de poluare,
factorii de mediu afectaţi şi măsurile ce pot fi luate pe teritoriul locatităţii în care locuiţi
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: Toată perioada desfăşurării instruirii practice
Sarcina de lucru: În timpul practicii comasate urmăriţi indicatorii de mediu din oraşul, comuna sau
satul în care locuiţi. Notaţi valorile indicatorilor şi completaţi tabelul de mai jos.
Observaţiile pot fi făcute individual sau în echipe de 2-3 elevi.
1. Calitatea apei potabileAnalizaţi în laboratorul şcolii probe de apă prelevate din sursele analizate
Tipul sursei de apă potabilă
Numărul de zile în care
apa are conţinut de
bacterii peste limitele admise
Numărul de zile în care apa are
unul din indicatorii de
calitate necorespunzăto
r
Factorii poluanţi
identificaţi
Concluzii (influenţa
calităţii apei asupra
sănătăţii locuitorilor)
2. Existenţa spaţiilor verzi
Metri pătraţi de spaţii verzi pe cap
de locuitor
Comparaţie cu situaţia din anumite oraşe din Europa
cu un număr apropiat de locuitori
Aspectul vegetaţiei (copaci cu frunze uscate, vegetaţia
prăfuită, îngălbenită,
afectată de boli etc)
Măsuri/preocupări ale
autorităţilor locate pentru creşterea
suprafeţei spaţiilor verzi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
P M
3. Deşeuri solide
Modul de colectare a deşeurilor
Existenţa unei gropi de gunoi
amenajate conform normelor
europene
Spaţii în care deşeurile sunt
depzitate necorespunzător/ implicaţii asupra
mediului
Măsuri / preocupări pentru creşterea cantităţii
de deşeuri reciclate
Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul profesorului/maistrului
desemnat de unitatea de învăţământ.
Fişa de observare se completează în timpul practicii comasate în laboratorul
tehnologic al şcolii şi se ataşează la portofoliu
Observaţiile profesorului îndrumător de practică, tutorelui de practică….......................
.......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
27
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 9: Studiu de cazObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi una dintre formele
de poluare a atmosferei, efectele şi măsurile care pot fi luate pentru diminuarea
efectelor poluării.
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: Pe parcursul a 2 zile de practică
Lucraţi în echipe de 3 – 4 elevi
Citiţi cu atenţie articolul de presă din ANEXA 8 şi realizaţi un studiu care să aducă în
discuţie următoarele cerinţe.
Cerinţe: 1. Indicaţi provenienţa particulelor ultrafine existente în atmosferă
2. Indicaţi efectele suspensiilor solide şi aerosolilor asupra mediului sănătăţii omului
3. Explicaţi condiţiile care favorizează formarea şi stabilitatea acestor sisteme
disperse
4. Efectuaţi o analiză a atmosferei într-o zonă circulată din oraşul vostru şi precizaţi
nivelul poluării cu particule fine
5. Realizaţi o colecţie de fotografii din zona respectivă care demonstrează existenţa
şi efectele acestui tip de poluare asupra mediului
6. Identificaţi măsurile care pot fi luate pentru reducerea poluării atmosferice
7. Prezentaţi în PowerPoint rezultatele acestui studiu
Atenţie: Solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de partenerul de practică sau a
profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ.
Studiul se ataşează la portofoliu.
Realizaţi studii de caz şi pe baza altor articole selectate din presa locală.Observaţiile maistrului sau tutorelui de practică: .................................................
..............................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
P M
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 10: Fişă de lucru la începutul practiciiObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi agenţii poluanţi
existenţi la locul de practică şi să descrieţi efectele lor asupra mediului şi organismului
uman.
Timp de lucru: 30 minute
Lucraţi individual !
Pentru a rezolva cerinţele acestei fişe actionaţi Fisa de lucru.doc (ctrl + clic pentru a deschide link-ul).
Tema de lucru a elevului
Titlul unităţii Surse de poluare. Efecte asupra omului şi mediului.Competenţa 16.1 Identifică surse de poluare şi agenţi poluanţi
16.2 Precizează electe ale agenţilor poluanţi asupra mediului
Numele elevului
Clasa Data Feedback
Rezolvaţi cerinţele de mai jos.
După ce aţi răspuns la toate cerinţele, tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
29
P M
Selectaţi din casetele cu liste derulante de mai jos, categoria care corespunde definiţiei.
Definiţie Categorie
Conţine particule solide dispersate în
atmosferă, având stabilitate diferită în aer
în funcţie de greutate
Selectează raspunsul
Rezultă din diverse procese de fabricaţie,
constituind cea mai masivă şi nocivă
categorie de poluare.
Selectează raspunsul
Cea mai favorabilă condiţie
meteorologică pentru poluarea aerului,
pentru că poluanţii se acumulează în
vecinătatea locului de eliminare
Selectează raspunsul
Fenomen meteorologic care în zonele
poluate se formează frecvent, deoarece
vaporii condensează uşor pe particulele
solide aflate în suspensie.
Selectează raspunsul
Reprezintă apa de suprafaţă, curgătoare
sau stătătoare, care colectează apele
reziduale industriale sau menajere.
Selectează raspunsul
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
30
Cerinţa 1
Indicaţi opţiunile din listele derulante de mai jos, clasificând poluanţii funcţie de acţiunea specifică asupra organismului
Iritanţi Asfixianţi Cancerigeni Alergizanţi Poluantul
Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul
Coloranţi sintetici
Hidrogen sulfurat
Fulgi
Substanţe
radioactive
Monoxid de carbon
Puf
Hidrocarburi
aromatice
Cianuri
Tutun
Amoniac
Nichel
Vapori de acid
clorhidric
Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul
Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul
Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul Alege poluantul
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
Cerinţa 2
Cerinţa 3
Utilizaţi casetele cu liste derulante pentru a completa afirmaţiile de mai josCoşurile industriale trebuie să fie Alege cuvântul mai înalte decât clădirile din jur sau
formele de relief din apropiere, astfel încât să se evite Alege cuvântul la coş. Vitezele
de ieşire a gazelor la coş trebuie să fie mai mari de Alege cuvântul, astfel ca jetul de
gaz să scape de zona proprie de Alege cuvântula coşului.
