Post on 11-Feb-2018
Studiu pentru o semnalizare unitară a siturilor şi a valorilor de
interes din arealul Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt
Propunere tehnică detaliată a unui sistem unitar de semnalizare:
32 de trasee, 70 de panouri
autor: arhitect Letiția Cosnean
CUPRINS
I. INTRODUCERE
II. STRATEGIA DE SEMNALIZARE
III. CATALOG DE EXEMPLE
IV. PROPUNERE TEHNICĂ DETALIATĂ
V. BIBLIOGRAFIE
1
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
2
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
I. INTRODUCERE
Proiectul „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Ba-zele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârti-baciu - Târnava Mare – Olt” propune definirea și realizarea
unui sistem unitar de semnalizare a siturilor naturale prote-
jate și a valorilor culturale și de patrimoniu din acest arealul
cuprins între râurile Olt, Hârtibaciu și Târnava Mare, cu sco-
pul promovării patrimoniului cultural și natural al zonei. Pre-
zentul studiu își propune definirea unei strategii de abordare
a proiectului de semnalizare destinat acestei zone, bazându-
se pe strategia turistică de vizitare a zonei, pe exemple rea-
lizate în parcuri naționale protejate, zone construite protejate,
așezări rurale și urbane din țară și străinătate și pe o serie de
studii care au urmărit îmbunătățirea metodelor de comuni-
care în domeniul semnalizărilor turistice.
Studiul este structurat în trei părți principale: în
prima parte se abordează aspecte generale legate de semna-
lizare, tipuri, diverse recomandări și aspecte legate de
întreținere; a doua parte prezintă un catalog de exemple de
tipuri de semnalizări; ultima parte cuprinde propunerea unor
tipuri de panouri și indicatoare, flexibile și posibil de adap-
tat.
Tema
3
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Zona podișul Hârtibaciu - Olt - Târnava Mare se în-
tinde pe o suprafață de 267.000 de hectare și cuprinde 5 situri
Natura 2000 și o arie protejată de interes național, iar împreună
cu așezările rurale și urbane de o mare diversitate etnografică
și culturală, de peisajele agricole tradiționale reprezintă un pei-
saj cultural de o mare complexitate și valoare istorică și cul-
turală.
Potenţialul turistic al zonei este format din două cate-
gorii de obiective: patrimoniul natural (zone de rezervaţie na-
turală, peisaje, agricultura tradiţională, resurse naturale cu
valenţe curative - aer ozonat, ape mineralizate şi termale) şi
patrimoniul cultural (arhitectură, istorie, religie, etnografie).
Harta zonei Podișul Hârtibaciului - Târnava Mare - Olt © Strategia de vizitare
Sibiu
Făgăraș
Agnita
Rupea
Sighișoara
Mediaș
Potențialul turistic al zonei.
4
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Strategia de turism a zonei a identificat o serie de mo-
numente și de posibile trasee tematice în această zonă cu mare
potențial de atractivitate turistică: (1) monumentele arhitectu-
rale istorice: cetăţi, castele, biserici fortificate, castre romane,
ruine arheologice, ansambluri rurale tradiţionale; (2) muzee de
istorie, de etnografie etc.; (3) podgoriile – drumul vinului; (4)
satele și bisericile fortificate săsești - drumul așezărilor săsești
sau traseu bisericilor fortificate, alături de care o altă categorie
de interes e reprezentată de (5) muzee, (5) orașele istorice cu
tradiție turistică (Sighișoara, Sibiu), (6) evenimente temporare
(festivaluri), (7) sporturi de sezon (ski, cicloturism, echitația),
(8) activități de observație în natură (9) stațiunile balneoclima-
terice (turismul balnear) ș.a.
Un sistemul unitar de semnalizare asigură: (1) orienta-
rea și îndrumarea vizitatorilor în zona sitului protejat Natura
2000, zona Hârtibaciu – Târnava Mare – Olt; (2) informează
și educă vizitatorii și localnicii în privința resurselor de patri-
moniu natural și cultural ale zonei și (3) promovează proiectul
de protejare și administrare a zonelor protejate și a monumen-
telor istorice.
De asemenea, semnalizarea în teritoriu a monumentelor
(naturale sau antropice) contribuie la o mai bună percepție și
la identificarea in situ a valorilor de patrimoniu natural și cul-
tural atât de către locuitorii zonei, cât și de vizitatori. Conce-
perea și implementarea unor sisteme de semnalizare complexe
fac parte din strategia de management al teritoriului și sunt de-
terminate de necesitatea de a îmbunătăți cunoașterea respecti-
vului teritoriu și de a crește vizibilitatea în rândul turiștilor a
tuturor componentelor care definesc peisajele culturale.
Peisajele culturale sunt sisteme complex, formate din
mai multe paliere de informație și înglobează așezări umane,
Importanța unei semnalizări per-formante
zone naturale protejate, peisaje agricole, tradiții și obiceiuri
etc.. Semnalizarea unei zone are rolul de a pune în evidență
valoarea naturală și culturală a zonei; caracter educațional cu
rol de conștientizare. În același timp, un program de semnali-
zare cu o grafică sugestivă și atrăgătoare poate contribui la ac-
tivarea conștiinței de comunitate și implicit de responsabilitate
față de patrimoniul local.
Amplasarea de informații explicative in situ ajută la co-
municarea mult mai extinsă și rapidă a informației și a
recunoașterii valorilor care se găsesc în respectivul teritoriu
către un public larg; receptivitatea este mai mare decât în cazul
mass-mediei prin faptul că implică deopotrivă localnicii și vi-
ziatorii. De asemenea, perceperea obiectivelor este îmbogățită
prin faptul că sunt evidențiate aspecte legate de unicitatea
zonei, de istoria și identitatea specifică.
Cercetări în domeniul turismului cultural (heritage tou-
rism) au evidențiat faptul că organizarea unui sistem complex
și coerent de prezentare a informațiilor descriptive și de orien-
tare (panourile explicative, pliantele, broșurile ș.a.) a determi-
nat o creștere a numărului de turiști (PORIA et alli, 2003). În
același timp, zonele care reușesc să atragă un număr mai mare
de turiști și oferă o combinație diversificată și originală de ser-
vicii turistice, sunt considerate profitabile pentru investiții și
implementări de proiecte care să contribuie la o de dezvoltare
durabilă a comunităților locale.
Limitele studiului
Prezentul studiu urmărește identificarea factorilor cheie
pentru realizarea unei semnalizări de succes în zona Hârtibaciu
- Târnava Mare - Olt și constituie baza unei planificări generale
(de tip master plan), care va defini: (1) concepția de prezen-
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
5
tare a informației (stil, cantitate), beneficiarii (adulți, copii,
mixt, localnici) și mijloacele de diseminarea a acesteia (broșuri,
pliante, cărți, panouri, ghiduri etc.); (2) formatul semnelor, in-
dicatoarelor și al panourilor și alegerea unei grafici și tehnici
de prezentare; (3) dimensiunea traseelor și punctele de oprire
și de adăpost; (4) preluarea infrastructurii existente și include-
rea altor planuri regionale dezvoltate în paralel în strategia de
vizitare; (5) implicarea localnicilor prin consultări publice, la
lucrările efective de montare și de întreținere ș.a.
Studiul va aborda într-un cadru general toate aceste as-
pecte, făcând apel la exemple de bună practică din țară sau stră-
inătate, care s-au dovedit exemple de succes și de asemenea
folosind surse bibliografice scrise, care au sintetizat strategii
de comunicare și de semnalizare în turismul cultural, în special
în cadrul unor zone naturale protejate desfășurate pe suprafețe
mari.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
6
II. STRATEGIA DE SEMNALIZARE
II.1. ASPECTE GENERALE. OBIECTIVE. POTENȚIALUL
TURISTIC AL ZONEI. BENEFICIARII.
