Post on 07-Nov-2019
Capitolul al doilea
1
Si nu te iei niciodat[ la bitaie. Nu mai fbcusem asta
de ani in gir. Pini intr-o zi, cAnd m-am luat la bitaie cu
nigte chinezi ,,care eliberau nigte vieluitoare" in riu.Si fim infeleqi, n-am nimic impotriva eliberirii
viefuitoarelor. Face parte din religia noastri. Bineinfeles
c[ mlnAnc carne; de fapt, imi place orice fel de carne
proaspiti, viti gi oaie de la micelarii musulmani dinLhasa, pui, raf[ qi porc aduse cu camionul in Tibet,
ce vrefi voi. Nu prea mi dau in vdnt dupi pegte, degi
minAnc. Existl mulli tibetani care nu m[nAncd peEte sau
;rustacee. Acegtia sunt de pirere c[ trebuie si omoare
doar acele viefuitoare pe care chiar le minAnci. in ceea
ce mi privegte, mie nu-mi place gustul, pur gi simplu.
Odati, am fost impreuni cu niEte prieteni chinezi inprovincia Guizjou qi am incercat nigte carne de cAine.
Oricum, sunt consumator de carne, prin urmare nu ii pot:lama pe cei care omoari animale ca eu sd le pot mAnca.
ilt
1'66 CHANKOONCHUNG
vindeam inapoi negustorilor de la care ii
in copilSrie, obiqnuiam sd mi joc in rAul
impreuni cu prietenii mei. Credinciogii eliberau
in apele rAului, iar noi aqteptam in aval, ii prindeam gi
ei. Odati, am v[zut pe cineva dAnd drumul unei
in ap6, care a inceput si inoate frenetic, deoal
observase ci un grup de broagte-festoase de pe margi
rdului venea dupi ea. Cred ci a fost una dintre cele
inspiimAntltoare amintiri din copiliria mea. Mai tArzi
i-am auzit pe oameni spundnd ci trebuia si ai grijieliberezi qi unde, altminteri nu faci decdt si condamni
moarte biata creaturi.Oricum, in ziua aceea, Plum era plecati din orag,
eu m[ plictiseam. Mi plimbam pe malul riului, gAndin
du-mi la una, la alta, de exemplu, la Plum qi Ia
Tara. Degi trecuserd cAteva siptimini, un lucru nu
schimbase: cind i-o trigeam lui Plum, nu mi put
gAndi decAt la statueta Tara. inainte, in toate fantezii
mele aplrea genul de femei cu care flceai sex o dati,le abandonai, de fiecare dati alta, insi acum era Tara
nimic. Nu mi se mai scula pentru Plurn, ci doar pent
Bodhisattva. Trebuia si-mi imaginez cd fbceam sex cu
zeiftr, doar ca si pot s-o fac pe Plum si creadi ci totul
doar pentru ea. Ciudat era ci Tara reu$ea si mi-o
nu o dati, nu de doui ori, ci de cAte ori voiam, citvoiam. imi indeplinea orice dorinfi. Era ca atunci cAnd
topea zipada de pe munte'- cu cdt beai mai mult, cu
curgea mai mult. Plum a spus ci eram din ce in ce mai
la pat. Era superfericiti cu mine.
Totul funcfiona de minune atAta timp cAt pofta carnali
dragostea nu se amestecau, atita timp cAt micuprl Ei
Visdtorul din Tibet 67
lui iqi vedeau de ale lor. De fapt, atdta timp cit aveam fanteziicu Tiara, puteam rimdne cu Plum multiweme.
Atunci de ce eram atAt de furios? Problema era ce nuimi plicea deloc ceea ce fhceam. O dezamigeam pe plum gio jigneam pe T!ra. La suprafafi, duceam un trai bun, ins6iniuntrul meu eram condamnat si riticesc ln tenebrelesamsarei. Nu procedam bine. Daci exista iad, atunci miindreptam intr-acolo, iar daci exista o viali urmitoare,atunci aveam si mi reincarnez intr-o fantomi infometatisau intr-o fiari. Daci plcituiai, venea gi wemea si daisocoteali. Degi nu credeam in karma sau in altceva, totaveam senzalia ci mi afundasem in rahat pdnd in gdt.
