Post on 01-Mar-2018
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
1/113
UMF Carol Davila Bucuresti
Facultatea de Fiziokinetoterapie
LUCRARE DE DIPLMA
!"UDIU PRI#I$D ME"DELE
FI%I&I$E""ERAPEU"ICE I$
RECUPERAREA 'E$U$C(IULUI CU
PA"L'IE "RAUMA"ICA PERA"
AR"R!CPIC
Coordonator stiinti)ic*
Pro)esor Doctor Adriana !+ $ica
Indru,ator stiinti)ic*
!e) de lucrari Doctor 'eor-iana "ac.eA/solvent*
Codrut Ale0andru #alcu
Bucuresti1 !epte,/rie 2334
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
2/113
CUPRI$!
Introducere ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ 5
PAR"EA 'E$ERALA
I. Anatomia genunchiului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 6
1. generalitati
2. suprafete articulare
3. meniscuri
4. mijloace de unire
5. raporturi
6. vascularizatie
II. Biomecanica genunchiului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 16
III. raumatismele genunchiului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 1!
1. contuzia
2. plaga
3. entorsa
4. lu"atia
5. fractura
6. artropatii posttraumatice
I#. Artroscopia in traumatismele genunchiului .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 32
1. scurt istoric
2. indicatii#. $etode de %inetoterapie in recuperarea genunchiului .. .. .. .. 4&
1. generalitati
2. %inetoterapia genunchiului
3. %inetoterapia genunchiului operat artroscopic
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
3/113
PAR"EA !PECIALA
I. $aterial si metoda .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . '6
II. (ezultate .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . '!
III. )azuri clinice .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..
!2
I#. *iscutii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. !+
#. )oncluzii .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. . 1&4
BIBLI'RAFIE ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ 634
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
4/113
I$"RDUCERE
Alegerea acestei teme a fost motivata pe de,o parte de
incidenta in continua crestere a traumatismelor in general- cat si a
traumatismelor de genunchi in particular- de adresailitatea tot mai mare
pe care si,o gaseste chirurgia artroscopica in rezolvarea traumatismelor de
genunchi- iar pe de alta parte de recunoasterea ca aceste interventii
chirurgicale artroscopice nu pot duce la un rezultat un pe termen scurt-
mediu sau lung fara a fi completate de programe de recuperare eficiente.
/ste recunoscut faptul ca traumatismele- si in special cele mai grave
dintre acestea- afecteaza mai ales populatia tanara- activa- si deci sunt
responsaile de costuri medicale si sociale foarte ridicate. /ste deci
important ca orice traumatism- si cele de genunchi in particular- sa
eneficieze de un management eficace- care sa includa un tratament
chirurgical cat mai putin invaziv 0artroscopic si un program de
recuperare eficient- care sa conduca impreuna la rezultate functionale
foarte une- cu o spitalizare cat mai scurta si cu costuri cat mai scazute si
la o reinsertie socioprofesionala cat mai rapida a pacientului.
copul lucrarii de fata este de,a demonstra importanta si
eficienta recuperarii fizio%inetoterapeutice la pacientii operati artroscopic
dupa un traumatism de genunchi.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
5/113
PAR"E
'E$ERALA
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
6/113
A$A"MIA 'E$U$C(IULUI
6+'eneralitati
Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie din
corp. *in punct de vedere iomecanic este un trohoginglim-
format din condilii femurali- tiie si patela. pre deoseire de verteratele
inferioare- unde la articulatia genunchiului participa si fiula- la om acest
lucru nu se intampla datorita dimensiunilor mari ale epifizei pro"imale a
tiiei.
Atentia deoseita care treuie acordata genunchiului se
intemeiaza pe cateva oservatii de ordin clinic si anume
, spre deoseire de alte articulatii mari
0scapulohumerala-co"ofemurala articulatia genunchiului este mai putin
acoperita de parti moi si in consecinta mai putin protejata astfel ea este
mai accesiila din punct de vedere al e"aminarii- dar este mai e"pusa
factorilor nocivi e"terni- mai ales traumatici 0articulatia genunchiului este
sediul a numeroase traumatisme dar si al patologiei inflamatorii-degenerative sau tumorale
, articulatia genunchiului este foarte mult solicitata in
statica si locomotie- fapt ce e"plica frecventa patologiei degenerative si
traumatice la acest nivel.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
7/113
2+!upra)etele articulare
unt reprezentate de suprefete de la nivelul epifizei
inferioare a femurului- epifizei superioare a tiiei si de la nivelul fetei
posterioare a patelei 0rotulei.
uprafata articulara a epifizei distale femurale este
reprezentata de cei doi condili femurali. uprafata lor este incurata astfel
incat cea mai mare parte a ei se gaseste inapoia a"ului longitudinal al
femurului fiecare condil este orientat olic- a"ul de rotatie fiind olic de
sus in jos si dinspre spatiul intercondilian catre e"terior. )ondilul medial
este mai proeminent decat cel lateral si se afla intr,un plan inferior
acestuia 0ceea ce produce un valgus fiziologic de 1'&,1'' de grade de
asemenea condilul medial este mai lung si mai ingust decat condilul
lateral. *in profil se poate oserva ca raza de curura a condililor
femurali descreste progresiv dinspre anterior spre posterior- de la
apro"imativ 45 mm pana la 16 mm- astfel incat suprafata articulara a
condilor femurali nu reprezinta un arc de cerc ci o spirala. )ei doi condili
au traiect divergent dinspre anterior spre posterior astfel incat diametrul
transversal intercondilian creste dinspre anterior spre posterior.
uprafata articulara a epifizei pro"imale tiiale este
reprezentata de cavitatile glenoide- despartite de spinele tiiei 0eminenta
intercondiliara.
uprafata articulara a patelei este reprezentata de fata
posterioara- pe care se evidentiaza doi versanti 0cea laterala fiind mai
mare separate printr,o creasta verticala.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
8/113
uprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin la
nivelul genunchiului suprafetele articulare nu sunt intr,o congruenta
perfecta corespondenta intre ele se realizeaza dupa cum urmeaza fata
posteriora a patelei corespunde fetei patelare a femurului condilii
femurali corespund cavitatilor glenoide de la nivelul tiiei eminenta
intercondiliana continua inferior creasta patelara.
7+ Meniscurile
(eprezinta firocartilaje dezvoltate in periferia foselor
articulare tiiale- cu rolul de,a suplini lipsa de congruenta intre fetele
articulare femurale si tiiale- care participa la formarea articulatiei
genunchiului. unt necesare datorita diferentelor intre razele de curura
ale suprafetelor articulare ale tiiei si femurului.
$eniscurile au forma apro"imativ semilunara- cel lateral
fiind aproape circular 0este intrerupt pe o distanta foarte mica la nivelul
eminentei intercondiliene 0au forma de ) si 7.
8e sectiune verticala fiecare menisc prezinte doua fete- una
superioara- concava- care raspunde fetei articulare a condililor femurali si
una inferioara- plana- care corespunde fetei articulare a epifizei tiiale. *e
asemenea prezinta doua circumferinte una laterala care adera la nivelul
capsulei articulare- si una mediala care se intinde spre centrul articulatiei
pana la o distanta de apro"imativ 6,+ mm. $eniscurile prezinta doua
e"tremitati- sau coarne- anterioara si posterioara ele se insera e"clusiv
prin intermediul acestor coarne la nivelul platoului tiial. $eniscurile
sunt elementele moile ale articulatiei genunchiului- deplasandu,se pentru
a permite si facilita miscarile articulatiei 0ruperea lor determina foartefrecvent limitarea pana la locarea totala a moilitatii articulare a
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
9/113
genunchiului acest fapt se datoreaza insa si unui locaj mecanic- realizat
de migrarea unui fragment meniscal in fosa intercondiliana.
In partea anterioara meniscurile sunt unite printr,o andeleta
firoasa denumita ligamentul transvers al genunchiului.
$eniscurile impart cavitatea articulatiei genunchiului intr,un
etaj suprameniscal si un etaj inframeniscal.
5+ Mi8loace de unire
a. Capsula articulara:
9a nivelul femurului insertia ei pleaca imediat superior de
fata articulara patelara- cooara pana su nivelul condililor si lasa
epicondilii e"traarticular merge apoi in fosa intercondiliana- unde se
confunda cu ligamentele incrucisate- care reprezinta portiunea profunda
de invaginare intercondiliana a capsulei.
/ste perforata in partea anterioara de rotula- pe marginile
careia se insera.
Insertia la nivelul tiiei incepe la nivelul ariei intercondiliene
anterioare- urmareste condilii tiiali si se termina la nivelul ligamentelor
incrucisate la nivelul ariei intercondiliene posterioare.
)apsula articulara nu cuprinde articulatia tiiofiulara ea
prezinta doua mari orificii unul anterior- la nivelul rotulei 0pe marginile
careia se insera si unul posterior- la nivelul fosei intercondiliene- unde se
insera pe ligamentele incrucisate. )apsula adera de circumferinta e"terna
a meniscurilor si este astfel impartita intr,o portiune supra, si una
inframeniscala.
)apsula articulara este constituita din fire longitudinale-
olice si transversale prezinta zone mai slae anterior si pe fetele laterale
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
10/113
dar este mai densa la nivel posterior- unde este intarita de doua enzi
firoase cu insertie pe condilii femurali.
b. Formatiuni aponevrotice de intarire a capsulei articulare:In partea anterioara capsula articulara este intarita de trei
formatiuni aponevrotice care se succed dinspre anterior spre posterior
acestea sunt reprezentate de
, fascia genunchiului- care acopera articulatia ca un
manson- continuandu,se superior cu fascia femurala iar inferior cu fascia
crurala este intarita de tractul iliotiial, e"pansiunea cvadricipitala : este o anda firoasa
care are originea in tendonul cvadricipital si care trece anterior de
articulatia genunchiului pentru a se insera pe circumferinta epifizei
pro"imale a tiiei. Aceasta e"pansiune este intarita pe marginile patelei si
ale ligamentului patelar de,o serie de fire verticale care constituie
retinaculele patelei : medial si lateral. ;iecare retinacul pleaca din
tendonul vastului si de la marginea respectiva a patelei si se fi"eaza pe
circumferinta condilului tiial suiacent- de,o parte si de cealalta a
tuerozitatii tiiale.
