Post on 15-Feb-2016
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CATEDRA MANAGEMENT
CRISTEA Elena
CĂ I DE PERFECŢIONARE A PROCESULUI DE
INTEGRARE ÎN MEDIUL EXTERN DE ACTIVITATE(pe
baza materialelor S.A. “Combinatul auto №4”)
TEZĂ DE LICENŢĂ
Specialitatea 363.1 Business şi administrare
Autor:
Student gr. BA- 117
Admis la susţinere învăţămînt cu frecvenţa la zi
Şef catedră: CRISTEA Elena
conf. univ. numele prenumele ________________
______________ Conducător ştiinţific:
”__” __________ Decan SOLCAN Angela
_________________
Chişinău - 2014
Declaraţia pe propria răspundere
Subsemnatul (a), Cristea Elena absolventa al Facultăţii Business şi Administrarea Afacerilor al
Academiei de Studii Economici din Moldova, specializarea Business şi Administrare, declar pe
propria răspundere că teza de licenţă pe tema “ Căi de perfecţionare a procesului de integrare a
firmei iîn mediul extern de activitate” (pe baza materialelor S.A. “Combinatul auto №4” ) a fost
elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de
învăţămînt superior din ţară sau din străinătate.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teza de licenţă, inclusiv cele din Internet,
sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
• fragmentele de tex sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinînd referinţa
precisă a sursei;
• redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
• rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalui.
_______________________
_______________________
2
I. Abordarea teoretica a conceptului de mediu extern al firmei
1.1.Rolul şi importanţa mediului extern în activitatea firmei ......................................6
1.2. Definire, esenţă, şi factorii de influenţă a mediului în activitatea firmei ..................11
1.3. Modalităţi de integrare a firmei în mediul extern de activitate ........................................15
II. Analiza activităţii S.A.”Combinatul Auto №4”
2.1. Prezentarea generală a întreprinderii.................................................................21
2.2. Analiza indicatorilor economici ai activităţii S.A”Combinatul Auto №4 ................28
III:S.A”Combinatul auto №4” şi interacţiunea cu mediul extern.
3.1Factorii din mediul extern ce influenţează activitatea eficientă a firmei....................35
3.2. Căi de perfecţionare a relaţilor S.A:Combinatul Auto №4 cu mediul extern.........41
Concluzii............................................................................................................................52
Bibliografie ..................................................................................................................................55
Anexe ......................................................................................................................................57
3
Introducere
Importaţa şi actualitatea temei O organizaţie trebuie să se adapteze în permanenţă la
schimbările rapide pe care au loc în exteriorul organizaţiei. Ea trebuie să adopte structuri mai
puţin formale, mai descentralizate şi specializate pe activităţi şi preocupări, structuri care pot fi
adopte rapid şi mai eficace, în funcţie de schimbări.
Motivaţia înfiinţării, organizării şi funcţionării unei întreprinderi este dată de cererea de
produse şi servicii care se manifestă pe piaţă. Aceasta îi determină atât profitul cât şi condiţiile în
care urmează a acţiona. Funcţionalitatea acesteia impune însă asigurarea(alături de alţi factori de
producţie) a resurselor materiale şi tehnice necesare în concordanţă cu volumul de activitate
definit, în raport cu cererile de consum care se manifestă pe piaţă din aval.
Fiecare societate ca sa fie prosperă are nevoie de diferite bunuri si servicii,care pot fi
asigurate prin produceţia proprie sau prin cumpararea acestora.Datorita unor nevoi care sunt din
ce in ce mai mari, obeţinerea se realizează prin actul de cumparare,astfel extinde producaătorii
specializaţi
Economia Republicii Moldova se află la etapa de tranziţie de la economia de comandă
la economia de piaţă, astfel în mediul de afaceri apar multe schimbări întrucât întreprinderile
trebuie în contiunuu să analizeze mediul de afaceri în care funcţionează. In procesul său de
dezvoltare întreprinderea este influenţată de diferiţi factori din mediul extern. Prin mediul extern
al întreprinderii se înţelege ansamblu de factori externi acesteia, factori a căror existenţă este
susceptibilă de a-i influenţa comportamentul şi performanţelor sale, afectând-o într-un fel al său.
Deoarece impactul poate fi direct (acţiunile concurenţilor, furnizorilor, clienţilor, intermediarilor,
etc.) sau indirect(schimbări generale în climatul de afaceri.
Scopul lucrării date este de a analiza mediul extern, micro-mediului și macro-mediului,
analizele realizate la acest nivel au scopul de a identifica factorii cheie de succes ai sectorului de
activitate, veritabile variabile strategice externe pe care toate întreprinderile trebuie să le cunoască
şi să le stăpânească pentru a supravieţui.Obiectivele de investigare:
1 .Utilizarea a mai multor surse de informații pentru a putea face o analiză cit mai obiective
asupra acestei teme;
2.Analiza factorilor din mediul extern al S.A” Combinatul Auto №4".
4
3.Studierea situaţiei financiare a întreprinderii pe anii 2011-2012 şi care dintre factori a
influenţat situaţia existentă la acest moment, etc
Am utilizat diferite articole din diferite reviste, ziare de specialitate, am ţinut şi cont de legislaţia
existentă la momentul actual care are tangenţe cu tema studiată.
Metodologia cercetării din analiza mediul extern ce influienţează actvitatea firmei.
Au fost analizaţi factorii de influenţă a eficientei servicilor de transport auto în cadrul sistemului
de transport auto internaţional,precum şi elementele formării acestuia.
Baza informaaţională o constitue lucrările savanţilor autohtoni si straini cît şi teoria
managmentului firmei.In studiu au fost analizate metode economice de cercetare,cum ar fi
analiza şi sinteza economico- financiară.
Descrierea concisă a fiecărui dintre capitolele tezei obiectivele tezei au determinat
sructura ei: introducerea, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografia şi anexe.
În introducere sunt prezentate şi formulate actualitatea problemei, scopul şi sarcinile
cercetării, obiectul cercetării şi practică a tezei.
În primul capitol se descrie” Abordarea teoretică a conceptului de mediu extern al firmei”.
Ulterior primul capitol este devizat în două secţiuni: prima secţiune este studierea mediului
extern ( micro şi macromediul); a doua secţiune este trăsăturile caracteristice ale relaţiilor dintre
întreprindere şi mediul său extern. Abordarea într-o concepţie sistemică, firmele prezintă un
ansamblu de trăsături care definesc atât specificul obiectivelor lor, cît şi nivelul atins în
transpunerea practică a acestora. Factorii din mediul extern ce influenţează activitatea eficientă a
firmei. Mediul extern al întreprinderii este ansamblul factorilor externi, factori a căror existenţă
este susceptibilă de a-i influenţa comportamentul şi performanţele sale, afectând-o într-un fel sau
altul. În capitolul doi „Analiza indicatorilor financiari ai S.A”Combinatul Auto №4 2011-2012”
se detailează informaţia despre situaţia economico-financiară a întreprinderii. Capitolul doi este
foarte important din motivul că în acest capitol este descrisă întreprinderea analizată, după forma
organizatorică şi cum are loc legătura reciprocă dintre subdiviziunile întreprinderii şi dacă există
această legătură la întreprinderea analizată. În capitol doi sunt analizaţi indicatorii economico-
financiari din cadrul întreprinderii, care este abaterea indicatorilor daţi de la an la an. Analiza
dată a fost făcută în baza Rapoartelor financiare din anii 2011, 2012 de la întreprinderea S.A.
"Combinaţia Auto №4". În cel de-al treilea capitol sunt analizate relaţiile dintre întreprinderea
S.A "Combinatul Auto №4" şi factorii din mediul extern. Care dintre factorii specificaţi în
primul capitol a influenţat întreprinderea în ultimii ani. În acest capitol am analizat şi care sunt
tendinţele de dezvoltare a relaţiilor dintre întreprinderea S.A "Combinatul Auto №4". Concluzia
am realizato din cercetările efectuate la S.A. "Combinatul Auto №4".
5
I. Abordarea teoretica a conceptului de mediu extern al firmei
1.1Esenţa, rolul şi importanţa mediului extern în activitatea firmei
Intreprinderile şi organizaţile în general nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc prin care se
satisfac anumite nevoi ale societăţii, în primul rând ale pieţei interne şi externe, ale mediului
extern în cadrul căruia organizaţia sau întreprinderea se constituie şi se dezvoltă.
O influenţă asupra rezultatelor activităţii întreprinderii o are mediul extern în care aceasta
activează, fizionomia şi mecanismul lui de funcţionare precum şi capacitatea întreprinderii de a
fructifica oportunităţile şi a evita primejdiile pe care acesta le furnizează, prin sincronizarea
acţiunilor ei cu schimbările din configuraţia mediului. In urma acestuia , se impune cu
necesitatea cunoaşterii conţinutului şi a cerinţelor mediului, precum şi a modificărilor cantitative
şi calitative care apar în sfera lui, chiar anticiparea evoluţiei viitoare a mediului, astfel încît
întreprinderea să se poată adapta la noua lui structură. Cunoaşterea caracteristicilor şi a
mutaţiilor intervenite în structura mediului extern este o condiţie fundamentală a satisfacerii
cantitative şi calitative a unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprindere, necesităţi
aflate în continuă creştere şi diversificare, care trebuie să stea la baza elaborării unor strategii
realiste, bine fundamentate ştiinţific. Ca sistem dinamic, socio-economic, întreprinderea preia
din mediul extern resursele de care are nevoie le introduce în procese specifice, din care rezultă
produse, servicii sau lucrări care vor fi transferate aceluiaşi mediu ambiant. In acest sens,
întreprinderea este o componentă de bază a mediului extern, ca un sistem de intrări (din mediul
extern), procese şi ieşiri (către mediul extern). Prin intrări, întreprinderea se adaptează la mediu,
iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul. Despre activitatea întreprinderilor în literatura de
specialitate exista încă numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern.
Astfel la modul cel mai general Ph. Kotler consideră ca mediul reprezintă totalitatea forţelor
necontrolabile la care întreprinderea trebuie să-şi adapteze politica şi se constituie din
participanţii şi forţele externe care influenţează asupra posibilităţilor întreprinderii de a dezvolta şi
menţine tranzacţii avantajoase.[2.7,p2009-223]. La rîndul său, un alt autor insistă pe necesitatea
tratării mediului extern în strînsă corelare cu calitatea vieţii pe care, de altfel, o condiţionează
decisive. După cum calitatea vieţii este definită printr-o multitudine de componente, la fel şi
mediul extern trebuie definit prin multitudinea elementelor sale componente, numite factori de
mediu, care influenţează într-un mod specific calitatea vieţii.Cu toate ca aceste definiţii au fost
diferit selectate se poate de menţionat că "mediul extern exprimă ansamblu unităţilor economice
a instituţiilor financiar bancare, juridice, a organizaţiilor politice de ocrotire a sănătăţii, de
6
învăţământ etc.Pe linga mediul extern sau macro -mediul exista şi mediul intern sau micro-
mediu.Micro-mediul este reprezentant de participanţii la mediul cel mai apropiat al
întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi de servi clienţii.
Macro-mediul este desemnat de forţele societate cu rază mare de acţiune, care afectează
toţi participanţii la micro-mediul întreprinderii.Delimitarea celor două componente ale mediului
extern are o mare importanţă pentru planul organizării "supravegherii mediului de către
întreprindere. Astfel, dacă micro-mediul poate fi supravegheat personal, el având influenţă
directă, fiind relativ controlabil însă elementele macro-mediului sunt necontrolabile, nu pot fi
influenţate. Evoluţia întreprinderii este marcată, în prezent, de amplificarea interdependenţelor
cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea; expresia acestei evoluţii o reprezintă accentuarea
caracterului deschis al firmei concepute ca sistem, reflectat atât pe planul "intrărilor" - factori de
producţie şi informaţii, cît şi pe cel al "ieşirilor" -bunuri materiale, informaţii şi servicii - prin
care se integrează în mediul extern naţional şi internaţional şi care cunoaşte o varietate şi
intensitate cu mult sporite faţă de perioada anterioară.
Luarea în considerare a evoluţiilor mediului extern reprezintă o condiţie fundamentală a
satisfacerii, cantitative şi calitative, a unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprinderea
respectivă . Evoluţiile factorilor de mediu constituie o importantă premisă atât pentru asigurarea
unor subsisteme organizatorice şi informaţionale eficace, cât şi pentru adoptarea şi aplicarea de
decizii şi acţiuni care să reflecte necesităţile şi oportunităţile prezente şi de perspectivă ale
mediului ambiant. Practica economică a dovedit că numai în măsura în care se cunosc şi se
valorifică evoluţiile factorilor de mediu se pot concepe şi funcţionează corespunzător toate
subsistemele managementului micro-economic, prin intermediul cărora se asigură legătura cu
mediul. Macro-mediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o
influenţă indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla, dar pe care,
cunoscându-i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceştia. Macro-
mediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate
cu nevoile societăţii, el influenţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri
dcomportamente:comportamentul cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia
concurenţei şi cel guvernamental. Dinamica şi complexitatea macro-mediului determină ample
modificări în activitatea întreprinderii, care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei, cu
multiple implicaţii, în funcţie de mărimea şi profilul activităţii, dar şi de zone în care ea
acţionează J.Stoner menţiona că interacţiunea mediu-întreprindere se poate sintetiza sub forma
celor trei tipuri de mediu: stabil, schimbător şi turbulent.
7
Mediul stabil-este un moment de scurtă durată se caracterizează prin modificări la intervale
mari, cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale, care sunt uşor de prevăzut, de aceea pune
puţine probleme de adaptare a întreprinderii. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii,
dar nu este un tip caracteristic, se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii.
Mediul schimbător - se caracterizează prin permanente modificări care sunt uşor de prevăzut.
Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii, ceea cei dă posibilitatea să-şi
stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi
economici este tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.
Intreprinderile care activiaza în orice domeniu de activitate au în comun cîteva reguli şi
anume:
- pentru a supravieţui şi a se dezvolta, întreprinderea trebuie să fie rentabilă;
- pentru a produce este nevoie să utilizeze factori de producţie;
- activitatea economică în ansamblu său trebuie condusă bine;
- factorii de producţie nu sunt inepuizabili şi trebuie utilizaţi cît mai bine.
Intreprinderile prezintă un ansamblu de trăsături care definesc atît specificul obiectivelor lor, cît
şi nivelul atins în transpunerea practică a acestora. Astfel întreprinderea este:
- sistem complex întru-cât combină toţi factorii de producţie, fiecare din aceşti factori
fiind alcătuiţi dintr-o mare varietate de elemente, între care se stabilesc multiple şi
profunde legături.
