Post on 04-Jan-2016
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Strategia de dezvoltare locala 2008 – 2013
1
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Comuna Varasti – Judetul Giurgiu 2009 S.C. LUCAS CONSULTING PARTNER S.R.L Tel/Fax: 0348/430 312; 0348/445 843; 0723/241 136 www.lcp-consultanta.ro; e-mail: alin_ndpitesti@yahoo.com
1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA
Cunoasterea, cercetarea, ameliorarea si dezvoltarea spatiului rural sunt
activitati de importanta vitala pentru o tara, atat prin dimensiunea spatiului
rural, exprimata prin supafata detinuta, cat si prin ponderea populatiei ocupate in
activitati productive de servicii social culturale, de habitat si de turism. In
raportul asupra Cartei europene a spatiului rural, Comisia de agricultura si
dezvoltare rurala a Consiliului Europei apreciaza ca spatiul rural al Europei
reprezinta 85%din suprafata sa totala si afecteaza, direct sau indirect, mai mult
de jumatate di populatia europeana.
Noua politica a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltare
rurala.
Inca din 2001(iunie), la Goteborg, Consiliul European a concluzionat
faptul ca politica de dezvoltare rurala va accentua mai putin aspectele legate de
sustinerea pe piata a agriculturii si va fi mult orientata asupra asigurarii
bunastarii, oamenilor, animalelor si plantelor, a conservarii mediului, a grijii fata
de natura si asigurarii unei alimentatii sanatoase.
2
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Foarte mult timp, in Uniunea Europeana politicile rurale s-au suprapus
politicilor agrare si sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat ca
fiind un sector, nepunandu-se accent pe dimensiunea spatiala a acestuia.
Noua abordare a ruralului presupune, implicit, si o definitie spatiala a
acestuia. In practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat
pe densitatea populatiei. In acest fel, incep sa devina posibile comparatiile la
nivel international ale conditiilor si dinamicii mediului rural din Europa.
1.1 Evolutia istorica a dezvoltarii rurale in Europa
Dezvoltarea rurala in Europa a fost implicit cuprinsa in Politicile Agricole
Comune (PAC) (Common Agricultural Policy).
Sintetizand principalele etape ale istoriei dezvoltarii PAC, aceste ar putea fi:
PERIOADA CARACTERISTICI
1958 Conferinta de la Stresa
1962-1972 Implementarea PAC, avand ca
pilon unic agricultura
1973-1982 Perioada politicii prudente a
preturilor
1983-1991 Anii de criza ai PAC
1992-1999 Reforma PAC(Mac Sharry) - noua
abordare
1999-2001 PAC termen lung pentru o
agricultura durabila
Prioritatea pilonului doi al PAC-
3
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
dezvoltare rurala
2003septembrie Noua PAC
La sfarsitul anilor ’50 si inceputul anilor ’60 politicile agricole comune au
avut drept scop incurajarea productiei agricole, prin suportul direct al productiei
si prin modernizarea agriculturii. Structura agricola a Europei se caracterizeaza
printr-un numar mare de ferme mici si o pondere mare a populatiei ocupate in
agricultura. Existau, de asemenea, si multe probleme sociale, cum ar fi: saracie
in mediul rural si somaj in mediul urban. In trasarea arhitecturii PAC a fost
prevazuta, asadar, restructurarea fermelor si eficientizarea productiei agricole,
prin ultilizarea progresului tehnic in agricultura. La mijlocul anilor ’60,
obiectivele principale ale dezvoltarii rurale au fost imbunatatirea structurilor de
productie ale agriculturii si imbunatatirea conditiilor de procesare si vanzare a
produselor agricole.
In 1962 a fost creat un fond special de garantare a preturilor produselor
agricole pe piata (Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii-
EAGGF) care este, practic, cel mai mare consumator al bugetului UE.
Accentul s-a pus pe investitii in mijloace de productie, atat la nivelul
fermelor individuale cat si la nivelul intreprinderilor de procesare si desfacere.