Gazele de eşapament constituie una din sursele de poluare a atmosferei cu Alege
cuvântul. Prin utilizarea Alege cuvântul drept carburant, cantitatea de monoxid de
carbon este Alege cuvântuldecat la utilizarea motorinei. În ultimul deceniu, s-a impus
folosirea Alege cuvântul care se plasează în sistemul de evacuare a gazelor.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 11: Fişă de lucru pe parcursul practiciiObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să identificaţi utilajele existente
la locul de practică şi să definiţi rolul lor în instalaţie
Timp de lucru: 30 minute
Pentru a rezolva cerinţele acestei actionaţi Fisa de lucru 1.doc (ctrl + clic pentru a deschide link-ul).
Tema de lucru a elevului: Proceduri de ameliorare a factorilor de mediuTitlul unităţii Epurarea apei. Purificarea emisiilor.Competenţa 16.3 Identifică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu
Numele elevului
Clasa Data
Feedback
Lucraţi individual. Rezolvaţi cerinţele de mai jos.
După ce aţi răspuns la toate cerinţele, tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.
Utilajele de mai jos fac parte din instalaţiile de purificare a aerului sau de epurare a
apei. Recunoaşteţi utilajele şi completaţi rubricile tabelului cu denumirea utilajului şi
identificarea părţilor componente mai importante
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
33
Cerinţa 1
P M
Nr. crt Reprezentare utilaj Denumire utilaj Părţi componente
1.Selectează răspunsul
1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul6. Selecteazărăspunsul
2.Selectează răspunsul
1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul
3.Selectează răspunsul
1. Selectează răspunsul2. Selectează răspunsul3. Selectează răspunsul4. Selectează răspunsul5. Selectează răspunsul6. Selectează răspunsul7. Selectează răspunsul8. Selectează răspunsul9. Selectează răspunsul
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
4.Selectează răspunsul
1. Selecteazărăspunsul
2. Selecteazărăspunsul
3. Selecteazărăspunsul
4. Selecteazărăspunsul
5. Selecteazărăspunsul
5.Selectează răspunsul
1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul6. Selecteazărăspunsul7. Selecteazărăspunsul
6.Selectează răspunsul
1. Selecteazărăspunsul2. Selecteazărăspunsul3. Selecteazărăspunsul4. Selecteazărăspunsul5. Selecteazărăspunsul6. Selecteazărăspunsul
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
7.Selectează răspunsul
1. Selecteazărăspunsul
2. Selecteazărăspunsul
3. Selecteazărăspunsul
Clasificaţi utilajele de mai jos în funcţie de utilizări:
Epurarea apei Prelucrarea nămolului
Purificarea aerului
Utilajul
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulSeparator
inerţial
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulCiclon
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulDecantor
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulFiltru nuce
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulFiltru presă
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulSeparator cu
talere
Alege utilajul Alege utilajul Alege utilajulHidrociclon
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
Cerinţa 2
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 12: Fişă tehnologică
Obiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi etapele procesului
tehnologic de epurare a apelor reziduale şi scopul fiecărei etape.
Numele şi prenumele elevului: Data:
Lucraţi individual ! Timp de lucru: 30 minuteCăsuţele din stânga reprezintă etapele generale de tratare a apelor reziduale şi
poluanţii eliminaţi. Plasaţi-le pe diagramă (clic + se trage căsuţa la locul
corespunzător) pentru a indica succesiunea corectă sau poluanţii eliminaţi în fiecare
etapă.
Etapele de tratare a apelor uzate Poluanţii eliminaţi
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
37
Etapa biologică
Fosfor, fenoli, aromatice
Treapta mecanică
Treapta fizico-chimică
Suspensii fine, hidrocarburi în
emulsie
Poluanţi dizolvaţi şi biodegradabili
Impurităţi solide cu dimensiuni mari
Nisip, argile, hidrocarburi libere
Predezuleiere
Etapa terţiară
P M
Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul profesorului/maistrului
desemnat de unitatea de învăţământ sau consultaţi bibliografia.
Fişa de observare se completează în timpul practicii comasate în laboratorul
tehnologic al şcolii şi se ataşează la portofoliu
După ce aţi răspuns la toate cerinţele fişei, tipăriţi documentul şi înmânaţi-l profesorului.
Observaţiile profesorului responsabil cu instruirea practică: ......................
.......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
38
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 13: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificaţi una din procedurile de
ameliorare a factorilor de mediu: epurarea apelor reziduale
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 50 minute
Schema unei instalaţii de epurare a apei uzate din industria de prelucrare a petrolului
este ilustrată în Figura 1 .
Figura 1 Instalaţia de epurare a apei uzate din industria de prelucrare a petrolului
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
39
P M
Sarcinile de lucru:1. Realizaţi o schemă bloc a instalaţiei din Figura 12. Realizaţi o schemă bloc a instalalaţiei de epurare a apei de la locul de practică
(sau a unei instalaţii pe care aţi vizitat-o).
3. Comparaţi cu instalaţia din Figura 1 şi indicaţi motivele pentru care apar
diferenţe.
4. Identificaţi la locul de practică utilajele specifice fiecărei etape de epurare a apei
uzate şi specificaţi care este rolul acestora în instalaţie.
5. Realizaţi un album de poze cu utilaje specifice. (Atenţie ! Verificaţi înainte dacă
aveţi voie să fotografiaţi !).
Lucraţi în grupuri de 3 - 4 membri, fiecare având o anumită responsabilitate.
Dacă nu sunteţi lamuriţi privind realizarea sarcinii de lucru, consultaţi modelul
prezentat în ANEXA 9Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de
partenerul de practică sau a profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ.