- sistem socio-economic are loc legătura între factorii de producţie în cadrul procesului
de producţie generator de bunuri materiale, conform obiectivelor fixate în funcţie
de raportul cerere - obiective - piaţă. Punerea de acord a componentelor obiective
pe piaţă necesită ierarhizarea obiectivelor întreprinderii şi articularea lor într-un
ansamblu unitar, prin programele de activitate folosirea mecanismelor economice.
Mecanismul economic al întreprinderii presupune folosirea unui sistem de reguli,
metode şi instrumente(pârghii financiare) pentru organizarea şi conducerea activităţii în toate
componentele sale încât eficienţa să fie maximă.
Cornescu V., Management, Bazele generale, Ed.Actami 1998,pag 51
8
- sistem tehnico-productiv, în sensul că mijloacele de muncă, materiile prime şi
materiale prime şi materialele utilizate se creeaza anumite conexiuni.
- omogenitatea procesului tehnologic din secţiile producţiei de bază;
- omogenitatea producţiei fabricate, în care scop sunt reunite procese
neomogene sub aspect tehnologic.
- sistem organizatoric administrativ, explicat prin câteva aspecte: în momentul înfiinţării,
întreprinderea capătă statul de persoană juridică, primeşte o denumire precisă, are un sediu al său
şi un obiect de activitate bine determinat. In strânsă legătură cu profilul şi complexitatea
obiectivelor stabilite, întreprinderea îşi defineşte propria structură organizatorică, dispune de un
regulament propriu de organizare şi funcţionare.
- sistem dinamic organic adaptiv, întreprinderea îşi desfăşoară activitatea sa, sub
acţiunea diferitor factori endogeni sau exogeni, adaptându-se astfel atât la evoluţia macro-
sistemelor din care face parte, cît şi la cerinţele generate de dinamica elementelor încorporate.
- sistem deschis, întreprinderea manifestându-se ca o componentă, în interacţiunea
constantă cu celelalte elemente a sistemului căruia îi aparţine şi unde au loc intrări şi ieşiri.
- sistem autoreglabil, adaptiv întreprinderea are capacitatea oferită de autonomia sa
funcţională, de a-şi modifica activitatea în scopul realizării obiectivelor propuse. Astfel procesul
de management se realizează în cadrul unui sistem autoreglabil adaptiv, care comportă blocuri
suprapuse cu metode de autoreglare ierarhizate în funcţie de natura obiectivelor pe care le
vizează:
În final, considerăm utilă recapitularea caracteristicilor unei firme organizată într-o
optică anticipativă în ceea ce priveşte mediul său extern:
1.Prezintă un nivel de dezvoltare a structurilor sale compatibil cu mărimea sa luând în calcul o
strategie de creştere într-un anume orizont de timp; firma nu trebuie să realizeze adaptarea
structurilor sale la talia sa actuală ce la mărimea anticipată pentru a evita supra sau
suborganizarea.
2.Se preocupă de organizarea unei structuri specializate în monitorizarea strategică a mediului
său ambiant în vederea sporirii capacităţii sale în domeniile de vocaţie.
9
3.Posedă o supleţe organizaţională care-i permite devansarea concurenţei în privinţa produselor
noi.
4.Este flexibilă, deschisă spre nou şi capabilă să favorizeze realizarea în interiorul său a unui
climat de creativitate şi profesionalism.
Impactul uneori nefavorabil, alteori avantajos al modificării parametrilor săi sunt realităţi
cărora firma trebuie să le facă faţă nu din postura de victimă ce din aceea de unitate sau
promotor al schimbării. Capacitatea de adaptare, reacţiile rapide şi mai ales atitudinea
anticipativă au încetat de a mai fi atuuri devenind necesităţi în trendul mediului actual. De aceea
o abordare riguroasă a caracteristicilor, a componentelor mediului firmei precum şi a
răspunsurilor posibile ale acesteia la presiunile combinate ale factorilor de influenţă, apare ca un
demers util menit a da suport şi coerenţă teoretică unor comportamente practice adesea intuitive
şi non-formalizate.La fel este necesară reafirmarea importanţei analizei mediului extern al firmei
în cadrul diagnosticului strategic şi în măsura în care, deşi identificată cu existenţa sa internă,
firma se deschide inevitabil către exterior.
10
1.2. Definire,esenţa şi factori de influeţă în activitatea firmei
Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea
întreprinderii, care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei, cu multiple implicaţii, în
funcţie de mărimea şi profilul activităţii, dar şi de zone în care ea acţionează.
Macromediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o influenţă
indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla, dar pe care, cunoscându-
i, îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceşti
El exercită o gamă variată de influenţe asupra întreprinderii, prin intermediul unui
complex de factori, care, de altfel, constituie componentele lui, trebuie abordate într-o strânsă
interdependenţă, chiar dacă sunt de natură foarte diversă: economică, demografică, tehnică,
politică, juridică, psihosocială, culturală, educaţională, ecologică etc. Unii autori subliniază
necesitatea de a se avea în vedere nu doar efectele pozitive pe care mediul le are asupra activităţii
întreprinderii, ci şi cele negative, prezente sub forma riscului. Astfel, Mathe [2.8,p198]
desemnează cinci tipuri de risc pe care le generează mediul, riscul: politic, economic, juridic,
tehnologic, financiar, pe care întreprinderea trebuie să le aibă în vedere în alegerea variantei
optime a strategiei.
Factorii de mediu pentru „Combinatul Auto №4"sunt:
1.Mediul economic este elementul esenţial atât la nivel naţional, cât şi internaţional cu impact
semnificativ asupra întreprinderii, întru-cât influenţează decisiv funcţionarea şi dezvoltarea ei.
Constituie cadrul concret în care întreprinderea activează, fiind definit atât de raporturile care
apar în societate în producţia, repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor materiale şi serviciilor,
cât şi prin structurarea pe ramuri, subramuri şi domenii de activitate. El reflectă nivelul de
dezvoltare atât pe ansamblu, cât şi la nivelul verigilor componente şi se concretizează : piaţa
internă, piaţa externă şi pârghiile economico-financiare. .Poate să existe diferenţe sau unele
probleme temporare ân cadrul ciclului mondial şicel al anumitor state.Cu toate că economia
mondiala se află într-o stare grea,economia naaţională a unui stat poate sa se afle într-o
conjuctură favorabilă.Aceste diferente pot apărea şi în unele sectoare a economiei.
Factorii economici vizează alocarea resurselor în societate şi de aceea specialiştii în marketing
trebuie să urmărească, pentru adoptarea celor mai bune decizii veniturilor, efectele recesiunilor,
sistemul de impozite şi taxe, evoluţia ratelor dobânzilor şi a inflaţiei etc.
6.Mediul politico-legal format din elementele cadrului politic şi legal în
11
care activează o întreprindere.. Cadrul politic este dat de sistemul rational creat de către guvern
si lumea afacerilor.Insă cadrul legal este constituit din totalitatea reglementărilor şi
legilor.Puterea politică încurajeze lumea afacerilor prin creare unui climat de stabilitate generat
de aplicarea unor reguli,care sunt valabile pentru toţi agenţii economici Guvernele cu orientare
de dreapta,influenţează pozitiv asupra lumii afacerilor decit cele de stînga.In cazul sistemului
socialist dezvoltat din Estul Europei timp de 45 de ani orice iniţiativă a fost împedicată prin
folosirea a diferitor metode.La noi în Republica Moldova cuvintul business a fost utilizat ca
termen de „bişniaţă”, însă după 1989 acelasi cuvînt a fost întrebuinţat pentru termenul
“privatizat”,ce desemează un mic întreprinzător particular.Puterea politică poate să îi avantajeze
pe agenţii economici interni sau naţionali oferindui:sprijin politic în obţinerea unor contracte de
export,permite asocierea producătorilor interni,asigură bariere protecţioniste etc.Guvernul Francez
face unii pasi pentru a încuraja exportul avioanelor Airbuş ,aşa cum guvernul american
promovează produsele firmeiBoing.
Din factorii politico-legali fac parte:
- legislaţia muncii;
- legislaţia comercială;
- legislaţia privind protecţia mediului;
- legislaţia antimonopolistă;
- legislaţia privind patentele de investiţie
- Politica monetară şi valutarză;
- Politica bugetară;
- Politica fiscală;
- Reglementările de import-export;
- Activitatea partidelor politice;
- Echilibrul puteriii ân stat etc.
Intervenţia politică a guvernilor ân promovarea contractelor anumitor firme , ân domenile cum
ar fi:echipamente industriale,telecomunicaţii,transporturi etc.
12
3.Mediul socio-cultural aţia este format din din ansamblul elementelor care privesc valorile,
obiceiurile, valori,credinţele, normele care guvernează statutul oamenilor în societate; se
caracterizează prin tendinţe pe termen lung orientate spre autorealizare, automulţumire şi
accentuarea laicizării societăţii.
Dintre factorii socio-culturali fac parte:
- Migrarea internă;
- Problemele sociale;
- Stilul de viaţă;
- Securitatea socială;
- Atitudinea faţă de muncă;
- Atitudenia persoanelor faţă de afaceri;
- Imigraţia;
- Atitudinia faţă rase, naţionalităţi etc.
Sistemul de valori al societăţii vor constitui elemente importante în dezvoltarea
afacerilor.Schimbări majore are loc în ţările dezvoltatedin vestul Europei privinţa atitudinii
faţă de muncă.Cotele ce marchează fluctuaţia forţei de muncă sunt industriile prelucrătoare din
ţările cum ar fi:Germania,Suedia etc.In ţările dezvoltate sunt vizibile micsorarea ratei
naăţionalităţii îmbatr înirea populaţiei.Unii dintre factorii care a determinat la scăderea
naţionalităţii situaţia economică grea,lipsa unor locuri de muncă,schimbarea stilului de viaţă etc.
In Italia s-a aflat o migrare din sudul Italiei spre nordul ei,iar în S.U.A.dinspre nord-est,spre sud
–vest.In ţara noastră s-a efectuat un proces asemănător acestor ţări,emigrind dinspre Moldova
spre Transilvania .Populaţia rurală a preferat mai mult ora ele ardeliene care sunt atrse de
industralizări rapide.
Spre reglementare lumii afacerilor au fost incluse unele reguli,norme cu caracter
legislativ,care să nu permită repetarea unor situaţii nedorite,neplăcute,cum ar
fi:fraude,mituri,etc.
O mare responsabilitate socilă o reprezintă protecţia mediului înconjurător natural.
13
Beneficiarii actuali ai produselor contemporane sunt cointeresaţi că atunci cind le
consumsumănu afecteazăviitorul apropiaţilor săi.
4.Mediul tehnologic este format din tolitate elementelor ce formează tehnologia actuală.
Tehnologia este constituită din seturi de procese prin care o combinaţie de resurse sunt
transformate în produse.Calitatea lor este realizată de către inovaţile ,descoperirile asupra
organizaţilo:laserul,robotica,bioigineria,..etc.Ca sa se realizeze in permanenţă tehnologii noi este
necesar ca să se îmbunătăţească materialele da bază,a sistemelor de control.
Dezvoltarea inovaţilor se răspîndeste rapind în producţie,în urma cnaăruia se realizeaă noi
produse pentru cercetările de marketing.Nu se produce ceia ce cere piaţa dar ceia ce se rezultă
din presiunile schimbărilor tehnologice.Acest fenomen poate fi caracteristic sferei industriei
computerelor.
Din cei mai importanţi factori ai acestui mediu menţionăm:
- Calitate infrastructurii;
- Calitatea sistemului de telemonicaţii;
- Rata dei înlocuire a echipamentelor;
- Rata de înlocuire a capacităţii de producţie;
- Numărul de patente natura si acestuia;
- Rata de înoire a produselor;
Factorii enumeraţi de mai sus sugerează tresăturile generale ale mediului înconjurător :
1. Cantitatea de informaţiei ce se află în continuă crestere.
2 .Interconectare factorilor ce acţionează asupra întreprinderiicu efecte complexe.
3.Diversitatea mediului în care o întreprindere este dată de mulţimea combinaţilor de
factori ce pot apărea la un moment dat.
14
1.3 Modalităţi de integrare a firmei în mediul extern de activitate
Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care acţionează
asupra întreprinderii indirect, prin intermediul elementelor micromediului, exercitându-şi
influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Sunt factori de ordin general, pe care întreprinderea
nu-i poate controla. Aceşti deţinători de interese, cum îi numesc adesea specialiştii, influenţează
întreprinderile în conducerea afacerilor, dar unii sunt de interes minor pentru activitatea de
marketing cum ar fi: acţionarii, băncile, etc., iar alţii au o influenţă majoră, cum ar fi: mass-
media, mişcările pentru protecţia consumatorilor, etc.
Indiferent care ar fi gradul de influenţă, întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi factorii,
pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei dificultăţile, dar nu
poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. Dar, trebuie să-i cunoască şi să se
pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă. Intuind natura şi dimensiunile potenţiale ale
schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare la noul cadru creat de aceştia.
Deşi amplă şi diversă, interacţiunea mediu-întreprindere, după cum evidenţia J.
Stoner[3.3,10], se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu:
1. schimbător (instabil);
2. stabil;
3. turbulent.
1. Mediul schimbător se caracterizează prin permanente modificări, care în genere sunt
previzibile. Ele constituie baza anticipărilor. Acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă
întreprinderii, ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în
vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici. Pare să fie tipul obişnuit de mediu cu care se
confruntă întreprinderile în etapa actuală.
2. Mediul stabil constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. El este doar un moment
de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. Se caracterizează
prin modificări la intervale mari, cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale, care sunt uşor de
prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. Acest tip de mediu
asigură stabilitatea întreprinderii, dar nu este un tip caracteristic, se întâlneşte destul de rar în
ultimele decenii.
3. Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în direcţii
imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite,
punându-i probleme dificile de adaptare, în genere greu de anticipat. De regulă, este specific
ramurile de vârf, deci nu are caracter dominant. Pentru a face faţă acestui tip de mediu,
15
întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, supleţe, elasticitate a structurilor, în
vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune, la noi metode.
Studierea celor trei tipuri clasice are o mare importanţă, datorită implicaţiilor în înfăptuirea
echilibrului dintre întreprindere şi piaţă, prin intermediul politicilor de marketing adecvate
fiecărei situaţii şi fiecărui agent economic.
Interacţiunea mediu-înreprindere este foarte bine legată de stabilirea în ce tip de mediu vei
aacţiona sau ce tip de mediu ţi-ar fi mai bine să acţionezi.
Mediul extern al întreprinderii determină o serie de efecte asupra întreprinderii, efecte
referitoare, de exemplu:
- creşterea importanţei activităţilor de prognoză a schimbărilor.[2.12, p.15].