Principalele deziderate au fost: cresterea productivitatii in agricultura,
stabilizarea pietei, asigurarea de venituri echitabile pentru agricultori, securitate
alimentara, preturi rezonabile pentru consumatori.
Principalele mecanisme de realizare a dezideratelor propuse au fost:
sistemul preturilor interne garantate de sprijinire a pietei, protectia importului,
subventii la export. Aceasta a fost perioada boom-ului economic.
Productia agricola a crescut cu peste 30% in 10ani si s-a caracterizat
prin: autoaprovizionarea cu principalele produse agricole si sporirea veniturilor
fermierilor.
4
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In perioada 1962-1972, perioada de implementare a PAC, care are drept
pilon central si unic dezvoltarea agriculturii, Comunitatea Economica
Europeana, CEE (care fusese net importatoare de produse agricole) devine un
mare exportator de produse agricole.
In anii ’70 conform planului Mansholt, accentul se va muta pe
managmentul capitalului uman, sub aspectul aparitiei pensionarilor la varste mai
mici sau al recalificarii prin cursuri profesionale. In anul 1975 sunt definite
zonele defavorizate ale Uniunii care necesita masuri specifice.
Scopul era de a stopa exodul din agricultura si din mediul rural care ar fi
putut afecta chiar existenta unor comunitati, precum si prezervarea mediului
natural si a naturii. Pentru prima data din motive de ordin economic, social si de
mediu, este aplicata perspectiva teritoriala, in ceea ce priveste elaborarea
politicilor agricole.
In toata aceasta perioada are loc o dublare a cheltuielilor bugetare pentru
agricultura.
Asadar, politicile de dezvoltare rurala in toti acesti ani au pus accent, in
exclusivitate, pe sectorul agricol.
Perioada 1973-1982 este denumita, perioada politicii prudente a
preturilor. Principalele obiective ale acestei perioade au fost transformarea
micilor ferme in ferme bine echipate, competitive si conectarea lor la nevoile
pietei.
Fermierii mai in varsta, cu posibilitati reduse de adaptare la piata, au avut
posibilitatea de a se pensiona, abandonand agricultura, iar fermele care se aflau
in zone dezavantajate au fost sustinute cu pensii compensatorii.
In aceasta perioada a crescut importanta CEE pe piata internationala a
produselor agricole, aceasta detinand o treime din comertul international. In
acelasi timp creste si gradul de autoaprovizionare la o gama mai larga de
produse agricole. Are loc inlocuirea taxelor de productie cu sistemul cotelor de
productie (1979).
5
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Fermele de subzistenta au fost modernizate si reorganizate pe criterii de
productivitate, iar numarul acestora a scazut substantial.
Incepand cu anii ’80, dimensiunea teritoriala a politicilor rurale castiga tot
mai mult teren.
Astfel, in 1988, Comisia Europeana elaboreaza un nou concept de
dezvoltare rurala care se refera la dezvoltarea rurala integrata, care are
repercursiuni dincolo de simpla productie agricola.
In acelasi an are loc reforma Fondului Structural agricol.
In regiuni ca Scotia (Western Isles), Franta (Lozere), sau in Belgia (zone
considerate ca fiind defavorizate) sunt aplicate primele principii ale dezvoltarii
rurale integrate, prin incurajarea adaptarii productiei agricole la cerintele
mediului si diversificarea acesteia.
Initiativa LEADER experimenteaza acest nou concept de dezvoltare
rurala bazat pe strategii de dezvoltare integrata la nivel local, crearea
parteneriatului local.
Perioada 1983-1991 este o perioada de criza a PAC.
PAC este intens criticata si se solicita reforma acesteia atat din interior cat
si la negocierile multilaterale din cadrul Rundei Uruguay.
Excedentele de productie au atins niveluri extrem de ridicate (in special la
cereale si lactate).
Are loc o crestere rapida a costurilor bugetare.
Cheltuielile PAC au sporit cu 30% in 1989-1991, la nivelul de 36 miliarde
ECU (peste 60% din bugetul CEE), in contrast cu scaderea veniturilor reale ale
fermierilor si reducerea semnificativa a numarului acestora.