Fişa se ataşează la portofoliu.
Observaţiile profesorului/maistrului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:
.......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
40
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 14: Fişă tehnologicăObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificati utilajele care fac parte
din instalaţia de epurare a apei
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 30 minute
Se recomandă lucrul în echipe de 2 persoane
Sarcinile de lucru:Utilajul din imagine Figura 2 se foloseşte în tratarea apei uzate.
1. Denumiţi utilajul
2. Identificaţi la locul de practică utilajul din imagine (sau unul cu acelaşi rol) şi
indicaţi etapa de epurare în care este utilizat şi rolul acestui utilaj.
3. Indicaţi părţile componente ale utilajului din imagine
4. Redactaţi o fişă cu instrucţiuni de lucru (exploatarea şi întreţinerea utilajului)
Figura 2
Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul tutorelui desemnat de partenerul de practică sau al profesorului/maistrului desemnat de unitatea de învăţământ.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
41
P M
Fişa se ataşează la portofoliu.
Observaţiile profesorului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:
.......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
42
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 15: Fişă de lucruObiectivul activităţii: Această activitate vă ajută să identificati efectele agenţilor
poluanţi asupra mediului (efectul de seră)
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: 20 minute
Se recomandă lucrul în echipe de 3-4 elevi.
Sarcini de lucru:
A. Realizaţi o digramă tip ,,ciorchine" având ca temă Efectul de seră. Scrieţi
tot ce vă trece prin minte despre această temă, realizând conexiuni între ideile ce par
a fi conectate. Nu vă opriţi decât atunci când vi se epuizează ideile sau timpul pus la
dispoziţie.
Puteţi să porniţi de la exemplul din Figura 3.
Timp de lucru: 20 minute
Activitatea poate fi organizată sub forma unui concurs între echipe. Echipa care realizează numărul cel mai mare de conexiuni corecte este câştigătoare.Solicitaţi ajutorul profesorului pentru a verifica corectitudinea noţiunilor înscrise în
diagramă.
B. Alegeţi una din ramurile ciorchinelui şi compuneţi un eseu de o jumătate de
pagină cu tema Efectul de seră, utilizând cuvintele care alcătuiesc ramura aleasă.
Pentru derularea activităţii, consultaţi bibliografia recomandată.
Timp de lucru: 20 minute
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
43
P M
Figura 3
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
44
Gaze cu efect de seră
CO2
CH4
Efectul de seră
Gaze eşapament
Arderecombustibili
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 16: Studiu de cazObiectivul activităţii: Această activitate vă va ajuta să înţelegeţi că încălzirea globală
poate fi diminuată sau amânată dacă fiecare dintre noi va avea un comportament
responsabil în fiecare zi.Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: Pe parcursul unei zile de practică
Lucraţi în echipe de 3-4 elevi.
Sarcinile de lucru:Vizionaţi filmul energyspot_en.wmv şi analizaţi compotamentul eroilor acestui spot
animat.
A. Efectuaţi un studiu de caz cu tema Efectul de seră şi încălzirea globală care să
aducă în discuţie următoarele aspecte:
1. Activităţile casnice care contribuie la încălzirea globală
2. Efectele încălzirii globale
3. Măsurile care pot fi luate pentru a diminua încălzirea globală
B. Extindeţi acest studiu asupra altor aspecte semnificative pentru tema propusă şi
realizaţi o colecţie de fotografii sau filmuleţe care să ilustreze aspectele puse în
discuţie.
C.Prezentaţi în PowerPoint rezultatele acestui studiu
Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi ajutorul profesorului/maistrului
desemnat de unitatea de învăţământ.
Studiul se ataşează la portofoliu.
Observaţiile profesorului/maistrului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:
.......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
45
P M
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 17: ProiectObiectivul activităţii: Prin realizarea sarcinilor acestei activităţi veţi fi capabili să
identificaţi la locul de practică sursele de poluare, efectele acestora şi procedurile de
ameliorare a factorilor de mediu poluaţi
Numele şi prenumele elevului: Data:
Timp de lucru: Pe toată perioada de practică
Lucraţi în echipe de 2 – 3 elevi !
Proiectul va fi realizat pe parcursul celor trei săptămâni de practică comasată.
Dacă nu sunteţi lămuriţi asupra formei şi conţinutului unui proiect, consultaţi ANEXA 10.
Sarcinile de lucru:A. Identificaţi la locul de practică utilaje care produc poluare (exemplu: pompe,
cuptoare etc.).
B. Alegeţi tema proiectului (exemplu Poluarea cu compuşi organici volatili la rampa
automată de încărcare cu produse petroliere, Poluarea cu gaze de ardere la
cuptoare, Efectele asupra mediului a pierderilor de abur sub presiune la neetanşeităţi
etc.)
Elaboraţi proiectul care să cuprindă următoarele aspecte:
1. Cauza care determină aparitia poluării (exemplu neetanseităţi la pompe,
utilizatea unui combustibil poluant, neetanşeităţi ale unor utilaje etc.)
2. Efectele poluării (poluarea solului cu produs petrolier, poluarea atmosferei cu
gaze cu efect de seră sau care produc ploi acide, poluarea apei etc).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
46
P M
3. Modalitatea de îndepărtare a cauzelor care produc poluarea (exemplu,
remedierea defecţiunilor utilajelor, exploatarea corectă a utilajului, îmbunătăţiri
tehnice etc.)
4. Modaliatatea de remediere a efectelor poluării ( exemplu aplicarea de
tratamente pentru îndepărtarea poluanţilor, epurarea apelor uzate înainte de a
fi evacuate în emisar etc.)
5. Realizaţi o colecţie de fotografii sau filmuleţe care să ilustreze utilajele
poluante puse în discuţie şi efectele poluării (Atenţie ! Verificaţi inainte dacă
aveţi voie să filmaţi sau să fotografiaţi !).
