Post on 12-Jan-2016
description
Tactica generala
Tema: Actele legislative si normative in domeniul apararii. Fortele armate ale RM.
1. Continutul general al doctrinii militare a RM2. Destinatia generala si structura organizatorica a FA RM3. Componenta si destinatia genurilor de arme. Misiunile lor generale4. Obiectul si sarcnile preagtirii tactice
Prioritatile doctrinii militare:1. In domeniul politic - solutionarea pasnica a contradictiilor aparute intre state2. In domeniul militar - mentinirea capacitatii de aparare a statului la nivelul care
asigura securitatea militara.3. Scopul principal - asigurarea securitatii militare a poporului si statului,
prevenirea razboaielor si conflictelor armate prin mijloacele de drept international
RM:· Nu accepta razboiul, cu exceptia cazurilor de autoaparare· Promoveaza o politica externa de pace· Nu admite folosirea teritoriului propriu pentru actiuni agresive contra altor state si
pentru dislocarea trupelor straine· Nu considera nici un stat drept inamic al sau
Destinatia generala si structura organizatorica a FA RM. FA pe timp de pace.
Președintele RM (art.87 CRM) ---- Guvernul RM:Ministerul apararii - Marele Stat Major - Armata NationalaMAI - Com. Tr. de carabinieri - Trupele de carabinieri
Pe timp de razboiApare Consiliul Suprem De Securitate
Compoenta armatei nationale:1. Forte operationale - 100%2. Forte cu efectiv redus (cu capacitate redusa de interventie) (10-15 zile) 65%3. Unitati nou formate (de rezerva) (30-40 zile) 0%
Componenta genurilor de arme:· Unitati de aviatie· Marile unitati de infaterie monitorizata· Unitati si subinitati de artilerie (anti-tanc, tun obuzier, aruncatoare de bombe, sisteme
reactiva de foc "Uragan")· Unitatile si subinitatile de lupta antiaeriana· Subunitatile de cercetare· Subunitati de geniu· Subunitati de transmisiuni· Subunitati de logistica· Subunitati medicale
Tema 2: Bazele luptei moderne de arme
1. Principalele notiuni, definitii si termeni tactici, semne conventionale2. Lupta moderna de arme intrunite3. Fortele si mijloacele luptei moderne de arme intrunite4. Formele luptei de arme intrunite5. Metodele de constituire a dispozitivelor subunitatilor6. Componentele princiapele ale luptei moderne de arme intrunite7. Formele asigurarii actiunilor de lupta si de protectie a fortelor
Definitii:Aliniament - pozitia mai multor puncte sau dispozitive in terenBaraj - lucrare genistica; obstacol;Capacitatea de lupta - capacitatea de a incepe actiunile militareContact nemijlocit - situatia de lupta cand inamicul este permanent in vizorLimita dinainte a apararii (LDA) - linia, care urmind configaratia terenului
delimiteaza dispunerea fortelor din esalanul intaii al intregii aparari si in acelasi timp, linia din fata a pozitiilor de aparare succesive.
Ora "C" - momentul inceperii atacului stabilit in timp astronomic, cind subunitatile ataca simultan limita dinaintea apararii inamicului
Linia focului - aliniament din teren, pe care au ajuns subinitatile inainte ale trupelor aflate in ofensiva sau cele ocupate de ele in lupta de aparare
Ordin de lupta (actiune) - procedeu, prin care se transmit misiunile de lupta subunitatilor, militarilor subordonati
Subunitatea - grup de militari bine instruiti, sub un comondament unic inzestrati cu armament, munitii si tehnica de lupta, destinata pentru actiuni de lupta.
Semne conventioanle si abrevierile specifice domeniului militarAlbastru - pentru fortele si mijloacele propriiRosu - pentru fortele si mijloacele inamiculuiGalben - pentru suprafetele contaminate, atit de inamic, cit si de trupele
propriiVerde - pentru barajeMaro - drumuriNegru - pentru inscriiri, tabele, semnaturi, titulatura
PCO - punct de comanda si observarePC - punct de comanda
Lupta - confruntarea armata dintre doua forte adverseScopul luptei - nimicirea sau capturarea efectivului inamiculuiCiocnirea - momentul angajarii directa a inamicului de catre fortele proprii
in lupta.