Pe langa introducerea de cote pentru noi produse, are loc si lansarea
programului de scoatere din cultura a terenurilor (20% timp de 5ani), in
schimbul unor prime substantiale. Sunt garantate preturile limita si sunt stabilite
nivelurile maximale de productie.
6
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Stimularea consumului intern se face prin subventii la consumator. In
ciuda diversificarii mecanismelor de control la nivelul pietelor si al productiilor,
problemele fundamentale ale PAC nu au fost rezolvate .
La inceputul anilor ’90, componenta de support pe piata a PAC, care si-a
atins propriile limite in stimularea productiei a intrat intr-un proces de reforma
majora. Aceasta a fost acompaniata de trei masuri structurale finantate prin
Fondurile de Garantare, si anume: pensionarea inainte de termen, dezvoltarea
agriculturii ecologice, impadurirea pamanturilor agricole marginale.
Comunitatea acorda o serie de instrumente si metode care reflecta
orientarea spre trei mari obiective: restructurarea agriculturii, dezvoltarea locala
– teritoriala si integrarea problemelor de mediu.
1992-1999 este perioada reformei Mac Sharry.
In aceasta perioada, mecanismele de control ale disponibilitatilor
(reducerea preturilor garantate si acordarea de plati directe compensatorii) nu au
putut preveni cresterea excedentelor, care au necesitat costuri din ce in ce mai
mari de stocare.
De asemenea, tendinta de scadere a veniturilor reale ale fermierilor nu a
fost stopata, iar metodele intensive de productie au afectat profund mediul.
Efectul imediat al acestei crize a fost competitivitate scazuta a CEE pe piata
agricola internationala.
A devenit necesara reformarea politicii comune.
Reforma a constat, practic, in orientarea in mai mare masura a politicii
agricole spre piata libera, prin introducerea platilor compensatorii directe
determinate de tipul de cultura,de randamentul mediu regional (nu individual)
dintr-o perioada trecuta si de suprafata actuala efectiva. Au fost reduse
presiunile asupra bugetului UE.
Efectele reformei au fost vizibile si notabile.
7
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
S-a reusit, astfel, stabilizarea veniturilor fermierilor si echilibrarea cererii
si ofertei pe piata comuna agricola. Presiunea pentru reforma a venit din trei
surse:
- I - de la nivelul comunitatilor rurale si a decidentilor locali. In 1996, in
noiembrie, Irlanda gazduieste Conferinta Europeana de dezvoltare rurala in
cadrul careia se face inteleasanecesitatea unor politici de dezvoltare rurala mult
mai simple si abordabile;
- II - din necesitatea de restructurare a PAC si a Fondului Structural
(Agenda2000), de a creste competitivitatea agriculturii, de a ingrijii problemele
de mediusi ase pregati pentru extinderea UE;
- a III-a - este legata de contextul international si de rolul agriculturii in
Europa, sub aspectul bunurilor publice si de mediu.
Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurala in cadrul Uniunii Europene
il reprezinta dezideratele promovate de Sistemul Natiunilor Unite, fiind, practic,
adecvarea perceptelor de dezvoltare durabila, integrata si multisectoriala la
realitatiile Europei.
In contextul cerintelor impuse de UE, este des folosita notiunea
‘’durabila’’, respectiv ‘’orientata spre viitor’’. Cerinta de durabilitate isi are
originea in agenda 21, Programul de Actiune pentru secolul XXI-lea, care a fost
votat in unanimitate de peste 170 state la Conferinta pentru Mediu de Dezvoltare
a Natiunilor Unite, cunoscuta sub denumirea de ‘’Intalnirea Mondiala de
Varf’’de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.
Modelul propus de Agenda 21 pentru o dezvoltare durabila cuprinde trei
componente de baza, care trebuie sa fie pe deplin compatibile intre ele si anume:
protectia mediului, eficienta economica si prioritate sociala. Aceasta formeaza
un triunghi care integreaza dinamic protectia resurselor, performanta economica
si dezvoltarea societatii.