- multiplicarea „punctelor de contract” între întreprindere și mediul ei extern, astfel încît să poată
fi sesizate operativ şi corect schimbările;
- diferenţierea modului de definire a atribuţiilor în cadrul activităţilor, în funcţie de gradul de
afectare a acestora la schimbările mediului;
Mediul în care-şi desfăşoară activitatea orice întreprindere, exercită o puternică influenţă
asupra acesteia prin multiplele relaţii ce se stabilesc în mod obiectiv, cele mai importante fiind:
- de concurenţă şi mutuale;
- relaţiile prin intermediul cărora întreprinderea îşi orientează, organizează şi finalizează
activitatea sa.
- relaţiile de piaţă;
În întreprinderii, un loc deosebit îl ocupă relaţiile de piaţă, care reflectă ansamblul relaţiilor de
vânzare-cumpărare prin care întreprinderea îşi asigură resursele materiale, umane, financiare şi
informaţionale, necesare desfăşurării normale a activităţii ei.
Astfel există următoarele teorii privind relaţia organizaţie - mediu:
Aceste teorii au apărut ca urmare a eforturilor depuse de cercetători din diverse domenii în
analiza organizaţiilor şi a evoluţiei managementului în general. În literatura de specialitate
regăsim suficiente încercări de clasificare a acestor teorii (G. Burell şi G. Morgan în 1979, J.
Pfeffer şi M. Zald în 1993, Van Maanen în 1995) care şi-au dovedit în timp legitimitatea. Ele ne
oferă posibilitatea de a înţelege organizaţia sub toate aspectele sale sau, cum afirma Gareth
Morgan (1998) de „a învăţa să îmbrăţişăm numeroase şi diferite perspective, întrucât nu poate
exista o singură teorie sau metaforă care să ne ofere un punct de vedere atotcuprinzător şi nu
poate exista o teorie corectă care să organizeze tot ceea ce facem [3.3,p.10].
În acest scop ne vom opri la clasificarea realizată în 1998 de către Richard W. Scott
[2.14,p.10] care şi-a bazat studiul pe două criterii de analiză:
16
1. relaţia dintre organizaţii şi mediul acestora;
2. funcţionarea organizaţiilor ca sisteme.
Au rezultat astfel două axe clasificatoare: axa „raţional - social" care analizează
organizaţiile ca sisteme raţionale, proiectate doar pentru realizarea unor obiective clar
determinate, şi axa „închis - deschis" ce-şi propune analiza organizaţiilor în raport cu mediul.
Principalul merit al acestor teorii este acela că raportează organizaţiile şi mecanismele de
funcţionare a acestora la un parametru esenţial, mediul, cel care le asigură supravieţuirea.
În activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea, punctul de pornire îl constituie relaţia
sa cu piaţa, deoarece piaţa este sursa de idei şi propuneri de produse noi, de modernizare a celor
existente. Este locul de testare a produselor noi, dar şi a unor forme şi metode noi de distribuţie
şi promovare a produselor. La fel piaţa este sursa informaţiilor referitoare la consumatorii
actuali şi potenţiali, la structura şi caracteristicile canalelor de distibuţie, la întreprinderile
concurente, la categoriile de preţuri practicate, etc, informaţii absolut necesare fundamentării
deciziilor. Orientarea întregii activităţi către piaţă urmăreşte nu numai satisfacerea în condiţii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele şi serviciile create şi oferite, dar în acelaşi
timp, şi sporirea eficienţei, a rentabilităţii, prin creşterea volumului vânzărilor totale şi a
profitului unitar realizat pe seama fiecărui produs.
Acest dublu scop, se poate realiza prin amplificarea flexibilităţii şi adaptabilităţii
întreprinderii la dinamism şi structura pieţii, având permanent în vedere că între întreprindere şi
piaţă, se naşte un întreg sistem de relaţii, ce se intercondiţionează reciproc.
Multiplele relaţii întreprindere-piaţă se referă în special la tranzacţii de piaţă (figura 1.3.1)
la acte de vânzare-cumpărare şi sunt determinate de locul pe care-1 îl ocupă înterprinderea în
cadrul pieţii. Astfel, înterprinderea poate apărea în postură de furnizor deci emiţător de
informaţii, sau de beneficiar adică receptor de informaţii, dar şi în poziţia de intermediar între
diferite categorii de agenţi de piaţă. De asemenea, întreprinderea se poate afla în relaţii de
confruntare(concurenţă) cu întreprinderi cu profil similar sau cu cele care realizează produse
substituibile şi, în fine, întreprinderile pot întreţine relaţii de asociere în cazul realizării unor
produse complexe precum şi relaţii de interferenţă.
17
Figura 1.3. Relaţiile de piaţă ale întreprinderii. [2.12,p.18].
Toate aceste relaţii, fie că apar din iniţiativa întreprinderii, fie că sunt o reacţie de răspuns a
acesteia, se află într-o strânsă interdependeţă, astfel că materializarea uneia declanşează o suită
de relaţii, ceea ce impune cu necesitate armonizarea lor în vederea realizării celor două obiective:
satisfacerea necesităţilor consumatorilor şi obţinerea profitului care condiţionează existenţa
fiecărei întreprinderi.
Deşi relaţiile întreprinderii cu piaţa cunosc o multitudine de forme şi modalităţi de
înfăptuire, o structură eterogenă a partenerilor (formată din alte întreprinderi, organisme
economice sau administrative, instituţii, asociaţii, indivizi ), există posibilitatea delimitării unei
tipologii a relaţiilor de piaţă în funcţie de următoarele criterii:
- frecvenaţa relaţiilor;
- poziţia partenerilor ;
- obiectul relaţiilor de piaţă;
- profilul agenţilor de piaţă;
- natura pieţelor;
- gradul de concentrare;
1. Frecvenţa relaţiilor întreprinderii cu piaţa delimitează relaţii:
a - permanente;
b - periodice;
c - ocazionale; acestea imprimă unele caracteristici cererii şi ofertei de bunuri şi servicii.
2. Poziţia care intervin în aceste relaţii duce la apariţia de relaţii:
• pe orizontală, când relaţiile se stabilesc între parteneri egali;
18
• pe verticală, în cazul întreprinderilor aflate în raport de subordonare faţă de cea cu care
întreţine relaţia.
Manifestarea concretă a acestor tipuri de relaţii, amploarea şi formele specifice pe care le
îmbracă în practică sunt direct influenţate de o serie de factori. In mod cert, dimensiunea şi
fizionomia relaţiilor cu piaţa depinde atât de factorii generali, cât şi de cei specifici, de factori
obiectivi, dar şi subiectivi, de factori interni, dar şi externi.
Concluzia, este aceea, că trebuie să fie o preocupare permanentă a echipei manageriale de
menţinere a reputaţiei bune şi de a crea una mai bună printr-un progam concret, cu obiective
clare, corecte, pentu înfăptuirea cărora se depune efort continuu, program care trebuie testat şi
perfecţionat în funcţie de poziţia pe care o are întreprinderea în mediul de afaceri, aflat în
continuă schimbare.
3. Obiectul relaţilor pe piaţă este cel mai important criteriu de clasificare şi, în funcţie de
acesta, distingem a) relaţii de vînzare-cumpărare şi b) relaţii de transmitere de mesaje şi
informaţii.
a). Fără îndoială, relaţiile de vânzare-cumpărare sunt primordiale, ele se manifestă prin:
livrări de bunuri şi prestări de servicii, prin închiriere, împrumut şi apar în cadrul unui proces
deosebit de complex, care include relaţiile: precontractuale contractuale şi postcontractuale.
Fiecărei etape îi corespund instrumente specifice de înfăptuire. Astfel, relaţiile precontractuale
vizează negocierile, comanda, cererea de ofertă, oferta fermă. In faza contractuală, instrumentele
folosite sunt: facturarea, livrarea, transportul, recepţia, decontarea, iar în faza postcontractuală
sunt utilizate: reclamaţia, arbitrajul pentru perioada garanţiei şi postgaranţiei.
b). Relaţile de transmitere (recepţie) de mesaje şi informaţii, deşi unele apar în procesul
vânzării - cumpărării, în vederea susţinerii şi concretizării acestora, majoritatea urmăresc crearea
în afara întreprinderii a unei imagini favorabile. Principalele instrumente de înfăptuire a acestei
forme de relaţii cu piaţa sunt: marca, prin care se individualizează produsul uşurând alegerea şi
cumpărarea lui, precum şi garantarea nivelului calitativ; publicitatea prin care sunt informaţi şi
deci influenţaţi cumpărătorii potenţiali; relaţile publice dar şi alte modalităţi de promovare,
cum sunt: expoziţiile şi târgurile, schimbul de documente şi specialişti etc.
4. Profitul agenţilor pe piaţă clasifică relaţiile cu piaţa în relaţii cu:
a) furnizorii şi prestatorii de servicii, care sunt relaţii de cumpărare, de aprovizionare;
b) beneficiarii, care sunt relaţii de vânzare, de desfacere; c) instituţii şi organisme de stat.
5. Natura pieţelor este criteriul care stă la baza evidenţierii relaţiilor:
- cu piaţa externă dintre acestea îmbracă forme specifice şi utilizează instrumente deosebite.
19
- cu piaţ internă
6.Gradul de concentrate al relaţiilor de piaţă, care se determină în raport cu dimensiunea
spaţială şi economică, desemnează relaţii:
• concentrate (asupra unui număr limitat de beneficiari sub raport dimensional, spaţial şi
temporar);
• dispersate sau diseminate, când beneficiarii sunt anonimi, ceea ce impune de regulă
identificarea lor.
Concluzia, este aceea, că trebuie să fie o preocupare permanentă a echipei manageriale de
menţinere a reputaţiei bune şi de a crea una mai bună printr-un progam concret, cu obiective
clare, corecte, pentu înfăptuirea cărora se depune efort continuu, program care trebuie testat şi
perfecţionat în funcţie de poziţia pe care o are întreprinderea în mediul de afaceri, aflat în
continuă schimbare.
20
Capitolul II. Analiza indicatorilor financiari ai firmei S.A.”Combinatul
Auto№4”pe anii 2011-2012.
2.1. Prezentarea generalală a întreprinderii.
S.A.”Combinatul Auto”este o întreprinderea de transport care efectueaza
transportarea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotare. Intreprinderea
este amplasata în or. Chişinău, sect. Botanica, str. Pădurilor 17.
Intreprinderea a fost înfiintata în anul 1945 sub denumirea de „ Speţtorg" avînd în
componenţa sa 18 autocamioane şi 22 cai. În anul 1952 îşi schimbă denumirea în „Autoremtorg" şi număra 887 camioane .În 1972
aceasta din urmă intră în componenţa PO „Kişinevtrans" sub denumirea de filiala Nr.2 care
număra 322 autocamioane. În iulie 1976 s-a format întreprinderea de transport auto
S.A."Combinatul Auto №4" ca unitate de transport independentă în care se numărau circa 418
autocamioane şi deja în 1990 unitatea număra circa 1000 camioane devenind una din cele mai
mari întreprinderi de Transport Auto din Moldova. Practic tot comerţul capitalei şi parţial al
republicii era deservit de această întreprindere. Din anul 1986-1990 S.A."Combinatul Auto
№4" de patru ori este învingătoare întrecerilor unionale.
În prezent S.A. "Combinatul Auto №4" numără circa 265 unităţi de transport
dinte care 235 autocamioane şi 30 remorci şi semiremorci. Principalii clienţi ai S.A."Combinatul
Auto №4" sunt S.A. „Lapte", S.A. „Franzeluţa", S.A. „Vitana", UNIC, S.A. „Bucuria", S.A.
Zorile, fabrica de mobilă „Viitorul". Combinatul auto №4 este o societate de acţiuni de tip deschis, o întreprindere de stat
fondată în conformitate cu „Legea privind SA” , „Legea despre antreprenoriat şi întreprinderi”,
„Lege cu privire la privatizare” şi se subordonează Ministerului Transportului şi
Telecomunicaţiilor. La 2 decembrie 1995 prin reorganizarea întreprinderii de arendă Combinatul
Auto №4 a fost înregistrată de către Camera de Înregistrări de Stat de pa lîngă Ministerul
Justiţiei a Republicii Moldova sub certificatul nr. 104061529 din 28 decembrie 1995, cu codul
fiscal 1003600097956.
Principalele genuri de activitate SA. „Combinatul Auto №4” sunt:
• transport auto de mărfuri,
• transportarea materialelor de construcţii,
21
• reparaţia autobuzelor,
• rodajul arborilor,
• reparaţia remorcilor si a semiremorcilor,
• reparaţia motoarelor,
• arendarea încăperilor,
• parcări auto, parcarea camioanelor,
• service auto,
• reparaţia camioanelor,
• spălarea automobilelor, spălarea autocamioanelor.
Transporturile influenţează toate laturile vieţii social-economice, iar dezvoltarea
ordonată şi armonioasă a lui în pas cu cerinţele reproducţiei lărgite constituie un
obiectiv important al politicii economice a oricărui stat. Rolul şi importanţa
transporturilor pot fi scoase în evidenţă prin analiza relaţiilor acestora cu diverse aspecte
economice, sociale şi politice. Intreprinderea are un personal de 470 de persoane dintre
care 315 sunt şoferi .Directorul adjunct se află în fruntea secţiei de exploatare.
În componenţa secţiei de, exploatare se află:
- şoferii;
- mecanicii de coloană;
- şefii de coloană;Fiecare din aceste categorii de de lucrători îşi îndepleneşte funcţiile sale care sunt bine
determinate.
Funcţiile directorului adjunct de exploatar:
- Efectuează lucrul cu clientela (încheie contracte, este responsabil de aceste
contracte, primeşte rutele);
- Înlocuieşte directorul în lipsa acestuia;
- Lucrează cu alte organizaţii interne şi externe;
22
- Este persoana ce determină strategia de lucru a întreprinderii;
- Rezolvă probleme în cazuri excepţionale;
- Conduce secţia de exploatare.
Inginerul şef este locţiitorul directorului adjunct şi îndeplineşte funcţiile enumerate în lipsa
directorului adjunct de exploatare. În afară de aceasta persoana dată întocmşete planul operativ de
lucru pentru ziua dată.
O altă categorie importantă o constituie şefii de coloană ce duc răspundere de prezenţa
conducătorilor auto şi de starea tehnică a mijloacelor de transport. La îndeplinirea acestor funcţii
acestea sunt ajutaţi de mecanicii de coloană, care la rândul lor dau indicaţii lăcătuşilor despre
necesitatea reparaţiei a materialului rulant.
Taxatorii au menirea de a colecta plata pentru călătorie de la pasageri sau de a verifica
actele, legitimaţiile deţinute de călători.
Şoferii care au categoria respectivă pentru conducerea autobuzelor trac stagiunea două luni
conducând împreună cu un alt conducător auto, care are un stagiu mai mare de ani lucraţi pe
autobuz .