Lupta poate fi:1. De arme intrunite - se desfasoara cu intrebuintareq diferitor genuri de arme2. Aeriana - se desfasoara in aer cu mijloacele aeriene3. Antiaeriana - se duce cu mijloacele antiaeriane impotriva tintelor aeriene a
inamicului
4. Maritima - se desfasoara pe apa (sub apa), cu mijloace maritime
Formele luptei de arme intrunite:1. Apararea - forma de lupta armata prin care se realizeaza oprirea sau nimicirea
inamicului2. Ofensiva - forma de lupta armata prin care se urmareste scopul de capturare,
izgonire sau nimicire a agresorului
L - lunetistAG - ajutorul grenadieruluiG - grenadierCdt - comandatul grupeiM - mitraliorP - puscasCA - conducator auto; MA - mecanic de autoOM - ochitor mitralior
Componentele principale ale luptei moderne de arme intrunite sunt:· Lovitura - nimicirea concomitenta a gruparilor de trupe si obiective ale inamicului cu
forta si mijloace. Loviturile pot fi:· Nucleare· De foc· Cu forta
Dupa mijloacele de transportare, loviturile pot fi· De rachete· Arteriele· Aviatie
Dupa cantitate:· Masare· Grupate· Izolate
· Manevra - deplasarea fortelor si mijloacelor in scopul aplicarii favorabile a puterii de lupta in timp si spatiu, pentru a obtine un avantaj in raport cu inamicul. Manevra poate fi :
· Cu subunitati (cu forte si mijloace)· Cu focul· Cu loviturile
Formele manevrei (in aparare):· Lovirea inamicului in fata LDA· Mutarea efortului de pe o directie pe alta, din fata spre adancimea
punctului de sprijin si invers· Reposte ofensive ale apararii (invaluirea; intoarcerea; lovitura
frontala;):a. Invaluire - manevra realizara de subonitate cu scopul iesirii
si lovirii inamicului in flanc. Caracterisitici: gruparea de atac frontal 2/3 forte; gruparea de manevra 1/3 forte.
b. Lovitura frontala - producerea de pierderi cat mai mari prin ruperea apararii si crearea de breje in dispozitivul inamicului
· Manevra pe verticalaIn lupta de ofensiva manevra poate fi:
· Mutarea efortului de pe o directie pe alta· Invaluirea, intoarcea loviturii frontale· Manevra pe verticala
· Focul - constituie mijlocul principal al subunitatilor pentru nimicirea inamicului. Exista 3 forme de manevra cu focul:
1. Concetrarea focului2. Distribuirea (rartizarea) focului3. Transferul focului
In functie de directie, focul poate fi:1. Frontal2. De flanc3. Incrucisat
Din punct de vedere tactic:1. X ??2. Concetrat3. Prin intervale4. Pe deasupra trupelor
Formele asigurarii actiunilor de lupta si de protectie a fortelor:· Cercetarea· Siguranta· Mascarea· Protectia contra armei de nimecire in masa· Protectia antiaiereana· Protectia radioelectronica· Protectia genista· Protectia informatiilor
Tema: Conducerea subunitatilor in lupta
1. Continutul si esenta conducerii subunitatilor2. Succesiunea si continutul activitatilor comandatului de pluton (grupa) pentru
organizarea luptei3. Procedeeele de conducere cu subunitatile in lupta
Continutul si esenta conducerii subunitatilor
Conducerea cuprinde activitatea comandatului de pluton (grupa) pentru pregatirea si ducerea luptei subunitatilor ce o comanda de la primirea emisiunii si pina la indeplinirea ei.
Esenta conducerii:· Mentinerea unei capacitati inalte de lupta a subunitatilor· Pregatirea subunitatilor pentru lupta· Conducerea cu ele in timpul indeplinirii misiunii de lupta
Comandatul (de pluton) raspunde personal de indeplinirea cu succes a misiunii de lupta.
Cerintele de baza ale conducerii:· Stabila si ferma
· Continua· Operativa si oportuna· Realizata in secret
Principiile de baza ale conducerii:· Conducerea unica· Raspunderea personala a comandatului de hotararea luata si de rezultatele indeplinirii
misiunii primite· Cunoasterea permanenta si analiza profunda a situatiei
Succesiunea si continutul activitatii comandatului pentru organizarea luptei:Pregatirea actiunilor de lupta reprezinta un ansamblu de activitati pe care
comandatul de grupa le desfasoara in vederea indeplinirii misiunii si cuprinde 3 sectiuni:
· Planificarea actiunilor de lupta· Organizarea actiunilor de lupta· Cooperarea si controlul
Sectiunea 1: Planificarea actiunilor de luptaPlanificarea - activitatile desfasurate de comandat pentru pregatirea
actiunilor de lupta care se desfasoara in urmatoarea succesiune:1. Primirea misiunii - comandatul poate primi misiunea prin intermediul
ordinului prelimenar (de avertizare), a ordinului fragmentar (OFRAG) unde exista doua activitati importante: analiza misiunii si stabilirea principalelor probeleme ale planificarii.
a. La analiza misiunii comandatul determina urmatoarele:i. Intentia si conceptia comandatului esalonului superior. Aceasta
informatia este gasita in ordinul de informati (OPORD)ii. Sarcinile pe care grupa trebuie sa le indeplineascaiii. Limitile actiunii asupra libertatii de actiune a grupeiiv. Misiunea reformulata a grupeiv. Calculul timpului
b. Sarcinile pe care grupa trebuie sa le indeplineasca. Sarcinile por fi:i. Precizate (de esalonul superior) - sunt stabilite de catre
comandatul esalonului superior si se regasesc in OPORDii. Deduse - nu sint exprimate in OPORD dar trebuie identificate
si executate pentru indeplinirea misiuniiLimitile actiunii reprezinta obligatiile sirestrictiile impuse si au
formulari cum ar fi: "a fi pregatit pentru ..." "incepind cu", "pina la ...", exprima limitari; factori si restricitii, precum si timpul la dispozitie sau interdicitia radio, sunt de asemenea limitari.