, aripioarele patelei 0neomologate in
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
11/113
Bursa suprapatelara- fundul de sac sau recesul
sucvadricipital este o prelungire a sinovialei su muschiul cvadriceps-
intre acesta si femur. Intre fata articulara patelara a femurului si insertia
capsulei articulare- sinoviala formeaza un fund de sac care reprezinta
portiunea ei anterioara si superioara la adult in mod oisnuit acest fund
de sac comunica cu ursa seroasa sucvadricipitala. 9a nivelul sinovialei
se pot insera cateva fascicule musculare cu originea in muschiul
cvadriceps si care formeaza muschiul tensor al sinovialei genunchiului.
inoviala pleaca de pe partea posterioara a capsulei
articulare si se reflecta spre interior- pe laturile ligamentelor incrucisate-
formand doua foite cu directie sagitala- una pe partea mediala a
ligamentelor iar cealalta pe partea lor laterala. Anterior de ligamentele
incrucisate cele doua foite se unesc- restailind continuitatea sinovialei.
Astfel putem oserva ca ligamentele incrucisate sunt in realitate in afara
sinovialei si deci in afara articulatiei.
In afara de ursa suprapatelara sinoviala mai trimite si alte
prelungiri una su muschiul popliteu 0recesul supopliteu- una su
gemenul medial 0recesul sutendinos al muschiului gastrocnemian
medial si alta su muschiul semimemranos 0ursa muschiului
semimemranos de oicei toate aceste prelungiri comunica cu cavitatea
sinoviala.
inoviala prezinta de asemenea doi apendici : denumitiplicile alare care pleaca de pe laturile patelei si se termina anterior pe
plica sinoviala infrapatelara.
Bursele seroase ale genunchiului pot fi sistematizate astfel
, ursa sucutanata prepatelara- situata intre piele si fascia
genunchiului
, ursa sufasciala prepatelara se gaseste intre fascie si
tendonul muschiului cvadriceps si este inconstanta
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
12/113
, ursa sutendinoasa prepatelara se afla intre tendonul
terminal al cvadricepsului si patela este inconstanta
, ursa sucutanata infrapatelara se afla in tesutul celular
sucutanat inaintea tendonului patelei
, ursa sucutanata a tuerozitatii tiiale este situata la
nivelul tuerozitatii tiiale- in tesutul celular sucutanat
, ursa infrapatelara profunda se situeaza intre ligamentul
patelei si tiie
d. Ligamente:9igamentul rotulian este o formatiune firoasa- solida
de apro"imativ 6 cm lungime si 3 cm latime- situat inaintea articulatiei.
Are forma de triunghi- cu aza la nivelul varfului rotulei si varful la
nivelul tuerozitatii tiiale in partea ei inferioara.
/ste considerat ca fiind tendon terminal al muschiului
cvadriceps astfel incat patela devine in aceste conditii un os sesamoid
dezvoltat in grosimea tendonului cvadricipital. 9igamentul rotulian este
accesiil e"amenului clinic atat prin inspectie- cat mai ales prin palpare si
se e"amineaza cu genunchiul in semifle"ie.
9igamentele posterioare ale articulatiei genunchiului sunt
reprezentate de ligamentul popliteu olic si ligamentul popliteu arcuat
9igamentul popliteu olic porneste din tendonul muschiului
semimemranos si se insera pe calota firoasa corespunzatoare condilului
lateral. 9igamentul popliteu arcuat pleaca de pe condilul lateral si merge
inauntru catre fosa intercondiliana- pe su ligamentul popliteu olic- si se
pierde apoi in capsula.
9igamentul colateral fiular se insera superior la nivelul
epicondilului lateral al femurului iar inferior in partea anterolaterala a
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
13/113
capului fiulei- anterior de varf. 9igamentul nu adera la capsula
articulara. In fle"ie este rela"at iar in e"tensie intins.
9igamentul colateral tiial se confunda in mare masura cu
capsula articulara- fiind mai ine reprezentat in partea lui anterioara-
reprezentat de o anda firoasa mai lata. e insera superior la nivelul
epicondilului medial al femurului si inferior la nivelul fetei mediale a
tiiei. /ste format din fire longitudinale- olice ascendente si olice
descendente.
9igamentele colaterale ale genunchiului 0tiial si fiular
asigura stailitatea articulatiei in e"tensie- in plan frontal.
9igamentele incrucisate ale genunchiului sunt in numar de
doua si se gasesc posterior- la nivelul fosei intercondiliene. e insera cu
un capat pe fetele intercondiliene ale femurului si cu celalalt la nivelul
ariilor intercondilene ale tiiei. unt situate profund dar se gasesc in afara
memranei sinoviale.
9igamentul incrucisat anterior se insera inferior pe aria
intercondiliana anterioara a tiiei iar superior pe fata intercondiliana a
condilului lateral- in partea ei posterioara. Are o directie in sus- spre
posterior si in afara. 9igamentul incrucisat posterior se insera inferior pe
aria intercondiliana posterioara a tiiei- inapoia insertiei meniscurilor de
aici se indreapta in sus- inainte si inautru si se insera pe fata
intercondiliana a condilului medial- in partea ei anterioara.)ele doua ligamente incrucisate prezinta o dula incrucisare
una in sens anteroposterior si alta in plan frontal astfel ligametul
incrucisat anterior este anterior la nivelul insertiei tiiale si e"tern la
nivelul insertiei femurale tot astfel ligamentul incrucisat posterior este
posterior la nivelul insertiei tiiale si intern la nivelul insertiei femurale.
9igamentele incrucisate vin in contact prin marginile a"iale prin cele
marginale dau insertie capsulei articulare. ;ata anterioara este tapetata de
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
14/113
sinoviala- pe cand cea posterioara este e"traarticulara si vine in raport cu
grasimea fosei intercondiliene. 9igamentele
incrucisate stailizeaza genunchiul in plan antero,posterior.
9+ Raporturile articulatiei
Anterior vine in raport cu aparatul aponevrotico,ligamentar
al rotulei si cu fascia gamei posterior are raporturi cu continutul fosei
poplitee 0pachetul vasculonervos popliteu- cu originea muschilor
gastrocnemieni- cu tendonul de insertie al muschilor iceps femural-
semitendinos- semimemranos- popliteu- si plantar. 9ateral si medial are
raporturi cu retinaculele patelei- cu tractul iliotiial si cu muschiul iceps
femural 0lateral si muschii sartorius si drept femural 0medial.
)orpurile adipoase ale genunchiului sunt reprezentate
anterior de o masa grasoasa dispusa intre condilii femurali si platoultiial- care poarta numele de corpul adipos infrapatelar. 8osterior de
ligamentele incrucisate e"ista o alta masa adipoasa numita corpul adipos
posterior al genunchiului.
4+ #ascularizatie
Arterele care vascularizeaza articulatia genunchiului provin
din a. descendenta a genunchiului- a. articulara superolaterala- a.
articulara superomediala- aa. inferomediala si inferolaterala precum si
ramuri din a. recurenta tiiala posterioara.
9imfaticele dreneaza in colectoare posterioare profunde care
merg pe traiectul arterei articulare mijlocii spre ganglionii poplitei.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
15/113
8entru a putea intelege mai ine mecanismele de producere
ale traumatismelor genunchiului- precum si a manifestarilor clinice ale
acestora diferiti autori au propus compartimentari anatomofunctionale ale
genunchiului astfel =ames si 9erat 01!'+ precum si >ac%enruch si
>enche 01!+1 e"clud articulatia femuropatelara si impart articulatia
tiiofemurala intr,un compartiment medial si un compartiment lateral
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
16/113
BIMECA$ICA'E$U$C(IULUI
9a nivelul articulatiei genunchiului sunt posiile miscari de
fle"ie si e"tensie- miscari de rotatie interna si rotatie e"terna si miscari de
valg si var.
@ltimele doua tipuri de miscari 0miscarile de rotatie si cele
de inclinare in valgus sau varus sunt mult reduse ca amplitudine in
conditii fiziologice 0in conditii patologice- mai ales post : traumatisme
care lezeaza arhitectura ligamentara a genunchiului ele se pot accentua si
in general pasive- articulatia genunchiului este considerata ca avand un
singur grad de liertate- miscarile principale fiind fle"ia si e"tensia
Atat in miscarea de fle"ie cat si in cea de e"tensie articulatia
femurotiiala lucreaza dupa principiul unei parghii de gradul III.
Fle0iaeste miscarea prin care gama se apropie de coapsa
ea se e"ecuta in jurul unui a" transversal 0deci are loc in plan sagital care
trece la nivelul condililor femurali. A"a miscarii nu este unica- datorita
formei asimetrice si a diferentei razelor de curura a fetelor articulare ale
condililor femurali. $iscarea de fle"iune in articulatia genunchiului nueste una simpla ea este de fapt o succesiune de miscari- prima fiind una
de alunecare- urmata de fle"ia propriu,zisa astfel daca se stailesc doua
repere : unul superior la nivelul condilului femural si unul inferior la
nivelul platoului tiial : se poate oserva ca in momentul declansarii
fle"iei cele doua isi pierd simetria- punctul femural avansand mai mult
decat punctul tiial. 8ana la apro"imativ '& de grade miscarea de fle"ie
este pura daca ea se continua mai mult de '& de grade se asociaza cu o
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
17/113
miscare de rotatie interna a gamei 0aceste miscari cu care fle"ia se
asociaza dupa o anumita amplitudine sunt denumite miscari terminale.
@nghiul ma"im al fle"iei la om este in jurul valorii de 13& de grade in
mod pasiv gama poate fi flectata mai mult- pana la contactul cu coapsa.
$iscarea de fle"ie se produce la nivelul articulatiei femuro,
meniscale.
8rincipalii muschi care participa la realizarea miscarii de
fle"ie in articulatia genunchiului sunt m. iceps femural-
m.semimemranos- m.semitendinos alturi de acestia mai intervin
mm.gemeni- gracilisul si m.croitor.
9imitarea miscarii de fle"ie este realizata de contactul dintre
coapsa si gama in acest moment m.cvadriceps femural este intins la
ma"im si poate fi considerat ca un factor activ de limitare a fle"iei. In
aceasta miscare ligamentul colateral e"tern se rela"eaza total iar
colateralul intern numai foarte putin 9I8 este in tensiune.