Funcţia nemijlocită a şoferilor este de a conduce mijlocul de transport şi să se încadreze în
parametrii timpului întocmit.
Dispecerul de schimb verifică starea permisului, certificatele eliberate de punctul medical al
parcului şi înmînă foile de parcurs şoferilor
În fruntea secţiei tehnice se află directorul adjunct tehnic. El îndepleneşte funcţia
principală de conducător al secţiei. Ca subalterni sunt o serie de şefi, care au anumite
obligaţiuni:
1. Şeful de producere - conduce cu atelierele de reparaţie şi cu categoriilede lucrători:
- Magazonierul depozitului central;
- Maeştrii sectoarelor de reparaţie şi deservire tehnică;
- Angajaţii sectoarelor de reparaţie şi deservire tehnică.
2. Şeful serviciului de aprovizionare - specialist ce se ocupă de aprovizionarea parcului
cu combustibili şi lubrifianţi.
3. Şeful de garaj - are ca funcţie executarea serviciilor de ţin de garaj. El dă ordine
următoarelor categorii de lucrători:
23
- Paznicul superior;
- Angajaţii spălătoriei;
- Mecanicul seviciului garaj;
- Angajaţii Punctului de control Tehnic;
În cadrul secţiei tehnice se mai efectuează funcţiile în domeniul ecologiei, metrologiei,
protecţiei muncii. Pe lângă toate aceste subdiviziuni mai activează serviciul medical narcologic
ce se subordonează şefului de serviciu şi securita In fiecare dimineată medicii verifică starea
fizică în care se află conducătorii auto.Rezultatele se înscriu în foaia de parcurs ce se eliberează
şoferului. In caz de boala şoferii sunt înlocuiţi ,eliberaţi de la lucru in ziua respectivă. In caz de
boala ei sunt eliberaţi pe un termen anumit de timp pînă la însănătoşire.
Conducătorii întreprinderii S.A „Combinatul Auto №4"sunt obligaţi să respecte regulile
despre securitate acestea sunt :
1. Să fie atent în timpul îndeplinirii sarcinii şi să nu se abată de la rută, graficul de
circulaţie, să îndeplinească cerinţele de muncă şi odihnă;
2. De a efectua numai acea activitate, care este permisă sau încredinţată de
administraţia întreprinderii;
3. Înainte de ieşire la rută conducătorul auto trebuie să posede permisul de conducere
cu categoriile respective conform tipului de automobil, certificatul de înmatriculare
a mijlocului de transport, fişa de asigurare a mijlocului de transport;
4. Să nu se atingă de firele electrice şi de alte obiecte ce pot provoca electrocutări, să
încurce circulaţie autovehiculelor pe teritoriul întreprinderii;
5. În timpul circulaţiei pe teritoriul întreprinderii de transport auto, este obligat să se
folosească de punctele de intrare şi ieşire a automobilului, să nu deterioreze
materialele, utilajele din secţia de reparaţie şi deservire.
Nomenclatura clientelei este şi ea diversă, întreprinderea încheie contracte privind transportarea
mărfurilor cu circa 3000 agenţi economici pe an, perioada pentru care se întocmesc contractele
variind de la cîteva zile pînă la anul împrejur. Regimul de lucru al şoferilor la transportarea
produselor alimentare este de la 520 - 2130, regimul de lucru al paznicilor este de 24 ore, pauza
de masă interpunîndu-se în intervalul 1200-1300. Şoferii lucrează în două schimburi şi primesc
24
salariu în funcţie de traficul în km, salariul minim fiind de 1400 lei, slujbaşii primesc salariu în
funcţie de categoria ce o posedă (în jur de1000lei). Întreprinderea funcţionează 24 ore. Parcul
auto S.A. "Combinatul Auto №4" este compus majoritar din autocamioane de tip ra3-52, ra3-53,
3hji 4314, 3hji 4316, 3hji 4318,Mercedes 2233, Mercedes 1955, Mercedes 1114, Mercedes
Mercedes 609P, MAN-8153, MAN-L2000, MAN-8152, BMW-525, BMW-520, VAZ 21043 şi
autocamioane specializate de tip.
Nomenclatura clientelei
S.A. „Lapte” , S.A. „Interangronivest’ PC „Cereale” , PI „Segher” , S.R.L- „Lotenson PRIM”,
S.A. „Combinatul de tutun” , S.A. „Automat” , S.A. „ Magayinul Nr.1, S.R.L „Apă bună” ,
S.R.L. „Alifomix” , „PARI-Bucurs” , S.R.L’Dulghieru" S.A., S.A. „Covis", f-ma „Cojocari",
„Ivanov" Şcoala de perf. Med S.A., „Coini" S.A., „Socolov" S.A., „Galanterea", „Vasilatii",
S.R.L. „Custodis", S.A. „Nisparia", S.R.L. „Invicom". S.A. „Lapte”
Principalele scopuri ai S.A. "Combinatul Auto №4" sunt:
- creşterea solvabilităţii financiare prin majorarea nivelului de capitalizare;
- extinderea şi diversificarea a portofoliului;
- consolidarea pozitiei;
- promovarea brăndului S.A. "Combinatul Auto ą4", îmbinînd tradiţia naţională cu
standarte mondiale.
Din mediul intern întreprinderea preia scopul întreprinderii spre realizarea căruia sunt
orientate eforturile personalului; sarcinile indicate necesare de a fi exacutate; algoritmul
prelucrării şi transformării materiei prime în produse şi servicii; personalul care atinge
scopurile întreprinderii. De aici rezultă că întreprinderea trebuie să fie foarte atentă la
identificarea scopului, deoarece dacă se schimbă scopul se schimbă atît mediul intern cît şi
mediul extern.
Pentru a formula un scop bine determinat este necesar de a analiza punctele forte şi
pericolele în baza analizei SWOT.
25
Tabelul1.2
1.2.1 Analiza SWOT a S.A "Combinatul auto №4".
Puncte forte Pericole utilizarea mijloacelor publicitare scăderea utilizării activeloracceptarea schimburilor creşterea costurilor la combustibilPersonal / Şoferi motivaţi Concurenţa tot mai acerbă pe piaţa
naţionalăExperienţă mare în transporturi Menţinerea « creditelor scumpe » pentru
acţiuni de modernizarePersonal cu stagiu mare de lucru Clientiitind să facă afaceri numai cu
câteva firme
Analiza SWOT, în acest caz, conduce la concluzia că societatea trebuie să se concentreze pe
servicii de transport şi să încerce să menţină nivelul cheltuielilor cât mai scăzut posibil.
Organele de conducere a S.A. "Combinatul Auto №4" sunt:
• Adunarea generală a Acţionarilor;
• Consiliul Societăţii;
• Organul executiv – directorul;
• Comisia de Cenzori. Organigrama Anexa nr.1
Întreprinderea este condusă de directorul Goreţchii Vasile care a fost ales de către
Adunarea Generală pentru cinci ani.
Ca în orice întreprindere, indiferent de genul activităţii, trebuie să fie împuternicită o
anumită persoană în fruntea fiecărei secţii. Dar în aşa mod putem crea o organizare cît mai
eficientă a lucrului.
Teritoriuil S.A. "Combinatul Auto №4" constitue 7.43ha, dintre care 10000m constitue
blocurile unde sunt amplasate secţiile principale:
• secţia administrativă;
26
• secţia tehnică;
• secţia de aprovizionare şi exploatare;
• secţia de reparaţii;
• parcare;
• cantina;
• spălatoria;
• parcarea;
• punctul de control.
Personalul administrativ este alcătuit:
• Directorul adjunct; Contabil şef ;
• Director adjunct tehnic;
• Şeful secţiei de exploatare a transportului;
• Şeful secţiei de aprovizionare;
• Şeful secţiei de reparaţii.
27
2.2 Analiza indicatorilor economici S.A.”Combinatul Auto №4”
Este necesar ca în întreprindere să fie o dezvoltare durabilă şi continuă trebuie să
utilizeze cît mai eficient resursele financiare din cadrul întreprinderii, astfel de a nu crea
problemă care poate apărea în viitor. Pentru acesta în cadrul întreprinderii se analizează mai
mulţi indicatori a rezultatelor economice obţinute de întreprindere în ultimul an de activitate.
Toţi indicatorii analizaţi au o importanţă deosebită.
Profitul net (pierderea netă ) este profitul (pierderea) care rămânela dispozitia
întreprinderii după calcularea cheltuelilor (economiilor) privind impozitul pe venit şi se determină
ca diferenta dintre profitul (pierderea) până la impozitare şi cheltuelile 9economiile)privind
impozitul pe venit.
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) până la impozitare ,
care poate fi exprimat prin relaţia: PPI = RAO + RAI + RAF să + RE, unde: PPI - Profitul
(pierderea) până la impozitare; RAO - Rezultatul din activitatea operaţională; RAI - Rezultatul
din activitatea de investiţii; RAF - Rezultatul din activitatea financiară; RE - Rezultatul
excepţional.
Analiza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluarea mărimii
acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi
Analiza structurală a profitului (pierderii) până la impozitare permite aprecierea aportului
fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil.
Angajaţii secţii de cadre ţin sub control toate contractele cu noile persoane cale lucrează sau
cu care vor lucra.
Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare(sursă din
rapoartele financiare a întreprinderii S.A. "Combinatul Auto №4") este prezentat în tabelul 1
unde este menţionat, că ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil, deţine
profitul obţinut din activitatea operaţională, ceea ce este apreciat negativ, deoarece profitul
reflectă desfăşurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii.
Tabelul 2.1.
Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) până la impozitare
28
Indicatori Anul 2011
Anul 2012
Abaterea on
Suma, lei
Cota % Suma, lei Cota % Suma, lei Cota %
1.Rezultatul din activitatea operatională
615724 110,5 246358 185,05 -3804387 +93,69
2.Rezultatul din activitatea de investiţii
260418 -3,20 25483 60,05 -95215 0
. 3.Rezultatul din activitatea financiară
-425121
0
7,30 -3075674 -25,00 -1636390 - 293,23
4.Total 164561
100 2854799 100 5535992
Analiza factorială a profitului (pierderi) din activitatea operaţională presupune stabilirea şi
calculul influenţei factorilor, care au factorială contribuit la modificare a în dinamică a părţilor
componente ale profitului (pierderi) din activitatea operaţională.
Analiza a profitului (pierderii) din activitatea operaţională (sursă din Rapoartele financiare a
întreprinderii S.A. " Combinatul Auto №4") este prezentat în tabelul 2.2
Tabelul 2.2.
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională
Indicatori Anul
2011
Anul
2012
Abater
absolută
Rezultatul
i influentei
1.Profit brut 24057396 6116115 - 8851321 -88513212.Alte venituri
operaţionale
12743862
1642615
2634743
+26347433.Cheltuielicomerciale
4565829
-
1383402
-13834024.Cheltuieli generale si
administrative 3504785 1234762 105684 +105684
5. Altecheltuielioperaţionale
3964358
1978569
-1029324
-1029324
29
6. Profitul dinactivitatea operațională 3640669 1260169
-2747005 -2747005
În bază datelor prezentate în tabelul de mai sus putem afirma că profitul obţinut de S.A. "
Combinatul Auto №4" din activitatea operaţională în anul de gestiune a crescut cu 2747005 lei
faţă de anul precedent.
Această diminuare a fost condiţionată de micşorarea marimii profitului brut şi
cresterea cheltuelilor generale şi administrative , care au contribuit la reducerea profitului din
activitatea operaţională cu 138340 lei si respectiv 105684 lei . Tot odata ,majorarea valorii altor
venituri operaţionale în anul de gestiune faţă de anul precedent a condiţionat la majorarea
profitului din activitatea operaţionaă cu 2634743 şi respectiv 1029324 . Totuşi trebuie de
menţionat că întreprinderea dispune de rezerva interne de sporire a profitului din activitatea
operaţională pe viitor.
Analiza lichidităţii ocupă un loc central în aprecierea situaţie financiare a firmei. Calcularea
şi interpretarea coeficienţilor lichidităţii în mod obligatoriu sunt incluse practic în orice materiale
analitice.
Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele
mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă posibilitatea întreprinderii de a-şi
onora obligaţiunile de plată la termenele scadente.
Este de menţionat că în literatura de specialitate sunt cunoscuţi mai mulţi indicatori de
lichiditate.
Se cunosc următorii indici de lichiditate:
Lichiditatea curentă acest indice arată dacă întreprinderea dispune de active curente
suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în suma deplină.
Unul dintre neajunsurile lichidităţii curente constă în faptul că aceasta nu ţine cont de
structura activelor curente. Intervalul optim pentru acest indicator este de 2 - 2,5 sau 1-
2,5 ,observăm ca la întreprinderea dată acest indicator se include în acest interval ce denotă faptul
ca întreprinderea îşi poate onora datoriile pe termen scurt.
30
Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat
de faptul excluderii din componenţa activelor a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi a altor
active curente.
Sensul economic al lichidităţii intermediare este că acest coeficient reflectă cota datoriilor pe
termen scurt care întreprinderea este capabilă să le achite imediat, prin mobilizarea mijloacelor
băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt. Acest indicator trebuie sa
varieze in intervalul 0,7- 0,7 sau să fie mai mare de 2.
Lichiditatea absolută: este cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii îl reprezintă
coeficientul lichidităţii absolute. In cadrul acestui criteriu se compară cele mai lichide active
curente şi datoriile pe termen scurt.
După conţinutul său economic, acest coeficient caracterizează cota datoriilor pe termen scurt
care întreprinderea este capabilă să achite imediat utilizînd numai mijloacele băneşti disponibile la
moment.
Creşterea lichidităţii se apreciază pozitiv, dar până la nivelul recomandat. Creşterea excesivă
a acestor coeficienţi nu este binevenită. Depăşirea nivelului maximal recomandat reflectă o
structură iraţională a activelor întreprinderii care o parte de mijloace sunt îngheţate în stocuri
anormale şi nejustificate care nu aduc venit.
Tabelul 2.3.
Analiza indicatorilor lichidităţii
Nr. crt. Denumirea coeficientului Calculul coeficienţilorAnul 2011 Anul 2012
1 Lichiditatea curent 1,15 1,42 Lichiditatea intermediară 0.55 0,403 Lichiditatea absolută 0,016 0,006
Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la întreprinderea dată în decursul
anului de gestiune a apărut o tendinţa negativă de scădere a coeficienţilor, în particular
lichiditatea curentă care la începutul anului curent fiind de 1,15 şi nu se încadrează în intervalul
optim (2-2,5) spre finele anului de gestiune acazînd și mai mult ajungând la 1.4. Acest fenomen
31
negativ se explică prin faptul că ritmul creşterii datoriilor pe termen scurt depăşeşte ritmul de
creştere a activelor curente. Din cauza micşorarii sumei mijloacelor băneşti şi creanţelor în
condiţiile creşterii datoriilor pe termen a scăzut esenţial şi lichiditatea intermediară de la 0,55la
începutul perioadei la 0,40 la finele perioadei de gestiune.