c. Misiunea reformulta constituie un enunt clar si concis, bazat pe sarcina esentiala pentru misiune si pe scopul acesteia, exprimat in formatul 5+2
d. Calculul timpului se face de la ora primiii misiunii si ora inceperii actiunii (ora C), avand in vedere urmatoarele aspecte:
i. pentru planificarile proprii si emiterea ordinului de actiune - 1/3 din timp
ii. 2/3 - pentru controlul si antrenamentul efectivului care a fost planificate in aceea 1/3
2. Emiterea ordinului preliminar sau de avertizare (OPORD sau de avertizare). Cuprinde:
a. Ordinul preliminar (de avertizare) cuprinde situatia, misiunea, instructiuni generale si instructiuni speciale.
b. Situatia - o scurta descriere a situatiei inamiculuic. Misiunea - este primita de la comandatul de plutin si
reforormultaInstructiuni generale se refere la :
i. Modificarile in structura grupeiii. Echipamentul si tehnica necesaraiii. Cerinte specialeiv. Calculul timpuluiv. Alte instructiuni necesare
d. Instructiunile speciale pentru:i. Subordonatiii. Cei care participla la elaborarea ordinului de actiune
3. Pregatirea planului prelimenar:a. Estimarea reprezinta luarii deciziei de lupta si cuprinde 5
pasi:i. Analiza detaliata a emisiunii, care cuprinde:
1. Misiunea plutonului grupei2. Care obiective (tinte) pe directia de actiune se
nimicesc cu mijloacele esalonului superior3. Misiunea de lupta a vecinilor si ordinea de
cooperare cu ei4. Cu ce mijloace se intareste grupa5. Ora terminarii pregatirii pentru lupta
ii. Analiza situatiei si eleborarea cursurilor de actiune (2-3):
1. Inamic, cu urmatoarea informatiea. Compunerea - se reprezinta sub firma
unui tabel si include date importanteb. Dispozitivul de lupta - identificarea
modului de dispunere a fortelor pe terenul inamicului
c. Tăria (gradul de completarea a inamicuoui)
d. Actiuni semnificative - informatii referitoare la activitatile recente
e. Particularitati si slabiciuni - caracterisitici ale fortelor punctelor slabe si puternice
f. Posibilitatile inamicului - ce poate intreprinde inamicul
2. Forte proprii, cuprinde:a. Compunereab. Dispunerea curenta a fortelor propriic. Nivelul capacitatii combatanted. Activitati semnificative
e. Particularitati si slabiciuni3. Teren, cuprinde:
a. Posibilitatile de observare si executare a focului
b. Posibilitatile de adapostire (acoperire) si mascare
c. Obstacoleled. Puncte-cheie din terene. Directiile (caile) de apropiere
4. Timp:a. Vizibilitatea (care include timpul de
lumina)b. Vintulc. Precipitatiiled. Noriie. Temperatura si umiditatea
iii. Analiza (elaborarea) fiecarui curs de actiune. Cursul de actiune reprezinta un plan posibil de indeplinire a misiunii, este elaborat in 2 sau 3 cursuri de actiune. Elaborarea mai multor cursuri ajuta la flexibilitatea comenzii in timpul executiei. Fiecare curs de actiune trebuie sa fie viabil, acceptabil, distinct.Un curs de actiune cuprinde: Unde? Ce? Cind? Cum? De ce?Activitatea de eleborarea a unui curs cuprinde:
· Stabilirea punctelor decisive· Stabilirea eforturior de sprijin (secundare)· Stabilirea scopurilor· Stabilirea si repartizare sarcinilor· Stabilirea masurilor de control· Intocmirea enuntului si a schemei cursului de actiuni
iv. Compararea intre ele a cursurilor de actiuniv. Luarea deciziei pe un singur curs de actiune.
Conceptia actiunii reda modul in care comandatul de grupa a decis sa indeplineasca misiunea. In conceptie comandatul determina:
1. Modul e indeplinire a misiunii primite2. Dispozitiv de lupta (deplasarea; stationare)3. Misiunile efectivului grupei, masinei de lupta
si mijloacelor ded foc de intarire4. Organizarea conducerii
4. Executarea deplasarii necesare: Grupa poate incepe deplasarea sub conducerea inlocțiitorului comnadatului de grupa, in timp ce comandatul inca planifica sau executa recunoasterea.