Obiectivul principal este orientarea turiștilor și prezen-
tarea de informații suplimentare despre zona pe care o vizi-
tează, astfel încât să conștientizeze, să cunoască și să aprecieze
la un nivel mai profund valorile sitului. Modul în care
informațiile sunt organizate urmăresc asigurarea unei cât mai
bune receptări a informației și a unei experiențe de vizitat cât
mai plăcute; deși ținta se apropie foarte mult de cea a unui
muzeu, semnalizarea unui sit care presupune descoperirea unor
elemente în mediul lor originar și natural implică o compo-
nentă de „aventură” care crește atractivitatea experienței pentru
o gamă mai largă de vârstă și preocupări. Prin urmare, se
urmărește în special crearea unui sistem atractiv și interactiv,
cu o importantă componentă didactică, în care vizitatorii sunt
invitați să descopere multe din „bogățiile” neștiute ale unui
monument, ale unui sistem ecologic, din viața animalelor și
păsărilor, peisaje caracteristice etc.
O componentă importantă în strategia de semnalizare
este dezvoltarea unui sistem dinamic de semnalizare, care se
poate extinde, îmbunătății și modifica în timp prin monitori-
zarea impresiilor și comportamentul vizitatorilor și al localni-
cilor. De asemenea, este importantă corelarea dezvoltări
infrastructurii turistice și a strategiei de vizitare cu sistemul de
semnalizare, astfel încât activitățile turistice (ex. ciclism,
echitație, mersul cu căruța, caiac, canoe, pescuit ș.a.) să poată
fi susținute de un sistem corent de semnalizare. Astfel, pe
lângă panourile de informare și indicatoarele de traseu, etapa
de proiectare și design va propune într-un mod unitar și locurile
de popas, stațiile de închiriere, pontoanele etc.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
7
Obiectivele.
Beneficiarii.
Apariția inedită a elementor de semnalizare în peisaj
poate determina reacții de acceptare (păstrarea și chiar
întreținerea lor) sau reacții de respingere (distrugerea lor). Un
mijloc de prevenire a distrugerilor provocate de membri ai
comunităților locale ar fi implicarea acestor în etapa de plani-
ficare și de amplasare a indicatoarelor și panourilor, prin orga-
nizarea de chestionare și prin informare lor prealabilă despre
organizarea de traseelor turistice. Implicarea localnicilor în or-
ganizarea unor trasee turistice, alături de celelalte măsuri deja
existente în zonă pentru înțelegerea și aprecierea propriilor va-
lori, pot determina sentimente de mândrie locală și de
apartenență și astfel pot genera o reacție pozitivă față de intro-
ducerea acestor elemente, prevenind distrugerea lor.
Un alt obiectiv al sistemului de semnalizare este asigu-
rarea de informații de siguranță în exploatarea traseelor turis-
tice și de avertizarea asupra pericolelor iminente. De asemenea,
de o egală importanță este asigurarea unui sistem de întreținere,
de menținere și de extindere a a rețelei de semnalizare.
Adoptarea unui sistem de semnalizare a valorilor natu-
rale, patrimoniale și culturale a unei regiuni se orientează pe
de-o parte către locuitorii permanenți ai zonei (cunoașterea pro-
priilor valori patrimoniale și reactivarea sentimentului de iden-
titate și de apartență la zona respectivă), dar și locuitorii
„temporari” - turiști și vizitatori: turiști străini, din toate grupele
de vârstă și condiție socială (elevi, tineri și adulți, familii, se-
niori, profesioniști „clientelă incentive”), astfel încât sistemul
de semnalizare trebuie să ofere o varietate de tipuri de prezen-
tare a informației astfel încât să asigure acoperirea nevoilor tu-
turor grupelor de vârstă și educație. Spre exemplu, organizarea
unor trasee tematice pentru copii (jocuri care să implice căuta-
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
8
rea unor indicii, descoperirea tipurilor de flori și păsări, orien-
tarea geografică cu busola, panouri ilustrate cu o grafică atrac-
tivă etc.) se poate realiza în paralel cu desfășurarea pe același
traseu a unui șir de panouri descriptive destinate adulților, în
care informația este mai consistentă și mai complexă.
Strategia turistică de vizitare a propus o împărțire a te-
ritoriului în mai multe zone clasificate în funcție de accesibi-
litate și de funcțiuni turistice disponibile (1) zone liniștite -
acces exclusiv pietonal, zone izolate, retrase; (2) zone de
drumeție - este permis accesul cu bicicletele și cai; (3) zone de
tip off-road - este permis accesul vehiculelor motorizate spe-
cifice drumurilor accidentate, de țară (atv-uri, motociclete
etc.); (4) zone specifice unor activități sportive (plimbări, trek-
king, ciclism, echitație, ski fond/tură), fără posibilități de cam-
pare și de alimentație publică; (5) zone de campare, fără acces
motorizat (drumeție, ciclism, echitație); (6) zone deplin
funcționale turistic (loc de campare, de parcare, cazare și
alimentație publică, acces auto fără restricții, în apropierea dru-
murilor publice); (7) zone inaccesibile - specii și habitate pro-
tejate.
II.2. PLANIFICAREA SISTEMULUI DE SEMNALIZAREPlanificarea traseelor ghidate, pe baza strategiilor de
conservare, protejare și valorificare a zonelor naturale și a pa-
trimoniului, presupune stabilirea traseelor, densitatea, direcția
și tipul de amenajări permise (dimeniuni, materiale), pentru
a minimiza impactul negativ asupra mediului (ex. prin evitarea
traversării anumitor zone, prin folosirea unor materiale cu im-
pact minic vizual și ecologic în teritoriu etc.).
Semnalizarea siturilor prin organizarea unor trasee tu-
ristice tematice presupune și amenajarea unor centre de infor-
mare turistică, locuri de popas sau doar de admirare a
peisajului. Prin urmare, dotările care adăpostesc serviciile
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
9
Zone turistice
(birou de informare, grupuri sanitare), mobilierul (bănci, mese,
coșuri de gunoi) reprezintă o componentă importantă în plani-
ficarea sistemelor de semnalizare unitară.
Procesul de implementare a unei semnalizări coordo-
nate și unitare presupune trei etape: (1) analiza situației exis-
tente - identificarea elementelor lipsă, problemelor și nevoilor
specifice; (2) stabilirea strategiei - stabilirea temei și a obiecti-
velor, propunerea strategiei cu evidențierea tendințelor și a te-
melor principale; (3) relizarea componentei de design și a
recomandările și indicațiile finale.
Analiza situației existente a fost realizată în cadrul de-
finirii strategiei de vizitare turistică, care a inventariat infras-
tructura turistică existentă în zona podișului Târnava Mare -
Hârtibaciu - Olt (operatori turistici, semnalizări etc.), semna-
lând suprapunerea / dublarea de dotări și chiar semnalizări tu-
ristice în anumite zone, în timp ce alte zone nu beneficiază de
nici o atenție din punct de vedere al promovării patrimoniului
sau al bazelor turistice.
De asemenea analiza realizată evidențiază nevoia unei
mai bune cooperări între diverși operatori turistici activi în zonă
și între diferitele semnalizări turistice existente. (vezi Elaborarea
strategiei de vizitare necesare pentru accesarea de fonduri în vederea rea-
lizării unei infrastructuri de management în cadrul proiectului: „Pentru
Natură și Comunități Locale - Bazele unui management integrat Natura
2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt”. Détente Consultants -
Asociația WWF - Programul Dunăre - Carpați România). În cele mai
multe cazuri lipsesc și minime dotări turistice (bănci, coșuri de
gunoi).