La cel mai scăzut nivel , în comparaţie cu intervalul optim (0,2-0,25)se situeaza
coeficientul lichidităţii absolute .Este de mennţionat că acest coificient nu corespunde cerinţelor
atît la început 0,16 cît şi la sfîrsitul anului de gestiune 0,03 demonstrând totuşi evoluţia
negativă în urma reducerii sumei mijloacelor băneşti disponibile în condiaţile creşterii
datoriilor pe termen scurt.
În condiţiile economie de piaţă un rol semnificativ în analiza rentabilităţii îl ocupă,
rentabilitatea activelor. Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelor (sursă din Rapoartele
financiare a întreprinderii S. A. " Combinatul Auto №4") este prezentat în tabelul 2.4:
Tabelul 2.4.
Analiza rentabilităţii activelor
Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Abaterea
1.profit pînă la impozitare
3638761 852951
2785810
2.valoarea medie a activelor
6336453
4612422
1724031
3.venit din vînzări 726414 9357103 20929894.rentabilitatea venit din vînzări 55,8 68.5
12.7
5.nr. de rotații al activelor 14,7 3,07
11,63
6.rentabilitate activelor 7,3 0,90 6,4
Concluzie: În baza rezultatelor obţinute observăm că la întreprindere dată rentabilitatea activelor
s-a micşorat cu 6,4 %. Această micşorare a fost cauzată de influenţa celui de al doilea factor,
anume a Rv.
32
Rentabilitatea economică este numită varianta franceză şi aderă la eficacitatea utilizării
capitalului permanent al întreprinderii. Altfel spus rentabilitatea economică reprezintă
eficienţautilizării mijloacelor materiale şi financiare ale întreprinderii prevăzute în vederea
desfăşurării activităţii de producţie. Pentru ca întreprinderea să activeze normal în condiţiile dure
ale economie de piaţă indicatorul dat trebuie să atingă cel puţin 20 - 25 % RE (RE- rentabilitatea
economică).
Date iniţiale pentru analiza rentabilităţii (sursă din Rapoartele financiare a întreprinderii
S. A. " Combinatul Auto №4" ) este prezentat în tabelul 2.5:
Tabelul 2.5.
Analiza rentabilităţii economice
Indicatorii Anul 2011 Anul 2012 Abaterea2.profit net 2542791 6414680 41328673.valoarea medie acapitalului propriu
7240924 31863123 2461515
4.valoarea medie a DTL 9427365 4911152 -1006975.valoarea medie acapitalului permanent
16668289 36774275 1570655
6.rentabilitatea veniturilior din vînzări
17,99 29,7 12,20
7.efectul pîrghiei financiare 1,500 4,387 -0,958
8.nr. de rotaţii al activelor 0,66 0,90 -0,33
9.rentabilitate economică 43,74 59,83 - 36,56
În practica analitică un rol important între indicatorii rentabilităţii revine rentabilităţii financiare.
Din punct de vedere al conţinutului economic acest indicator reflectă capacitatea întreprinderii
de a utiliza capitalul propriu.
Vom examina în tabelul 6 evoluţia nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări în
comparaţie cu realizările anului precedent, în baza datelor din Raportul privind rezultatele
financiare:
Tabelul 2.6.
33
Analiza ratelor generalizatoare de rotatie a activelor
Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Abaterea absolută
1. Venituri din vânzări 41156230 75249367 +340931372. Valoarea medie a activelor 62431232 95298468 +328672363. Numărul de rotaţie a activelor 1,40 1,86 +3.264. Rata înzestrăriiveniturilor din vânzări cu
active2.61 2,5 +5,11
Datele tabelului de mai sus arată ca întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" în anul
de gestiune a crescut numărul rotaţiilor activelor cu 0,08 faţă de anul precedent, corespunzător
s-a redus rata înzestrării veniturilor din vânzări în valoarea de un leu întreprinderea a utilizat mai
puţine active cu 0,19, faţă de perioada anului precedent.
Astfel se poate de menţionat ca la întreprindere a crescut eficienţa utilizării activelor
totale.
O altă grupă de indicatori ai vitezei de transformare a activelor o reprezintă ratele de
rotaţie a părţilor componente ala activelor totale cunoscut şi sub denumirea de coeficientul
exploatării mijloacelor fixe sau randamentul mijloacelor fix, acest indicator caracterizează
eficienţa utilizării mijloacelor fixe din punctul de vedere al capacităţii întreprinderii de a genera
venituri din vânzări.Un fenomen pozitiv îl constituie sporirea randamentului mijloacelor fixe în
dinamică. Pentru aprecierea utilizării eficiente a activelor curente este calculat următorul
indicator numărul de rotaţii ale activelor circulante indiscutabil este faptul că indicatorul
menţionat trebuie să depăşească numărul de rotaţii a mijloacelor fixe.
La urmă am putea concluziona că la S.A. "Combinatul Auto №4" structura
organizatorică este foarte bine structurată, astfel relaţiile de colaborare dintre secţii este foarte
benefică pentru întreprindere. Anume de legătura lor depinde cum va activa întreprinderea în
viitor. Întreprinderea care nu produce ceea ce se cere curând va pierde clienţii şi va falimenta.
Anume distanţa dintre putere şi muncitorul de rând trebuie să fie foarte mică deoarece
34
conducătorul şef va putea să afle mai multe din dorinţele, intenţiile angajaţilor care pot fi
benefice pentru desfăşurarea în viitor a activităţii sale.
Din punct de vedere al situaţiei economice financiare, analiza care am făcuto în
capitolul dat ne permite să precizăm că dacă întreprinderea anul acesta a înregistrat pierderi, din
motivul costului ridicat la materia primă, creşterea cheltuielilor comerciale, creşterea
cheltuielilor administrative. Pe parcursul anului viitor întreprinderea are rezerve foarte mari
pentru a obţine rezultat financiar din motivul creşterii productivităţii muncii a angajaţilor ceea ce
este apreciat pozitiv.
III: S.A "Combinatul auto №4" în interacţiune cu mediul extern
35
3.1 Factorii din mediul extern ce influienţează activitatea eficientă a firmei.
Mediul de afaceri poate fi considerat ca fiind totalitatea factorilor cu care firma trebuie
să existe, factori ce se află într-o continuă schimbare. Existenţa şi dezvoltarea firmelor este
influenţată de factorii de mediu. In aceste condiţii managementul strategic în cadrul orcărei
firme, trebuie să aibă în vedere analiza, programarea evoluţiei acestor factori. Acest lucru este
necesar datorită faptului că aceşti factori, vor influenţa firma în ce priveşte poziţia pe piaţă, cota
de piaţă, rezultatele financiare. în funcţie de conjunctura economica şi influenţa factorilor de
mediu şi mai ales de evoluţia acestora, firmele îsi stabilesc obiectivele, planurile, activitatea şi
rezultatele financiare.
În cadrul activităţii desfăşurate, firmele intră în contact permanent cu clienţii, furnizorii,
concurenţii direcţi si indirecţi, intermediarii, investitorii. In acest sens firmele trebuie să realizeze
o continuă cercetare de piaţă, pentru a nu pierde oportunităţile existente.
Analiza de marketing şi inaintarea pe pieţe noi
1. Marketing-ul este ştiinţa ce se ocupă cu studierea peţii de desfacere a produselor şi
serviciilor. însăşi această analiză a peţii este un proces de culegere şi prelucrare sistematică a
informaţiei despre piaţa, analiza şi aplicarea ei la planificarea marketing-ului mixt. Etapele de
cercetare a peţii sunt următoarele:
1. Identificarea problemelor şi obiectelor comunităţii
2. Elaborarea planului de cercetare
3. Culegerea informaţiei
4. Analiza informaţiei
5. Efectuarea rezultatelor cercetării
În procesul unui studiu amplu al peţii se determină dimensiunile, structura şi
posibilităţile de creştere a acesteia. Pe lângă toate aceste particularităţi mai există şi piedici
comerciale (restricţii comerciale, taxe vamale, monopolism). Se caracterizează concurenţii, se
precizează structura şi nivelul preţurilor de piaţă.
2.Publicitatea şi organizarea acesteia.
36
Este cunoscut deja faptul că publicitatea reprezintă una din cele mai răspândite forme de
comunicare dintre client şi firmă. Ea este un instrument important în promovarea unui nou
produs sau serviciu şi deschide căile către creşterea cererii la serviciul dat.
Înainte de a implementa publicitatea este necesar de a cerceta etapele de analiză a ei.
- Stabilirea obiectivelor
- Bugetul preconizat publicităţii
- însăşi mesajul
- Mijloacele publicitare
- Eficienţa activităţii de publicitate
Cele mai complicate şi mai importante mesaje publicitare sunt cele de implementare a unui
produs nou pe piaţă, aici respectiv sunt asumate cele mai mari riscuri.
Bugetul de publicitate poate fi înfăptuit în funcţie de cheltuielile permise sau pe baza
unui procent preconizat din vânzări sau după obiectivele propuse pentru vânzare.
Mediul extern al firmei reuneşte ansamblul de factori şi forţe externe acesteia, capabile
să influenţeze menţinerea sau dezvoltarea schimburilor sale cu pieţele pe care activează. Piaţa
este locul de întâlnire dintre cerere şi ofertă, locul de întâlnire a agenţilor economici. Există o
permanentă legătură între piaţă şi firmă. Această legătură se manifestă printr-un schimb
permanent dintre firmă şi piaţă.
Un aspect important pe care îl ridică cunoaşterea pieţei se referă la categoriile sau
tipurile de parteneri prezenţi în cadrul ei. Este vorba de aşa zisul ansamblu al publicului, compus
din indivizi sau organizaţii ale căror atitudini şi comportamente pot avea diferite influenţe asupra
evoluţiei activităţii ce se desfăşoară în cadrul pieţei. Furnizori
Cu ajutorul lor are loc livrarea necesarului de materii prime,materiale,energie,echipament
tehnologic, forţă de muncă, resurse financiare şi informaţii se face de către producători şi
prestatorii de servicii
Furnizorii sunt puternici când sunt bine organizaţi, când există puţini înlocuitori ai produselor
pe care ei le oferă, când produsele lor sunt foarte importante pentru clienţii lor, când costurile de
schimbare a furnizorilor sunt ridicate. Cel mai bun mod de apărare îl constituie stabilirea unor
relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii, sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare.
37
Specialiştii în marketing ai firmei trebuie să monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece
problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbări în producţia proprie şi
implicit la creşterea costurilor produselor sale cu consecinţe dramatice în planul profitabilităţii.
În aceste condiţii, proprii clienţi pot trece la firmele concurente
Furnizorii sunt puternici când sunt bine organizaţi, când există puţini înlocuitori ai
produselor pe care ei le oferă, când produsele lor sunt foarte importante pentru clienţii lor, când
costurile de schimbare a furnizorilor sunt ridicate.
Intermediarii
Sunt indivizi sau organizaţii de afaceri specializate în realizarea diferitelor funcţii de marketing
Cele mai importante funcţii ale intermediarilor sunt: informarea consumatorilor,
promovarea produselor, negocierea contractului, lansarea comenzii, finanţarea, asumarea ricului,
posesia fizică a produselor, plata şi transmiterea dreptului de proprietate. Toate canalele de
distribuţie sunt potenţiale surse de conflict şi de concurenţă. Firmele pot aplana conflictele
apărute în sistemul de personal, între două sau mai multe nivele ale distribuţiei, pot asigura
cooptarea factorilor de conducere din cadrul diverselor verigi şi stimularea încheierii
acordurilor cu şi între asociaţiile profesionale.
Clasificarea intermediarilor:
1. intermediari comerciali: deţin produsele pe care le manipulează, cumpără şi vând
pe cont propriu.
2. agenţii de intermediere: acţionează ca reprezentanţi ai clienţilor lor. Veniturile lor
sunt din comisioane sau onorarii după caz, ca diferenţă între preţurile de vânzare sau cumpărare.
3. procesorii şi manufacturierii: există pentru a realiza anumite acţiuni de schimare a
produsului.
4. brokerul: nu deţine controlul fizic asupra produsului, are mai puţină putere în
negocierea preţului decât comisionarul.
5. vânzărorul cu amănuntul: cumpără produse care sunt destinate consumului final.
Pot realiza toate funcţiile de marketing.
38
6. vânzătorul cu ridicata: Vinde vânzătorului cu amănuntul, consumului industrial şi
consumului colectiv.
7. comisionarul: preia manevrarea fizică a produsului, aranjează termenele vânzării,
îşi reţine oronariul.
8. . organizaţii facilitare: sunt bursele de mărfuri, licitaţiile de produse, etc.
Intermediarii au rolul de a prelua anumite costuri şi riscurile. . Dezavantajul lor în
raport cu clienţii constă în majorarea preţurilor produselor şi serviciilor achiziţionate.
Clienţii .
Sunt acele persoane care decid de la cine vor procura de la întreprinderea dată sau de
la concurenţii întreprinderii date, care încearcă să obţină reduceri de preţ negociind servicii mai
intense şi de mai bună calitate şi atât rivalitatea între concurenţii existenţi.Cleintii pot fi actuali,
efectivi sau pot fi potenţiali. Cel mai important punct forte al unei afaceri este relaţia continuă
cu clientul. Piaţa poate fi împărţită pe categorii de consumatori, sau, altfel spus, în diferite
segmente de piaţă, în funcţie de anumite criterii, cum ar fi: vârsta, sexul, localizarea în spaţiu,
ocupaţia sau locul de muncă, venitul, activităţile de petrecere a timpului liber, modul de
folosire a produselor. După natura lor, componentele clientelei unei firme pot fi:
• Pieţele de consum: formate din consumatori individuali, adică din persoane care
folosesc în mod efectiv un bun sau serviciu. Trebuie făcută deosebirea între consumator
individual final şi cel frecvent;
• Pieţele internatţonale: formate din clienţi din afara graniţelor ţării;
• Pieţele industriale: formate din firme productive care achiziţionează bunuri şi
servicii pentru a produce noi bunuri şi servicii;
Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru
produsele (serviciile) pe care le oferă clienţilor, să ştie să menţină clienţii existenţi şi să atragă
noi clienţi din rândul no-consumatorilor relativ şi al concurenţei. Pentru a realiza aceste
obiective, specialiştii în marketing trebuie să cunoască :
- Ce criterii folosesc cumpărătorii pentru a alege între diferite produse (calitate, preţ,
amplasarea magazinului etc.).