6. Prezentaţi în PowerPoint proiectul la evaluarea finală
Atenţie: Pentru sprijin în derularea activităţii, solicitaţi ajutorul tutorelui desemnat
de partenerul de practică sau a profesorului/maistrului desemnat de unitatea de
învăţământ sau consultaţi bibliografia recomandată.
Proiectul se ataşează la portofoliu.
Observaţiile profesorului/maistrului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:
.......................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
47
PROTECŢIA MEDIULUI
ACTIVITATEA 18: ProiectObiectivul activităţii: Prin realizarea sarcinilor acestei activităţi veţi fi capabili să
identificaţi în localitatea voastră sursele de poluare, efectele acestora şi procedurile
de ameliorare a factorilor de mediu poluaţi
Numele şi prenumele elevului: Data:
Lucraţi în echipe de 2 – 3 elevi.
Proiectul va fi realizat pe parcursul celor trei săptămâni de practică comasată, dacă
stagiul de pregătire practică se realizează în laboratorul tehnologic al şcolii.
Sarcina de lucru:Întocmiţi Inventarul de mediu pentru oraşul/zona/comuna în care locuiţi, dezvoltând
aspectele prezentate mai jos:
1. Identificarea poluanţilor
2. Efectele poluării mediului
3. Harta poluării zonei cu marcarea punctelor de poluare
4. Locuitorii care sunt afectaţi de poluare şi efectele asupra sănătăţii
5. Dacă există preocupări ale autorităţilor locale/locuitorilor pentru protejarea
mediului
6. Cum consideraţi că se poate rezolva problema de mediu pusă în discuţie
7. Realizaţi o colecţie de fotografii sau filmuleţe care să probelemele de mediu
puse în discuţie şi efectele poluării.
8. Prezentaţi în PowerPoint proiectul
Atenţie: Pentru derularea activităţii, solicitaţi sprijinul profesorului/maistrului
desemnat de unitatea de învăţământ.
Fişa se ataşează la portofoliu.
Observaţiile profesorului/maistrului responsabil cu instruirea practică sau tutorelui:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
48
P M
6. PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
ortofoliul face parte din categoria metodelor şi instrumentelor alternative de
evaluare, fiind numit şi ,,cartea de vizită a elevului”. PÎn perioada de defăşurare a practicii comasate veţi alcătui un portofoliu care
va conţine materiale obligatorii şi opţionale, selectate de voi şi / sau de către profesor
/tutore şi care reflectă participarea voastră la derularea şi soluţionarea temei date.
Portofoliul cuprinde o selecţie dintre cele mai bune lucrări sau realizări personale
care vă reprezintă, care pun în evidentă progresele înregistrate şi permit aprecierea
aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.
Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru a vă autoevalua, de a vă
descoperi gradul de realizare a competenţelor şi eventualele greşeli. Portofoliul este
un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea.
Conţinutul unui portofoliu poate fi următorul:
1. Lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări, fişe etc. şi
numărul paginii la care se găseşte);
2. Argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este
importantă fiecare lucrare, cum se articulează între ele într-o viziune de
ansamblu cu privire la subiectul respectiv;
3. Lucrările pe care le efectuaţi individual sau în grup: caietul/jurnalul de practică,
fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe tehnologice, studii de caz,
proiecte/miniproiecte şi experimente, rapoarte scrise de realizare a proiectelor,
fişe individuale de studiu, chestionare de aptitudini, stiluri de învăţare,
înregistrări video, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de voi,
observaţii şi reflecţii proprii asupra a ceea ce lucraţi, alte materiale care reflectă
participarea voastră sau a grupului din care faceţi parte la derularea şi
soluţionarea temei date.
4. Comentarii suplimentare şi evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învăţare
şi / sau ale altor parţi interesate ( ex. Părinţi).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
49
7. ORGANIZAREA EVALUĂRII
valuarea îşi propune să stabilească măsura în care v-aţi dobândit competenţele
specifice impuse de Standardul de Pregătire Profesională în perioada de
instruire practică şi, în acelaşi timp, să urmărească traiectoria de formare
profesională a fiecăruia dintre voi.
ESe evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată.În timpul derulării stagiului de practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării instruirii practice vă vor evalua pe baza unei fişe
de observaţie/evaluare (evaluare formativă). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire
a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare în
activitatea partenerului de practică (disciplină, punctualitate, responsabilitate în
rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al
întreprinderii/instituţiei publice etc.). Acest tip de evaluare nu are ca scop realizarea
unui clasament în raport cu colegii, ci vizează în principal compararea rezultatelor
obţinute la un moment dat cu finalităţile propuse, indentificarea dificultăţilor
întâmpinate şi a modalităţilor de a depăşi aceste dificultăţi.
Evaluarea sumativă este o apreciere care încheie perioada de învătare,
respectiv cele trei săptămâni de practică comasată.
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu
cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică,
evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza a unei
probe orale/interviu şi a unei probe practice.
Interviul constă fie în susţinerea unui proiect realizat pe perioada practicii
comasate, fie în sustinerea unei fişe pe care o puteţi alege voi din portofoliu sau va fi
impusă de către profesor.
Proba practică constă în efectuarea unei lucrări (analiză de laborator,
exploatarea unui utilaj la locul de practică, determinarea unor caracteristici de
funcţionare a utilajului etc).
La calculul punctajului se ţine cont de gradul de realizare a competenţelor
tehnice specializate, chiar dacă la susţinerea şi realizarea lucrării se va face uz şi de
unele competenţe pentru abilităţi cheie (comunicare, utilizarea calculatorului şi Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic50
prelucrarea datelor, gândire critică şi rezolvare de probleme etc) sau competenţe
tehnice generale (igiena şi securitatea muncii, planificarea şi organizarea producţiei).
Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul
didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică, iar nota la evaluarea
finală va reprezenta cel mult 1/3 din media finală la modul (2/3 din medie vor
reprezenta note obţinute pe parcursul desfăşurării practicii – evaluare formativă).