5. Recunoasterea: Executarea recunoasterii cuprinde:a. Clarificarea prin cronfuntare a raspunsurilor la intrebarile ce
apr pe timpul analiziei situatiei din. Cadrul procesului elaborarii cirsului optim de actiune
b. Stabilirea modului de actiune pentru indeplinirea actiuniic. Planificarea actiunii
d. Elaborarea mentala a detaliilor planului de actiune6. Completarea planului: detalierea ce cuprinde:
a. Situatiab. Misiuneac. Sprijinul logisticd. Comanda si comunicatiile
7. Emiterea ordinului de actiune - are 5 paragrafe si cuprinde: a. Situatia, cuprinde:
i. Inamiculii. Fortele propriiiii. Subunitatile primite ca intarire
b. Misiunea - Cine? Ce? Cind? Unde? De ce?c. Executia:
i. Conceptia actiuniiii. Misiunile subirdonatiloriii. Misiunile subunitatilor primite ca intarire (sprijin)iv. Instructiuni de coordonare
d. Sprijinul logistic, cuprinde urmatoarel subpubcte:i. Conceptia sprijinului logisticii. Organizarea aprovizionariloriii. Organizarea transporturiloriv. Organizarea mentenanteiv. Organizarea asistentei medicalevi. Organizarea cazarii fortelorvii. Organizarea serviciilor de campanie
e. Comanda si comunicatiile:i. Comanda - locul si timpul instalarii punctului de
comandaobservare (PCO), locul comandatului de grupa si succesiunea la comanda
ii. Comunicatiile - instructiunile de recunoastere, identificare si regulile generale privind utilizarea mijloacelor de comunicatii; rapoartele si timpul in care acestea vor fi inaintate
8. Supervizarea : contrilul se executa in scopul verificarii urmatoarelor probleme:
a. Punerea in practica a prevederilor planului de actiuneb. Nivelul de pregatire al plutoanelorc. Indeplinirea la timp a misiunii primite
Comandatul in timpul supervizarii verifica:· Tehnica, armamentul si minitia· Uniformele si echipamentul adecvat pentru misiune· Modul de intelegere a misinii si a responsabilitatilor specifice· Comunicatiile· Ratiile si apa· Mascarea· Modul de remediere a dedficientilor constatate pe timpul inspectiilor
precedente
Pasul 7 si pasul 8 intra in organizarea actiunilor de lupta si se desfasoara dupa elaborarea planului de actiune si presupune transmiterea misiunilor la subordonati (prin ordin de actiune) si realizarea dispozitului de lupta.
Nota: Comandatul de lupta nu este obligat sa urmeze pasii de la 3 la 8 un mod obligatoriu.
Tema 5: Bazele apararii subunitatilor de infaterie
1. Scopul. Cerintele inaintarii apararii. Formele si conditiile de trecere a subunitatilor la aparare
2. Locul so rolul (plutonului) in dispozitivul dde lupta al plutonului (companiei) in aparare
3. Amenajarea genisiica a pozitiei dde aparare (punctului dde sprijin)4. Particularitatile organizarii apararii pe timp de noapte si in conditiile de iarna
Scopul apararii:· De a respinge ofensiva inamicului si de a interzice patrunderea acestuia in dispozitiul
de aparare· De a mentine aliniamentele raionale si pozitiile ocupante· De a produce pierdere cit mai mari inamicului· A cistiga initiativa si de a crea conditiile favorabile pentru contraatac sau trcerii la
ofensiva
Formele apararii:· Pe pozitii· Mobila· Pe aliniamente intermediare· In incercuire
Conditiile de trecere a subunitatilor la aparare:1. In contact nemijlocit cu inmicul (in graba)2. In afara contactului cu inamicul (din timp)
Formele manevrei de forte si mijloacele in lupta de aprare sint:· Lovirea inamicului in fata limitei dinainte a apararii· Mutarea efortului de pe o directie spre alta, din fata spre adinaicimd si invers· Invaluire, intoarcerea, lovitura frontala, manevra pe verticala· Contraatacul
Lovirea inamicului in fata luptei limitei dinintate a apararii - se executa de regula, orin manevre specifice ofensivei acesta forma de manevra se desfasoara de regual noaptea, fara pregatirea de foc.
Mutarea focului de pe o directie pe alta vizeaza regruaprea unor subunitati din raionele neatacate (slab atacate) si folosirea acestora pentru intarirea aprarii acolo unde s-a concerrat efortul ofensiv al inamicului sau in alte raione ori pe directii amenintate.
Mutarea eforturilor din spate spre front - se realizeaza prin aducerea din afdancime a fortelor de angajare ulterioara (rezervei) spre limita dinainte a apararii pentru: inatarirea apararii pe directia amenantarii.
Mutarea eforturilor dinspre front spre spate - se executa in scopul scoaterii fortelor de sub loviturile puternice ale inamicului si mutarii apararii pe un aliniament mai favorabil.
Contraatacul - prin declansarea contraatacului, comndatul urmareste recurerirea terenului (pozitiilor) pierdut, izolarea si nimicirea fortelor inamicului sau orice alta actiune care vizeaza reztabirea situaitiei initiale.