E0tensiaeste miscarea opusa fle"iei si consta in
indepartarea gamei de coapsa. /a se e"ecuta in jurul aceluiasi a" ca si
miscarea de fle"ie- iar in succesiunea ei se deoseesc aceleasi momente
unul initial de invartire si altul de alunecare pentru a realiza continuitatea
intre a"ul longitudinal al gamei si cel al coapsei. $iscarii de e"tensie i
se asociaza si o miscare de rotatie e"terna./"tensia are loc la nivelul articulatiei menisco,tiiale.
8rincipalii muschi care produc miscarea de e"tensie
sunt m.cvadriceps iar secundar muschiul tensor al fasciei lata. In
limitarea miscarii intervin ligamentele posterioare ale articulatiei
genunchiului si 9IA. /"tansia ma"ima aduce genunchiul in
plan frontal- la pozitia de &o.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
18/113
Rotatiaeste miscarea de rasucire a uneia din cele doua
e"tremitati articulare. e e"ecuta in jurul unui a" vertical 0deci intr,un
plan transversal care trece prin centrul eminentei intercondiliene tiiale.
e asociaza miscarilor de fle"ie,e"tensie. $iscarea de rotatie poate avea
loc numai cand ligamentele colaterale sunt rela"ate- deci cu gama in
fle"ie. (otatia e"terna este produsa de icepsul
femural si gemenul e"tern rotatia interna este produsa de
m.semimemranos- semitendinos si m.croitor 0mai intervin si m.popliteu
si m. gracilis.
(otatia e"terna atinge o valoare de pana la 4& de grade pe
cand cea interna numai 1& grade.
Inclinarea laterala si ,ediala0miscarile de valg si var
sunt miscari e"clusiv pasive care se pot e"ecuta numai cu gama in
semifle"iune aceste miscari sunt limitate atat de ligamentele colaterale
cat si de ligamentele incrucisate si in conditii normale au amplitudine
foarte redusa.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
19/113
"RAUMA"I!MELE
'E$U$C(IULUI
Articulatia genunchiului este unul din sistemele cele mai
diferentiate de la nivelul aparatului locomotor ea este supusa foarte
frecvent traumatismelor acestea sunt fie traumatisme cu mecanism direct
0leziunea coincide cu locul de aplicare al agentului vulnerant fie
traumatisme cu mecanism indirect 0leziunile principale se produc la
distanta de locul de aplicare al fortei agentului vulnerant fie traumatisme
comple"e- cu leziuni directe si indirecte. 9eziunile rezultate nu sunt
intotdeauna proportionale cu forta agentului vulnerant.
raumatismele genunchiului includ o gama foarte larga de
leziuni 0de la contuzii- plagi- entorse- lu"atii pana la fracturi si artropatii
posttraumatice- nu toate cu adresailitate artroscopica 0unele chiar fara
adresailitate chirurgicala indiferent insa de forma de tratament aleasa
pentru un anumit traumatism 0tratament conservator sau tratament
chirurgical clasic sau artroscopic acesta va eneficia de recuperare
%inetoterapeutica.
7 prolema importanta in traumatismele genunchiului este
nevoia de,a imoiliza articulatia- uneori pentru timp indelungat-considerata a fi cauza principala a redorii articulare. 0)ercetari recente
indica mai degraa reactia inflamatorie si neurovegetativa posttraumatica
drept cauza principala a redorii articulare si nu neaparat imoilizarea
articulara. Aici isi are rolul %inetoterapia de recuperare posttraumatica.
#om detalia mai jos cateva din traumatismele genunchiului-
cu deoseire pe cele care eneficiaza de tratament artroscopic.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
20/113
6+ Contuzia
/ste o leziune fara solutie de continuitate la nivel
tegumentar- cel mult cu prezenta unei escoriatii- care intereseaza numai
straturile superficiale ale epidermului.
)ontuzia poate fi usoara 0spontan reversiila sau grava
0implicand structuri profunde poate fi superficiala sau profunda
0afectare musculara- aponevrotica- tendinoasa- capsulo,ligamentara-
putand antrena uneori chiar si leziuni osoase.
/chimoza este forma cea mai simpla de contuzie
superficiala- urmare a unui traumatism direct- de oicei de intensitate
mica spre medie este rezultatul rupturilor capilare la nivelul locului de
actiune al agentului traumatic. 8oate reproduce uneori forma agentului
vulnerant- cu implicatii medico,legale. *aca echimoza apare rapid dupa
traumatism ea indica o contuzie superficiala dimpotriva- daca echimoza
apare tardiv ea semnaleaza o contuzie profunda- cu o gravitate mai mare.
>ematomul este rezultatul ruperii unor vase de caliru mai
mare- su actiunea directa a unui agent vulnerant de intensitate mai mare.
/l poate fi superficial 0sucutanat sau profund poate fi circumscris- sau
sangele poate difuza in tesuturi- dand nastere hematomului difuz.
Bolnavul prezinta o tumefactie dureroasa- de volum variail- moale-
fluctuenta. In evolutie hematomul de dimensiuni mici se resoare
spontan hematoamele de dimensiuni mari- daca nu sunt evacuate prin
punctie se pot organiza firos. angele este un foarte un mediu de
cultura- astfel incat hematoamele prezinta un risc septic relativ mare-
putandu,se infecta de la plagi superficiale sau prin punctii repetate.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
21/113
)ontuziile simple nu necesita un tratament special- poate
doar un repaus relativ cu evitarea e"ceselor fizice- colectiile sangvine
mici resorindu,se intr,un interval de 2&,25 de zile se pot folosi
compresii reci sau punga cu gheata- eventual unguente cu continut
heparinic.
>ematomul de dimensiuni mici se poate resori spontan pot
fi utilizate pansamentul compresiv si o eventuala imoilizare provizorie.
>ematomul infectat va fi incizat in punctul decliv- evacuat si drenat.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
22/113
Au dimensiuni mici si pot trece neoservate- pana la
momentul aparitiei complicatiilor septice
Plagi taiate:
Au un prognostic un- datorita marginilor liniare- regulate.
Plagi contuze:
unt grave implica striviri si sfacelari intinse ale partilor
moi si uneori grave leziuni osoase.
In plagile articulare largi efractia articulara este evidenta in
plagile inguste apare ca semn de certitudine evacuarea lichidului sinovial
la presiune se pot deasemenea intalni e"terioarizarea unui fragment osos-
pneumartroza- etc.
8lagile articulare tratate corect au in general prognostic un-
in functie si de terenul olnavului. 8lagile articulare neglijate duc de
regula la instalarea artritei septice cu prognostic sla- atat din punct de
vedere functional cat- uneori- si din punct de vedere general.
Artroscopia nu este indicata de rutina in tratamentul plagilor
articulare. 0*in punct de vederea tehnic ar fi chiar dificila- avand in
vedere imposiilitatea utilizarii de lichid : sau gaz : pentru a destinde
articulatia- acesta pierzandu,se la nivelul solutiei de continuitate.
7+ Entorsa
/ntorsa reprezinta un traumatism articular inchis- care
intereseaza partile moi articulare si periarticulare- in urma unor
suprasolicitari ruste- care determina miscari de amplitudine mai mare
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
23/113
decat cea fiziologica sau efectuarea unor miscari anormale- fara insa a
provoca o deplasare permanenta a suprafetelor articulare ce intra in
alcatuirea articulatiei respective.
/ntorsele reprezinta unul din traumatismele cele mai
frecvente ale sistemului osteoarticular. #arful incidentei se afla la tineri si
adulti- mai ales la sportivi sau la cei care practica activitati cu un grad
mare de solicitare al sistemului osteoarticular ele sunt mai rare la copii-
datorita elasticitatii crescute a elementelor articulare- ceea ce permite o
amplitudine a miscarilor fiziologic mai mare.
;actorul determinant al entorsei este traumatismul ca factori
predispozanti putem aminti genum valgum congenital sau la"itatile
articulare posttraumatice. 8rincipalul mecanism este cel indirect 0fortarea
articulatiei cu e"agerarea unei miscari normale sau efectuarea unei
miscari anormale dar e"ista si cazuri 0mai rare de entorse prin mecanism
direct.
In functie de gravitatea leziunilor entorsele sunt clasificate in
3 grade
, entorse de gradul I intindere ligamentara si distensie a
formatiunilor periarticulare
, entorse de gradul II ruptura ligamentara partiala
, entorse de gradul III ruptura totala sau dezinsertie
ligamentara 0cu sau fara pastila osoasa/ntorsele de genunchi ocupa ca frecventa locul doi- dupa
cele de glezna- dar in ceea ce priveste gravitatea- sunt cu mult mai grave-
in special datorita leziunilor comple"e capsulo,ligamentare si meniscale
pe care le provoaca- si care au un prognostic functional rezervat- chiar in
cazul aplicarii unui tratament corect si precoce.
/ntorsele de genunchi se produc printr,o miscare rusca si
rutala- si pot fi sau nu insotite de leziuni ale meniscurilor. Incidenta
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
24/113
ma"ima apare la adultul tanar- femeile fiind mai e"puse datorita prezentei
unor factori favorizanti 0hipotrofie musculara- oezitate- hiperla"itate
ligamentara- genum valgum fiziologic mai accentuat- incaltaminte cu
tocuri inalte.
$ecanismul indirect este cel care predomina- cel mai
frecvent fiind cel care comina valgusul fortat cu fle"ia si rotatia e"terna
a gamei. Acest mecanism are ca rezultat aparitia rupturii ligamentului
colateral medial insotita de ruptura de 9IA si menisc intern. Aceasta
asociatie lezionala este cunoscuta su denumirea de triada nefasta a lui
7*onoghue. unt descrise si alte asocieri lezionale astfel rillat descrie
pentada nefasta care asociaza cinci leziuni distincte ruptura unui
ligament colateral- ruptura capsulei articulare si a calotei condiliene de
aceeasi parte- ruptura meniscului si a unui ligament incrucisat. In cazul
pentadei e"terne se poate asocia lezarea nervului sciatic popliteu e"tern-
ruptura de iceps- de tensor al fasciei lata sau de popliteu in cazul
pentadei interne se pot asocia invaginarea in articulatie a ligamentului
colateral medial sau dezinsertia muschilor laei de gasca.