Un aspect care nu este bine reprezentat în infrastructura
turistică este abordarea complexă a peisajelor culturale în an-
samblul lor (incluzând componenta de patrimoniu construit,
natural și antropologică - tradiții, obiceiuri), astfel încât o stra-
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
10
tegie de semnalizare unitară a zonei va trebui să realizeze o re-
prezentare mai variată și mai extinsă a obiectivelor turistice în
teritoriu și să evidențieze complexitatea de valori culturale și
naturale care definesc acest teritoriu.
O reprezentare a polilor turistice existenți evidențiază
faptul că există o concentrare a dotărilor turistici în zona Si-
biului și Sighișoarei, iar în restul teritoriului există o rețea tu-
ristică disparată, rezultantă a inițiativelor private sau a
organizațiilor non-guvernamentale. Strategie de vizitare pro-
pune concentrarea ofertei turistice în trei poli: Sibiu-Alțâna,
Sighișora-Apold, Rupea-Brașov-Făgăraș și realizarea unui
„coridor” de vizitare de o zi, care să lege orașul Mediaș cu
Biertan,Viscri și Rupea.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
11
Zonificare turistică - coridorul turistic Biertan - Viscri - Rupea și trei poli turistici: (1) Sibiu - Alțâna; (2)Sighișoara - Apold; (3) Rupea-Brașov-Făgăraș sau zona de natură și turism activ. © Strategia de vizitare.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
12
II.3. TIPURI DE SEMNALIZĂRI
Clasificarea semnalizărilor cu obiectiv turistic
urmărește criteriul funcționalității și al conținutului mesajului,
dar în același timp se pot grupa și după tipul de zonă protejată
(zonă naturală protejată, zonă construită protejată, monument
al naturii sau monument arhitectural), după gradul de accesi-
bilitate (piblic, acces restricționat, interzis) și după formă
(mari, înalte, joase, stâlpi, de tip masă etc.).
Vom prezenta mai jos un tip de clasificare standard,
care urmărește definirea unor categorii de semne și indicatoare
după conținutul mesajului pe care îl expun.
a. Semnalizare de identificare
a.1. Semnalizarea elementor administrative: identifică
clădirile de birouri, laboratoare, stații locale, centre de vizitare,
zone destinate activității de administrare a zonei. Se ampla-
sează în apropierea obiectivelor la o distanță reglementată, în
funcție de obiectiv;
a.2. Semnalizarea obiectivelor: trasee, zone sau clădiri
de patrimoniu care se află în administrare și constituie puncte
de interes turistic. Se amplasează la începutul unui traseu, la
intrarea într-o zonă protejată, la bifurcarea drumurilor, poteci-
lor, traseelor etc.;
a.3. Semnalizarea altor zone sau facilități turistice:
identifică zone care nu au statut de protecție (ex. zonele de re-
creere, de popas, de belvedere).
b. Semnalizare de informare, amplasate în poziție cheie de-
a lungul sitului, prezintă descrieri și informații detaliate privind
importanța zonei sau obiectivelor principale de vizitat. Are o
importanță centrală în conceperea unei strategii de semnali-
zare; modul în care este prezentată informația poate să trans-
forme turistul într-un vizitator pasiv, indiferent sau din contră,
într-un vizitator activ, care participă activ, care observă și ana-
lizează și transformă experiența de vizitare într-un de
cunoaștere.
b.1. Panouri de reglementare (regulamente / securitate
/ avertismente). Informează publicul despre regulile, regula-
mentele, restricțiile, orarul, indicarea punctelor de prim ajutor,
sursele cel mai apropiate de apă sau alte informații specifice
sitului; poate asigura un spațiu de afișare a informațiilor tem-
porare, care se actualizează frecvent. Se vor folosi doar unde
este necesar pentru a asigura protecția vizitatorilor, a mediului
și a patrimoniului în general.
b.2. Panouri descriptiv-informative (denumite adesea
panouri de interpretare prin traducerea din limba engelză in-
terpretative panel; deși termenul de interpretare cuprinde în
înțeles și ideea de explicare, considerăm mai potrivită tradu-
cerea de panou descriptiv-informativ). Cuprind texte, plăci,
imagini, simboluri etc. Vor fi concepute într-o succesiune or-
ganizată, astfel încât se vor evita repetițiile sau nesincronizarea
informațiilor prezentate cu realitatea terenului din imediată
apropiere. Acest tip de semnalizare are rolul de a explica la
fața locului caracteristicile și valorile speciale care se pot ob-
serva in situ. Se pot concepe modele speciale pentru copii
(înălțimea lor), pentru persoane cu dizabilități motorii (de ase-
menea de reglat dimensiunile de amplasare) sau cu dizabilități
de vedere (textul in Braille).
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
13
b.3. Semnalizarea accesului și traseelor: semnalizează intrările
și ieșirile, marchează trasee, identifică zone greu accesibile, in-
accesibile sau interzise persoanelor cu anumite dizabilități. Se
amplasează ritmic (distanță cca 1,5 - 2km) astfel încât să asi-
gure o cât mai bună orientare a vizitatorilor și în special la bi-
furcarea drumurilor, potecilor, traseelor etc. Modalități de
semnalizare: stâlpi gravați, pictați, indicatoare de direcție (vezi
exemple Olanda și din trasee tematice);
c. Semnalizare de direcționare și de
orientare/poziționare (indicatoare) indică localizarea anumi-
tor obiective (ex.: Moara Florești 5km). Se vor folosi simboluri
internaționale, iar informația va fi prezentată într-un mod sim-
plu și concis, astfel încât să poată fi recepționată și din mers.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
14
II.4. ÎNTREȚINERE
Majoritatea semnelor turistice nu necesită lucrări de
întreținere frecvente, dar există o serie factori care trebuie luați
în considerare în etapa de utilizare. În primul rând, trebuie ve-
rificate toate panourile și semnele deja instalate și trebuie re-
mediate degradările iminente (chiar înlocuirea). În al doilea
rând trebuie considerat cel mai important factor în distrugerea
semnalizărilor turistice - vandalismul (distrugerile voite, fur-
turile) și găsite metode inovative care să prevină aceste com-
portamente distructive.
În etapa de întreținere și utilizare, se recomandă reali-
zarea unor evaluări în privința sistemului de semnalizare, fie
prin completarea unor chestionare la centrele de informare sau
prin dispunerea unor puncte pe traseu unde vizitatorii pot scrie
impresiile, nemulțumirile sau recomandările lor.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
15
Modalitate de comunicare cu vizitatorii
III. CATALOG EXEMPLE
III.a. Panouri și indicatoare
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
16
(1,2,4) © http://www.signsbyna-ture.co.uk/; (3) © http://www.dab-graphics.co.uk/bespoke-signs.htm
1.
2.
3.
4.
Panouri de acces - semnalizare și reglementare
© http://www.signsbynature.co.uk/ © http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm
Panouri cu structură din lemn, respectiv metalică, cu o secțiune separată pentru anunțuri ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm
Panou informare - structură din elemente reutilizate © http://www.signsbynature.co.uk/
17
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Panou informativ - de tip pupitru - cu structură de lemn ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm
© http://www.signsbynature.co.uk/
18
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
19
Panou informativ - de tip pupitru - cu structură metalică ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm
Panou informativ - de tip pupitru - custructură metalică și suport de lemn © http://www.signsbynature.co.uk/
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
20
Panouri - tip pupitru © http://www.signsbynature.co.uk/
Exemple diverse de tipuri de semnalizare și informare
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
21
Panou informativ - de tip tablou (de regulă dispus la interior)©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm
Panouri informative - variante de structuri ©http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm
Semnalizare discretă la intrarea în an-samblul mănăstirii ortodoxe Adormi-rea Maicii Domnului, Asten (Olanda)
Indicatoare trasee, borne kilometrice
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
22
1.