Plutonul in lupta de aparare poate fi:· In rezerva comandatului de batalion· In siguranta de lupta· In patrula de cercetare dde lupta· In rezerva antidesant· Dat in sprijin companiei (plutonului) de tancuri
Apararea plutonului include:· Dispozitivul de lupta· Punctul de sprijin al plutonului (pozitia de tragere a grupei)· Sistemul de foc (fisa focului intocmita de la comnadatul de grupa si ami departe)· Amenajarea genisitica a P.S (pozitiei)
Plutonul apara un punct de sprijin cu o dezvoltare frontala de 400 m, in adancime pina la 300, intervale dde grupa pina la 50 m.
Grupa apara o pozitie cu o dezvoltare frontala pina la 100 m.Punctul de sprijin al plutonului include:
· Pozitiile de tragere a grupelor· Pozitiile de tragere TAB (MLD)· Pozitiile de tragere ale mijloacelor date ca intarire
Pentru apararea circualra a punctului de sprijin (pozitiei) se pregresc pozitii de tragere pentru rezerva:
· TAB (MILD)· Tancuri· RATD· RPG-7· RPK, PK.
Organizarea sistemului de foc.Ca misiune de foc in lupta de aparare se stabileste:
· Pentru pluton si grupa - fisia de foc· Pentru diverse tipuri de armament sectoare de trageree de baza si complimentare la
adincimea focului maxim eficace. Sectoarele de foc se indica in teren prin 2 repere.
Sistemul de foc include:· Sectoare de foc concetrat in fata LDA (limita de inainte de aprare)· Zone de foc antitanc si de foc continuu etajat a tuturor celorlalte mijloace de foc ale
plutonului· Manevra cu focul
Eficacitatea ocului in aparare se obtine prin:· Precizie· Masare· Executarea prin surprindere· Conducerea cu iscusinta
Foc concentrat asupra obiectivelor stablite se executa:· Dn AKM, AK-74, RPK - pina la 600 m· Din PK, PKT - pina la 1000 m· Din KPVT cal. 14.5 mm - pina la 2000 m
Pentru nimicirea organizata a inamicuoui se stabilesc aliniamente de deschidere a focului.
Distanta focului eficace a armelor cu glont constituie 400-600 m, din tancuri 1800 -2500 m, din MLD - 1300 m
Sistemul de foc se considera organizat atunci cand:· Mijloacele de foc se afla pe pozitiile de tragere· Sunt pregatite datele pentru tragere· Exista cantitatea necesara a munitiilor· Personalul cunoaste misiunile de lupta si poate sa le indeplineasca
Amenajarea genisitica a punctului de sprijin (pozitiei)Scopul amenajarii genisitice:
1. Marirea eficacitatii protectiei efectivului2. Dispunerea in ascuns a subunitatilor
Amenajarea genisitic a punctului de sprijin include:· Saparea locaselor individuale, transeelor, santurilor de comunicare· Amenajarea pozitiilor de tragere de baza si de rezerva pentru TAB, MLD s.a mijloace
de foc· Amenajarea adapostorulor acoperite· Instalarea barajelor genistice· Amenajarea PCO· Mascarea lucrarilor genisitice
Cind apararea se organizeaza in conditiile contactului nemijlocit cu inamicul, in primul rind se executa:
· Instalarea barajelor de sirma si alte baraje in fata limitei dinainte· Curatirea fisiei de observare si de tragere· Curatirea fisiei de tragere pentru observare si executarea focului· Sapararea locaselor individuale pentru puscasi, mitraliori, lunetisiti, tragatori cu
aruncatoarele de grenade care se unesc in santul pentru grupa, iar apoi se amenajeaza transeea continuu
· Amenajarea amplasamentului pe pozitiile de tragere ded baza pentru tancuri, MLI (TAB), RATD si alte mijloace de foc
· Instalarea si amenajarea PCO (punctul de comanda si observare) al plutonului· Sapararea si amenajarea santurilor acoperite pentru fiecare grupa, echipaj· Instalarea barajelor la flancuri si in adincimea punctului de sprijin
In rindul doi:· Se sapa amplasamente pentru pozitiile de tragere de rezerva (vremelnica) pentru MLI
(TAB), tancuri, RATD si alte mijloace de foc· Santurile de comunicatie spre pozitiile de tragere a MLI (TAB) tancurilor, PCO al
plutonului si in spate· Se instaleaza (amenajeaza) adaposturi pentru fiecare grupa, echipaj· Se amenajeaza transee continua in raionul de aparare al batalionului· Se instaleaza suplimentar baraje in fata limitei dinainte, la flancuri si intervalele cu
punctele de sprijin vecine (5-6 ore)
Ulterior:· Se amenajeaza punctul de sprijin, pozitiile grupelor si mijloacelor ded foc, se
perfectioneaza din pinct de vedere dde lupta si gospodarie· Santul de comunicatie in spate se pregateste pentru executarea focului· Se instaleaza (amenajeaza) adapost la PCO· Se amenajeaza pozitii de tragere, portiuni de transee si alte obiecte false
Tema 6: Bazele ofensivei subinitatilor de infaterie
1. Esenta, scopul conditiile so procedeele de trecere a subunitatilor in ofensiva
2. Locul, rolul si misiunile grupei (plutonului) in lupta de ofensiva3. Particularitatile luptei ofensive pe timp noapte si in conditiide iarna
Ofensiva este forma de lupta, care adopta scopul nimicirii in timp scurt a inamicului.