(uptura ligamentului colateral e"tern este mai rara- ea
aparand in cazurile de fortare a genunchiului in varus- asociat cu
semifle"ie si rotatie interna a gamei.
(uptura izolata a 9IA apare in deplasarile anterioare ruste
ale gamei- pe cand ruptura 9I8 apare in deplasarile ruste posterioare.*esi ligamentele scurte cedeaza primele- leziunile ligamentelor
incrucisate sunt rareori izolate cel mai des ele sunt insotite de leziuni ale
ligamentelor colaterale 0mai ales medial sau de leziuni ale meniscurilor
0mai ales intern.
)apsula articulara si memrana sinoviala pot suferi
deasemenea leziuni in cadrul entorselor de genunchi. In cele mai multe
cazuri leziunea capsulara este simultana cu leziunea ligamentara- datorita
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
25/113
legaturilor foarte stranse intre aceste structuri. 8rin defectul capsular
capetele ligamentului rupt pot patrunde intraarticular ducand astfel la
aparitia locajului articular.
inoviala reactioneaza in majoritatea cazurilor prin
hemartroza si 0rareori prin hidartroza.
Bolnavul acuza durere si impotenta functionala de diferite
grade- uneori senzatie de scapare a genunchiului- in special la cooratul
scarilor dar si la mers. 8rincipalul semn clinic este tumefactia
genunchiului- datorita acumulari de lichid intraarticular genunchiul apare
astfel marit de volum- cu recesurile suprapatelare in tensiune sau nu- in
functie da cantitatea de lichid acumulata. )linic hidartroza se pune in
evidenta prin socul rotulian- care se efectueaza in clinostatism sau in
ortostatism daca volumul de lichid este mic. emartroza este in +& din cazuri
consecinta unei rupturi de 9IA. /"istenta unor pete de grasime la
suprafata revarsatului articular indica prezenta unei fracturi articulare.
In entorsele de gradul I tumefactia articulara este moderata si
uneori chiar asenta. Cenunchiul este dureros iar palparea punctelor
algice la nivelul corpului sau insertiilor ligamentare va duce la
e"acerarea durerii. Articulatia este staila in plan frontal- sagital si din
punct de vedere rotational.
In entorsele de gradul II simptomatologia devine maizgomotoasa- dar articulatia este de oicei staila. (evarsatul articular este
mai frecvent- fiind datorat unei reactii sinoviale sau unei rupturi capsulo,
ligamentare. 8unctele dureroase se deceleaza usor- uneori putand apare
chiar echimoze- corespunzatoare structurilor capsulo,ligamentare lezate.
/ntorsele de gradul III sunt reprezentate de la"itati
posttraumatice ale genunchiului sau de instailitati de genunchi. Apar
dureri vii- tumefactie articulara importanta- insotite de contractie
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
26/113
musculara antalgica- ceea ce face ca e"amenul clinic sa fie dificil.
)ontractura musculara antalgica poate masca eventualele insuficiente
ligamentare de aceea unii autori recomanda efectuarea e"amenului clinic
su rahianestezie sau anestezie generala- fie imoilizare gipsata
provizorie- cu amanarea e"amenului clinic complet.
(adiografia este oligatorie in orice leziune traumatica a
genunchiului se realizeaza in minim doua incidente- de fata si de profil.
@tila este si incidenta de tunel- care va evidentia spatiul intercondilian-
situsul ligamentelor incrucisate. Importante sunt si radiografiile in
dinamica- care pot fi e"ecutate in situatii pasive sau mentinute- cautandu,
se instailitatea in varus sau valgus- respectiv sertarul anterior si
posterior. *e mare precizie diagnostica este rezonanta magnetica
nucleara ea poate decela leziuni ale partilor moi periarticulare- depistand
precoce si precis leziunile ligamentare cele mai frecvente indicatii ale
($< sunt leziunile de menisc si insuficienta cronica a 9IA. Are o mare
acuratete in diagnosticarea condropatiilor si osteocondritei disecante
poate fi folosita si in controlul postoperator- dupa ligamentoplastii.
A a fost initial conceputa ca un procedeu diagnostic- ea
putand vizualiza direct intreaga articulatie actualmente rolul ei
ingloeaza atat diagnosticul cat si terapia multor leziuni traumatice la
nivelul genunchiului.
@ltrasonografia este utilizata in diagnosticul comple"elorlezionale dupa entorse grave leziunile ligamentelor incrucisate si
colaterale sunt diagnosticate intr,o proportie multumitoare dar care
depinde de e"aminator.
Indicatia tratamentului conservator in cazul entorselor de
genunchi tine seama de varsta- profesiunea olnavului- de activitatile
fizice practicate- de timpul scurs de la producerea accidentului si mai ales
de gravitatea entorsei.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
27/113
@n olnav sedentar va putea eneficia de recuperare
%inetoterapeutica intensiva- pentru otinerea unui genunchi de strada-
suficient pentru o activitate fizica restransa- chiar in cazul in care leziunea
de aza 0de e"emplu leziunea 9IA ramane nerezolvata chirurgical.
#arsta optima pentru tratamentul chirurgical se situeaza intre
15,4& de ani- restul cazurilor fiind tratate in marea majoritate conservator
indicatia de aza a tratamentului chirurgical este refacerea stailitatii
articulatiei genunchiului.
In entorsele de gradul I tratamentul este conservator si va
consta in repaus articular- infiltratii locale cu "ilina 1- andaj elastic
compresiv- crioterapie 0in primele 24 de ore- diatermice- ultrasunete.
In entorsele de gradul II tratamentul este de oicei tot
conservator repaus total la pat- cu gama in pozitie procliva- infiltratii
locale anestezice- eventual punctie evacuatorie in cazul unui revarsat
articular voluminos- crioterapie- imoilizare in aparat gipsat sau orteza-
cu genunchiul flectat la 15,2&o
pentru 4,6 saptamani si ulterior
%inetoterapie pentru recuperare functionala.
In entorsele de gradul III- cu instailitate articulara evidenta-
hemartroza masiva- moilitate anormala- tratamentul de preferat este cel
chirurgical- efectuat cat mai precoce de la producerea traumatismului.
In acest caz se dovedeste rolul decisiv al A- care permite pe
de,o parte diagnosticarea corecta si completa a leziunilor intraarticulare sipe de alta parte rezolvarea artroscopica a leziunilor intraarticulare. In
hemartroza posttraumatica unii autori considera A oligatorie- deoarece
aceasta permite clarificarea rapida a diagnosticului si efectuarea
eventualelor manevre terapeutice necesare. Informatiile precoce otinute
prin A vor influenta aordarea terapeutica a leziunii cat si prognosticul
pe termen lung al acesteia. e pot decela leziuni ale meniscurilor- leziuni
ale ligamentelor incrucisate- rupturi capsulare- leziuni ale cartilajului
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
28/113
articular- etc. In cazul leziunilor de menisc se poate practica
meniscectomie sau sutura artroscopica in cazul dezinsertiei cu fragment
osos a 9IA se practica sutura acestuia 0numai in leziuni recente D 2
saptamani eventual se practica ligamentoplastia artroscopica a 9IA cu
grefa autologa.
5+ Lu0atia
9u"atia reprezinta modificarea permanenta si completa 0cea
incompleta defineste sulu"atia a raporturilor dintre e"tremitatile osoase
ce formeaza articulatia- in sensul pierderii contactului normal dintre ele.
9u"atiile sunt mai rare decat fracturile si se intalnesc mai
ales intre 3& si 65 de ani la copii sunt rare datorita la"itatii ligamentare
sporite- iar atranii fac mai frecvent fracturi.
;actorul determinant al lu"atiei este reprezentat de
traumastism- care poate actiona prin mecanism direct sau indirect 0mai
frecvent. raumatismul actioneaza in afara
punctelor oisnuite de presiune- ducand la o destindere a capsulei
articulare- la dezinsertia sau ruptura ei prin resa astfel creata-
e"tremitatea osoasa iese si realizeaza primul timp al lu"atiei cel mai
frecvent la aceasta deplasare primara se adauga si una secundara- ca
rezultat al greutatii memrului si a contracturii musculare- care fi"eaza
articulatia.
9u"atia genunchiului apare mai frecvent la adult- 0la copil
fiind mai frecvente decolarile epifizare ale femurului sau tiiei in urma
unui traumatism foarte puternic.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
29/113
e disting lu"atii simple- care pot fi anterioareEposterioare
sau interneEe"terne si lu"atii mi"te 0antero,e"terneEpostero,e"terne.
9u"atiile anterioare sunt cele mai frecvente. Implica ruperea
capsulei articulare posterioare- ligamentelor incrucisate- muschilor
gemeni si elongari ale nervului sciatic popliteu e"tern. 8latoul tiial se
afla situat in fata condililor femurali- rotula fiind aplicata pe fata
articulara a tiiei. 9igamentele laterale raman intacte. Aceasta varietate
apare atunci cand memrul inferior este fi"at la sol si corpul in miscare-
forta actionand la nivelul e"tremitatii inferioare a femurului- in sens
antero,posterior si accentuand hipere"tensia genunchiului- cu alunecarea
inapoi a condililor femurali. *au in special complicatii nervoase- traduse
prin dureri- parestezii- anestezie cutanata.
9u"atiile posterioare prezinta aceleasi leziuni capsulo,
ligamentare- insa platoul tiial urca inapoia condililor femurali si
ameninta in special vasele femurale. 9eziunile ligamentelor laterale sunt
mai frecvente decat in varietatea anterioara- mecanismul de producere
fiind acelasi cu singura diferenta ca forta actioneaza la nivelul e"tremitatii
superioare a tiiei. 9u"atia posterioara incompleta este mai frecventa
decat cea completa platoul tiial trece inapoia condililor femurali dar
ramane in acelasi plan orizontal cu acestia. )ele mai frecvente
complicatii sunt complicatiile vasculare- traduse prin disparitia pulsului la
pedioasa si tiiala posterioara- paloarea si racirea memrului.9u"atiile laterale sunt mai rare. )el mai frecvent sunt
incomplete- cu ruptura ligamentelor incrucisate si a unuia sau amelor
ligamente colaterale. $ecanismul de producere este fortarea gamei in
aductie sau adductie- cu genunchiul fi"at in e"tensie rotula se afle
lu"ata pe condilul e"tern.