2. 3. 4.
5.
© (1, 3) http://www.signsbynature.co.uk/; (2, 5) http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm,
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
23
sursa: http://www.dabgraphics.co.uk/
indicatoare Cluj-Napoca.© The Osprey Company, http://www.signsbynature.co.uk/
„public footpath” , Essex (Anglia)
Indicatoare direcție -variante
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
24
Veneția. Punct de informare de tip semnal. Bienalade arhitectură 2006.
Viena. Panou de orientare în spațiul urban. Hofburg.
Viena. Modalitate discretă de etichetare a „ruineor” Viena. Panou în plan orizonat - marcareruine.
Semnalizare în context urban.
III.b. Organizarea de popasuri turistice , puncte de informare
și amenajări de teren
Amenajare turistică a malurilor râurilor Sognefjellsvegen
și Strynefjellsvegen, (Norvegia), arhitecți: Jensen &Skodvin
Arkitektkontor AS.
Proiectul a valorificat o serie de popasuri și puncte de belve-
dere, care oferă panorame spectaculoase pe malurile râurilor,
prin asigurarea traseului cu balustrade și amenajarea nivelu-
lui de călcare.
Materialele folosite sunt: betonul pentru nivelarea unor zone
între stânci și metalul ruginit pentru balustrade, cu mâna cu-
rentă din lemn.
Considerăm că această amenajare reușește să se integreze în
cadrul natural spectaculos și aspru specific ununi peisaj de
munte, prin alegerea unor materiale reci și aspre, ca aspect și
textură.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
25
Balustradă din foi de tablă, mână curentă din lemn, sol: dală de beton turnată între stâncile rotunjite.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
26
Complex de servicii - mobilier, pavilioane, parcare.
Popas turistic în pădure, SOGNEFJELL (Norvegia),
arh. Jensen & Skodvin Arkitektkontor.
Descriere: Popasul turistic, amenajat într-o pădure de
pin, se desfășoară pe o lungime de 300m, cu o lățime variabilă
pe un teren cu denivelări. Amenajarea constă în modelarea te-
renului astfel încât să poată prelua fluxul de mașini care călă-
toresc pe artera de circulație din apropiere (în acest exemplu o
autostradă). De asemenea, suprafețele de călcare au fost aco-
perite cu un strat suport de pietriș așezat direct pe terenul na-
tural și spațiul a fost dotat cu un mobilier minimal (mese,
bănci, panouri modulare cu informare turistică), spații de ser-
vicii (grupui sanitare și pavilioane
expoziționale) și parcare.
Elementul esențial al proiectului a fost păstrarea tuturor
copaciilor, chiar și cei din mijlocul traseului, spațiul fiind astfel
calculat încât mașinile să poată face manevrele necesare (în-
toarceri, curbe, staționari).
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
27
Mobilier din beton prefabricat
Mobilier din beton prefabricat și elemente de lemn.
Mobilier din beton cu suprafețe din lemn.
Valoarea amenajării este determinată,
astfel, în primul rând de conservarea spațiului
„interior” al pădurii; permiterea accesului cu
mașina nu a diminuat caracterul natural al
spațiului De asemenea, obiectele de mobilier
urmează o linie de design minimal, combinând
cele două materiale dominante atât în spațiul
fizic, cât și cromatic (lemnul și mineralul -
pietriș, beton).
Acest tip de amenajare este recomandat
pentru zonele de popas amplasate în apropierea
unor trasee de circulații motorizate pe lungă
distanță, dar și zonele de parcaje amenajate în
mijlocul naturii.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
28
Pavilion cu grupuri sanitare.
Pavilioane modulare cu panouri de prezentare.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
29
Asocierea dintre panourile de semnalizare și locuri de popas© The Osprey Company: http://www.signsbynature.co.uk/.
pavilion de expunere, pereți din structură de lemn de tipblockbau, Sognefjell (Norvegia), arh. Jensen & SkodvinArkitektkontor © http://www.vulgare.net
Popas cu punct de informare, VÅGÅMO (Norvegia),
arh. Jensen & Skodvin Arkitektkontor.
Popasul a fost amplasat pe malul lacului Vågåmo, într-
un punct care oferea o perspectivă largă asupra lacului și pei-
sajului înconjurător și cuprinde un set de mobilier cu un design
minimal, realizat dintr-o combinație de materiale reci și străine
locului (beton și metal) și lemn, un material cald și prezent în
arhitectura și peisajul înconjurător. Alături, un dispozitiv de
panouri verticale, realizate din tablă ruginită și acoperite cu un
acoperiș expun informații privitoare la specificul locului.
Exemplul este valoros prin modul în care a fost ales
amplasamentul și pentru tipul de obiecte de mobilier urban fo-
losite, expunând un limbaj contrastant cu mediul înconjurător.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
30
Popas cu punct de informare, STRYN (Norvegia), arh. Jen-
sen & Skodvin Arkitektkontor.
Popasul este inserat în mijlocul naturii, prin delimitarea
unei zone bine definite cu un zid de piatră de cca. 50cm
înălțime, acoperirea suprafeței de călcare a terenului cu pietriș
și amplasarea în mijloc a unor dispozitive de expunere a
informațiilor (descriptive - de informare, de orientare etc.).
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
31
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
32
Popasuri cu puncte de informare.
Locurile destinate popasurilor sunt prielnice pentru expunerea
unor materiale informative privind zona parcursă, fie că este
vorba de un popas pe marginea drumurilor naționale sau
internaționale (E, autostrăzi), dar și pe drumurile de munte.
GAUPNE (Norvegia), arh. Jensen& Skodvin Arkitektkontor.
ØVSTEFOSS (Norvegia), arh.Jensen & Skodvin Arkitektkontor.
Pavilion în pădure, GULPWALD WILLISAU (Elveția),
arh. CAS Chappuis Aregger Soler Architekten AK.
Pavilionul este realizat dintr-o structură ușoară și des-
chisă, amplasată în mijlocul pădurii, fiind o variantă atractivă
a zonelor de refugiu. Structura este realizată din stâlpi meta-
lici care susțin un planșeu subțire de beton prefabricat. Limi-
tele laterale ale pavilionului sunt mărginite de pereți realizați
din lemne tăiate, stivuite și cuprinse în cadre de metal, iar
suprafața superioară de călcare este acoperită cu un strat de
pietriș.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
33
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
34
Rampă de acces în pavilion.
Interiorul pavilionului cu deschideri largi către pădure.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
35
Pergole din structuri ușoare,acoperite cu vegetație.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
36
DOTĂRI TURISTICE - MOBILIER
Piesele de mobilier destinate dotărilor turistice se pot orienta
către refolosirea și reciclarea unor elemente și adaptarea lor în
noul contextul funcțional. Concursul „Remade” realizat de
Fundația Veneția și ExpoVenice a evidențiat potențialul mare
pe care acest tip de mobilier îl are în domeniul design-ului con-
temporan. Pe lângă originalitate și variante nelimitate, unul din
principalele avantaje ale acestui tip de mobilier esta costul
redus al produsului finit.
(sursa: http://www.riva1920.it/it/news/news/i-concorso-di-
idee-tra-le-briccole-di-venezia-re-made/).