PREGĂTIŢI EVALUAREA FINALĂ !recitiţi materialul studiat în timpul practicii (activitatea zilnică de practică, tema
aleasă pentru proiect, activităţile desfăşurate în cadrul firmei etc.) o singură dată,
opriţi-vă asupra esenţialului şi reţineţi-l bine;
alcătuiţi-vă o schemă în care să fie cuprinse ideile şi problemele esenţiale
studiate, legăturile dintre ele şi alte conexiuni pe care le puteţi face;
încercaţi să reconstituiţi din memorie, pe o altă foaie de hârtie, schema alcătuită
anterior;
alcătuiţi-vă întrebări pe care le puteţi primi din partea cadrului didactic examinator
scriind pe bucăţi mici de hârtie toate problemele, ideile, subiectele studiate,
amestecaţi-le şi puneţi-le întoarse pe dos întocmai ca la examene;
trageţi un bilet, răspundeţi la el la fel ca la examen astfel: mai întâi trebuie să vă
aduceţi aminte esenţialul, ideile fundamentale, datele importante, faptele de bază,
esenţa subiectului etc., după care scrieţi legăturile logice dintre problemele
esenţiale; reamintiţi-vă unele amănunte semnificative, apoi le stabiliţi locul în
structura de idei; combinaţi şi recombinaţi elementele de fond ale structurii
stabilind idei noi şi concluzii ce se impun. Toate acestea se scriu în propoziţii
scurte şi clare, fără să vă pierdeţi în amănunte (dacă vă sunt solicitate în mod
special, atunci le veţi enumera pe scurt).
.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
51
ANEXE
ANEXA 1Anexa nr. 1 la OMECT nr. 1702 / 06.08.2007
CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie
publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită
în continuare organizator de practică)
reprezentată de Director
Dl/Dna…………………............................................................
Adresa organizatorului de practică: …………………………………………………………
........................................................................................................................................
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită
în continuare partener de practică)
reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna…………………………………………….
Adresa partenerului de practică:
…………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..
Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de
pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de
pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
52
Elev (denumit în continuare practicant).............................. ……………………………
CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar
…………..........................calificarea ……………………… …………………………,
nivel de calificare ………….
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor
profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul
aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.
__________________.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă, cei doi parteneri putând să
beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
53
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantuluiPartenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la
sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire
practică.
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002
modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi
boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de
muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu
privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002
modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după
o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă
dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a
înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris (Art.
263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
54
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă
pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de
începerea stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile
la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi,
pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea
stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt
definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.
319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de
prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul
muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din
Codul muncii).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
55
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli
interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de
personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate
civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie
nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor
profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal
de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea
346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55
al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un
prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor
ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de
servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către
partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică)
şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
56
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic
împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de
practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică
în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară
corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,
acces la cantina partenerului de practică,etc.):
Alte precizări
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:
Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea
partenerului de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel:……………………Fax:…………………… Email: ……………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din
partea organizatorului de practică:
Dl/Dna …………………………………………….
Funcţia …………………………………………….
Tel:…………………….Fax:………………….. Email: ………………………………………
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic57
atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi
modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,
punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de
ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează
nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de
observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul
acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu
derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta
un caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Unitate de învăţământ(Organizator de practică)
Reprezentant Întreprindere, instituţie, societate comercială,etc(Partener de practică)
Numele şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Am luat la cunoştinţă,
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
58
Nume şi prenume Semnătura
Elev
Părinte elev (pentru elevii minori)Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practică Tutore
Data:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
59
ANEXA 2Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în
întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată în Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la şcoală şi în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
60
Unitatea de competenţe
Competenţa Modulul de pregătire
Locul de muncă
Activităţi planificate
Observaţii
13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada stagiului de pregătire practică
Cadru didactic Tutore Practicant DataSemnătura
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
61
ANEXA 3 MODEL DE CAIET DE PRACTICĂ
Prima pagină: Pagina a doua:
Model de conţinut
Data: 24.05.2009
Ora: 8.30
Consemnarea activităţii: A1 Prezentarea locului de practică
Firma _____________________________ () este o societate cu capital exclusiv
privat înfiinţată în anul 1998 prin privatizarea societăţii comerciale -
___________________(), cu capital de stat . Firma are sediul în Piteşti, str. Stefan
cel Mare, nr. 10.
Profilul firmei este prelucarea ţiţeiului în scopul obţinerii de carburanţi.
Firma are un număr de 1500 de angajaţi.
Structura organizatorică a firmei este prezentată în organigramă (Vezi ANEXA 4)
Organigrama Societăţii Comerciale ___________________ ()
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
62
Modulul 8 Protecţia mediului
Competenţe Exersate:
16.1. Identifică surse de poluare şi agenţi poluanţi16.2. Precizează efecte ale agenţilor poluanţi asupra mediului16.3. Identifică proceduri de ameliorare a factorilor de mediu
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT Localitatea
Caiet de practică
Autor: Numele şi prenumele elevului
Clasa ...........................
Agentul economic .............................
Ploieşti2009
Numele persoanei care prezintă datele sau desfăşoară activitatea respectivă, exemplu: datele au fost prezentate de către directorul general al
firmei, doamna Marinescu Corina;
Înregistrarea observaţiilor, exemplu: firma este structurată în 10
compartimente, în fiecare lucrând un număr de 5-30 de persoane. Atmosfera de
lucru este excelentă, persoanele sunt agreabile. Primirea elevilor de către
conducerea firmei a fost foarte bună. Persoana de contact desemnată de către
firmă este interesată de întrebările elevilor.
Prezentarea ca anexe a diferitelor formulare (fişa postului, proces verbal de recepţie, documente pentru înregistrarea intrărilor de mărfuri etc.), exemplu:
emblema firmei, organigrama firmei.