Bolnavul acuza dureri puternice iar impotenta functionala
este totala. Apare deformarea articulatiei in lu"atia posterioara- din profil
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
30/113
apare aspectul de aioneta. $emrul pelvin respectiv poate fi scurtat cu
2,6 cm. In lu"atiile laterale scurtarea memrului este neinsemnata
condilul tiial proemina- dand forma de aioneta laterala la inspectia
din fata piciorul se roteste de partea lu"atiei.
9u"atia se reduce de urgenta- su anestezie generala sau
rahidiana- in functie de varietatea lu"atiei. $entinerea reducerii se face
prin imoilizare in aparat gipsat- cu genunchiul in semifle"ie la 15,2&o -
timp de 2,3 saptamani- cu monitorizare atenta pentru a decela eventualele
tulurari circulatorii sau nervoase. @lterior recuperare functionala
intensiva. *upa reducere- situatia este practic similara cu entorsele grave
de genunchi- cand tratamentul este chirurgical- mai ales artroscopic.
9+ Fractura*
;racturile care implica articulatia genunchiului pot fi simple
sau comple"e si alcatuiesc singure un capitol e"trem de vast in patologia
traumatica a acestei articulatii. In general rezolvarea lor este una
chirurgicala dar in care artroscopia are mai mult un rol de control
0inspectia intraoperatorie a cavitatii articulare pentru a vedea calitatea
reducerii unei fracturi de platou tiial spre e"emplu sau in managementul
chirurgical al unei fracturi osteocondrale la acest nivel. Indiferent de
fractura sau de tratamentul ales 0si de rolul artroscopiei in cadrul acestuia
%inetoterapia de recuperare ramane indispensaila.
4+ Artropatii posttrau,atice
inovitele posttraumatice au un aspect vilos- hipertrofic-
firos- cu impregnare run,roscata 0hemosiderina. In cazurile de
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
31/113
hipertrofie importanta se recomanda sinovectomia 0care se poate realiza
foarte eficient si elegant pe cale artroscopica.
7steocondrita disecanta are la aza o necroza avasculara
sucondrala. reptat fragmentul osos cu cartilajul articular corespunzator
se detaseaza- si ajunge lier in articulatie.
>emartrozele cronice posttraumatice pot duce la sinovite
cronice- firoase- cu reactie lichidiana si limitarea miscarilor.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
32/113
AR"R!CPIA :A!;
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
33/113
ale artroscopiei genunchiului la 1+ pacienti. @nele principii ale A
enuntate de el sunt valaile si astazi. *e asemenea dezvolta artrografia si
pneumoartrografia la nivelul articulatiei genunchiului si e"perimenteaza
la cadavru A la nivelul altor articulatii 0umar- cot- sold- glezna. In 1!3!
G.a%agi- face incercari de e"aminare A la nivelul articulatiei
genunchiului- avand ca scop depistarea precoce a B),ului articular-
foarte raspandit in =aponia in perioada respectiva. 0Incercari facuse inca
din 1!1+ la cadavru- dar neincununate de succes. Initial foloseste un
artroscop de H'mm diametru- fara sistem de lentile incearca reduceri
progresive ale dimensiunilor : 4.4 mm 0model utilizat atat pentru
vizualizare cat si pentru iopsie- 3.5mm si ulterior un model cu
diametrul de 2.'mm. (euseste sa faca primele fotografii ale interiorului
articulatiei genunchiului. 8rima fotografie al,negru este pulicata in
1!32 iar prima color in 1!36. In 1!3+ #ogel intreprinde studii privind
rolul A la olnavii cu afectiuni cronice ale genunchiului. In 1!5' se
pulica prima editie a Atlasului de Artroscopie. 8rimele incercari de
chirurgie artroscopica apartin lui ?atanae care e"tirpa o tumora din fosa
suprapatelara in 1!55- su control A si realizeaza prima meniscectomie
in 1!62. $cCint contriuie fundamental la dezvoltarea A prin
introducerea artroscopiei,#.
In prezent se fac cercetari pentru dezvoltarea tehnicilor laser
aplicate A- cat si pentru implementarea A la nivelul articulatiilor mici0temporomandiulara- articulatii interfalangiene.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
34/113
2+ Indicatiile artroscopiei
a+ Indicatii dia-nostice*
Artroscopia diagnostica se indica atunci cand prin celelalte
metode- clinice si paraclinice 0anamneze- e"amen oiectiv- e"amen
radiologic sau imagistic : )- ($
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
35/113
Aproape in majoritatea cazurilor hemartroza este de cauza
traumatica dintre cauzele traumatice cele mai frecvente sunt ruptura de
9IA si lu"atiile rotuliene- dar treuie facut un diagnostic diferential atent
pentru a putea diferentia alte leziuni traumatice mai putin frecvente- dar
posiile- cum sunt rupturile de menisc- rupturi sinoviale- leziuni ale
platoului tiial sau ale condililor femurali.
Hidartroza:
/ste cel mai frecvent secundara degenerarii cartilajului
articular. *aca nu se deceleaza o cauza mecanica se poate face iopsie
sinoviala. 8entru diagnostic sunt de oicei suficiente radiografia si
punctia cu e"tragerea si e"amenului lichidului articular.
Leziuni cartilaginoase:
/"aminarile clinice si radiologice sunt in general limitate in
precizarea diagnosticului chiar daca fracturile osteocartilaginoase pot fi
evidentiate radiografic- A este necesara- deoarece permite localizarea
e"acta- precum si precizarea dimensiunilor si a conduitei terapeutice
ulterioare.
Durerea de origine necunoscuta:
/ste un simptom intalnit mai ales dupa varsta de 25 de ani
la copil treuie diferentiata de durerea de crestere.
Ruptura de menisc:
/"plorarea A in cazul rupturii de menisc se face mereu
inaintea artrotomiei- pentru precizarea e"acta a localizarii leziunii cat si
pentru stailirea cat mai corecta a conduitei terapeutice ulterioare.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
36/113
Astazi nu mai e"ista practic indicatie de artrotomie in cazul
leziunii de menisc 0mai mult decat atat nu mai e"ista indicatie de
artrotomie nici in cazurile de leziuni ligamentare pe de alta parte nu
numai meniscectomie se poate face astazi artroscopic- dar si sutura
leziunii meniscale : in cazuri ine selectionate.
Determinarea leziunilor asociate, in vederea pregatirii preoperatorii:
A evalueaza leziunile traumatice cartilaginoase sau
meniscale- in vederea interventiei chirurgicale. 9a pacientii cu leziuni
acute A evidentiaza ruptura de corn posterior a meniscului- contuzii-
rupturi cartilaginoase si pune o eventuala indicatie de artrotomie 0rara in
ziua de azi. In leziunile capsuloligamentare A treuie efectuata rapid-
pentru impiedicarea scurgerilor de fluid din articulatie in tesutul
sucutanat- la nivelul portiunii rupte a capsulei.
A efectuata inainte de reconstructiile ligamentare ofera o
imagine de ansamlu asupra articulatiei genunchiului si poate aduce
informatii privitoare la o eventuala patologie asimptomatica la acest
nivel.
AS la copii si adolescenti:
Afectiunile cele mai frecvente la aceste categorii de varsta si
care necesita A sunt reprezentate de traumatisme 0rupturi traumatice demenisc- leziuni cartilaginoase- lu"atii rotuliene- rupturi de 9IA
;recventa fracturilor osteocartilaginoase este mai mica decat
la populatia adulta- dar treuie luate in considerare pentru punerea unui
diagnostic si efectuarea unui tratament cat mai precoce.
Indicatia A la varste pediatrice se poate pune la pacienti cu
dureri difuze- ine"plicaile- de genunchi- tumefactii fara o cauza aparenta-
fracturi osteocondrale- hemartroza.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
37/113
Controlul artroscopic:
e face la acei pacienti care acuza modificari postoperatorii.
A poate evidentia deteriorarile sau imunatatirile postoperatorii. A
poate fi programata inainte de operatie in cazurile in care materialul
aloplastic sau autolog va fi reimplantat pentru reconstructia 9IA pot fi
evaluate reactia sinoviala si conditiile de implant simultan pot fi
indepartati anumiti factori care ar impieta interventia 0de e"emplu
osteofite.
/chipamentul de aza pentru efectuarea A diagnostice este
reprezentat de
, telescop cu camp larg si unghi de vedere de 3& de
grade
, trocar ont cu teaca
, sursa de lumina rece
, calu de lumina
, carlig e"plorator 0proing hoo%
, sistem video
/+ Indicatii terapeutice
In conditiile de astazi- practic orice leziune intraarticulara
poate fi tratata artroscopic- datorita dezvoltarii tehnicilor de chirurgie
artroscopica.
/"ista ineinteles avantaje si dezavantaje ale chirurgiei
artroscopice- care vor fi prezentate mai jos
*ezavantajele chirurgiei deschise
, spitalizare prelungita
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
38/113
, imoilizare prelungita
, lezare mecanismului proprioceptiv
, rata crescuta a complicatiilor
, incapacitate temporara de munca
, posiilitate limitata in controlul profunzimii
rezectiei 0de e"emplu in meniscectomie
, vedere limitata in articulatie
Avantajele chirurgiei artroscopice
, spitalizare scazuta : 24h
, reintegrare rapida in munca
, neafectare sau lezare redusa a proprioceptorilor
, risc scazut de cicatrici inestetice
, capacitatea de a detecta afectiuni asociate
, ailitatea de a opera vizualizand si locuri greu
accesiile
*ezavantajele chirurgiei artroscopice
, necesita instrumentar specific
, tehnica comple"a- cura lunga de invatare a
tehnicii operatorii
, pregatirea specifica e mai lunga 0inductie
anestezica lunga- pozitionarea olnavului- toaleta
regiunii- asezarea instrumentarului, tehnica operatorie complicata face ca unui chirurg
cu e"perienta redusa sa,i fie necesar un timp mai
lung decat in chirurgia deschisa
, daca este necesara interventia cu un instrument de
mari dimensiuni se prefera chirurgia deschisa
)erintele instrumentarului artroscopic
, dimensiuni mici
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
39/113
, stailitate si rezistenta crescute
, functie de apucare una
, confortail de folosit
, pret accesiil
*upa cum a fost suliniat si mai sus- astazi majoritatea 0daca
nu toate leziunile intraarticulare de genunchi sunt rezolvate pe cale
artroscopica. )u toate avantajele ei evidente- artroscopia nu poate asigura
un rezultat functional un fara a fi sustinuta de o recuperare
%inetoterapeutica ine condusa.