©Marcello Pirovani și Patrizia Bolzan
©Elena Soloni, Omri Revesz și Alessandro Grande
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
37
©Massimo Gattel
©Marieclaire Bizzaro și Diego Scapin
©Simon Platter & Daniel Tscholl
©Luca Brusadin
DOTĂRI TURISTICE - AMENAJĂRI DE TEREN
Amenajarea punctelor de semnalizare, informare sau popa-
suri implică și lucrări de amenajare a terenului. Pornind de la
intervenții minimale, necesare încastrării structurilor de sem-
nalizare în pământ, amenajarea terenului se poate extinde
până la suprafețe de zeci de metri pătrați, având pe de-o parte
un rol de delimitare față de terenul natural, dar și un rol prac-
tic, de nivelare și de consolidare a stratului suport.
Variante posibile: strat de pietriș mărunt, pământ bine
bătătorit, beton, structuri de lemn.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
38
Cascada Videster (Norvegia). Popas panoramic
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
39
Șinca Veche. Alei acoperite cu un strat de pietriș, canale de scurgereapă din împletitură de nuiele; gard idn împletitură denuiele, trepte lemn și pietriș.
Balustrade din lemn, trepte mărginitecu nuiele.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
40
Popas amenajat pe o platformă dinlemn.
Amenajare temporară a terenului din inte-riorul unei păduri. Spații de adăpost.
CAP. IV. PROPUNERE TEHNICĂ DETALIATĂ
IV.1. Caracteristici generale.
Instalațiile propriu-zise de semnalizare (indicatoare,
panouri) pot fi concepute într-o varietate de soluții. Alegerea
materialelor și stabilirea dimensiunilor se stabilesc în funcție
de amplasamentul acestora și de volumul de informație
expus. Prezenta propunere prezintă o serie de posibilități pe
care un sit de o asemenea anvergură le poate oferi și propune
soluții de realizare practică.
În funcție de amplasament, distingem două mari
categorii: (1) în interiorul localitățiilor, semnalizarea unui
traseu tematic, semnalizarea unor obiective și descrierea lor;
(2) în afara localităților, trasee în natură, în cadrul unor
rezervații naturale (indicatoare de orientare, semnalizarea
unui monument al naturii, al peisajelor, florei și faunei
specifice, puncte de observație, puncte panoramice,
popasuri).
Poziționarea elementelor de marcaj se va realiza în
funcție de tipul de semnalizare. În cazul traseelor de mai
mult de 5 km, se vor poziționa la intrarea și la ieșirea de pe
traseu câte un panou, cu informații de orientare și de
informare, iar pe parcursul traseului se vor amplasa
indicatoare de direcție (cel puțin la 1-1,5k distanță și în
special la răscruce de drumuri/poteci). Pe parcursul traseului
panouri descriptive pot detalia caracteristici specifice ale
zonei sau pot pune în valoare perspective panoramice și
peisaje valoroase (prin calități estetice, prin biodiversitate,
prin unicitate etc.) În interiorul localităților, principiile de
amplasare trebuie să ia în considerare elementele de
patrimoniu care vor fi semnalizate și planificarea traselului
41
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
42
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
(în cadrul unui oraș de dimensiuni medii - ex. Sighișoara,
Mediaș, Făgăraș - se pot defini între 1-5 trasee tematice). De
asemenea, pentru orientare și identificarea traseelor, este
necesară instalarea cel puțin a unui panou care să prezinte
ansamblul urban, obiectivele, traseele și elemente de reper
pentru orientare.
În privința alegerii materialelor, se disting de asemenea
două abordări: pe de-o parte, se optează pentru alegerea unor
materiale contrastante cu mediul înconjurător (arhitectura sau
mediu natural), precum: tabla, metalul, plexiglas, forex, sticla,
betonul aparent etc., care propune un dialog grafic contrastant
față de context. În această situație, o grijă specială trebuie avută
pentru realizarea unor obiecte cu un design discret, care să pună
în valoare obiectul de semnalizat și nu să-l obtureze sau să-l
minimalizeze. Pe de altă parte, cealaltă abordare, care este și
cea mai răspândită, este reprezentată de alegerea unor materiale
specifice locului, care să integreze obiectul de semnalizare
până la contopire cu contextul în care este amplasat (ex. lemn,
piatră, acoperiș din șiță sau țigle ceramice etc.).
Ansamblu de panouri. Trasee turistice în Frankfurt amMain (Germania).
Semnalizare Residenz München(Germania)
Vissingen (Olanda), Semnalizarea fortificațiilor portuare.
Parcul național Munții Măcinului.Semnalizare și descriere („interpretare”) peisaj ©
Trasee tematice în arii protejate - de la teorie la practică.
43
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Adaptarea materialelor în funcție de contextul de expunere.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
44
În privința dimensiunilor, nu există standarde precise
care să reglementeze această caracteristică. Dimensiunile se
stabilesc în funcție de volumul de informație, de poziția și de
distanța de la care se va citi (ex. în cazul șoferilor de
autovehicule sau bicicliștilor, regulile de compunere și
amplasare sunt diferite și sunt reglementate de legislația în
domeniu traficului și semnalizării acestuia).
Se recomandă realizarea unor panouri cu o lățime și o
înălțime de maxim 2.00m. Structuri care depășesc aceste
dimensiuni devin greu de amplasat astfel încât să nu obtureze
elemente din peisaj și în același timp necesită și un sistem de
fundare mai solid. Dar nici această limită nu este absolută; cele
două exemple din imaginile următoare ilustrează faptul că
prezentarea informațiiloe pe o fâșie orizontală lungă se poate
realiza cu mare succes și cu un caracter de special.
Dacă se dorește prezentarea unui pachet mare de
informații, o soluție pentru a putea elimina panourile masive,
greoaie și greu de urmărit este realizarea grupată a mai multor
Panouri descriptive, lățime de cca. 2-2.50m. © http://www.dabgraphics.co.uk/bespoke-signs.htm și The OspreyCompany: http://www.signsbynature.co.uk/.
Dimensiuni.
panouri, dispuse în cadrul unor pavilioane, sau ansambluri de
panouri dispuse sub forma unor instalații special (vezi cap. III,
pavilioanele din Norvegia).
Pentru afișarea textului și imaginilor, se recomandă
poziționarea panoului la o distanță între 60-180mm față de
nivelul solului. În schimb, dacă semnalizarea este destinată
copiilor, panoul cu informații și reprezentări va fi poziționat la
o înălțime mai mică față de sol, între 30-120mm.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
45
Scheme cromatice:a. Cercul cromatic; b. Culorile primare; c. Culorile secundare; d. Culorile terțiare; e. Culorile complementare; f. Culorile analoage. © http://www.worqx.com.
a. b. c.
d. e. f.
Cromatica.
46
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
În privința culorilor, se recomandă folosirea schemelor
cromatice clasice din teoria armonică a cromaticii: (1) armonia
monocromă, alcătuită dintr-o singură culoare, cu mai multe
nuanțe; (2) armonia complementară (a contrastelor) -
combinarea a două culori complementare; (3) armonia
camaieurilor (schema analogică) - combinarea a două sau trei
culori alăturate pe cercul cromatic Itten (ex. verde-gălbui-
galben–crem-orange-etc.). Relațiile dintre culori sunt ilustrate
pe cercul cromatic, realizat de Johannes Itten (important
teoretician al cromatologiei). De asemenea, este importantă
proporția în care sunt folosite culorile; se recomandă folosirea
tonurilor saturate în proporții mici (accente), alături de tonurile
desaturate într-o proporție mai mare (așa numitul „constrast de
cantitate”). Prin combinarea culorilor în diferite tonuri de
saturație, urmând schemele clasice de mai sus (monocromie,
contrast, analogie) și a contrastului de cantitate se realizează
contrastul de calitate.
Design naturalist, de tipul animațiilor. Sursa: http://www.dabgraphics.co.uk/
Grafica.