8
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Conceptul de dezvoltare durabila contine in egala masura, consideratii
asupra prezentului si viitorului, asupra prioritatii pe termen lung si scurt, precum
si asupra analizei in ansamblu si nu doar pe parti.
Dezvoltare
durabila
Protectia Eficienta Prioritate
mediului economica sociala
Asadar la sfarsitul anilor ’90 se face simtita nevoia unei politici de
dezvoltare rurala durabila, care sa cuprinda restructurarea agriculturii, sa se
adreseze problemelor de mediu si intelegerii nevoilor extinse (sociale si
economice) ale ruralului.
In perioada 1999-2001 are loc prioritizarea pilonului al doilea al
PAC-dezvoltare rurala.
In Agenda 2000, politicile de dezvoltare rurala constituie cel de-al doilea
obiectiv principal al PAC, alaturi de reforma politicilor comerciale.
Este elaborat modelul agricol european, in care dezvoltarea rurala
integrata devine prioritara. Sunt aduse in discutie problematici noi, cum ar fi:
siguranta si calitatea alimentelor, integrarea problemelor de mediu in politica
agricola, dezvoltarea economiei si a vitalitatii zonelor rurale, incurajarea
practicilor agricole prietenoase fata de mediu, constientizarea privind
amenajarea teritoriului, incurajarea agricultorilor pentru utilizarea metodelor de
9
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
productie mai putin intensive, pentru a reduce impactul asupra mediului,
multifunctionalitatea agricultutii.
Politica de dezvoltare integrata si durabila a zonelor rurale este focalizata
pe indivizi si grupuri, altii decat fermieri. Are loc transparentizarea elaborarii si
gestionarii programelor. Sunt identificate si incurajate o serie de servicii pentru
agricultori. Are loc diversificarea productiei de alimente, in paralel cu o
reducere a preturilor garantate, compensate prin preturi directe la fermieri. Este
imbunatatit echilibrul cerere/oferta pe piata comuna a produselor agricole, iar
veniturile obtinute in agricultura se dezvolta favorabil. Ajutoarele pentru
dezvoltare rurala devin mai flexibile si se bazeaza pe subsidiaritate,
descentralizare si simplificare. Legislatia devine mai accesibila. S-a stabilit, de
asemenea si o baza solida pentru extinderea UE si a negocierilor in cadrul
Organizatiei Mondiale a Comertului.
In anul 2003, noua Politica Agrara Comuna isi continua schimbarea
profilului interior inceputa inca din 2001.
Are loc transferarea fondurilor din Pilonul1 in Pilonul 2 al PAC.
In iunie 2003 a fost adopata reforma fundamentala a PAC. Prin aceasta
reforma se da producatorilor agricoli libertatea de a produce in functie de
cerintele pietei. Principalele subventii vor fi platite independent de productie,in
conditii clar definite.
Elemente cheie ale reformei PAC sunt:
Este reafirmata necesitatea sustinerii si intaririi mediului rural si
reorientarea sprijinului spre practici agricole extensive. Este addoptat, pachetul
adaptat cerintelor noilor state membre, in ceea ce priveste dezvoltarea rurala.
Este important de amintit ca in 2003 (conform Agendei 2000) a avut loc
decuplarea suportului pentru productie.
Noile probleme sunt: probleme legate de siguranta alimentelor,
problemele mediului, negocieri comerciale multilaterale OMC, acordul asupra
formulei de extindere UE (2002).
10
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Legea dezvoltarii rurale 1257/99 are un meniu de 22 de masuri (care pot fi
extinse la 26, daca luam in considerare si reforma PAC, dupa care ar trebui
elaborate programele de dezvoltare rurala, in functie de necesitatiile specificeale
fiecarei regiuni, avand drept obiective: restructurarea agriculturii,ingrijirea
mediului si diversificarea activitatiilor ne-agricole.