&I$E""ERAPIA I$
RECUPERAREA 'E$U$C(IULUI
6+'eneralitati
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
40/113
Ginetologia 0sau %inesiologia este stiinta care se ocupa cu
studiul miscarii organismelor vii si a structurilor care participa la aceste
miscari.
Ginetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare
si articulare care asigura omului activitatile motrice normale-
preocupandu,se totodata de inregistrarea- analizarea si corectarea
mecanismelor neuromusculare deficitare. Ginetologia medicala face parte
din medicina fizica- specialitate medicala care utilizeaza ca metode
miscarea- caldura- curentul electric- climatul- masajul si apa.
Ginetologia profilactica va cuprinde totalitatea metodelor si
mijloacelor %inetologice care se adreseaza mentinerii si intaririi starii de
sanatate- deci prevenirii starii de oala aceasta constituie profila"ia
primara sau de gradul I. 8rofila"ia secundara sau de gradul II implica
aplicarea tuturor mijloacelor necesare pentru a preveni agravarea sau
aparitia complicatiilor patomorfofunctionale ale unei oli cronice.
Ginetologia de recuperare reprezinta principalul mijloc a
asistentei de recuperare functionala si are astazi o acceptiune larga atat in
cadrul corpului medical cat si printre pacienti intreg domeniul deficitului
functional din olile cronice 0 in special al aparatului mioartro%inetic
este dominat astazi de o metodologie specifica de asistenta- prin
%inetologia de recuperare.
Ginetoterapia sau %inetologia terapeutica si,a redus astfel
astazi mult campul de actiune propriu,zisa- lasand domenii largi
%inetologiei profilactice si %inetologiei de recuperare.
)lasificarea tehnicilor %inetologice pleaca de la
recunoasterea celor trei proprietati fundamentale ale aparatului
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
41/113
locomotor activitatea lui motrice- capacitatea de,a putea fi moilizat
pasiv si starea de repaus. 8e aza acestora se considera ca e"ista doua
capitole fundamentale ale %inetologiei %inezia si a%inezia %inezia se
imparte la randul ei in %inezia statica si %inezia dinamica- care poate fi
pasiva si activa 0aceasta din urma fiind voluntara sau refle"a.
#om detalia mai jos cateva din aceste tehnici.
A. e!nici ana"inetice
a. imoilizarea
/ste o tehnica ana%inetica ce se caracterizeaza prin
mentinerea pe o perioada mai lunga sau mai scurta- a corpului in
intregime sau doar a unor segmente ale acestuia- in nemiscare- cu sau fara
ajutorul unor instalatii sau aparate. Imoilizarea suspenda in primul rand
miscarea articulara ca si contractia voluntara dar mentine contractia
tonostatica.
In functie de scopul urmarit prin imoilizare aceasta se poate
diferentia in
, imoilizarea de punere in repaus se utilizeaza in oli
cardiovasculare grave- arsuri- traumatisme craniocererale- medulare-
toracice- procese inflamatorii articulare- procese care determina algii
intense 0imoilizare cu rol antalgic, imoilizarea de contentie realizeaza locarea unui segment
sau numai a unei parti a unui segment intr,un sistem de fi"atie interna
aceasta tehnica se utilizeaza pentru fracturi- lu"atii- entorse- artrite-
discopatii. /ste necesar ca acest tip de imoilizare sa locheze cel putin o
articulatie.
, imoilizarea de corectie utilizeaza aceleasi sisteme ca si
imoilizarea de corectie segmentul se va imoiliza in pozitie corijata sau
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
42/113
hipercorijata in acest fel se pot corecta numai posturile defectuase ce tin
de tesuturile moi 0periarticulare si niciodata cele care se datoreaza
modificarilor patologice ale osului. 0/"ista o e"ceptie : si anume atunci
cand osul este in crestere- iar anumite tipuri de imoilizari pot influenta
forma sa. Indicatiile imoilizarilor de corectie sunt scolioze- devieri
articulare.
/"ista o serie de reguli de care treuie sa se tina seama in
cazul imoilizarilor
, nu treuie sa jeneze circulatia
, nu treuie sa provoace leziuni ale tegumentelor
, nu treuie sa provoace dureri
, nu treuie se permita jocul lier al segmentelor imoilizate
, imoilizarea se face in pozitii functionale
, treuie mentinut tonusul muscular prin contractii
izometrice *ezavantajele imoilizarii- mai ales cand aceasta este
prelungita sunt
, hipotrofia musculara de inactivitate
, redoarea articulara
, tulurari ale circulatiei de intoarcere cu edeme si tromoze
, tulurari trofice de tipul escarelor
, discomfort fizic si psihic
.posturile 0pozitionarile
(eprezinta atitudini impuse corpului intreg sau doar a unor
parti ale lui- in scop terapeutic sau preventiv- pentru a corecta sau a evita
instalarea unor devieri de statica si pozitii vicioase sau pentru a facilita un
proces fiziologic. *urata posturii este variaila- dar ca regula generala ea
treuie repetata cu perseverenta pana la otinerea rezultatului scontat.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
43/113
1. posturile corective
unt cele mai utilizate in multe cazuri sunt recomandate
preventiv- in oli in care evolutia este previziila spre mari
disfunctionalitati 0de e"emplu spondilita an%ilopoetica. $entinerea
posturilor corective poate fi liera- lier,ajutata- fi"ata : cu ajutorul unor
aparate sau instalatii. /a nu treuie sa provoace dureri 0care la randul lor
sunt generatoare de contracturi. /"ista mai multe afectiuni in care
posturile reprezinta o tehnica de aza a %inetoterapiei reumatismul
articular cronic si in general artritele indiferent de etiologie- co"artroza-
lomosacralgia cronica de cauza mecanica- paraliziile de cauza centrala
sau periferica- deviatiile coloanei verterale sau ale altor segmente.
8osturile corective se adreseaza doar partilor moi 0tesutul conjunctiv
moale poate fi influentat prin posturi corectarea devierilor osoase este
posiila numai in perioada de crestere. e recomanda ca postura
corectoare sa fie adoptata dupa o incalzire prealaila a zonei respective
sau sa fie efectuata in apa calda. *e un mare interes sunt posturile seriate-
care se fi"eaza cu orteze amoviile- pe masura ce se castiga din deficitul
de corectat.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
44/113
, posturile facilitatorii respiratorii sau cardiace
, posturile de drenaj ronsic
#. e!nici "inetice0elementul definitoriu il constituie miscarea siEsau
contractia musculara
a.tehnici %inetice dinamice
Aceste tehnici au la aza miscarea. (eprezinta peste !& din
tehnicile de %inetoterapie se realizeaza cu sau fara contractie musculara-
ceea ce le diferentiaza in tehnici active si pasive.
1. moilizarea pasiva
$iscarea pasiva se realizeaza cu ajutorul unei forte
e"terioare- in momentul unui ma"im al inactivitatii musculare 0determinat
de oala sau voluntar in consecinta suiectul nu face nici un fel de
travaliu muscular.
/fectele miscarilor pasive se repercuteaza asupra tuturor
aparatelor si sistemelor dintre ele amintim
mentin amplitudinile articulare normale si troficitatea
structurilor articulare
cresc amplitudinea articulara prin asuplizarea structurilor
capsuloligamentare- prin intinderea tendomusculara- a
tesutului cutanat si sucutanat- prin ruperea aderentelor intre
planurile de alunecare
mentin si chiar cresc e"citailitatea musculara
diminua contractura : retractura prin intinderea prelungita a
muschiului 0reactia de alungire Gaat
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
45/113
declanseaza stretch : refle"ul
mentin memoria %inestezica
efect mecanic de pompaj asupra vaselor mici musculare si
asupra circulatiei venolimfatice
previn sau elimina edemele de imoilizare
mentin troficitatea tesuturilor
$iscarile pasive au un rol deoseit mai ales in recuperarea
olnavilor neurilogici si posttraumatici. /"ista mai multe conditii de
efectuare ale miscarilor pasive dintre care amintim
cunoastera e"acta a diagnosticului olii
%inetoterpeut cu e"perienta
treuie sa ne asiguram de colaorarea si intelegerea
olnavului
pozitionarea olnavului pentru asigurarea unui comfort cat
mai un pentru el si %inetoterapeut este ine ca pacientul sa
poata privi spre segmentele moilizate pasiv
miscarea se e"ecuta pe directiile fiziologice- cu amplitudine
ma"ima- asociind pozitii sau miscari de facilitare
nu treuie sa provoace durere
pentru pregatirea miscarii pasive se indica aplicatii locale de
caldura- masaj- electroterapie antalgica
/"ista mai multe modalitati tehnice de realizare a moilizarii
pasive
I. tractiunile:
Ar putea fi clasificate si ca imoilizari. ractiunea se
realizeaza in a"ul segmentului sau articulatiei- manual sau cu ajutorul
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
46/113
unor instalatii. /"ista tractiuni continuea 0se utilizeaz diverse instalatii
mai ales in ortopedie- tractiuni discontinue 0se e"ecuta si manual-
tractiuni : fi"ari alternante 0tehnica asemanatoare cu ortezele progresive.
II. mobilizarea fortate sub anestezie:
(uperea rutala a aderentelor determina de multe ori o
agravare a procesului aderential. 8entru a otine un rezultat pozitiv
aceasta tehnica treuie sa se realizeze in etape succesive- la cateva zile
interval- fiecare etapa fiind urmata de imoilizarea intr,o atela gipsata
pentru mentinerea nivelului de amplitudine castigat. *upa apro"imativ 4+
de ore treuie inceputa moilizarea activo,pasiva in acest interval se va
comate edemul local articular cu comprese resortive- antiinflamatorii-
antalgice dupa cateva zile de %inetoterapie intensa se poate practica o
noua moilizare fortata.