47
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Grafica panourilor și compunerea textului necesită o
atenție deosebită în compoziția elementelor de semnalizare.
Alegerea unui anumit stil de grafică pentru afișarea
informațiilor din cadru panourilor/semnelor se va adapta
contextului, rolului și destinatarilor . De exemplu, pentru o
suită de panouri care urmărește popularizarea faunei/florei
dintr-un anumit habitat, se pot propune o suită de panouri cu o
grafică de animație, desene de mînă, care să redea într-un mod
viu și colorat viața animalelor și plantelor din acel areal (și care
sunt destinate în special copiilor, atrași de natură, mai mult
decât de patrimoniu arhitectural sau cultural cu un nivel mai
complex de înțelegere (istorie, tradiții,mentalități).
O altă modalitate de exprimare grafică a informației
presupune o prezentare a informațiilor mai abstractă,
geometrică și schematică. Acest tip de reprezentare este mai
des folosită în context urban, dar este potrivită în egală măsură
și în mediul natural datorită caracterului sintetic și ușor de
urmărit.
Rezervația biosferei râului Elba.Patrimoniu arhitecturalsursa: http://www.signsbynature.co.uk/
48
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Textul. Se recomandă folosirea unui text scurt și concis,
care să sintetizeze informații concludente și reprezentative; se
va pune accent pe informare și mai puțin pe perpetuarea unor
legende, mistificări, doar de dragul spectaculosului și al
fanteziei. Nu includem în această categorie un discurs care
reflectă aspecte de folcor, legendele și tradiții locale. Mesajul
trebuie să fie simplu, clar și ușor de înțeles pentru o categorie
largă de vizitatori. Conținutul trebuie să
Se recomandă organizarea ierarhică a textului în cadrul
a trei, maxim patru categorii, reflectată prin dimensiune și
formatări de tipul „ALL CAPS, bold și italic”, astfel: TITLU
(dimensiuni de ca. 60 pt., cca 5% din suprafața panoului),
Subtitlu (cca. 48, cca. 10%), Text (22-60, cca. 30%), autori,
partenenri etc. (16-18; cca. 2%). Dimensiunea textului trebuie
să fie minim 22-24 pt. pentru panourile care se citesc de
aproape și cca. 40 pt. pentru panourile care se citesc de la o
depărtare mai mare de 1,5m. Privind lungimea unui rând, textul
nu trebuie să depășească 30cm lățime și liniile trebuie dispuse
aerisit, cel puțin cu un rând spațiu între ele.
49
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Tipul de caracter (font) folosit este de preferat să fie
cât mai uniform și unitar; se recomandă folosirea a maxim trei
tipuri de fonturi. De asemenea, privind abordarea cromatică a
textului, se recomandă acordarea acestuia cu schema cromatică
generală a panoului și să nu se depășească două tipuri de culori
pentru text.
Pentru ușurința lecturării se recomandă organizarea
panourilor în câmpuri geometrice (nu neapărat trasate) cu
maxim 3 compartimente, dispuse orizontal sau vertical. De
asemenea se recomandă realizarea unui accent, de exemplu
unul din câmpuri să fie dominant; subîmpărâțirea acestor
câmpuri este de preferat să urmărească diviziuni de 2,3 sau 5
părți.
Organizarea geometrică a informațieiîn câmpuri verticale. © http://www.greatfen.org.uk
50
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Elemente grafice „cheie”. O modalitate de a oferi un
caracter unitar semnalizări este dispunerea unor simboluri
grafice, care să dea identitate unui anumit traseu sau unei
anumite zone (ex: o pasăre - pentru situri SPA , o bicicletă -
pentru un traseu de biciclete, stejar - pentru o rezervație de
stejari de tipul Breite etc. în funcție de specificul zonei).
De asemenea, se recomandă introducerea unor
elemente de interactivitate, care să capteze atenția și să
stimuleze creativitatea și gândirea. Aceste elemente au rolul de
a transforma experiența turstică într-un proces activ de învățare,
memorare și atenție. Un astfel de exemplu este introducerea
unor indicii tematice, pe parcursul unui traseu; destinat în
special copiilor, strategia se poate extinde prin desfășurarea
descriptivă a panourilor într-o logică narativă asemănătoare
poveștilor.
Un alt element de dinamizare a experienței turistice îl
poate reprezenta introducerea unor elemente variate de
comunicare a informației, pe lângă metoda clasică descriptivă
(eventual chiar o alternare a modurilor de comunicare). Astfel,
ritmarea traseului cu popasuri în care se poate exeprimenta
mediul înconjurător vizual, ofactiv sau auditiv are un impact
pozitiv în experiența de vizitare (ex.: (1) „observator de păsări
și animale”, dotate cu binocluri, schițe de identificare a
animalelor/păsărilor; (2) basoreliefuri/altoreliefuri, scris braille,
scoarță de copac; (3) mirosirea a diferite specii (cu ghid); (4)
gusturarea fructelor, plantelor aromatice etc.
Rezervația naturală Erhorn(Germania) © Trasee tematice înarii protejate - de la teorie la practică(2009)
© http://www.signsbynature.co.uk/.
Parcul național Sächsiche Schweiz(Germania) © Trasee tematice în ariiprotejate - de la teorie la practică(2009)
Conținutul.
În funcție de tipul de semnalizare, conținutul panoului
grafic poate cuprinde: poziția actuală; repere geografice din
imediata apropiere (râu, localitate, deal, culme etc.); trasee
turistice de vizitare; elementele de interes turistic; distanțe și
timpii de parcurs; condiții de acces - starea drumului, mijloace
de trasport permise și interzise; interdicții de acces; stații de
transport în comun sau centre de închiriere (biciclete, cai,
căruțe, caiace, bărci etc.); puncte de cazare și masă etc. Se
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
51
Panou didactic cu tehnici mixte de prezentare - ilustrarea plantelor prin pirogravură și a plantelor cu fotografiiviu colorate © http://www.dabgraphics.co.uk.
Panou didactic cu prezentarea scoarței copacilor(decupată) și frunzelor (sculptate) © Traseetematice în arii protejate - de la teorie la practică(2009)
Panou cu texturi (nb! culori prea aprinse), John MuirCountry Park (Marea Britanie) © The OspreyCompany, http://www.signsbynature.co.uk/.
52
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
recomandă prezența unui logo specific zonei/traseului - un
semn distinctiv, care să apară pe toate marcajele.˝
Conținutul mesajului trebuie să informeze despre
valorile de patrimoniu, resurse naturale și culturale într-un mod
în care să atragă atenția, să fie relevant, structurat și atractiv.
Se vor evita exprimările ambigue sau cele de tip academic,
științific; se vor folosi simboluri internaționale și standarde de
semnalizare pentru design, realizare, instalare și întreținere; se
va folosi un design unitar care să asigure o continuitate în trasee
și o ușoară identificare în teren a semnelor; folosirea unor
simboluri unitare și tipuri de panouri pentru diferite obiective
(ex. un anumit tip de indicator la intrare în sit; borne
kilometrice, semnalizarea unui monument, semnalizarea
direcției etc.); panourile vor fi realizate pe suprafețe plane,
astfel încât textul să fie lizibil pentru orice utilizator (în
picioare, în scaun cu rotile, în mașină sau pe bicicletă, copii și
adulți); vor fi prezentate autoritățile cu implicare în protecția
și management al zonei; se vor semnaliza zonele cu acces
interzis și se vor lua măsuri de a împiedica accesul accidental.