39
- Importanţa produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (dacă
produsul este indispensabil pentru o firmă, acel client este gata să plătească preţuri
mai mari, existînd oportunitatea unei afaceri avantajoase).
- Caracteristicile clienţilor: unde trăiesc, stilul de viaţă, vîrsta, nivelul educaţiei,
ocupaţia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formează profilul clientului, care
trebuie comparat cu profilul pieţei pentru a identifica produsele firmei care plac mai
mult anumitor tipuri de clienţi. Pe aceasta bază se decid caracteristicile noilor
produse, preţurile şi mesajele promoţionale cele mai potrivite pentru piaţa ţintă.
- Ce nevoi îşi satisfac clienţii cu produsul respectiv şi care sunt avantajele obţinute de
pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleaşi necesităţi. Dacă apare
însă un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii îl vor
adopta imediat.
Concurenţa
Pentru a avea succes, o firmă trebuie să mulţumească clienţii într-un mod mai atractiv
decât concurenţii săi. Concurenţii se compun din firme ce produc bunuri şi servicii similare cu
firma luată în analiză sau care oferă alternative de satisfacere a unei nevoi a clienţilor acesteia.
Tipuri de concurentă :
1. concurenta generica - întreprinderea concurează cu toate întreprinderile care oferă produse
si/sau servicii destinate să satisfacă aceeaşi nevoie;
2. concurenta de marca - o întreprindere le considera concurente pe celelalte întreprinderi care
oferă aceleiaşi categorii de consumatori produse si/sau servicii similare, la preturi similare
3. concurenta de produs - întreprinderea le considera concurente pe toate întreprinderile care
oferă acelaşi produs sau clasa de produse;
4.concurenta de soluţii -întreprinderea concurează cu toate întreprinderile care solicita un
cuantum aproximativ echivalent din veniturile cumpărătorilor;
3.2. Căi de perfecţionare a relaţiilor S.A."Combinatul Auto № 4" cu
40
mediul extern. Întreprinderea S.A. " Combinatul Auto № 4" se află într-un mediu extern foarte tensionat si
activitatea ei este influenţată în mod direct de mai mulţi factori care acţionează direct asupra
desfăşurării activităţii sale. Influenţele acestor factori fiind puternice şi reciproce, reprezentând în
fapt un ansamblu de condiţii, activităţi şi relaţii specifice, astfel încât întreprinderea îşi aplică şi
verifică în acelaşi timp politica de marketing, având şi rolul esenţial în elaborarea mixului de
marketing.
S.A. "Combinatul Auto №4" fiind o întreprindere de transport ea este influenţată de
factorii din micro-mediul astfel încât întreprindea este în continuă cercetare a factorilor care îi
influenţează în mod direct activitatea sa. Astfel se poate de specificat că factorii clienţii,
intermediarii aparţin altor state ale lumii, dar furnizorii, conducerea şi organizarea internă
precum şi organismele publice fac parte din micro-mediul din statul nostru.
Vom face o analiză în parte a fiecărui factor din micro-mediul întreprinderii S.A.
"Combinatul Auto №4", astfel vom analiza primul factor, care după părerea noastră este foarte
important.
Furnizorii întreprinderiiS.A. "Combinatul Auto №4" sunt companii străine care
furnizează întreprinderii maşinile: TA3-52, 3HJI-5301, YA3-3303, KAMA3-A3-5410, Fiat,
Mercedes-607etc. Astfel managerul pe aprovizionare din cadrul întreprinderii date este în
continuă căutare de furnizori de materii prime combustibil şi alte resurse necesare. Furnizorii de
materii primă au o influenţă directă astfel încât materia primă trebuie să fie livrată în termenii
stabiliţi şi la calitate cea mai înaltă.
Un rol important asupra activităţii întreprinderii o au furnizorii de personal care sunt
reprezentaţi de unităţile de învăţământ din ţară şi oficiile de forţă de muncă. In strânsă colaborare
se află şi cu instituţiile cu profil economic din ţară care oferă întreprinderii personal în domeniul
managementului şi contabilităţii.
Îtreprinderea dată suportă unele cheltuieli mari cu furnizorii din următoarele motive:
• Transportul furnizat de furnizori constituie pentru întreprindere o intrare
foarte importantă pentru activitatea derulată de cumpărător;
• Nu există transporturi substituibile, astfel pentru aşi desfăşura activitatea sa
întreprinderea procură numai transporturile date la cele mai ridicate preţuri;
41
• Existenţa redusă a furnizorilor din zona dată.
Deci furnizorii pot afecta direct activitatea întreprinderii şi anume dacă au o putere de negociere
înaltă pot crea unele probleme şi anume crescând preţul, reducând calitatea, modificând condiţiile
etc.
Pe piaţă rolul intermediarului pur este mic, el facilitând anumite schimburi care cer o pregătire
specială de care întreprinderea dată nu dispune, schimburi care cer timp mult pentru găsirea
cumpărătorului, astfel intermediarii fiind acele sectoare unde trebuie de realizat serviciile.
În procesul distribuţiei sale S.A. "Combinatul Auto № 4" colaborează cu următorii
comercianţi. Comercianţi cu ridicata achiziţionează partizi mari de mărfuri pe care le revând în
partizi mai mici asortate, comercianţilor cu amănuntul sau unor utilizatori care le achiziţionează
în vederea prelucrării ulterioare. Pe lângă facilitarea actelor de vânzare şi cumpărare
comercianţii cu ridicata îndeplinesc şi numeroase funcţii care avantajează atât pe S.A. "
Combinatul Auto № 4" cît şi consumatorul.
Pentru a realiza produsele sale S.A. " Combinatul Auto № 4" are nevoie de, clienţi astfel
sînt acele persoane care decid de la cine vor procura de la întreprinderea dată sau de la
concurenţii întreprinderii date, care încearcă să obţină reduceri de preţ negociind servicii mai
intense şi de mai bună calitate şi atât rivalitatea între concurenţii existenţi. Principalii clienţi a
întreprinderii S.A. "Combinatul Auto №4 " sunt: S.A. „Franzeluţa", S.A. „Lapte, S.R.L. „Apă
bună", Magazinul Nr. 1 etc.
Dezvoltarea continuă poate fi posibilă numai cu o colaborare intensă între conducerea
întreprinderii şi organismele publice din ţara noastră. Astfel S.A "Combinatul Auto №4" pe
parcursul desfăşurării activităţii sale colaborează cu următoarele organisme publice:
1.Instituţiile de mas-media sau mediile de informare în masă include organizaţiile care
vehiculează ştiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc. La acest criteriu întreprinderea
colaborează mai mult cu ziarele, radioul din regiune, precum şi cu diferite reviste de specialitate.
2. Organele financiare influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti
pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: bănci, case de investiţii, companii de
asigurări. întreprinderea a reuşit să îşi formeze parteneri de afaceri pe "Moldova AgoindBank"
42
care colaborează fructuos, astfel că în anul 2005 când au fost procurate noile maşini au luat un
credit pe termen de 5 ani de la această bancă .
Instituţii guvernamentale, faţă de care întreprinderea are unele obligaţii legale, cum
sunt: organele vamale, de justiţie etc. întreprinderea este în continuă comunicare cu organele de
stat, astfel dorind că guvernul şi legislativul să dorească ca întreprinderile din ţara noastră să se
dezvolte într-un climat juridico-normativ modern. Anume prin politica pe care o duce statul
nostru cu ţările vecine S.A. " Combinatul Auto № 4"este afectată la modul cel mai direct.
.Atitudinea internă este reprezentată de totalitatea angajaţilor întreprinderii şi se referă
la climatul intern de muncă. Activitatea în cadrul întreprinderii se derulează intr-o atmosferă
foarte bună , astfel fiecare angajat este mulţumit de condiţiile de muncă oferite de întreprindere.
5.Imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai ales direct şi imediată în cadrul
local; mai ales când imaginea are de suferit, efectele negative asupra activităţii întreprinderii nu
întârzie să se arate .S.A. " Combinatul Auto № 4" a reuşit pe parcursul anilor de activitate să îşi
creeze o imagine favorabilă cît în regiune, la fel şi peste hotarele ţării.
. O sarcină foarte importantă a întreprinzătorului este dezvoltarea unei culturi
organizaioionale. Creativitatea şi inovaţia sunt procese specifice unei culturi organizaţionale
optime. Cele mai importante caracteristici ale unei culturi organizaţionale sunt deschiderea,
sinceritatea, capacitatea de a emite critici şi de a asimila cunoştinţe noi.
Pentru multe întreprinderi, procesul rapid de inovare constituie cel mai important
instrument de marketing. Inovarea poate exista la nivelul pieţei, al produsului realizat sau al
serviciului prestat, precum şi la nivelul proceselor de lucru şi de producţie. La acestea se adaugă
inovaţia în domeniul cunoştinţelor de specialitate.
Comunicarea este ştiinţă a confuziilor. într-adevăr, comunicarea este foarte dificilă.
Deseori, comunicarea deficitară sau lipsa ei este cauza unor conflicte şi pierderi materiale. La
întreprinderea S.A."Combinatul Auto № 4" trebuie să existe o comunicare optimă cu partenerii
de afaceri şi cu angajaţii. Perfecţionarea continuă constituie o premisă importantă pentru fiecare
întreprinzător şi pentru angajaţii săi. Perfecţionarea se realizează în timp, presupune investiţii
financiare şi o voinţă puternică. Dar ne dăruieşte cunoaştere, satisfacţii şi aduce succes.
43
Paşii către succesul perfecţionării.
Confucius spunea: „Există trei căi prin care cineva poate învăţa ceva: prin cugetare,
aceasta fiind cea mai nobilă; prin imitaţie, aceasta fiind cea mai simplă; prin cunoaştere - cea mai
amară”. Pentru ca perfecţionarea să ne facă plăcere şi să fie utilă, trebuie luate în considerare şase
principii:
1. Principiul obiectiviitţii
Ceea ce contează sunt faptele, nu părerile. Cît de des se creează confuzii, conflicte şi se
iau decizii greşite din lipsă de obiectivitate. Este adevărat că distincţia între fapte şi păreri nu este
un lucru chiar atît de simplu.
2. Principiul descoperirii
Oamenii de succes sunt oameni care descoperă mereu ceva nou. Cunoaşterea şi
cunoştinţele trebuie să conducă la bucuria trăirii, acea revelaţie care să ia prin surprindere şi să se
transforme rapid în acţiuni practice. Socrate spunea: „Dacă elevul nu a parcurs singur măcar
două treimi din drum, atunci nu a învăţat nimic."
3.Principiul realizării.
Perfecţionarea poate şi trebuie să fie un proces plăcut. Este nevoie de multă fantezie şi
cunoaştere pentru a transforma unităţile de studiu, în aşa fel încît să ne ajute în îndeplinirea
obiectivului.
Transporturile influenţează toate laturile vieţii social-economice, iar dezvoltarea
ordonată şi armonioasă a lui în pas cu cerinţele reproducţiei lărgite constituie un obiectiv
important al politicii economice a oricărui stat.
5.Principiul comunităţii
Cunoştinţele, experienţele şi doleanţele participanţilor se contopesc şi se completează cu
cunoştinţele referentului.
6.Principiul dozării
Nu totul poate fi accelerat. Mulţi manageri dinamici ar dori să sădească dimineaţa un pom şi
seara să confecţioneze cherestea din lemnul acelui pom. Creşterea şi transformarea iau timp. Mai
mult, curajul de a fi lent, conduce la mai mari adîncimi, la profunzime şi unitate.
44
Printre indicatorii eficientei economice evidenţiem următorii:
1.Alegerea unui autovehicol în momentul achiziţionării
Alegerea unui autovehicul este o decizie foarte importantă în formarea parcului auto al
unei întreprinderi de transport. Această decizie se realizează de multe ori în funcţie de unele
criterii de alegere foarte riguroase, conform căror autovehiculul este menit să răspundă unor
condiţii impuse de către întreprinderea de transport.
Pentru Germania, Suedia, Olanda preţul are o importanţă neînsemnată, pe când pentru
Rusia, Ungaria, Polonia - acesta este un criteriu foarte important. Pentru ţările înalt dezvoltate s-a
determinat importanţa a două criterii: consumul de combustibil şi capacitatea autovehiculului.
Exploatarea autovehiculelor stă la baza formării veniturilor operatorilor de transport. In
mod normal, veniturile obţinute sunt proporţionale cu numărul de t km parcurşi sau, în cazul
transporturilor locale, cu numărul de ore lucrate.
Indicatorul care reflectă gradul de valorificare a zilei de lucru în timp este parcursul
mediu zilnic (/ zi). Acest indicator se calculează pentru o lună şi de obicei pentru tot parcul de
mijloace de transport.
Transporturile internaţionale sunt legate de numeroase staţionări, care reduc
considerabil acest indicator (formalităţile vamale, staţionările în vederea încărcării inverse,
timpul de odihnă a şoferilor etc).
Un alt indicator, care caracterizează gradul de utilizare a autovehiculelor, este
coeficientul utilizării parcului sau, cum i se mai spune, coeficientul de emisie la rută (Cte),
determinat ca raportul dintre numărul de vehicule emise la rută şi numărul scriptic de vehicule în
parc. Sunt foarte frecvente cazurile când între curse autovehiculul staţionează 1-2 zile pentru
întocmirea decontului cursei încheiate, a documentelor pentru cursa următoare, deservirea
autovehiculului.
Printre soluţiile posibile de creştere a eficienţei utilizării mijloacelor de transport vom
menţiona:
a) Reducerea staţionării între curse prin:
- deservirea mijloacelor de transport în schimbul 2 şi 3 chiar cu plata unei
suprataxe;
45
- implicarea şoferilor de schimb;
- asigurarea unui portofoliu de comenzi în bază de contract, inclusiv pentru cursele
inverse.
b)Creteşterea traficului şi a parcursului mediu zilnic prin:
- analiza diagramelor tahografelor privind utilizarea zilei de muncă de către şoferi;
- utilizarea a doi şoferi la transporturile internaţionale pe distanţe lungi;
- acordarea de facilităţi tarifare beneficiarilor care utilizează autovehiculele sâmbătă
şi duminică .
O dată cu implementarea principiilor economiei de piaţă şi cu deschiderea pieţei către
iniţiativa privată, firmele moldoveneşti s-au văzut în situaţia de a evolua într-un mediu dificil,
turbulent, aflat în continuă transformare, unde viitorul este nesigur, însăşi supraveţuirea firmei
fiind ameninţată. Totuşi există modalităţi de obţinere a unor rezultate apreciabile, îmbucurătoare
anume prin folosirea unor căi de perfecţionare continuă.