Esenta ofensivei consta in nimicirea inamicului cu toate mijlocele existente printr-un atac hotarator.
In dependenta de situatie, ofensiva se efectuiaza:· Asupra inamicului ce se apara· Asupra inamicului ce inainteaza· Asupra inamicului ce se retrage
Ofensiva trebuie sa se duca cu indrazneala, in timp rapid, fara intrerupere.
Atacul este o actiune de lupta a trupelor, realizata sub forma de inaintare spre inamic si consta intr-o deplasare fulgeratoare si neincetata a subunitatilor in dispozitivul inamicului.
Aracul paite sa se execute infateria pe jos sau imbarcata pe TAB (masini de de lupta). Ofensiva se poate executa din contact nemijlocit cu inamicul, sau din miscare.
Plutonul (grupa) trec in ofensiva in timpul executarii pregatirii de foc a artileriei sau aviatiei propriu, de regula, direct din pozitiile care le-au ocupat in timpul apararii.
Pentru pregatirea ofensivei de miscare se stabilesc:· Raionul initial· Itinerarul de deplasare· Punctul initial· Aliniamente (puncte) de desfasurare pe coloane
· Aliniamentele de desfasurare pentru atac si cel de debarcare· Ainiamentul de siguranta
Pentru trecerea la ofensiva din miscare se fixeaza:· Punctul initial - la o departare de raionul initial de 5-10 km (pentru batalion)· Aliniamentul de desfasurare pe coloane de companii - de la 4-6 km fata de limita
dinainte a apararii inamicului· Aliniamentul de desfasurare pe coloane de plutoane - la 2-3 km fata de limita dinainte
a apararii inamicului· Aliniamentul de atac se stabileste puna al 600 metru de la LDA· Aliniamentul de debarcare se stabileste cand se executa ofensiva cu infateria pe jos· Aliniamentul de siguranta se stwbileste la o distanta variabila fara de LDA, pe care
fortele nu au voie sa-l depaseasca decat dupa terminarea pregatirii de foc al atacului.
Locul, rolul si misiunile grupei (plutonului) in lupta de ofensiva
In calitate de misiune de lupta plutonului (grupei) in ofensiva i se indica:· Obiectivul pentru atac· Directia ulterioara de ofensiva
Obiectivul de atac al plutonului (grupei) este inamicul in santul sau in alte fortificatii.
Directia ulterioara se detemina cu asa calcul ca sa se indeplineasca misiunea companiei.
Pentru pluton: 1500 - 2000 m iar pentru grupa 200 - 300 m in adincimea punctului de sprijin al inamicului.
Plutonul inainteaza pe un front pina la 250 m, grupa pe un front de pina la 50 m, cand actioneaza pe jos.
Dispozitivul de lupta al plutonului, cind actioneaza in ofensiva pe TAB (MLD) este in linie de lupta (intervalul intre masini - pina la 100 m)
Dispozitivul de lupta al grupei:· Pe jos (in lant de tragatori)· Pe TAB (MLD)· Desantant pe tanc
Tema 7: Marsul si siguranta marsului
1. Procedeele de deplasare a subunitatilor. Marsul, scopul, conditiile si procedeele de executare a marsului. Indicii posibilitatilir de mars. Dispozitivul de mars al subuunitatilor
2. Continutul activitatilor principale desfasurare de comandatu plutonului (grupei) in cadrul organizarii si pregatirii marsului
3. Destiantia si componenta sigurantei marsului
1.
Deplasarea este actiunea desfasurata de subunitati pentru dislocarea dintrun raion in altul.
Deplasarea se executa rapid, dispersat si in ascuns.In functie de situatia si misiune primita, ddeplasarea poate fi:
· Spre frontiera· Spre front· De-a lungul frontului si dinspre front
Procedeele de deplasare:· Prin mars pe tehnica de lupta (tancuri, TAB (MLI), pe jos (pe schiuri)· Prin transport feroviar, naval sau aerian· Combinat prin mars si transport
Marsul consta in deplasarea organizata a subunitatilor in coloana, cu mijloace proprii, pe drumuri amenajate sau neamenajate, in scopul de a ajunge in raionul (pe aliniamentul) fixat, la timp si cu capacitate de lupta completa, in vederea indeplinirii misiunilor de lupta.
In aparare, marsul se executa pentru:· Trecerea la aparare· Inlocuirea unor subunitati· Retragerea trupelor· Nimicirea unor grupari de forte
In ofensiva, marsul se executa pentru urmarirea inamicului care se retrage.
Marsul poate fi normal sau fortat.