Înregistrarea propunerilor pentru îmbunătăţirea activităţii viitoare a firmei.Aceste propuneri vor fi consemnate după ce s-a înregistrat activitatea zilnică pe
timpul efectuării practicii de către fiecare elev.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
63
ANEXA 4 INDICAŢII PRIVIND ALCĂTUIREA ORGANIGRAMEI
Organigramă (DEX) – Redare schematică (grafică) în toate detaliile a organizării, a
subordonării şi a legăturilor dintre compartimente din cadrul unei întreprinderi sau al
unei instituţii.
Exemplu: Organigrama unei societăţi comerciale din mediul privat.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
64
ANEXA 5
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
65
ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
Sistemul legislativ privind securitatea şi sănătatea în muncă în ţara noastră
este structurat pe trei niveluri, în funcţie de importanţa reglementărilor şi de
domeniul de aplicare:
A. Legislatia primară; B. Legislatia secundară; C. Legislatia terţiară.
A. Legislatia primarăLegislaţia primară stabileşte principiile de bază privind organizarea activităţii
de securitate şi sănătate în muncă în România .
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , care statuează şi garantează dreptul la viaţă,
integritate fizică şi psihică, precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor
cetăţenilor. Constitutia dispune măsuri de protecţie care privesc securitatea şi
igiena muncii, instituirea salariului minim garantat in plata, repausul săptamânal,
concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii speciale şi deosebite,
precum şi protecţia femeilor , a tinerilor şi a unor persoane dezavantajate .
CODUL MUNCII , care trasează cadrul general pentru toate reglementările
juridice vizând relaţiile de muncă , a fost aprobat de Parlamentul României ca
Legea nr. 53 / 2003 . Pentru implementarea principiilor economiei de piaţă , Codul
Muncii a fost modificat prin O.U.G. nr. 65 din 05 iulie 2005 , aprobată prin Legea nr.
371 / 2005 , respectiv prin O.U.G. nr. 55 / 2006 .
LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ reprezintă legea
fundamentală în baza căreia se instituie măsuri pentru promovarea activităţilor de
îmbunătăţire a securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor , la nivelul întregii
economii naţionale .
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
66
B. Legislaţia secundară
Legislaţia secundară detaliază prevederile legislaţiei primare şi cuprinde măsuri
de prevenire şi reguli de aplicare.
Din categoria legislaţiei secundare fac parte :
- normele metodologice de aplicare a Legii SSM ;
- normativele ;
- standardele de securitate a muncii ;
- standardele de produs.
C. Legislaţia terţiarăLegislaţia terţiară cuprinde măsuri de prevenire detaliate.
Din categoria documentelor care constituie legislaţia terţiară fac parte
instrucţiunile proprii de securitate a muncii elaborate la nivelul persoanei juridice /
fizice prin detalierea prevederilor legislaţiei secundare .
Instrucţiunile sunt acte juridice aflate sub incidenţa Legii SSM , emise de
angajatori şi au ca scop stabilirea tuturor măsurilor de securitate şi sănătate în
muncă necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale care se pot produce la locurile de muncă din întreprinderile / unităţile
acestora. Ele sunt obligatorii numai pentru emitent şi pot fi elaborate pentru întregul
proces, anumite faze ale acestuia, o activitate, operaţie etc.
ANEXA 6HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca (extras)
ART. 5
Pentru aplicarea prezentei hotărâri expresiile de mai jos semnifica după cum
urmează:
a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la
un obiect, o activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe
referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o
culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal,
după caz;
b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care
ar putea atrage sau cauza un pericol;
c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau
unui pericol;
d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui
comportament specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii
privind ieşirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele
prevăzute la lit. b)-e);
ANEXA 1 CERINŢE MINIME GENERALE privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de munca
3.2. Pot fi utilizate împreună următoarele modalităţi de semnalizare:
a) semnal luminos şi semnal acustic;
b) semnal luminos şi comunicare verbală;
c) gest-semnal şi comunicare verbală.
4. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplica tuturor mijloacelor de semnalizare
care conţin o culoare de securitate:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
67
Culoare Semnificatie sau scop Indicaţii şi precizări
Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase
Pericol-alarma Stop, oprire, dispozitiv de oprire de
urgenţă
Evacuare
Materiale si echipamente de
prevenire si stingere a
incendiilor
Identificare şi localizare
Galben
sau
galben-
oranj
Semnal de avertizare Atenţie, precauţie
Verificare
Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifică
Obligaţia purtării echipamentului
individual de protecţie
Verde Semnal de salvare sau de
prim ajutor
Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente,
posturi, încăperi
Situaţie de securitate Revenire la normal
ANEXA 2 CERINŢE MINIME GENERALEprivind panourile de semnalizare
3.1. Panouri de interdicţieCaracteristici intrinseci:
a) forma rotundă;
b) pictograma neagră pe fond alb, margine şi banda diagonală-roşii (partea roşie
trebuie să ocupe cel putin 35% din suprafaţa panoului).
Fumatul interzis Fumatul sau focul deschis interzise
Interzis accesul pietonilor
Interzisă stingerea cu apă
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
68
Apă nepotabilă Accesul interzis persoanelor neautorizate
Interzis vehiculelor de manipulare a
mărfurilor
A nu se atinge
3.2 Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
a) forma triunghiulară
b) pictograma neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie
să acopere cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).
Materiale inflamabile
Materiale explozive Materiale toxice Materiale corozive
Materiale radioactive
Greutăţi suspendate
Vehicule de manipulare
Pericol electric
Pericol general Radiaţii laser Materiale combustibile
Radiaţii neionizante
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
69
Camp magnetic puternic
Pericol de impiedicare
Cădere cu denivelare
Risc biologic
Temperaturi scazute
Materiale nocive sau iritante
3.2.1. Panoul "Materiale inflamabile" se utilizeaza si in, lipsa unui panou specific
pentru temperaturi inalte.