Ajutorul financiar direct este forma de politica a venitului cu cele mai
putine costuri sociale; reforma PAC din 2003pune accentul pe acest instrument
de interventie. Acest suport financiar se va acorda in viitor mai putin in functie
de productie, ci mai ales in functie de indeplinirea unor norme sanitare si de
mediu.
In 2004 si 2005 au fost introduse noi elemente de reforma pana in 2013,
cand va fi definitivat un mecanism de disciplina financiara.
Principiile de baza ale politiciilor de dezvoltarii rurale promovate in
Europa sunt urmatoarele:
- o piata unica a bunurilor: in interiorul Uniunii Europene, produsele
agricole circula fara restrictii;
- preferinta comunitara: este favorizat consumul produselor originare din
Uniunea Europeana;
- solidaritate financiara intre statele membre: masurile commune sunt
finantate dintr-un buget comun.
Principalele instrumente ale PAC sunt fondurile structurale, pe de o
parte, si pietele reglementate pe de alta parte.
In cadrul pietelor reglementate, sunt utilizate sistemele de prelevari
variabile, platile compensatorii si ajutorul financiar direct.
Principalele obiective finantate de UE, conform politicii agricole si de
dezvoltare rurala, propuse la Conferinta Internationala de la Cork pentru
Agenda 2000, sunt:
11
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
1) investitiile in fermele agricole, care vizeaza cu precadere, ameliorarea
calitativa a productiei, reducerea costurilor (avand in vedere inclusiv
diminuarea consumurilor materiale, in primul rand de ingrasaminte
chimice,pesticide, etc), protejarea mediului si ameliorarea peisajului
(agrosilvic), asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor,
incurajarea pluriactivitatii. Este de observat faptul ca in Agenda 2000,
investitiile in fermele agricole vizeaza descurajarea intensificarii
productiei si sustinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul,
peisajul si animalele de productie;
2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: sustinerea
fermierilor tineri, incurajarea pensionarii anticipate si stimularea
formarii profesionale. Constatandu-se fenomenul de imbatranire a
fermierilor-sefi de exploatatii-UE a stimulat, prin masuri financiare
concrete, intinerirea fermierilor prin schimburi de generatii;
3) finantarea fermierilor din zone defavorizate si cu restrictii de mediu
consta in plati compensatorii pentru un management al fermei adecvat
programului de protectie a mediului inconjurator; in cadrul acestei
masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor
suplimentare generate de programul Natura2000;
4) finantarea masurilor de agromediu consta in platile efectuate de catre
fermierii care se angajeaza in acorduri de mediu pentru protejarea
mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul
conform standardelor cuprinse in acquis-ul comunitar;
5) finantarea investitiilor in procesarea marketingului produselor agricole.
Sunt eligibile pentru aceasta actiune agentii economici din spatial rural
cu statut de fermier sau procesatori agroalimentari care sporesc
calitatea produselor, acorda atentie protectiei mediului si au ca obiectiv
desfacerea produselor pe noi piete;
12
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
6) finantareate masurilor forestiere concretizate in infiintarea de noi
suprafete impadurite, investitii pentu procesarea lemnului, sporirea
valorii materiei prime lemnoase s.a.;
7) finantarea masurilor de dezvoltare a unei zone rurale cum sunt:
comasarea, reparcelarea si reorganizarea terenului agricol al fermelor;
Stimularea fermelor care practica pluriactivitatea si diversificarea
productiei agricole la care se obtin produse cu desfacere asigurata,
masuri de protejare a mediului si de asigurare a bunastarii animalelor,
dezvoltarea si imbunatatirea echiparii tehnice a localitatilor rurale, cu
respectarea traditiilor si arhitecturii specifice, prin folosirea de
materiale locale, extinderea serviciilor de toate felurile pentru
grupurile de producatori agricoli.
Concluzionand, dezvoltarea rurala are in Europa, o istorie proaspata.
Uniunea Europeana si-a definit, relativ recent, intentia de a aplica programe
specifice de dezvoltare in zonele rurale.
Rurarul european a fost abordat, zeci de ani, doar din perspectiva
politicilor agrare.