Marsul normal - se executa de regula pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa.
Marsul fortat - se executa cand situatia impune trecerea intenerarului in timp scurt.
Pentru executarea amesului se stabilesc:· Itinerarul de mars - drumul de deplare· Etapa de mars - distanta parcursa de subunitate in 24 de ore. Cand subunitwtea se
deplaseaza pe jos, marimea etapei poate fi pina la 30 km. In teren deluros si ses pina la 250 km,in paduri 150 km
· Viteza medie de mars:· TAB - ziua 30-40 km, noaptea 25-30 km· Mixta - 20-30 km ziua, noaptea 15-20· Pe jos - ziua/noaptea - 4-5 km; · Pe schiuri - 5-7 km ziua/noaptea.
· Halte (popas):· Halte mici - in cazul deplasarii pe automobile se foxeaza: prima, dupa
fiecare 1-2 ore ded mars (iarna, dupa 1-1,5 ore de mars) si au durata de 20-30 minute. Cand marsul se executa pe jos: prima halta dupa 30 min de deplasare, cu o durata dde 10 min de la inceperea acestuia, iar urmatoarele din 50 in 50 minute dde mars si au o durata de 10 minute.
· Halte mari - se fixeaza la sfarsitul primei jumatati a etapei de mars si are o durata de 2-3 ore.
· Raioane ale odihnei de zi (noapte)
· Odihna de zi (noapte)· Punctul initial - reprezinta locul stabilit pentru inceputul deplasarii capului coloanei la
ora stabilita si precizata prin misiune. Punctul initial se stabileste la 5-10 km (lungimea coloanei batalionului) de raionul ded dispunere (stationare).
· Puncte de coordonare - reprezinta locul stabilit, pe fiecare itinerar, la fiecare 3-4 ore de mars.
· Punctul final
distanta la mars intre masini poate fi stabilita de 25-30 m.
Siguranta de mars
Siguranta de mars este destianta pentru:· Asigurarea deplasarii continua a coloanei fortei principale· A evita atacul prin surprindere a inamicului terestru· A asigura conditii favorabila pentru desfasurarea si intrarea in lupta· Capturarea sau nimicirea cercetasilor sau a grupelor de cercetare si diversiune a
inamicului.
In siguranra de mars plutonul paote fi destinat ca pichet mobil de cap PMC, PMF, PMS (de flanc, de spate), pichet fix de flanc sau patrula de siguranta cind pichetul mobil este dde valoare companie.
Plutonul ca pichet mobil (fix) poate primi un pluton de arincatoare ded mine, o grupa de mitraliere, 1-2 pionieri, 1-2 cercetasi chimici.
Pichetul mobil de cap se teimite la distanta dde 5-10 km, iar pichetul mobil (fix dde flanc si de spate - pina la 5 km.
In localitati, paduri, munti, oe timp de noapte sau cind marsul se executa pe jos, aceste dostante se pot micsora pina la jumatate.
Misiunile pichetului mibil de cap (de flanc):· De a efectua siguranta coloanei impotriva atacului prin surprindere a inamicului
terestru· Sa atace cu indreazneala inamicul de pe itindrarul de deplasare
Gruap de infaterie monitorizata poate fi numita ca parrula de siguranta de cap, de flanc si spate. De regula grupa poate fi intarita cu o mitraliera si 1-2 pionieri.
Grupa numita ca patrula de siguranta se deplaseaza in fata subunitatii careia ii face siguranta la urmatoarele disrante:
· Cind deplasarea se executa pe TAB (masini de lupta, automobile) ziua - pina la 1500 m, noaptea - pina la 500 m.
· Cind deplasarea se executa pe jos (pe schiuri), ziua - pina la 600 m, noaptea - pina la 200 m.