O serie de recomandări au fost formulate special pentru
sistemele de semnalizare și „interpretare”:
informația să fie selectivă și concisă; stabilirea clară a
destinatarilor informației („cu cine vorbești?”); folosirea unui
limbaj „de zi cu zi”, povestiri, citate, metafore și comparații cu
evenimente și fapte din cotidian; alegerea culorilor,
materialelor și stilului de prezentare în concordanță cu
caracterul locului; evidențierea clară a indicațiilor practice
(direcție, orientare etc.); testarea informațiilor înaintea realizării
panourilor și indicatoarelor, prin distribuirea în avans a unor
broșuri care să conțină respectiva informație. (Carter 2001)
53
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
Studii privind eficiența semnalizărilor existente au
arătat că cele mai frecvente deficiențe ale semnalizărilor
turistice sunt: textele confuze, vizibilitate și iluminare slabă,
lipsa unor marcaje eficiente către destinațiile majore, slabă
marcare a ieșirilor din trasee și inconsecvență în folosirea unor
simboluri recunoscute internațional (Dudek et all 1996).
Pentru o tratare unitară a semnalizării, se recomandă
pentru optarea pentru două, maxim trei tipuri de panouri (i.e.
materiale și proporții) în cadrul unui traseu, sat sau zonă
semnalizată, care să se repete ritmic și care astfel, vor deveni
repere ușor de identificat. Pentru zone în care traseele sunt mai
numeroase, se poate opta pentru fiecare traseu la un anumit tip
de semnalizare (ex.: panouri pe suport lemn pentru traseu în
natura - dispuse pe verticală, în armonie cu verticalitatea
copaciilor; panouri cu structură metalică, minimalistă în cadrul
unei așezări, impact minimalist vizual într-un peisaj aglomerat
cu clădiri, vegetație, drumuri etc.). Pentru a se crea un sistem
unitar, dar cu o mare diversitate, este important să se păstreze
cel puțin unul din caracteristici comune pentru toate instalațiile
(fie dimensiunea, schema cromatică sau materialul).
PANOU DE INFORMARE - 1
DescrierePanou de informare (descriptiv - informativ, „de interpretare”) poate
fi amplasat în punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și
cu precădere în cadrul așezărilor rurale din zonă (sate săsești); poate
conține informații privind traseul, obiectivele de interes,
accesibilitate etc.
Structură și materialeStructură din stâlpi de lemn, secțiune cca. 100x100mm., tratat pentru
exterior (de preferat se păstrează aspectul și nuanța naturală, ex.
tratare cu ulei de in). Stâlpii pot fi recuperați din structuri vechi,
demontate sau dezasamblate. Fundația se poate realiza prin simpla
încastrare a stâlpilor de lemn în pământ sau printr-un sistem de
prindere a stâlpilor de fundații punctuale, proprii de beton. Se va
urmări ca porțiunea de lemn îngropată în pământ să fie tratată
împotriva umidității (soluție bituminoasă, ulei ars, ardere la
suprafață). Alegerea materialului destinat panoului de expunere a
informației va respecta condițiile de rezistență la exterior și
asigurarea condițiilor optime pentru citire (ex.: suprafață anti-
reflectorizantă). Structura acoperișului este realizată în două ape, cu
o învelitoare din țiglă tradițională, din lut ars, realizată manual (serie
nouă sau recuperată).
CompozițiaTipul acesta de panou se inspiră din modelul porților săsești. O altă
variantă a acestui tip ar putea prelua și structura de zidărie din piatră
și cărămidă tencuită, cu poarta de lemn, iar panoul respectiv să fie
expus pe o poartă de lemn (nouă sau recuperată).
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
54
învelitoare tradițională din țigle
solzi - mozaic
PANOU DE INFORMARE - 2
DescrierePanou de informare (descriptiv - informativ); poate fi amplasat în
punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și cu precădere
în cadrul zonelor montane și al siturilor naturale; poate conține
informații privind traseul, obiectivele de interes, accesibilitate etc.
Structură și materialeStructură din stâlpi de lemn, tratat pentru exterior (de preferat se
păstrează aspectul și nuanța naturală, ex. tratare cu ulei de in). Stâlpii
pot fi recuperați din structuri vechi, demontate sau dezasamblate.
Fundația se poate realiza printr-un sistem de prindere a stâlpilor de
fundații izolate de beton dispuse sub stâlpi. Se va urmări ca porțiunea
de lemn îngropată în pământ să fie tratată împotriva umidității
(soluție bituminoasă, ulei ars, ardere la suprafață). Alegerea
materialului destinat panoului de expunere va respecta condițiile de
rezistență la exterior (material rigid: tablă, poliplan, PVC etc.) și
asigurarea condițiilor optime pentru citire (ex.: suprafață anti-
reflectorizantă). Structura acoperișului este realizată în două ape, cu
o învelitoare din șiță/șindrilă de lemn. Dimensiunile se pot adapta în
funcție de nevoi.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
55
variantă formală
PANOU DE INFORMARE - 3
DescrierePanou de informare (descriptiv - informativ); poate fi amplasat în
punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și cu precădere
în cadrul zonelor montane și siturilor naturale; poate conține
informații privind traseul, obiectivele de interes, accesibilitate etc.
Structură și materialeStructură din patru stâlpi de lemn, secțiune cca. 100x100mm., tratat
pentru exterior (de preferat se păstrează aspectul și nuanța naturală,
ex. tratare cu ulei de in). Fundație izolată sub stâlpi din beton (cub
latura de cca. 30cm). Se va urmări ca porțiunea de lemn îngropată
în pământ să fie tratată împotriva umidității (soluție bituminoasă,
ulei ars, ardere la suprafață). Alegerea materialului destinat panoului
de expunere va respecta condițiile de rezistență la exterior ((material
rigid: tablă, poliplan, PVC etc.) și asigurarea condițiilor optime
pentru citire (ex.: suprafață anti-reflectorizantă). Structura este
învelită de o suprafață de șiță/șindrilă, prinsă pe o structură reticulară
de șipci. Șindrila, în special, prin dimensiunile mai mici, este un
material foarte flexibil, care merită experimentat pe diverse forme,
astfel încât panourile în sine devin exemple sculpturale în zonă.
Panoul este amplasat retras, în interiorul structurii cu cca. 10cm,
pentru a fi protejat de intemperii. Lățimea de cca. 80cm permite
realizarea unei depozitări în grosimea structurii.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
56
PANOU DE INFORMARE - 4
DescrierePanou de informare (descriptiv - informativ); poate fi amplasat în
punctele de început sau sfârșit al traseelor turistice și poate conține
informații privind traseul, obiectivele de interes, accesibilitate etc.
Structura și materialeStructura din stâlpi de lemn, secțiune cca. 100x100mm, suprafața
tratată pentru exterior (este de preferat alegerea unei modalități de
tratare care să nu acopere culoarea și textura naturală a lemnului, ex.ulei de in). Fundația se poate realiza prin încastrarea stâlpilor în
pământ (cel puțin 50cm) sau prin prinderea stâlpilor de lemn de
fundații de beton izolate (cub l=300mm) dispuse în pământ, cu
elemente metalice (ancore, colțari etc.) Se va urmări ca porțiunea de
lemn îngropată în pământ să fie tratată împotriva umidității.
Suprafața superioară a stâlpilor și a ramei este înclinată la cca. 20o
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
57
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
58
CompozițiaDimensiunile, proporțiile și orientarea panoului grafic (landscapesau portrait) se vor stabili în etapa de stabilire a conținutului
panourilor, în funcție de grafica adopată și a volumului de informație
afișat. Varietatea formelor și dimensiunilor este nelimitată. Poziția
panoului pe verticală va ține cont de ergonomia lecturii din picioare.
Se recomandă amplasarea centrului de greutate al panoului la minim
1.30m și maxim 2.00m față de nivelul solului (destinat adulților).