3.2.2. Fondul panoului "Materiale nocive sau iritante" poate fi in mod exceptional, de
culoare portocalie, daca aceasta culoare se justifica in, raport cu un panou similar
existent privind circulatia rutiera.
3.3. Panouri de obligativitateCaracteristici intrinseci:
a) forma rotundă;
b) pictograma albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin
50 % din suprafaţa panoului).
Protecţie obligatorie a ochilor
Protecţie obligatorie a
capului
Protecţie obligatorie a urechilor
Protecţie obligatorie a căilor
respiratorii
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
70
Protecţie obligatorie a picioarelor
Protecţie obligatorie a
mainilor
Protecţie obligatorie a corpului
Protecţia obligatorie a feţei
Protrecţie individuală obligatorie
îmoptriva căderii de la înalţime
Trecere obligatorie pentru pietoni
Obligaţii generale (însoţit, dacă este
cazul, de un panou suplimentar)
3.4. Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor
Caracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulară sau patrată
b) pictograma albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin
50 % din suprafaţa panoului).
Directii de urmat (indicatii
suplimentare)
Directii de urmat (indicatii
suplimentare)
Directii de urmat (indicatii
suplimentare)
Directii de urmat (indicatii
suplimentare)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
71
Telefon pentru primul ajutor sau salvare
Brancardă Duş de securitate Curaţirea ochilor
Centru de prim-ajutor Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare
Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare
3.5. Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilorCaracteristici intrinseci:
a) forma dreptunghiulară sau patrată
b) pictograma albă pe fond rosu (partea roşie trebuie să acopere cel putin 50
% din suprafaţa panoului).
Furtum de incendiu Scara Extinctor Telefon pentru cazurile de
incendiu
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
72
Direcţii de urmat (indicaţii
suplimentare)
Direcţii de urmat (indicaţii
suplimentare)
Direcţii de urmat (indicaţii
suplimentare)
Direcţii de urmat (indicaţii
suplimentare)
3.6 Panouri de indicare - INDICATOARE COMBINATE
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
73
ANEXA 7FIŞĂ DE OBSERVARE - MODEL
I. Surse de poluare identificate în instalaţie
Sursa de poluare
Poluantul Modul de dispersie
Factorii de
dispersie
Modul de acţiune al factorului
Exemplu:Cuptorul de încălzire a ţiţeiului în instalaţia de DAV
Produse de combustie: a. gaze de ardere (CO, CO2, SOx, NOx, hidrocarburi uşoare, , mercaptani) b. dispersii de particule solide: fum
Emisie în atmosferă
VântulTurbulenţa aerului
Calmul atmosferei
Provoacă răspândirea pe distanţe mai mari sau mai mici cu efecte pozitive datorită scăderii concentraţiei la locul sursei, dar cu efecte negative asupra zonelor apropiate unde sunt transportate gazele
Menţine concentraţia ridicată a gazelor şi a dispersiilor la locul producerii, dar nu afectează zonele apropiate
II. Influenţa poluanţilor asupra mediuluiPoluantul Influenţa asupra mediului din
imediata apropiere a surseiInfluenţa asupra mediului din zonele apropiate sursei
Exemplu:NOx din gazele de ardere
Disconfort, la concentraţii mari acţiune iritantă
Ploi acideDegradarea stratului de ozonSmog
III. Metode de reducere a emisiei poluante sau efectului emisie poluante la sursă
Metoda Descrierea metodei Efectul a. Înlocuirea
cărbunilor sau a păcurii cu alţi combustibili
Atât cărbunii cât şi păcura conţin alaturi de hidrocarburi care prin ardere se transformă în CO2 şi apă şi alţi compuşi printre care se numără compusii cu azot. Acestia formează prin ardere NOx.
Reducerea conţinutului de Nox
în gazele de ardere
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
74
b. Înălţarea coşurilor cuptoarelor
Prin înlocuirea (de ex.) cu combustibili gazoşi se va obţine o ardere ,,curată”, în urma căreia nu se formează NOx sau SOx.Evacuarea gazelor de ardere la înălţimi mari cruţă zonele din imediata apropiere Zonele din apropiere sunt
cruţate, dar substanţele poluante eliminate în straturile superioare sunt purtare de vânturile de înălţime provocând ploi acide în zone îndepărtate de locul de producere
c.d.
IV. Schema tehnologicăPe schema instalaţiei respective marcaţi utilajele care emit agenţi poluanţi, cu diferite
culori
1. –cuptor tubular; 2. – coloană de distilare, cu talere, la presiune atmosferică. 3. – coloană de distilare în vid; 4. –separator; 5.- condensator
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
75
ANEXA 8Extras din articolul cu tema Impurităţile din aer produc boli mortale din ziarul ...................................., nr. .................., din .........................
Familiară peisajului citadin, atmosfera încărcată cu noxe este mai periculoasă decât se credea
Efecte dezastruoase asupra sănătăţii
Lumea medicală este în alertă după
ce, într-un articol din "Journal of the
American College of Cardiology"
(JACC), se arată cât este de mare
nocivitatea chiar şi a particulelor
ultrafine de substanţe toxice care se
găsesc în aer.
Cercetările ştiinţifice au demonstrat că
şi atunci când impurităţile se află între
limitele legal admise, efectul lor asupra
sănătăţii este dezastruos, prin
determinarea unui proces de
superoxidare a moleculelor sangvine,
ceea ce determină distrugerea
celulelor din întregul sistem circulator.
Aşa se explică aritmiile, infarcturile şi
stopurile cardiace care sunt tot mai
frecvente în marile oraşe, se arată în
raport.
"Suntem obişnuiţi să considerăm că
poluarea aerului afectează mai ales
plămânii. Dar acum avem dovezi
concrete că şi inima este la fel de grav
îmbolnăvită de poluarea citadină", a
menţionat dr. Robert A. Kloner,
director al Institutului de Cercetare din
Los Angeles.
Traficul auto, principalul vinovat
Traficul auto este cel dintâi responsabil
de poluarea oraşelor. Cercetătorii au
determinat ca principală sursă pentru
microparticulele toxice din aer
emanaţiile produse de autovehicule.