Tema: Actiunile soldatului infaterist in lupta
1. Obligatiile generale ale segentului, soldatului in lupta dupa functia detinuta
2. Amplasarea personalului, munitilor si bunurilor materiale in TAB
3. Imbracarea si debarcarea automobilelor personalului in/din TAB, automobile
4. Mijloacele si procedeele de conducere a grupei in lupta. Deplasarea pe cimpul de lupta
Obligatiunile generale ale sergentului:· Sa cunoasca misiunea de lupta a comandei, a plutonului, grupei si a sa· Sa cunoasca armamentul si tehnica subinitatii sale· Sa cunoasca dimensiunile, volumul, succesiunea si timpul necesar pentru amenajarea
locasului de tragere· Sa amenajeze repedde locasul, sa participe la executarea santului de tragere· Sa execute mascarea· Sa execute cu atentie observarea si ascultarea· Sa actioneza cu firmitate si dirzenie in aparare si cu indrazneala si hotarare in ofensiva· Sa fie tare fizic si rezistent, sa cunoasca minuirea cu procedeele luptei corp la corp· Sa foloseasca cu procepere terenul si mijloacele de protectie· Sa treaca corect si cu repejaciune prin baraje· Sa nu-si paraseasca pozitia de lupta fara aprobarea comandatului· In caz de ranire sau contaminare se iau masuri de autoajutor, dupa care se continua
indeplinirea misiunii ded lupta· Sa raporteze comandatului cind a consumat 0,5 si 0,75 din stocuri· Sa execute cu proptitudine ordinele, comenzile si semnalele date de comandat· Sa-l apere pe comandat in lupta, iar cand acesta este scos sa ia cu curaj comanda· Sa cunoasca locul punctului de aprovezionare
Obligatiile comandatului de lupta:· Sa mentina starea combatanta a subdiviziunii · Cu pricepere sa comande cu grupa · Sa fie subordonati exemplu· Sa foloseasca cu pricepere aparatele de observare· Sa pregateasca cu pricepere pentru exploatare mijloacele de legatura si sa lucreze la
ele· Sa execute reglarea si aducerea armamentului la bataia normala· Sa conduca MILD (TAB)· Sa se orienteze cu iscusinta in orice teren· Sa cunoasca si sa intretina in stare combatanta tehnica si armamentul· Sa urmareasca dupa consumul de munitii si carburanti, sa-i raporteze comandatului de
plutin despre cheltuirea a 0,5 si 0,75 unitai ded foc si alimentari cu carburanti· Sa cunoasca regulile de tragere si de intretinere a armamentului
Obligatiile in lupta a ochitorului-operator la MLD si ochitorului la mitraliere de pe TAB:
· Sa observe permanent terenul si inamicul· Sa execute cu precizie, rapiditate si consum minim nimicirea inamicului· Sa sprijine cu focul armamentului actiunile grupei· In caz de distrugere a MLD sa lupte in cadrul grupei· Sa cunoasca obligatiunile comandatului de grupa si la necesitate sa-l inlocuiasca
Obligatiile grenadierului in lupta:· Sa aleaga cu pricepere pozitiile de tragere
· Sa observe continuu terenul si sa descopere mijloacele blindate· Sa cunoasca partile vulnerabile ale blindatelor· Sa nimiceasca tancurile si alte blindate ale inamicului· Sa deschida focul la comanda sau din propria initiativa· Sa aleaga in functie de natura tintei tipul loviturii· Sa urmareasca ca in spatele tevei AG-7 sa nu se afle efectiv la distanta de 30 de cm si
un unghi de 30 de grade.
Mecanicul conducator la MLD:· Sa cunoasca refgulile de exploatare si intretinere a MLD· Sa respectele locul stabilit in dispozitivul de mars· Pe timpul deplasarii pecimpul de lupta sa asigure conditii cit mai bune pentru
executarea tragerii din armamentul MLD· Sa cunoasca modul de lupta cu statia radio· Sa alimenteze la timp MLI cu carburanti, lubrifianti si lichid de racire· Sa raporteze la timp comandatului despre consumul 0,5 si 0,75 din carburanti· In orice situatie de lupta sa ea masura pentru mascarea si executqrea adapostului
pentru MLI· In caz de distrugere a MLI sa lupte in cadrul grupei
Obligatiile mitraliorului si puscasului:· Sa cunoasca armamentul si sa-l intretina in stare de lupta· Neintrerupt sa urmareasca cimpul de lupta· Sa duca observari dupa vecini si sa-i sustina cu foc· La desprinderea fortata de grupa sa se alipeasca la frupa apropiata si sa continuie
grupa
Obligatiile lunetistului in lupta:· Sa cunoasca arma si sa o intretina in stare de lupta· Atent sa duca observarea cimpului de lupta· Cu pricepere sa foloseasca capacitatiel de protectie si mascare a terenului
Obligatiile puscasului sanitar:· Sa cunoasca si cu pricepere inzestrarea medicala a sanitarului· Sa urmareasca aparitia ranitilor pe campul de lupta· Persinal sa acorde primul ajutor medical grav-ranitilor· Sa poata evacua ranitii din MLI
Amplasarea personalui si bunurilor materiale in TAB:
Imbarcarea si dezbarcarea personalului grupei in TAB:1. Comandatul de grupa2. Conducatorul TAB3. Mitralior4. Ochitorul mitralior5. - 10 - ceilalti militari din grupa
TAB:1 3 5 7 92 4 6 8 10
Pentru imbarcarea efectivului se da comanda: "La masini Adunarea!"Atunci cand se da comanda "I,barcarea!", militarii isi ocupa locul.
Comandatul de grupa raspunde personal de indeplinirea cu succes a misunii primite, si este obligat:
1. Sa cunoasca in permanent situatia2. Sa execute in personal observarea3. Sa ia repede hotararea 4. Sa urmareasca cu firmitate indeplinirea hotararii luate5. Sa exploatexe rezultatele loviturilor aviatiei si ale focului altererii6. Permanent sa cunoasca unde se afla grupa si ce misiune indeplineste
Comandatul de grupa conduce cu subordonatie prin comenzi ce se dau prin voce, prin mijloace de semnalizare sau prin exemplul propriu.