Pe baza unor modele grafice (locale sau din exemplele cunoscute),
sunt prezentate cinci variante ale acestui tip.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
59
model grafic: poartă săsească din lemn cuelemente profilate inspirate din arhitecturaclasică - cornișă și stâlp canelat @ AlmaVii (Sibiu)
PANOU DE INFORMARE - 5
DescrierePanou de informare, de identificare sau semnalizare obiective; poate
fi amplasat în apropierea unui obiectiv, la intrarea sau ieșirea
traseelor (mai ales din trasee tematice, ex. zonă de importanță
avifaunistică). Se recomandă în special amplasarea lor în zonele
naturale și mai puțin în interiorul așezărilor rurale sau urbane.
Structură și materialeStructură din lemn, stâlpi îmbrăcați cu
scândură și acoperiți cu o suprafață unitară,
continură din șiță de lemn. Pentru dimensiuni
mai mici (sub 600mm lățime), structura se
poate realiza simplu, dintr-o carcasă de
scânduri (grosime 25mm) consolidată prin
prindere tradițională (coadă de rândunică) sau
prin elemente metalice (cuie, corniere).
Panoul cu informația este amplasat în
interiorul structurii, fiind astfel protejat d
intemperii și de razele directe ale soarelui.
Arhitectura ansamblului poate fi replicată în
diferite dimensiuni și forme.
Se recomandă o fundație din beton, pe care să
se sprijine structura și care poate depăși solul
cu cca. 10cm.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
60
model grafic: Parcul național Berchtesdagen(Germania) © Trasee tematice în arii protejate -de la teorie la practică (2009)
Șița reprezintă un material potrivit pentru realizarea unorforme variate, cu un efect sculptural.
PANOU DE INFORMARE - 6
Descriere: Panou descriptiv-informativ de tip pupitru; orientare
oblică, la nivelul unei mese (cca. 700-900mm față de sol); are
avantajul că nu obturează peisajul și permite citirea concomitent cu
urmărirea elementelor descrise. Poate fi amplasat în punctele de
început sau sfârșit al traseelor turistice și poate conține informații
privind traseul, obiectivele de interes, accesibilitate etc.
Structura și materialeTipul acesta de expunere poate fi realizat din mai multe tipuri de
structuri: (1) zidărie de piatră sau cărămidă cu mortar de var și nisip
(tradiția locală de zidărie), încastrată în pământ min 30cm, bloc
monolit sau două ziduri laterale; (2) Structură de lemn: panouri rigide
din esențe tari; (3) structură metalică realizată din bare rigide,
modelate cu înclinația necesară și îmbrăcate cu scânduri/elemente
de lemn sau lăsate aparente.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
61
model grafic © The OspreyCompany,http://www.signsbynature.co.uk/.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
62
Structură metalică, acoperită cu șipci de lemn, peste care se montează panoul.
Structură din panouri rigide de lemn, esență tare.
INDICATOARE
DescriereIndicatoare, borne de traseu, care marchează traseu, semnalizează
anumite aspecte ale traseului (bălți, specii de flori, fluturi etc.), arată
kilometrajul parcurs. Nu depășesc inățimea de 1metru și se monteză
regulat pe parcursul traseului (la maxim1-1,km). Crează un sentiment
de siguranță și de varietate, dar nu suplinesc marcajele standard și
obligatorii de traseu.
Structură și materialeCele mai simple structuri se pot realiza din lemn rotund, curățat de
coajă și tratat pentru exterior, pe care se pot monta semne speciale,
tot din lemn sau din tablă vopsită sau imprimată. De asemenea, se
pot dispune și sub forma unor panouri rectangulare, verticale, pe care
se montează un panou.
Elementele de indicare de pe parcursul traseului, care nu depășesc
înălțimea de 1 metru pot fi simplu încastrate în pământ, pe o
adâncime de minim 50cm; zona expusă în pământ se tratează
împotriva umezelii (ex. aplicarea unui strat de bitum sau prin
carbonizarea stratului superior, o ardere superficială).
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
63
model grafic: prezentarea unor speciide plante © The Osprey Company,http://www.signsbynature.co.uk/.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
64
V. BIBLIOGRAFIE
CARTER, JAMES et al., A sence of Place - An interpretive plan-ning handbook, Scottish Interpretation Network, 2001
DOMROESE, MARGRET C.; STERLING, ELEANOR J., Inter-preting Biodiversity: A Manual for Environmental Educators in theTropics, 1999;
DUDEK, CONRAD L.; HUCHINGSON, R. DALE; TROUT,
NADA; CHESTER, DANA, „International Tourist Guidance
Needs and Understanding of Selected Guide Signs in Florida”, în
Transportation Research Record: Journal of the TransportationResearch Board, vol. 1550, 1996;
OTIS, Stephanie et all., An Analysis of Pedestrian Signalization inSuburban Areas, Austin, 1999;
PORIA, YANIV; BUTLER, RICHARD; AIREY, DAVID, The
Core of Heritage Tourism, în Annals of Tourism Research, Vol.30,
nr. 1, 2003, pp. 238-254;
________, Designing Intepretive Signs. Principle in Practice, Mos-
cardo G, Colorado, 2007;
________, Trasee tematice în arii protejate – de la teorie la prac-tică, AER, 2009;
_______, Outdoor advertisments and signs: a guide for adverti-sers, London 2007;
_______, Recommendation for Developing Interpretative Signs;_______, Outdoor Interpretive Signage. Your Guide to ConnectingPeople & Places, Nova Scotia, 2008;
_______, Sign Guidelines for Planning, Designing, Fabricating,Procuring, Installing, and Maintaining Signs for Outdoor PublicUse Areas, 2006;
_______, Elaborarea strategiei de vizitare necesare pentru accesa-
rea de fonduri în vederea realizării unei infrastructuri de manage-
ment în cadrul proiectului: „Pentru Natură și Comunități Locale -
Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu
- Târnava Mare - Olt”. Détente Consultants - Asociația WWF - Pro-
gramul Dunăre - Carpați România
_______, Raport de cercetare: Evaluarea nivelului de informare șiînțelegere al populației privind Rețeaua Ecologică Natura 2000, coord.
Toth, Alexandru, Asociația WWF, 2011
_______, Trasee tematice în arii protejate – de la teorie la practică,
AER, 2009
_______, Discover Țara Dornelor;
_______, Șapte cele mai frumoase poteci tematice din România;_______, Trasee de bicicletă prin Țara Dornelor;_______, Călare în Carpați. Ecoturism ecvestru de altitudine;_______, Discover Eco-Romania.
Adrese internet:
http://www.oete.de/tourism4nature/results/backdocs/ETE_2009_Trail_
Planning.pdf;
http://www.dabgraphics.co.uk/home.htm;
http://www.heritageinterp.com/favorite.htm;
http://www.interpretivegraphics.com/;
http://www.gov.ns.ca/econ/tourism/docs/interpretive_guide.pdf
http://www.best-exfab.com/
http://www.shelleysigns.co.uk/overview/interpretative-panels/
http://natura2000.eea.europa.eu/html/About.html
Interpretative strategy of the Nez Perce [Nee-Me-Poo] National Historic
Park, Draft Revision 1999, http://www.fs.usda.gov/Internet/FSE_DO-
CUMENTS/fsbdev3_055551.pdf
Ilustrațiile
Sursa ilustrațiilor este indicată în subtitlul pozei. În cazul în care nu este
indicată, ilustrația aparține autorului.
Semnalizarea unitară a sitului Natura 2000. Zona Hârtibaciu - Târnava Mare - Olt.
Propunere tehnică detaliată.
65