Uitasem c[, in preajma zilei de nagtere a lui Buddha,mulli oameni eliberau pegti gi alte viefuitoare. Arn y52s1
un grup vesel de birba[i qi femei coborind din autobuze.Trei birbafi cirau un acvariu mare in care se aflaubroagte-festoase. Ele aveau carapacea bfindatd qi eraumai mari decit broaqtele chapatii indiene. Cu cozile lorlungi, pireau nigte fiare feroce. Era evident c[ nu eraubroagte-lestoase tibetane. ,Ce sunt alea?" am intrebat.Unul dintre birbali mi-a spus ci erau din America. M-amgandit la qobolanii chinezegti care au dus la extinclia
Eobolanilor tibetani qi am reacfionat din instinct: ,,Nu leputeli da drumul aici!" N-am spus de ce, doar am incercatsd ii impiedic. I-am imbrAncit gi i-am caftit pufin, nu preatare, insi cineva a chemat polilia qi am fost duqi cu tofii laseclia de polilie.
Erau mulli qi tofi au susfinut ci eu am iscat scandalul,
ceea ce se poate si fi fost adeviirat. Nu-mi flceam griji.$tiam cl Plum avea sI trimiti pe cineva ra mi rcoa[ i"acolo. Acel schimb de pumni m-a revigorat gi am inceputsi derulez in minte migcirile pe care le ficusem gi pumnii
t
66 CHANKOONCHUNG
in copilirie, obignuiam sd mi joc in riul Lhasa
impreuni' cu prietenii mei. Credincioqii eliberau peqtii
in apele rAului, iar noi agteptam in aval, ii prindeam gi livindeam inapoi negustorilor de la care ii cumpdr
ei. Odat5, amvlzut pe cineva ddnd drumul unei
in api, care a inceput si inoate frenetic, deoarece
observase cdL un grup de broagte-festoase de pe margi
rdului venea dup[ ea. Cred ci a fost una dintre cele
inspiimdntitoare amintiri din copiliria mea. Mai tdrzi
i-am auzit pe oameni spunind ci trebuia si ai grij[eliberezi Ei unde, altminteri nu faci decAt si condamni
moarte biata creaturi.Oricum, in ziua aceea, Plum era plecati din oraE, i
eu mi plictiseam. Md plimbam pe malul riului, gdndin
du-mi la una,la alta, de exemplu,la Plum qi la
Tara. Degi trecuseri cAteva sipt[mdni, un lucru nu
schimbase: cAnd i-o trigeam lui Plum, nu mi puteam
gindi decit la statueta Tara. inainte, in toate fantezii
mele apirea genul de femei cu care ficeai sex o dati', apoi
[e abandonai, de fiecare dati alta, insi acum era Tara
nimic. Nu mi se mai scula pentru Plum, ci doar pentru
Bodhisattva. Trebuia s6-mi imaginez ci f[ceam sex cu
zeifd, doar ca s[ pot s-o fac pe PIum s[ creadi ci totul era
doar pentru ea. Ciudat eru c|Tara reu$ea si mi-o scoale
nu o dati, nu de doud ori, ci de cite ori voiam, cAt tvoiam. imi indeplinea orice dorinfi. Era ca atunci cindtopea ziryada de pe munte'- cu cdt beai mai mult, cu
curgea mai mult. Plum a spus ci eram din ce in ce mai bur
la pat. Era superfericitl cu mine.
Totul funcfiona de minune atdta timp cAt pofta carnaii
dragostea nu se amestecau at1ta timp cit mic{ulqi
VisdtoruldinTibet 67
lui igi vedeau de ale lor. De fapt, atata timp cAt aveam fantezii
cu Tir4 puteam rimdne cu Plum mult[weme.Atunci de ce eram atAt de furios? Problema era ci nu
imi plicea deloc ceea ce flceam. O dezamigeam pe Plum Ei
o jigneam pe Tara. La suprafali, duceam un trai bun, insiinluntrul meu eram condamnat si riticesc in tenebrele
samsarei. Nu procedam bine. Daci exista iad, atunci mlindreptam intr-acolo, iar daci exista o via[[ urmitoare,atunci ayeam si m[ reincarnez intr-o fantomi infometatdsau intr-o fiari. Daci picituiai, venea gi wemea si daisocoteali. Deqi nu credeam in karma sau in altceva, totaveam senzafia ci mi afundasem in rahat pdni in gAt.
Uitasem c[, ln preajma zilei de nagtere a lui Buddha,mulli oameni eliberau pegti gi alte viefuitoare. Am vizutun grup vesel de birbali qi femei cobordnd din autobuze.