III. mobilizarea pasiva pura asistata:
/ste cea mai comuna forma de moilizare pasiva- e"ecutata
manual de catre %inetoterapeut- in timp ce pacientul isi rela"eaza voluntar
musculatura. 8acientul poate fi pozitionat in decuit dorsal- ventral sau
sezand. 8riza este in general la distanta de articulatia de moilizat- pentru
a crea un rat cat mai lung al parghiei contrapriza se face cat mai
aproape de aceasta articulatie- pentru o mai una fi"are. 7isnuit se
recurge la miscare lenta- progresiva- pe toate amplitudinile posiila- cu
insistare si cresterea presiunii la capetele e"cursiei de miscare alterori se
lucreaza doar la nivelul de redoare- unde se e"ecuta mici dar repetate
miscari de fortare- pentru depasirea acestui nivel. $ai ales pentru
articulatiile mici se va comina miscarea cu tractiunea in a" : pentru
decoaptarea suprafetelor articulare. 7 sedinta de moilizare pasiva
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
47/113
dureaza ma"imum 1& minute si este ine sa fie repetata de 2,3 ori pe zi.
(egiunea de moilizat poate fi pregatita prin caldura- masaj-
electroterapie antalgica si eventual infiltratii locale. In timpul e"ecutarii
miscarilor poate fi continuata aplicarea de caldura si din cand in cand
poate fi intercalat un masaj de 1,2 minute.
IV. mobilizarea autopasiva:
8acientul este instruit cum sa,si moilizeze un segment cu
ajutorul unei alte parti a corpului- direct sau prin intermediul unor
instalatii. 8rintre modalitatile de moilizare autopasiva se numara
moilizarea prin presiunea corpului 0in cazul redorii de genunchi :
genufle"iuni- moilizarea cu ajutorul memrului sanatos- moilizarea cu
ajutorul unei instalatii coarda : scripete sau prin intermediul unei
instalatii de mecanoterapie.
V. mobilizarea pasiva mecanica:
@tilizeaza diverse sisteme mecanice care permit moilizarea
pasiva.
VI. mobilizarea pasivo-activa:
e numeste si moilizare pasiva asistata activ. In cazul unei
forte musculare su 2- cand muschiul se contracta fara sa poata deplasa
segmentul- aceasta moilizare se indica pentru a ajuta efectuarea unei
miscari sau a intregii amplitudini de miscare- conservand capacitatea de
contractie pentru un numar mai mare de repetitii. $etoda este utilizata
pentru reeducarea fortei musculare ca si pentru reeducarea unui muschi
transplantat.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
48/113
VII. manipularea:
/ste in principiu o forma pasiva de moilizare.
2. moilizarea activa
/ste definita prin implicarea contractiei musculare se va
face insa o diferentiere intre moilizarea activa refle"a si cea voluntara.
I. mobilizarea activa reflexa:
/ste realizata de contractii musculare refle"e- necontrolate si
necomandate voluntar- aparand de fapt ca raspuns la un stimul senzorial-
in cadrul unui arc refle" motor. /"ista mai multe modalitati de,a provoca
contractia refle"a
(efle"ul de intindere 0stretch,refle" intinderea
rusca a unui muschi inervat determina contractia
acestuia se datoreaza stimularii fusurilor musculare.
(eactiile de echilirare reprezinta o suita de refle"e
care se declanseaza in vederea restailirii echilirului
corpului.
(efle"ele de pozitie pozitia ortostatica este mentinuta
datorita unui joc comple" continuu de contractii
musculare- declansate involuntar pe aza unor refle"e
cu punct de plecare in muschi- lairint- structuri
articulare ca si in receptorii cutanati de la nivelul
plantei.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
49/113
II. mobilizarea activa voluntara:
(eprezinta fondul oricarui program %inetologic profilactic-
terapeutic sau de recuperare. )aracteristica acestei tehnici este miscarea
voluntara- comandata- realizata de contractia musculara- cu consum
energetic in miscarea voluntara contractia este izotona- dinamica-
muschiul modificandu,si lungimea- capetele de insertie se apropie- cu
deplasarea segmentului. /fectele otinute se suprapun peste cele ale
miscarilor pasive- cu mentiunea ca sunt de intensitate mai mare si
otinute intr,un timp mai scurt. 7iectivele urmarite prin moilizarea
activa voluntara sunt
)resterea sau mentinerea amplitudinii miscarii unei
articulatii
)resterea sau mentinerea fortei musculare
(ecapatarea sau dezvoltarea coordonarii neuromusculare
$entinerea unei circulatii normale si cresterea turnoverului
circulator
$entinerea si cresterea ventilatiei pulmonare
Ameliorarea conditiei psihice
$entinerea echilirului neuroendocrin
$odalitati tehnice de moilizare activa voluntara
$oilizarea liera 0activa pura miscarea este e"ecutata fara nici
un fel de interventie e"terioara
$oilizarea activo,pasiva 0activa asistata cand forta musculara
are o valoare de 2,3 este mai des utilizata cand se urmareste
refacerea completa a moilitatii unei articulatii forta e"terioara nu
treuie sa se sustituie fortei musculare- ci doar sa o ajute forta
e"terioara se aplica pe directia actiunii muschiului asistat in
general forta nu este aceeasi pe toata amplitudinea de miscare- ci
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
50/113
este mai mare la inceputul si la sfarsitul acesteia forta e"terioara
va elimina orice alt travaliu in afara de cel necesar pentru realizarea
miscarii
$oilizarea activa asistata necesita o una stailitate a
corpului- o una pozitie de pornire- neangrenand musculatura antagonista-
si sprijinul segmentului pe intreaga amplitudine de miscare. /"ecutarea
miscarii va fi lenta- continua- fara ruscari- de oicei la comanda- cu
repetitii frecvente sau nu.
III. mobilizarea activa cu rezistenta:
In acest caz forta e"terioara se opune partial fortei
moilizatorii musculare. In acest fel musculatura va dezvolta un travaliu
mai crescut tensiune in muschi va creste si drept urmare forta acestuia va
creste odata cu hipertrofierea lui- proces care se afla in directa corelare cu
valoarea cresterii tensiunii musculare.
8rincipalul oiectiv al acestei tehnici este cresterea fortei si
rezistentei musculare uneori se poate utiliza pentru o mai una dirijare a
miscarii.
reuie respectate urmatoarele reguli
(ezistenta se aplica pe tot parcursul miscarii active
#aloarea rezistentei este mai mica decat forta musculara
rezistenta nu treuie sa aia repercursiuni negative asupra
coordonarii miscarii 0o rezistenta egala cu forta musculara
va transforma aceasta tehnica de %inezie dinamica intr,una
de %inezie statica
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
51/113
(ezistenta treuie aplicata pe fata de miscare a segmentului-
influentand astfel e"teroceptorii- care vor stimula miscarea
*upa fiecare miscare cu rezistenta treuie introdusa o foarte
scurta perioada de rela"are
(itmul miscarilor va fi in functie de valoarea rezistentei
tailizarea segmentului in care isi are originea muschiul
care se contracta este foarte importanta
.tehnici %inetice statice
)ontractia musculara care nu determina miscarea
segmentului reprezinta o %inezie statica spre deoseire de %inezia
dinamica in care contractia musculara se insoteste de deplasarea
segmentului. /"ista doua posiilitati de e"ecutare a %ineziei statice
contractia izometrica 0cresterea tonusului muscular si rela"area
musculara 0scaderea tonusului muscular.
1. contractia izometrica
;orta izometrica reprezinta forta dezvoltata de un muschi
care incearca sa deplaseze un oiect imoil. In timpul acestei contractii
muschiul nu,si schima lungimea iar fira musculara si,a crescut
tensiunea- fara sa se scurteze. )ontractia izometrica apare deci in cazul
unui muschi care lucreaza impotriva unei rezistente care depaseste forta
sa actuala. In contractia izometrica rezistenta este ma"ima- astfel incat
sunt puse in tensiune toate firele musculare tensiunea musculara este
ma"ima- ceea ce va duce la cresterea fortei musculare in contractia
izometrica creste tensiunea intramusculara la aceeasi lungime a
muschiului.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
52/113
8rin contractia izometrica se otine cresterea fortei si
rezistentei musculare- alaturi de o rapida hipertrofiere a musculaturii
contractia izometrica nu poate fi mentinuta mult timp- este oositoare si
suspenda circulatia sangelui la nivelul muschiului.
2. rela"area musculara
@n muschi in care tensiunea de contractie scade se
rela"eaza. $uschiul pastreaza intotdeauna o tensiune de contractie- chiar
atunci cand se afla in starea de ma"ima rela"are. Aceasta tensiune
reprezinta tonusul muscular si este mentinuta de activitatea permanenta a
firelor intrafuzale fara e"istenta acestei tensiuni contractia musculara nu
ar fi posiila.
(ela"area musculara este un oiectiv de mare importanta in
%inetologie. /"ista mai multe metode prin care putem realiza rela"area
musculara
)onstientizarea starii de rela"are musculara- ca stare opusa
contractiei musculare se e"ecuta contractii statice urmate
de rela"ari statice
8osturarea segementului in sprijin asolut pe un plan
orizontal sau in chingi- cautand prin inhiitie centrala
suspendarea oricarei activitati musculare in segmentul
respectiv
cuturarea ritmica a memrului
$asaj land sau viratii pe muschiul contractat
Indiferent de metoda- la aza sta mereu inducerea constienta
a decontracturarii musculare.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
53/113
2+ &inetoterapia -enunc.iului
)a suprafata de alunecare genunchiul- dupa cum s,a aratat si
in capitolul de anatomie- este cea mai mare articulatie a corpului- fiind in
acelasi timp si cea mai complicata si diferentiata articulatie din punctul de
vedere al structurilor intraarticulare. ;iind o articulatie intermediara in
lantul %inetic al memrului inferior- participa la functia acestuia atat in
asigurarea staticii- a momentului de sprijin in mers- cat si la asigurarea
dinamicii mersului prin ridicarea piciorului si orientarea acestuia in
functie de denivelarile terenului in momentul de alans.
Cenunchiul participa la o serie de activitati uzuale 0stat pe
scaun- incaltat- ridicarea unui oiect- ca si la unele activitati profesionale
sau activitati specializate sau diferentiate 0dans- sporturi ce solicita
genunchiul acest fapt e"plica importanta deoseita in mentinerea unui
indice functional un al acestei articulatii.