Ele trec în sânge şi, chiar şi în cantităţi
mici, produc afecţiuni ireversibile la
nivelul celulelor.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
76
ANEXA 9Schema bloc a unei instalaţii de epurare
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
77
Unitate economică
Tratare primară
Tratare secundară
Tratare terţiară
Tratarea nămolului
Apă uzată
Nămol uscat (valorificare)
Apă tratată(emisar)
ANEXA 10INDICAŢII PRIVIND ELABORAREA UNUI PROIECT
Proiectul reprezintă una dintre formele activ-creatoare ale învăţării, prin care vă
puteţi pune în evidenţă capacitatea de interpretare, sinteză, integrare şi aplicare a
cunoştinţelor însuşite la locul de practică sau prin studiul sistematic al diferitelor
surse bibliografice.
Structura unui proiectDe obicei proiectul are următoarea structură: cuprins, argument/memoriu
justificativ, conţinutul propriu-zis, bibliografie, anexe
Prima pagină a proiectului va conţine numele unităţii de învăţământ la care
sunteţi înscrişi, tema proiectului, autorul, localitatea şi anul.
Argumentul cuprinde o sinteză a aspectelor teoretice cât şi a celor practice pe
care le-aţi tratat, precum şi importanţa problemei abordate de lucrarea voastră.
Conţinutul proiectului va cuprinde o scurtă prezentare a aspectelor teoretice
referitoare la tema proiectului, dezvoltarea cerinţelor formulate de către îndrumătorul
de practică cu marcarea ideilor personale, aplicarea ideilor în practică (dacă este
cazul) şi concluzii – o sinteză a contribuţiei proprii pentru rezolvarea problemei puse
în discuţie şi a procupării pentru deschiderea unor noi abordări.
Dimensiunile proiectului sunt condiţionate de material (numărul surselor
bibliografice), de obiectivele propuse, de activitatea în care se integrează. De obicei,
un proiect are 15 – 30 de pagini.
Prezentarea PowerPoint trebuie nu trebuie să depăşească 6 – 8 slide-uri şi nu
trebuie să dureze mai mult de 15 min.
CUM FOLOSIŢI SURSELE BIBLIOGRAFICE PENTRU REALIZAREA PĂRŢII TEORETICE A PROIECTULUI DE PRACTICĂ
1. Citiţi cu atenţie;
2. Utilizaţi dicţionarul;
3. Textele dificil de înţeles se împart în unităţi semantice reprezentative;
4. Consemnaţi şi adnotaţi;
5. Identificaţi ideea centrală.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
78
Etapele citirii unui text expuse mai jos, creează condiţii favorabile memorării textului
citit.
1. Denumirea cărţii (articolului, studiului, lucrării, cursului etc.);
2. Autorul;
3. Sursa bibliografică şi datele iniţiale (an, număr, pagină);
4. Conţinutul de bază;
5. Informaţii factografice (nume proprii, titluri, date statistice, însemnări speciale,
date istorice etc.);
6. Particularităţile materiei înmagazinate care par indiscutabile ;
7. Noutatea materiei înmagazinate şi posibilitatea folosirii ei în munca practică.
În cazul revistelor recurgeţi mai întâi la examinarea sumarului care vă oferă o
viziune sintetică şi o perspectivă de ansamblu asupra conţinutului. Astfel, puteţi
opera o selecţie şi o ordonare ierarhică a articolelor sau subiectelor mai
importante pentru subiectul pe care îl aveţi în vedere.
În cazul în care aveţi de consulat o carte, orientaţi-vă în material utilizând
cuprinsul (în care este expus conţinutul problemei) sau tabla de materii, prefaţa
sau introducerea (în care se expun tema şi obiectivul lucrării, modul de abordare şi
tratare, recomandări privind valoarea şi utilizarea lucrării), concluziile generale
(care rezumă sau redau în mod esenţial elementele de fond ale lucrării, expun mai
expresiv şi accentuează ideile noi din lucrare, atenţionează asupra unor situaţii
speciale etc.), notele bibliografice.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
79
BIBLIOGRAFIE
1. * * * . (2007). Dicţionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române Ediţia a II-a.
Bucureşti: Editura Arc şi Editura Gunivas
2. * * * . (2005) Standarde de Pregătire Profesională, Calificarea Tehnician chimist
de laborator, nivel 3, Chimie industrială. Bucureşti.
3. * * * . (2005). Curriculum liceu tehnologic, Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, clasa a XII-a. Bucureşti.
4. Buchman, Aurelia., Marincescu, Mihaela. (2006). Auxiliar curricular pentru clasa a XII-a, domeniul chimie industrială, Modulul Operaţii mecanice şi
hidrodinamice. Bucureşti
5. Buchman, Aurelia., Marincescu, Mihaela. (2005). Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, an de completare, domeniul chimie industrială, Modulul Tratarea
apei. Bucureşti
6. Ciarnau, R. si colectiv, (2000). Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a. Bucuresti: Editura Economică – Preuniversitaria
7. Teodorescu, I. şi colectiv, (2001). Ecologie si protectia mediului – manual pentru clasa a X-a. Bucuresti: Editura Constelaţii
8. Gâldean, Nicolae şi colectiv, (2000). Ecologie si protecţia mediului –manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti: Editura Economica – Preuniversitaria
9. Rojanschi, V., (1997). Protecţia şi ingineria mediului. Bucureşti: Editura
Economică
10. Posea, Paula şi colectiv, (2004). Analiza factorilor de mediu. Râmnicu Vălcea:
Editura CONPHZS
11.Bâră, S., (1994). Cum să învăţăm eficient?. Bucureşti: Centrul editorial –
poligrafic, ASE
12.Trâmbiţaşu, Eva, (2008). Fizico-chimia mediului: factorii de mediu şi poluanţii lor. Ploieşti: Editura Universităţii Petrol-Gaze
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
80