Trei birba{i clrau un acvariu mare in care se aflaubroagte-{estoase. Ele aveau carapacea brdzdati qi erau
mai mari decAt broaqtele chapatii indiene. Cu cozile lorlungi, pireau niqte fiare feroce. Era evident ci nu eraubroagte-(estoase tibetane. ,Ce sunt alea?" am intrebat.Unul dintre birbafi mi-a spus c[ erau din America. M-amgAndit la gobolanii chinezegti care au dus la extincfiagobolanilor tibetani gi am reacfionat din instinct: ,,Nu leputeli da drumul aici!" N-am spus de ce, doar am incercatsd ii impiedic. I-am imbrdncit 9i i-am caftit pufin, nu prea
tare, insi cineva a chemat polifa qi am fost duqi cu tofii laseclia de polilie.
Erau mulli gi toli au suslinut ci eu am iscat scandalul,ceea ce se poate si fi fost adevirat. Nu-mi fbceam griji.
$tiam ci Plum avea s[ trimiti pe cineva si mi scoati de
acolo. Acel schimb de pumni m-a revigorat qi am inceputsi derulez in minte migcirile pe care le fbcusem gi pumnii
68 CHANKOONCHUNG
pe care ii aplicasem. Oricum, n-a trecut mult pini cinda venit Shao gi mi-au dat drumul. N-a spus prea multe,doar ci Plum se intorsese acasi' gi voia si merg la spitalsi-mi fac un control de rutini qi si oblin o adeverinfi de
la medic. Daci rinile mele nu erau grave, urma si miintilnesc cu ea la cini, la restaurantul domnului Ouyang,
ca si discutdm despre incident.intdmplarea flcea ci birbafii cu care m[ inciierasem
se aflau in Lhasa cu afaceri. Poate le spusese weoclarvizifioare si meargi gi si cumpere broaqte-festoase,
apoi sd le dea drumul, iar ei le aleseseri pe cele americane,
Faptul ci le eliberau insemna ci se rugau pentru noroc.Nu era deloc surprinzirtor ci nu voiau ca eu s[-mi bag
nasul. Lumea afacerilor fiind mici, poate ci aveam ceva
cugoqtinfe comune.- Deci nu este o problemi gravi? a intrebat Plum.
- Nu, a r[spuns domnul Ouyang. Polilia nu se amestecl
in conflictele dintre tibetani gi chinezi. Preferi ca pirfile siajung[ Ia o inlelegere amiabili.
- Iar Champie nu a gregit cu nimic, mi-a luat Plurnapdrarea.
Am aflat mai tirziu ci tot le-au dat drumul broagtelor-
lestoase in rAu. Sincer, pu{in imi pisa de broagtele.
lestoase, de peqti qi chiar de crevefi. Nu eram zei]a milei,Nu fhcusem decit s[-mi virs amarul, iar bdrba]ii aceia
s-au nimerit si imi taie calea.
2
CAnd m-am trezit, adoua zi dimineafa, m-aln gAndit
Ia un motiv ca si o plrisesc pe Plum. Daci i-aq spune ci
VisdtoruldinTibet 69
m-am indrigostit de altcineva? Ci eram pregitit si renun(la tot pentru dragoste? Nu exista oare gi vorba aceea:
,,in dragoste gi in rizboi totul e permis"? Suna bine. imiplicea; cel pufin, imi plicea mai mult dec6t si spun ci numi se mai scula. Fireqte ci Plum se va supira, deoarece ura
si fie pirisiti. Habar nu avea ci doar la asta mi gAndeam
in fiecare zi. Dar oare nu s-ar supira qi mai tare daci aq fisincer qi i-ag spune ci o piriseam pentru ci nu mai ftceanimic pentru mine gi voiam si ies din relafie? Indiferentce mI gindeam si spun, avea si fie distrusl. Nu puteam
decide care varianti era mai pufin dureroasi.CAnd am dus-o pe Plum la magazin dimineafa,
A-Lan mi-a spus si merg Ia aeroport si aqtept nigte
persoane. Mi-a dat doui pancarte. Pe una erau scrise treinume: secretarul general gi doi manageri de la AIMN,Asocialia Industriei Metalelor Neferoase. Pe a doua era
scris un singur nume: Shell. imi dideam seama cAt de
importanli erau oamenii dupi felul in care ii agteptam Ia
aeroport. Daci erau persoane foarte importante, Plummi insofea in magin[. Daci erau cu adevirat importante,ea imprumuta Audiul lui Shao qi mergea ea insiqi si iia$tepte la aeroport,lisAndu-mi pe mine in urmi. Daci nu
erau persoane importante, trebuiau si se descurce singure.