$iscarea genunchiului este in principal una de fle"ie,
e"tensie- dar la aceasta se asociaza automat si o miscare de rotatie din
momentul inceperii fle"iei se asociaza o miscare de rotatie interna- care
atinge apro"imativ 15o la !&o de fle"ie in e"tensie apare miscarea
inversa- de derotare- la care se adauga o miscare de rotatie e"terna pe
ultimele grade.
tailitatea genunchiului este pasiva si activa.
tailitatea pasiva este realizata de mai multi factori
a. forma suprafetelor articulare- cu corectarile aduse de cartilaj si
meniscuri
. formatiunile capsuloligamentare
ligamentul colateral intern si ligamentul capsular intern
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
54/113
ligamentul colateral e"tern- tendonul m. popliteu- fascia lata :
tractul iliotiial
ligamentul posterior 0?insloJ
tendonul rotulian si fascia genunchiului
ligamentle incrucisata anterior si posterior
c. a"ele anatomice femurotiiale asigura e"tensiei genunchiului o
stailitate perfecta- fara a necesita actiunea ligamentelor numai in
cazul miscarilor de fle"ie : e"tensie- cand se modifca a"ele
anatomice este necesara actiunea stailizatoare a aparatului
capsuloligamentar.
9a &ofle"ie capacitatea rotatorie este limitata de ligamentele
incrucisata 0pentru rotatia interna si de ligamentele colaterale 0pentru
rotatia e"terna.
9a 3&o fle"ie capacitatea rotatorie este limitata de m.
cvadriceps si de mm. gemeni- la care se adauga si rolul aparatului
capsuloligamentar.
9a 6&o fle"ie capacitatea rotatorie este ma"ima si in
consecinta instailitatea este ma"ima- caci aparatul capsuloligamentar
este practic totalmente scos din uz singurul care ramane prezent este
controlul activ al stailitatii- realizat de mm. croitor- ischiogamieri si
muschii laei de gasca.
9a !&ofle"ie capacitatea rotatorie este din nou controlata de
m. cvadriceps.
tailitatea activa este realizata de muschi.
#astii sunt muschi e"tensori puternici ai genunchiului-
alaturi de dreptul anterior. oate cele patru capete ale muschiului
cvadriceps actioneaza in cazul e"tensiei genunchiului- cu sau fara
incarcare- in lant %inetic deschis sau in lant %inetic inchis 0cu piciorul
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
55/113
fi"at pe sol. 8e ultimele grade de e"tensie se pare ca o actiune
preponderenta o are vastul medial. $ai important este insa rolul m. vast
medial in prevenirea dislocarii laterale a rotulei- la finalul e"tensiei.
8ierderea ultimelor 15o de e"tensie se datoreaza slairii muschiului
cvadriceps in totalitate si nu slairii izolate a muschiului vast medial.
8entru realizarea acestor ultime 15ode e"tensie este necesara o crestere
de 6& a fortei muschiului cvadriceps- comparativ cu forta dezvoltata de
acest muschi pentru e"tensia pana la acest nivel.
)omportamentul celor patru muschi are insa o variailitate de la
individ la individ- uneori semnificativa. 9a toti suiectii insa- contractia
impotriva unei rezistente da o contractie mai intensa decat contractia
statica. )ea mai mare activitate se inregistreaza cand miscarea de e"tensie
parcurge ultima jumatate a amplitudinii ei 0de la !&o. )ontractia statica
este ma"ima la e"tensie completa.
)ontractia concentrica este mai eficienta decat contractia
e"centrica 0adica apropierea capetelor muschiului genereaza mai multa
forta decat indepartarea lor.
$uschiul popliteu este un rotator medial al tiiei si participa
alturi de ligamentul incrucisat posterior la prevenirea dislocatiei
anterioare a genunchiului.
$uschii ischiogamieri 0hamstrings : icepsul femural-
semimemranosul si semitendinosul : sunt e"tensori ai articulatieico"ofemurale si fle"ori si rotatori ai articulatiei genunchiului.
tailitatea activa a genunchiului in mers se realizeaza prin
zavorarea articulatiei pe ultimele grade de e"tensie- ceea ce presupune
de fapt o rotatie e"terna a tiiei 0de apro"imativ 2o: 5o permitand astfel
condilului medial sa se locheze prin intinderea ligamentului colateral
lateral si a ligamentului incrucisat anterior. In zavorarea genunchiului
aceasta rotatie e"terna a tiiei are un rol decisiv- mecanismul fiind
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
56/113
denumit screJ : home e"tensia si rotatia e"terna sunt rezultatul
contractiei cvadricepsului si ischiogamierilor- caci acestia din urma trag
inapoi genunchiul- determinand si rotatia e"terna. )and piciorul este pe
sol un rol important il joaca si tricepsul sural- care ia punct fi" pe
calcaneu si trage inapoi condilii femurali 0gemenii si tiia 0solearul.
In continuare vom prezenta cateva e"ercitii utilizate in
%inetoterapia de recuperare a articulatiei genunchiului- pentru diverse
scopuri.
A+ re)acerea ,o/ilitatii
(eeducarea fle"iei presupune
a.posturi
, genufle"iuni- atat cat permite moilitatea genunchiului- cu
mainile sprijinite pe ara
, decuit ventral pacientul isi prinde glezna cu mana si
flecteaza gama
, decuit dorsal sau pozitie sezanda gama la marginea
mesei greutati atarnate la nivelul gleznei si la nivelul treimii
superioare a gamei greutatea de la glezna nu treuie sa
depaseasca jumatate din valoarea greutatii de la nivelul
treimii superioare a gamei
, alunecarea ventrala a tiiei in raport cu condilii femurali sifortarea fle"iei
.moilizari pasive
, fle"ia din sezand
, fle"ia din decuit ventral
, fle"ia din decuit dorsal 0cu soldul flectat, fle"ia cu alunecare dorsala si rotatie interna
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
57/113
, fle"ia cu alunecare anterioara
c. miscari autopasive
, din sezand se realizeaza tractionarea gamei priza in 1E3
pro"imala se insoteste de o alunecare posterioare priza in
1E3 distala se insoteste de,o alunecare anterioare
, presarea pe fata anterioara a gamei cu gama opusa
, incarcarea distala a gamei cu o greutate si fortarea
genunchiului in fle"ie
, din pozitia patrupeda se lasa sezutul spre taloane- fortand
fle"ia genunchilor
d. miscari active
, din decuit dorsal se e"ecuta pedalaj in aer sau alunecare pe
rotila sau placa acelasi tip de e"ercitiu se poate realiza si din
sezut sau decuit ventral
, din decuit homolateral se moilizeaza genunchiul in fle"ii
repetate pe o placa talcata
, din ortostatism se e"ecuta genufle"iuni pe amii genunchi
sau doar pe memrul inferior afectat
e. metode de facilitare
Cenunchiul este pivot intermediar si se incadreaza in schema
de miscare a pivotului pro"imal in functie de musculatura interesata
e"iste deci mai multe variante de scheme ale soldului idiferent de aceste
scheme pozitia genunchiului va fi intotdeauna cea de e"tensie.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
58/113
(eeducarea e"tensiei presupune
a.posturi
, in decuit dorsal cu un sul su glezna ca o varianta
pacientul poate fi pus in pozitie sezanda- cu talonul pe un
scaun cu sau fara greutate pe genunchi 0se utilizeaza pentru
reeducarea fle"umului
, in decuit ventral- cu gama in afara mesei si coapsa fi"ata
de gama se atarna o greutate sau se utilizeaza un scripete
, in decuit dorsal : se e"ecuta tractiune in a"
. moilizari pasive
, in sezand- cu trunchiul aplecat in fata %inetoterapeutul
e"ecuta e"tensia folosind o priza dula : pe coapsa si pe
gama 0se utilizeaza pentru intinderea ischiogamierilor
, in decuit ventral cu coapsa fi"ata la masa se e"ecuta
e"tensia gamei cu priza distal
, e"tensie 0fortata asociata cu rotatie sau alunecare in
articulatia tiiofemurala
c. moilizari autopasive
, decuit ventral cu coapsa fi"ata se impinge cu memrul
inferior indemn memrul de recuperat in e"tensie
, pozitie patrupeda cu gama interesata fi"ata se realizeaza
deplasarea inainte a corpului cu tractiune
, montaje cu scripeti
d. miscari active
, similare cu e"ercitiile pentru fle"ie
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
59/113
e. metode de facilitare
, similare cu cele de la fle"ia genunchiului
(eeducarea miscarii de rotatie
/"ercitiile au caracter de manipulare si sunt e"ercitii pasive.
In redorile de cauza articulara moilizarile de rotatie degajeaza aceasta
componenta a miscarii- care participa la miscarea de fle"ie,e"tensie.
(eeducarea alunecarii tiiei pe femur
/"ercitiile sunt de asemenea pasive si cu caracter de
manipulare. (efacerea posiilitatilor de alunecare ajuta delocarea
genunchiului prin intinderea ligamentelor.
(efacerea moilitatii rotulei
Asigurarea unei miscari liere- normale a genunchiului nu se
poate realiza fara refacerea moilitatii rotuliene. $anipularea rotulei se
face pe mai multe directii : caudal- cranial- e"tern- intern.
B+ re)acerea )ortei ,usculare
/ste un oiectiv foarte important pentru genunchi- deoarece
atat e"tensorii cat si fle"orii fac parte din musculatura antigravitationala-
si sunt indispensaili pentru stailitatea activa. /"ercitiile si metodele
pentru tonifierea musculaturii genunchiului se vor alege- in primul rand-
in functie de gradul de forta restanta. 8entru forte de la & la 3 tehnicile de
facilitare sunt cele mai importante.
7/26/2019 Studiu Privind Metodele Fiziokinetoterapeutice in Recuperarea Genunchiului
60/113
a. tonifierea musculaturii e"tensoare
/"tensia la nivelul genunchiului este reprezentata de fapt de
revenirea la pozitia neutra- dupa ce articulatia fusese in fle"ie acest lucru
e"plica de ce e"tensorii au zona scurtata chiar si in pozitia de repaus.
$uschiul cvadriceps este 0cu toate cele patru componente ale sale
e"tensorul genunchiului muschiul tensor al fasciei lata ajuta
inzavorarea o e"tensie in incarcare 0cu piciorul pe sol necesita
contractia muschiului triceps sural si a ischiogamierilor 0adica a
muscul