Evoluţia Republicii Moldova în perioada de tranziţie a însemnat pentru sectorul
transporturilor rutiere, în special pentru transportatorii moldoveni, necesitatea trecerii unor
examene deosebit de dificile având în vedere lipsa de experienţă a reorganizării activităţii de la
un sistem super centralizat la o economie de piaţă, marcată prin numeroase lipsuri de ordin
financiar, legislativ, administrativ, prin inexistenţa unor infrastructuri rutiere adecvate, prin
declinul economic şi prin lipsa unor perspective reale pentru majoritatea sectoarelor, care
aduceau o contribuţie la formarea PIB-ului şi la realizarea activităţii economiei naţionale.
Pregătirea societăţii moldoveneşti pentru înţelegerea funcţionării mecanismelor unei
economii de piaţă s-a manifestat în domeniul transporturilor rutiere prin îndeplinirea câtorva
obiective principale:
- cunoaşterea, înţelegerea şi punerea în practică a principiilor economiei de piaţă;
- elaborarea legislaţiei specifice acestui sector de piaţă, armonizată pe cât posibil cu
prevederile Uniunii Europene;
- dezvoltarea, modernizarea şi retehnologizarea bazei materiale din dotarea
operatorilor de transport - înnoirea parcului de vehicule şi a sistemelor de întreţinere şi reparaţii;
- creşterea profesionalismului personalului din acest sector, urmărindu-se ca nivelul
46
minim de cunoştinţe pentru funcţionalitatea unei firme de transport să respecte cerinţele Uniunii
Europene;
- îmbunătăţirea siguranţei rutiere.
În procesul dezvoltării pieţei de transporturi se desting trei etape: -serviciile tradiţionale de
transport: transportarea mărfurilor, expedierea şi serviciile de expediţie;
- serviciile tradiţionale şi serviciile de depozitare/destribuire - o funcţie de logistică, care
prevede determinarea procedurii de executare a comenzii şi care conţine componenta valoarea
adăugată;
În particular, traficul auto capătă o importanţă tot mai evidentă în relaţiile economice
externe ale Moldovei, din cauza creşterii necesităţii traficului. Ia amploare schimbul de mărfuri
cu ţările Europei de Vest şi în general, creşte geografia relaţiilor economico-comerciale.
Transporturile rutiere sunt unul dintre cele mai dinamice, flexibile, eficiente şi rentabile
domenii de activitate economică din Republica Moldova, către acest transport vor interveni noi
cerinţe, din ce în ce mai ridicate, pentru obiectivele existente şi chiar noi obiective condiţionate
de competitivitatea de pe piaţa liberă, pentru a se putea oferi garanţii suplimentare de calitate.
Pentru transporturile secolului al XXI-lea, în condiţiile creşterii concurenţei pe piaţa
transporturilor, ale creşterii ofertei, dar şi a cererii la servicii de calitate, la nivelul tarifului de
transport pretins, ale modernizării autovehiculelor utilizate şi a sistemelor de comunicaţii, este
nevoie de personal calificat în toate domeniile, de la şofer la manager, adaptat permanent
schimbărilor intervenite pe piaţa transporturilor.
Desfăşurarea transporturilor rutiere în condiţii optime conform condiţiilor contractuale
stabilite, fără întârzieri, incidente sau accidente de orice fel, prin buna funcţionare a fiecărei verigi
a procesului de transport, constituie premisele unei securităţi rutiere manifeste
Recomandări:
1.controlul permanent al utilajelor companiei, pentru a înlătura defectele şi pentru a nu le aduce
într-o stare de uzură completă;
2. modernizarea utilajelor cu ocazia efectuării reparațiilor capiatale;
47
3.modernizarea doar unor piese dacă maşina este într-o stare bună, penrtu o mai bună
desfăşurare a acestuia;
4.modernizarea permanentă va aduce la o dezvoltare a societății ceea ce este un plus pentru
Republica Moldova, clienții vor fi mult mai receptivi la toate schimbările;
5.informarea cu diferite instrucţiuni de folosire a aparatului sau a maşinei;
Se urmăreşte ca prin intermediul sistemelor moderne de informare să se obţină o majorare a
eficienţei şi o optimizare a transporturilor rutiere, cu minimizarea parcursului în gol, pentru a
elimina consumurile de combustibil suplimentare, eliberarea de noxe, pierderea de timp,
pierderile financiare şi chiar potenţialul generator de accidente rutiere.
Recomandări:
1. urmărirea Monitorului Oficial şi anunţarea la timp a modificărilor care se petrec în cadrul
S.A. " Combinatul Auto № 4";
2. implimentarea Legii privind societatea pe acțiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997 ;
3. achitarea la timp a tuturor taxelor, impozitelor, determinîndu-se o companie destul de
responsabilă faţă de societate.
- orientarea internaţională în domeniu cultural către o „societate altruistă”, către valori mai
consistente şi durabile. S.A. " Combinatul Auto № 4" trebuie să determine: categoriile etnice;
tipurile de familii ; valorile ; concepţiile societăţii noasetre, pentru determinarea standartelor de
conlucrare cu clienţii.
Recomandări :
1. identificarea valorilor, concepţiilor societăţii noastre, determinînd modul de manifestare
al acestora în afaceri;
2. cunoaşterea diferitor culturi şi modul de manifestare în micul business;
3. respectarea acestor concepte.
4. Creşterea fluxurilor de mărfuri transportate cu transport auto internaţional necesită un
studiu al pieţei serviciilor de transport auto atât la nivel naţional, cât şi la nivel
internaţional, precum şi formarea unei baze de date statistice şi informaţionale. Se
propune lista indicatorilor şi sursele de informaţie necesară pentru evaluarea situaţiei pe
48
piaţa internaţională a transportului auto de mărfuri.
5. Abordarea problemelor din punctul de vedere al managementului calităţii, implementarea
sistemelor logistice în procesul derulării operaţiunilor comerciale va accelera dezvoltarea
întregii economii. Calitatea trebuie să devină obiectivul strategic în ceea ce priveşte
competitivitatea pe piaţa transportatorilor. Este necesar de a recicla continuu managerii
transportului auto pentru implementarea sistemelor logistice în dirijarea transportului
auto, de a elabora şi lansa în acest context un program de instruire cu aplicarea jocului de
afaceri.
3. Este necesar un studiu cât mai amplu privind programele de investiţii pentru
dezvoltarea infrastructurii de transport în scopul majorării eficienţei activităţii
transporturilor rutiere în cadrul circulaţiei internaţionale de mărfuri. Rămâne ca
întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" să se prezinte ca un partener serios în
iniţiativele promovate de către organizaţiile şi organismele internaţionale.
4. Dinamica automobilizării necesită coordonarea activităţii structurilor
guvernamentale şi nonguvernamentale responsabile de dezvoltarea comerţului şi a
economiei în general. Pentru aceasta s-a elaborat şi se propune spre semnare un acord
cu aprobarea acţiunilor comune şi cu apecierea surselor financiare de administrare a
acestora. Se propune de a implica activ managerii întreprinderii în elaborarea şi
realizarea acestor acţiuni.
5. Experienţa altor ţări în organizarea, administrarea proceselor de transport auto,
organizarea businessului în transport este un punct de sprijin pentru specialiştii din Republica
Moldova şi dă posibilitate de a soluţiona cât mai rapid şi mai eficient problemele apărute.
Această experienţă poate fi aplicată la următoarele momente: realizarea unei structuri raţionale a
parcului mijloacelor de transport auto; organizarea proceselor de transport din punct de vedere
tehnologic; managementul unei întreprinderi de transport; reducerea poluării mediului ambiant;
posibilităţi de majorare a calităţii serviciilor de transport; dezvoltarea infrastructurii de transport.
Recomandări:
1. urmărirea rapoartele statistice de salarizare, determinînd minimul şi maximul, care în
urma acestora să determine un preţ standart pentru orice categorie de consumatori;
49
2. determinarea unor chestionare în dependenţă de modul de cumpărare şi modul de
organizare al acestuia;
3. analizarea în dependenţă cît e dispus consumatorul să cheltuie pentru unele proceduri de
transport.
- accentuarea progresului tehnologic ce va necesita cheltuieli sporite pentru cercetare-
dezvoltare, dar va crea şi posibilităţi nelimitate inovaţiei, soluţionarea acestei probleme va duce
la creşterea venitului în cadrul companiei şi circulaţie
Recomandări :
1. identificarea celor mai buni furnizori de pe piaţă;
2. companii recunoscute pe piaţă;
3. demonstrarea unei conlucrări rigide prin achitarea la timp a tuturor taxelor, prezentarea
documentelor, nefalsificarea lor,etc.
- a unei concurenţe dure care apare în urma scurgerii de informaţii confidenţiale, fie din
cauza lucrătorii firmei, fie spionajul, a introducerii lente a inovaţiilor, din cauza lipsei de resurse
necesare, concurenţă necinstită, alegerea incorectă a pieţii de desfăşurare a activităţii.
În domeniul transportului internaţional, Republica Moldova se manifestă ca un cărăuş de
nivel european, dar în domeniul transportului naţional, unde restructurarea şi modernizarea
activităţii impune modificări de structură, mai sunt multe de făcut.
Pentru etapa 2011-2012 S.A. " Combinatul Auto № 4" trebuie să aplice conştient aceste
reglementări de către operatorii de transport pentru creşterea calităţii prestaţiei în piaţa
concurenţială şi creşterea calităţii activităţii instituţiilor publice ale ministerului din teritoriu,
pentru eliminarea de pe piaţă a celor care nu pot asigura condiţiile minime de calitate cerute
pentru această etapă. În acest fel se vor realiza condiţii adecvate pentru operatorii de transport
moldoveni care vor fi puşi, chiar şi pe piaţa naţională, în faţa concurenţei operatorilor de transport
străini. Adoptarea unor reglementări fără un suport tehnic, organizatoric şi social adecvat poate să
compromită ideea şi idealul de integrare europeană a transporturilor rutiere din Republica
Moldova în transporturile rutiere europene.
Recomandări:
1. treeninguri anuale de calificare la un alt nivel;
2. motivarea.
50
3.angajarea la muncă a unui personal calificat, cu studii superiare în domeniul dat;
4.delegarea puterii, pentru stimularea angajaților de a fi mai buni;
- modul de luare a deciziei în cadrul companiei S.A. " Combinatul Auto № 4"
În mod firesc, luarea deciziei se bazează pe informaţiile furnizate din documentarea preliminară
şi vizează cu prioritate:
1.analiza calităţii deciziilor adoptate prin prisma unor parametri
(cerinţe) de raţionalitate;
2. analiza încadrării tipologice a deciziilor adoptate:
3.analiza competenţei managerilor (decidenţilor);
4.analiza conţinutului proceselor sau actelor decizionale, ce au
„produs” deciziile;
5.analiza deciziilor din punct de vedere al apartenenţei la funcţiile
managementului şi funcţiunile firmei;
Concluzii
În prezenta lucrare noi am constat cât este de importantă tema analizată, astfel
întreprinderile sunt obligate să analizeze în continuu factorii din mediul extern pentru a se
acomoda la schimbările ce apar în mediul extern în care îşi desfăşoară activitatea.
51
Aceasta nu este necesar numai întreprinderilor deja existente dar şi pentru cei care doresc să
înfiinţeze o întreprindere va fi foarte important să cunoască mediul în care acestea vor activa.
În urma analizei efectuate am constatat că întreprinderea S.A. "Combinatul Auto №4" pe
parcursul anului 2012 a fost influenţată de următorii factorii din mediul extern. Fie că aceşti
factorii au avut o influenţă negativa sau pozitiva asupra activităţii întreprinderii, factorii daţi
fiind:
Furnizorii care au influenţă negativă asupra activităţii întreprinderii şi anume furnizarea de
materii prime întreprinderii la preţuri mari datorate de lipsa de materii prime în anul 2011
Aceasta a condus la faptul că întreprinderea a obţinut un cost de producţie ridicat, astfel produsul
brut pe anul 2008 s-a redus 11.85% faţă de anul 211.
Un alt factor care a influenţat întreprinderea în anul 2012 pierderi la capitolul Rezultat din
activitatea financiară în care s-a indicat o rată de schimb dolar-leu de cea 14,67 lei pentru dolar,
dar efectiv s-a înregistrat cursul de cea 11,80 lei pentru dolar.
Întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" nu a fost influenţată numai în sens negativ dar
şi în sens pozitiv şi anume:
Au fost angajaţi în ultimul an un număr de circa 35de angajaţi care au condus la creşterea
productivităţii muncii în cadrul organizaţiei.
Prin introducerea noilor linii tehnologice întreprinderea a obţinut un avantaj faţă de
concurenţii săi printr-o creştere a numărului de rotaţii a activelor întreprinderii ceea ce se
apreciază pozitiv pentru întreprindere care doreşte să utilizeze la capacităţile cele mai ridicate
activele de care dispune.
Astfel în urma analizei efectuate noi am constatat că întreprinderea S.A. "Combinatul Auto
№4" a fost influenţată de toţi factorii din mediul extern, fie că au avut o influenţă mai mare sau
mai mică. Trebuie să menţionăm că întreprinderea este influenţată de factorii din mediul extern
precum sunt clienţii şi intermediarii, factorii economici, demografici şi socio-culturali.
În prezenta lucrare noi am constat cât este de importantă tema analizată, astfel
întreprinderile sunt obligate să analizeze în continuu factorii din mediul extern pentru a se
acomoda la schimbările ce apar în mediul extern în care îşi desfăşoară activitatea.
52
Aceasta nu este necesar numai întreprinderilor deja existente dar şi pentru cei care doresc să
înfiinţeze o întreprindere va fi foarte important să cunoască mediul în care acestea vor activa.
În urma analizei efectuate am constatat că întreprinderea S.A. "Combinatul Auto №4" pe
parcursul anului 2012 a fost influenţată de următorii factorii din mediul extern. Fie că aceşti
factorii au avut o influenţă negativa sau pozitiva asupra activităţii întreprinderii, factorii daţi
fiind:
Furnizorii care au influenţă negativă asupra activităţii întreprinderii şi anume furnizarea de
materii prime întreprinderii la preţuri mari datorate de lipsa de materii prime în anul 2011
Aceasta a condus la faptul că întreprinderea a obţinut un cost de producţie ridicat, astfel produsul
brut pe anul 2008 s-a redus 11.85% faţă de anul 211.
Un alt factor care a influenţat întreprinderea în anul 2012 pierderi la capitolul Rezultat din
activitatea financiară în care s-a indicat o rată de schimb dolar-leu de cea 14,67 lei pentru dolar,
dar efectiv s-a înregistrat cursul de cea 11,80 lei pentru dolar.
Întreprinderea S.A. " Combinatul Auto №4" nu a fost influenţată numai în sens negativ dar
şi în sens pozitiv şi anume:
Au fost angajaţi în ultimul an un număr de circa 35 de angajaţi care au condus la creşterea
productivităţii muncii în cadrul organizaţiei.