Dezvoltarea ruralului este un concept si o actiune integrata, care
presupune o abordare metodologica multidisciplinara, intersectoriala si
teritoriala (regionala).
Designul ruralului a fost conturat de politici care aveau drept scop
asigurarea securitatii alimentare sau promovarea Uniunii Europene ca pe o
putere exportatoare, de produse agricole in lume si nu dezvoltare in sine.
Cu toata urbanizarea rapida, ca urmare a industrializarii fara precedent in
a doua parte a secolului XX-lea, in conditiile reducerii populatiei ocupate in
agricultura, silvicultura si piscicultura (fara a se reduce insa si populatia rurala)
si a diminuarii ponderii relative a agriculturii in produsul intern brut, importanta
13
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
spatiului rural nu se reduce, ci, dimpotriva este din ce in ce mai atent studiata,
cercetata si supusa unui proces complex de dezvoltare.
Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum
si importanta vietii rurale pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii si amenajarii
rurale sa capete dimensiuni si importanta nationala si internationala. Tot mai
multe tari,Consiliul Europei si Uniunea Europeana au ridicat problema spatiului
rural la nivel de politica europeana si comunitara. Adunarea parlamentara a
Consiliului Europei a adoptat Recomandarea1296/1996 cu privire la Cartea
europeana a spatiului rural, documentul - cadru, politic si juridic al dezvoltarii si
amenajarii rurale in Europa.
Incepand cu 1998 (Agenda de la Lisabona), spatiul rural este definit ca
una dintre valorile fundamentale si definitorii pentru Europa, care trebuie
prezervata, ingrijita si promovata.
Problema dezvoltarii si amenajarii rurale este una dintre cele mai
complexe teme ale contemporaneitatii, datorita faptului ca, in esenta sa,
presupune realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a spatiului rural
economic, ecologic si social cultural ale tarii, pe de o parte si tendinta de
modernizare a vietii rurale, pe de alta parte. In acelasi timp, dezvoltarea si
amenajarea rurala se aflau la confluenta dintre tendinta de expansiune a
urbanului, a dezvoltarii agresive a industriei pe seama spatiului rural si cerinta
de a mentine, pe cat este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. In fine,
dezvoltarea si amenajarea rurala, care tinde sa se modernizeze, sa se
europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecarei tari, are ca principal
obiectiv mentinerea si conservarea caracterului national al spatiului si culturii
rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale)
locale, regionale sau nationale (cum este cazul tarilor foste comuniste in unele
zone super industrializate in Europa occidentala) se propunea solutia
reconstructiei sau, eventual, restaurarii acestor zone in sensul aducerii lor la
14
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
standardele de ruralitate. Toate orientarile cuprinse in noua reforma PAC si-au
gasit corespondenta in mecanismul de finantare al agriculturii si dezvoltarii
rurale, cuprins in noul model agricol european definit de Agenda2000, conform
Acordului de la Berlin din martie 1999. Prin acest document, noua politica
agricola comunitara echilibreaza sistemul de alocare a fondurilor structurale
europene pe doi pilonide sustinere ai (1) pietei agricole si ai (2) dezvoltarii
rurale durabile.
Un moment important pentru cercetarea stiintifica in domeniul dezvoltarii
rurale l-a prezentat Conferinta Internationala de la Cork intitulata ‘’Europa
rurala’’ - perspective de viitor, care a avut ca obiectiv stabilirea orientarilor
fundamentale ale politicilor rurale ale Europei comunitare dupa anul 2000.
Intrunind peste 500 de specialisti, oamenii de stiinta si politicienii din UE, tarile
PECO, SUA, Japonia, Canada, Conferinta de la Cork a fost calificata drept cea
mai importanta manifestatie cu privire la dezvoltarea rurala, organizata vreo data
in Europa, trebuind sa raspunda marilor provocari:
- modernizarea economiei,inclusiv a agriculturii;
- introducerea monedei unice europene;
- largirea Uniunii Europene.