Cele trei persoane se aflau undeva la mijloc, iar faptul cieu trebuia s[ agtept cele doud grupuri care soseau in acelaqi
timp ii fbcea si pari gi mai pufin importanfi. lnsi cu asta
mi ocupam, si duc gi si aduc oamenii, aga ci imi voi face
treaba bine oricum.Am culcat unul dintre'scaunele de pe randul din spate,
lisand un singur scaun ridicat. Aga era designul Land
Cruiserului, aveai mai mult loc pentru bagaje. O persoani
68 CHANKOONCHUNG
pe care ii aplicasem. Oricum, n-a trecut mult pAni cinda venit Shao gi mi-au dat drumul. N-a spus prea multe
doar ci Plum se intorsese acasi qi voia si merg la spital
si-mi fac.un control de rutini qi si oblin o adeverinfi de
la medic. Daci rinile mele nu erau grave, urma si miintilnesc cu ea la cini,la restaurantul domnului Ouyca si discutim despre incident.
intdmplarea facea clblrbafii cu care mi inciise aflau in Lhasa cu afaceri. Poate le spusese
claruini$oare si meargl gi si cumpere broagte-
apoi s[ le dea drumul, iar ei le aleseseri pe cele a
Faptul ci le eliberau insemna ci se rugau PentruNu era deloc surprinzdtor ci nu voiau ca eu si-minasul. Lumea afacerilor fiind mici, poate ci aveam
curpqtinle comune.- Deci nu este o problemi gravi? a intrebat Plum.
- Nu, a r[spuns domnul Ouyang. Polilia nu se
in conflictele dintre tibetani qi chinezi. Preferi ca pirfileajungi la o infelegere amiabili.
- Iar Champie nu a gregit cu nimic, mi-a luatapbrarea.
Am aflat mai tArziu ci tot le-au dat drumul
lestoase in riu. Sincer, pufin imi pisa de b
lestoase, de peqti qi chiar de creveli. Nu eram zeifa
Nu ficusem decAt si-mi virs amarul, iar birbatiis-au nimerit si imi taie calea.
Cdnd m-am trezit, a doua zi dimineafa, m-amla un motiv ca s[ o pirisesc pe Plum. Daci i-aq spune
VisdtoruldinTibet 69
m-Elm indrigostit de altcineva? Ci eram pregitit si renunfla tot pentru dragoste? Nu exista oare qi vorba aceea:
,,in dragoste gi in rizboi totul e permis"? Suna bine. imiplicea; cel pu{in, imi plicea mai mult decAt si spun ci numi se mai scula. Firegte ci Plum se va supira, deoarece urasd fie pirisiti. Habar nu avea ci doar la asta mi gdndeamin fiecare zi. Dar oare nu s-ar supira gi mai tare daci ag fisincer Ei i-ag spune ci o piriseam pentru ci nu mai fbceanimic pentru mine gi voiam sd ies din relalie? Indiferentce mi gAndeam si spun, avea sI fie distrusi. Nu puteamdecide care varianti era mai pufin dureroasi.
Cind am dus-o pe Plum la magazin dimineafa,A-Lan mi-a spus si merg la aeroport sI aEtept nigtepersoane. Mi-a dat doui pancarte. Pe una erau scrise treinume: secretarul general gi doi manageri de la AIMN,Asociafia Industriei Metalelor Neferoase. Pe a doua era
scris un singur nume: Shell. imi dideam seama c6t de
importan{i erau oamenii dupi felul in care ii aqteptam laaeroport. Daci erau persoane foarte importante, Plummi insofea in magini. Daci erau cu adevirat importante,ea imprumuta Audiul lui Shao qi mergea ea insigi sd iiagtepte la aeroport, lisdndu-md pe mine in urmi. Daci nuerau persoane importante, trebuiau si se descurce singure.
Cele trei persoane se aflau undeva la mijloc, iar faptul cieu trebuia si agtept cele doud grupuri care soseau in acelaqi
timp ii fbcea si pari gi mai pulin importanfi. lnsi cu asta
mi ocupam, si duc Ai si aduc oamenii, aga ci imi voi face
treaba bine oricum.
Am culcat unul dintre'scaunele de pe randul din spate,
ldsdnd un singur scaun ridicat. Aga era designul LandCruiserului, aveai mai mult loc pentru bagaje. O persoani