Prin introducerea noilor linii tehnologice întreprinderea a obţinut un avantaj faţă de
concurenţii săi printr-o creştere a numărului de rotaţii a activelor întreprinderii ceea ce se
apreciază pozitiv pentru întreprindere care doreşte să utilizeze la capacităţile cele mai ridicate
activele de care dispune.
Intreprinderea S.A. "Combinatul Auto №4" a fost influenţată de toţi factorii din mediul
extern, fie că au avut o influenţă mai mare sau mai mică. Trebuie să menţionăm că
întreprinderea este influenţată de factorii din mediul extern precum sunt clienţii şi intermediarii,
factorii economici, demografici şi socio-culturali.
În urma analizei efectuate noi menţionăm că toate întreprinderile sunt supuse influenţei
factorilor din mediul extern al întreprinderii, astfel întreprinderea care va reuşi să utilizeze cât mai
eficient oportunităţile şi să înlăture sau să se acomodeze la pericolele ce pot apărea cu cele mai mici
53
cheltuieli şi înaintea concurenţilor săi va fi prima întotdeauna şi va reuşi să îşi atingă obiectivele care
sunt propuse.
Bibliografie:
Manuale, monografii și lucrări didactice
54
2.1. Allaire I., „Management strategic. Strategia succesului în afaceri”, Chişinău, editura
Economică 1998.
2.2. Burlacu Natalia “Bazele Managementului”, Chișinău, curs universitar editura ASEM-
2006
2.3. Caroianu Gheorghe, Mnagementul Afacerilor, București, editura Lumina Lex, , 2009
2.4. Cornescu V., Management, Bazele generale, Ed.Actami 1998
2.5. Cotelnic A., „Managementul unităţilor economice", Chişinău, Editura Economică
1998
2.6. Hriscev E., „Managementul inovaţional, Chişinău", Editura Economică 2001;
2.7. Kotler Philip „Managementul Marketingului” ediţia a IV-a Teora
2.8. Mathe J.Ch., Politique Generale de lDEntreprise: Analyse et Management
Strategique, Edition Economica, 1987
2.9. Munteanu V, „ Management”, editura Știinţifică, Bucureşti, 2000
2.10. Nicolescu O. (coordonator), Management, Editura didactică şi pedagogică R.A.,
Bucureşti, 1992,
2.11. Pintilie C. “ Conducerea întreprinderii” Lito ASE, nr. 1981 pag 309-310
2.12. Pistol Gh. M. „Economia Întreprinderii”, Bucureşti, note de curs, editura fundaţii
România de Mâine, 2005
2.13. Russu C., „Cadrul organizaţional al întreprinderii” Bucureşti, editura Știinţifică şi
enciclopedică, 2003
2.14. Scot W. Apud, Ibidem, 2004
2.15. Stihi Ludmila, Managementul Riscului, Chișinău,
2.16. Stoner J. Management, London, Prentice Hali Inc., 1978
Articole din ediţii periodice
55
3.1. Mihai Drăgănescu „ O posibilă definire a mediului înconjurător” Revista economic, nr.
33/1985, pag 44
3.3. J Stoner„ Images ofOrganizations. The Executive Edition”, Sage Publications,
London, pag. 10 Anexe:
Anexa 1: Organigrama S.A. " Combinatul Auto №4"
56
57
Anexa 2: Bilanțul contabil S.A. " Combinatul Auto №4"
codul fiscal 1003600097956.
30.03.2009
30.06.2009
30.09.2009
31.12.2009
31.03.2010
30.06.2010
30.09.2010
31.12.2010
1 1 ACT
IVE PE TERME
N LUNG
2 1.1 Active nemateriale 3 Activ nemateriale (111,
112)010 14 01
718 01
718 01
718 01
718 01
718 017 18 017 6 405
4 Amortizarea activelor nemateriale (113)
020 -12 518
-12 639
-13 243
-13 079
-13 299
-13 520
-13 740
-2 349
5 Valoarea de bilant a activelor nemateriale (rd. 010-rd.020)
030 1 499 5 378 4 774 4 938 4 718 4 497 4 277 4 056
6 1.2 Active materiale pe termen lung
7 Active materiale in curs de executie (121)
040
8 Terenuri (122) 050 9 Mijloace fixe (123) 060 2 861
9942 861
9943 389
4143 389
4143 389
4143 389
4143 389
4143 883
93910 Resurse naturale (125) 070 11 Uzura si epuizarea
activelor materiale pe termen lung (124, 126)
080 -451 755
-536 380
-617 659
-722 888
-824 770
-926 653
-1 028 535
-1 141 697
12 Valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung (rd. 040+rd.050+rd.060+rd.070-rd.080)
090 2 410 239
2 325 614
2 771 755
2 666 526
2 564 644
2 462 761
2 360 879
2 742 242
13 1.3 Active financiare pe termen lung
14 Investitii pe termen lung in parti nelegate (131)
100 225 000
50 000
250 000
37 000
240 000
240 000
215 000
185 000
15 Investitii pe termen lung in parti legate (132)
110
16 Modificarea valorii investitiilor pe termen lung (133)
120
17 Creante pe termen lung (134)
130
18 Active amanate privind impozitul pe venit (135)
140
19 Avansuri acordate (136)
150
20 Total s. 1.3 Active financiare pe termen
160 225 000
50 000
250 000
37 000
240 000
240 000
215 000
185 000
58
lung(rd.100+rd110+rd120+rd130+rd140+rd150)
21 1.4 Alte active pe termen lung (141, 142)
170 90 149
90 149
90 149
90 149
90 149
90 149 90 149 90 149
22 Total capitolul 1 ACTIVE PE TERMEN LUNG (rd030+rd090+rd160+rd170)
180 2 726 887
2 471 141
3 116 678
2 798 613
2 899 511
2 797 407
2 670 305
3 021 447
23 2 ACTIVE CURENTE 24 2.1 Stocuri de marfuri
si materiale
25 Materiale (211) 190 103 396
150 607
180 392
173 255
132 241
178 251
552 534
64 091
26 Animale la crestere si ingrasat (212)
200
27 Obiecte de mica valoare si scurta durata (213-214)
210 6 682 6 682 6 682 1 714 1 202 3
28 Productia in curs de executie (215)
220
29 Produse (216) 230 30 Marfuri (217) 240 31 Total s. 2.1 Stocuri de
marfuri si materiale(rd.190+rd200+rd210+rd220+rd140+rd150)
250 110 078
157 289
187 074
173 256
132 955
178 252
552 736
64 094
32 2.2 Creante pe termen scurt
33 Creante aferente facturilor comerciale (221)
260 402 857
388 114
379 473
759 993
832 456
1 070 048
1 390 455
1 329 463
34 Corectii la datorii dubioase (222)
270
35 Creante ale partilor legate (223)
280
36 Avansuri acordate (224)
290 10 686
337 097
10 603
23 696
25 888
21 840 19 605 29 861
37 Creante privind decontarile cu bugetul (225)
300 46 46 46 490 33 33 33 197 037
38 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat (226)
310 531 963
531 963
97 526
447 159
142 920
142 920
142 920
459 591
39 Creante ale personalului (227)
320 8 283 945 945 3 558 3 558 151 086
356 497
40 Creante privind veniturile calculate (228)
330
41 Alte creante pe termen scurt (229)
340 -1 918 -1 918
-1 918
104 97 97 97 103
42 Total s.2.2 Creante pe termen scurt (rd.260-rd270+rd280+rd290+rd300+rd310+rd320+
350 951 917
1 256 247
486 675
1 235 000
1 004 952
1 386 024
1 909 607
2 016 055
59
rd330+rd340)43 2.3 Investitii pe termen
scurt
44 Investitii pe termen scurt in parti nelegate (231)
360
45 Investitii pe termen scurt in parti legate (232)
370
46 Diminuarea valorii investitiilor pe termen scurt (233)
380
47 Total s.2.3 (rd360+rd370+rd380)
390
48 2.4 Mijloace banesti 49 Casa (241) 400 1 013 28 32
617 79
921 43
32 100 16 8 091 5 600
50 Cont de decontare (242)
410 24 027
16 305
97 6 261 106 228
25 673 147 087
112 843
51 Cont valutar (243) 420 8 018 -79 38 354
1 109 24 174
18 700 15 187 31 074
52 Alte mijloace banesti (244, 245, 246)
430
53 Total s.2.4 Mijloace banesti(rd400+rd410+rd420+rd430)
440 33 058
44 552
56 250
28 803
132 502
44 389 170 365
149 517
54 2.5 Alte active curente (251, 252)
450 206 392
195 757
230 785
204 280
226 280
240 616
272 388
295 183
55 TOTAL capitolul 2 ACTIVE CURENTE (rd250+rd350+rd390+rd440+rd450)
460 1 301 445
1 653 845
960 784
1 641 339
1 496 689
1 849 281
2 905 096
2 524 849
56 TOTAL GENERAL - ACTIV (rd180+rd460)
470 4 028 332
4 124 986
4 077 462
4 439 952
4 396 200
4 646 688
5 575 401
5 546 296
57 3 CAPITAL PROPRIU 58 3.1 Capital statutar si
suplimentar
59 Capital statutar (311) 480 620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
60 Capital suplimentar (312)
490
61 Capital nevarsat (313) 500 62 Capital retras (314) 510 63 Total s.3.1 Capital
statutar si suplimentar (rd480+rd490-rd500-rd510)
520 620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
620 476
64 3.2 Rezerve 65 Rezerve stabilite de
legislatie (321)530
66 Rezerve prevazute de statut (322)
540
67 Alte rezerve (323) 550 68 Total s.3.2 Rezerve
(rd530+rd540+rd550)560
69 3.3 Profit nerepartizat
60
(pierdere neacoperita)70 Corectarea
rezultatelor perioadelor precedente (331)
570 -129 -129 -129 17 140
-16 598
-16 598
10 823 15 966
71 Profitul nerepartizat (pierderea) al anilor precedenti (332)
580 777 020
777 020
777 020
777 023
777 023
1 387 857
1 404 997
1 404 997
72 Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune (333)
590 73 099
287 843
448 045
577 096
337 447
914 903
2 020 798
1 235 822
73 Profit utilizat al anului de gestitune (334)
600
74 Total s.3.3 Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) (+- rd570+-rd580+-rd590+-rd600)
610 849 990
1 064 734
1 224 936
1 371 259
1 097 872
2 286 162
3 436 618
2 656 785
75 3.4 Capital secundar 76 Diferente din
reevaluarea activelor pe termen lung (341)
620
77 Subventii (342) 630 78 Total s.3.4 Capital
secundar (+-rd620+-rd630)
640
79 TOTAL capitolul 3 CAPITAL PROPRIU (rd520+rd560+-rd610+-rd640)
650 1 470 466
1 685 210
1 845 412
1 991 735
1 718 348
2 906 638
4 057 094
3 277 261
80 4 DATORII PE TERMEN LUNG
81 4.1 Datorii financiare pe termen lung
82 Credite bancare pe termen lung (411,412)
660 357 675
272 409
140 277
493 506
351 114
219 121
479 914
83 Imprumuturi pe termen lung (413)
670 1 732 489
1 420 542
1 420 542
1 380 260
1 952 317
1 225 126
1 271 061
1 251 350
84 Alte datorii financiare pe termen lung (414)
680
85 Total s.4.1 Datorii financiare pe termen lung(rd660+rd670+rd680)
690 2 090 164
1 692 951
1 560 819
1 873 766
2 303 431
1 444 247
1 271 061
1 731 264
86 4.2 Datorii pe termen lung calculate
87 Datorii de arenda pe termen lung (421)
700
88 Venituri anticipate pe termen lung (422)
710
89 Finantari si incasari cu destinatie speciala (423)
720
90 Avansuri primite (424) 730 91 Datorii amanate
privind impozitul pe venit (425)
740
92 Alte datorii pe termen 750
61
lung calculate (426)93 Total s.4.2 Datorii pe
termen lung calculate(rd700+rd710+rd720+rd730+rd740+rd750)
760
94 Total capitolul 4 DATORII PE TERMEN LUNG (rd690+rd760)
770 2 090 164
1 692 951
1 560 819
1 873 766
2 303 431
1 444 247
1 271 061
1 731 264
95 5 DATORII PE TERMEN SCURT
96 5.1 Datorii financiare pe termen scurt
97 Credite bancare pe termen scurt (511, 512)
780
98 Imprumuturi pe termen scurt (513)
790
99 Cota curenta a datoriilor pe termen lung (514)
800
100
Alte datorii financiare pe termen scurt (515, 516)
810
102
Total s.5.1 Datorii financiare pe termen scurt (rd780+rd790+rd800+rd810)
820
103
5.2 Datorii comerciale pe termen scurt
104
Datorii privind facturile comerciale (521)
830 298 722
642 207
812 889
328 459
195 827
256 995
280 293
327 108
105
Datorii fata de partile legate (522)
840
106
Avansuri primite (523) 850 329 -29 671
-134 671
329 -13 671
329 -26 671
33 554
107
. Total s.5.2 Datorii comerciale pe termen scurt (rd830+rd840+rd850)
860 299 051
612 536
678 218
328 788
182 156
257 324
253 622
360 662
108
5.3 Datorii pe termen scurt calculate
109
Datorii privind retribuirea muncii (531)
870 63 255
110
Datorii fata de personal privind alte operatii (532)
880 76 803
76 803
77 585
99 849
103 963
103 963
107 746
148 314
111
Datorii privind asigurarile (533)
890 9 282 -42 8 994 10 397
-7 18 065
112
Datorii privind decontarile cu bugetul (534)
900 -49 895
-122 951
-284 829
768 -33 396
-153 461
-291 826
2 183
113
Datorii preliminare (535)
910
11 Datorii privind platile 920
62
4 extrabugetare (536)115
Datorii fata de fondatori si alti participanti (537)
930
116
Rezerve pentru cheltuieli si plati preliminare (538)
940
117
Alte datorii pe termen scurt (539)
950 132 461
180 479
128 008
145 046
111 301
87 984 159 639
26 612
118
Total s.5.3 Datorii pe termen scurt calculate (rd870+rd880+rd890+rd900+rd910+rd920+rd930+rd940+rd950)
960 168 651
134 289
-6 987
245 663
192 265
38 479 -6 376 177 109
## TOTAL capitolul 5 DATORII PE TERMEN SCURT(rd820+rd860+rd960)
970 467 702
746 825
671 231
574 451
374 421
295 803
247 246
537 771
## TOTAL GENERAL - PASIV (rd650+rd770+rd970)
980 4 028 332
4 124 986
4 077 462
4 439 952
4 396 200
4 646 688
5 575 401
5 546 296
63
64