Putem aprecia ca lucrarile Conferintei de la Cork teoretizeaza si, in acelasi
timp, largesc problematica aplicarii practice a dezvoltarii rurale in tarile UE,
precum si in celelalte tari participante. Declaratia finala a conferintei cuprinde
10 puncte, in centrul carora este pusa preferinta ruralabazata pe dezvoltare
durabila, ca principiu fundamental de dezvoltare durabila europeana.
Dezvoltarea rurala durabila este definita in coordonate foarte precise:
stabilizarea populatiei in spatial rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului
rural, eradicarea (combaterea) saraciei prin stimularea si sporirea ocuparii fortei
de munca, promovand egalitatea de sanse pentru toti locuitorii rurali, sporirea
calitatii vietii si bunastarii generale, prin conservarea,protejarea si ameliorarea
calitatii mediului si peisajului rural.
15
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Exista practice doua directii esentiale care determina si influenteaza
procesul de dezvoltare rurala din Uniunea Europeana:
- raportul sector agricol versus sector ne-agricol;
- grija penrtu mediu.
Se observa o mutare de accent dinspre politicile care pornesc din centru
spre politicile care apar la nivel local.
In noile abordari, dezvoltarea rurala presupune, inainte de toate,
informatie. Se pune un accent deosebit pe diseminarea de cunostinte, informatii
si know-how, transferul si managemantul informatiei si al cunoasterii. Concepte
cum ar fi, dezvoltarea rurala extensiva ( rural extension development) sau
extensia agriculturii (agricultura extension) implica dezvoltarea infrastructurii de
comunicare, informare si inovare.
Din aceasta perspectiva, preocuparea europeana pentru diversificarea
activitatilor din mediul rural, este in continua crestere. Mai mult de jumatate din
populatia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) traieste in zonele
rurale, care acopera 90% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de
dezvoltare rurala sa fie un domeniu de importanta vitala.
Cresterea animalelor si silvicultura raman factori esentiali pentru
utilizarea terenurilor si gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE,
reprezentand in acelasi timp, o platforma pentru diversificarea economica a
comunitatilor rurale. Prin urmare consolidarea politicii de dezvoltare rurala a
devenit o prioritate pentru Uniune.
Zona rurala nu trebuie sa fie privita doar ca o problema, ci ca o
oportunitate.
1.2. Situatia actuala
Politica agricola comuna este construita in jurul a doi piloni.
16
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Primul, cel al organizatiilor comune de piata cuprinde masurile comune
de reglementare a functionarii pietelor integrate ale produselor agricole.
PILONUL 1 PILONUL 2
Politica de piata Politica de dezvoltare
rurala
* support de venituri * bunuri publice
Productie de Functii de protectia Functii rurale Alimente mediului
17
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Al doilea pilon, cel al dezvoltarii rurale, cuprinde masuri structurale, care
tintesc dezvoltarea armonioasa a zonelor rurale, sub cateva aspecte: social, al
diversitatii activitatilor, al calitatii produselor, al protejarii mediului.
1.3. Pilonul 1: Organizatii comune de piata
Pentru realizarea obiectivelor PAC definite in tratatul de la Roma si in
spiritual principiilor stabilite se la Stresa, s-a construit un sistem complex de
reguli si mecanisme care reglementeaza productia, comertul si prelucrarea
produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizatii comune de
piata. Treptat organizatii comne de piata le-au inlocuit pe cele nationale pentru
produsele/sectoarele care cad sub incidenta PAC. In prezent circa 90%din
produsele agricole din Uniunea Europeana fac parte dintr-o organizatie comuna
de piata, si anume: cereale, carne de porc, oua si carne de pasare, fructe si
legume proaspete si procesate, banane, vin, lapte si produse lactate, carne de vita
si vitel, orez, uleiuri si grasimi (inclusiv ulei de masline si plante oleaginoase)
zahar, flori, si plante decorative, furaje uscate, tutun, in si canepa, hamei,
seminte, carne de oaie, carne de capra, precum si alte produse carora li se aplica
numai anumite reglementari.
Pentru implementarea masurilor comune de reglementare a pietelor,
Comunitatea are la dispozitie urmatoarele instrumente: preturile, interventia de
piata, ajutoarele financiare, cotele de productie, protectia vamala comuna.
1.4.Dezvoltarea rurala
Componenta de dezvoltare rurala a PAC a capatat o atentie sporita dupa
elaborarea de catre Comisie a documentului strategic Agenda2000, devenind
18
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
astfel al doilea pilon al PAC. Sunt doua ratiuni majore care justifica necesitatea
unei abordari in aceasta directie: prima, este data de proportia foarte mare - 80%
- pe care o detin suprafetele agricole relativ la suprafata Uniunii Europene. A
doua este cea a obiectivului primordial de coeziune economica si sociala a
Uniunii Europene, a carui realizare ar devenii utopica fara acordarea atentiei
cuvenite dezvoltarii armonioase a zonelor rurale.
Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul
Consiliului nr.1257/17mai 1999 referitor la sprijinul pentru dezvoltare rurala
sunt:
- Ameliorarea exploatatiilor agricole;
- Garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;
- Asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;
- Protectia mediului;
- Dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de
locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole
si a intarii substanta economica si sociala a zonelor rurale;
- Imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si
promovarea sanselor egale.
Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurala, definite in
acelasi regulament sunt:
- Principiul multifunctionalitatii agriculturii, in sensul unei interpretari
mai largi acordate activitatilor agricole, in plus fata de rolul traditional de
furnizor de produse agricole;
- Principiul abordarii multisectoriale si integrate a economiei rurale, in
sensul diversificarii activitatilor, creeri de surse suplimentare de venit si
ocupare, si prezervarii patrimoniului rural;
19
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Principiul flexibilitatii financiare in sprijinirea dezvoltarii rurale, in
sensul descentralizarii deciziei, subsidiaritatii, si implicarii partenerilor locali;
- Principiul transparentei in elaborarea problemelor de dezvoltare rurala
bazat pe simplificarea legislatiei.
Masurile de politica de dezvoltare rurala se impart in doua categorii:
1. Masurile insotitoare:
- Pensionarea anticipata. Se acorda sprijin financiar pentru fermierii si
lucratorii agricoli in varsta de peste 55 de ani care se retrag din activitatiile /
muncile agricole cu caracter comercial inainte de varsta legala de pensionare.
Sprijinul este conditionat de indeplinirea anumitor cerinte de vechime in munca
si / sau participare la o schema de asigurari sociale. Un fermier poate primi pana
la 150000 Euro in transe anuale de cel mult 15000 Euro pana la varsta de 75 de
ani, iar un lucrator agricol, pana la 35000 Euro in transe anuale a cate 3500Euro,
pe perioada ramasa pana la varsta pensionarii.
- Agricultura ecologica. Se acorda sprijin financiar pentru promovarea
metodelor de productie agricola care au in vedere protejarea mediului
inconjurator si conservarea patrimoniului rural. Ajutorul se acorda fermierilor
care timp de cel putin 5ani au aplicat metode agro-ecologice, in limita a 600
Euro/ha pentru recolte anuale, 900 Euro/ha pentru recolte perene si 450 Euro/ha
pentru alte recolte.
- Exploatarea zonelor defavorizate. Se acorda sprijin financiar pentru
fermierii din zonele defavorizate (cum ar fi cele montane) sau cele cu probleme
specifice de mediu, pentru a se asigura continuitatea exploatarii terenurilor, un
standard de viata echitabil pentru fermieri, conservarea peisajului ambiant si
protejarea mediului. Platile variaza inte 25-200 Euro/ha si se acorda numai in
conditiile respectarii stricte a standardelor de mediu, inclusiv a metodelorde
productie ecologice.
20
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
2. Masuri de dezvoltare rurala (de modernizare si diversificare a
exploatatiilor agricole)
- Investitii. Se acorda sprijin financiar pentru investitiile in exploatatiile
agricole (spre exemplu echipamente agricole) care au ca scop eficientizarea
productiei, diversificarea acesteia, imbunatatirea calitatii produselor, inclusiv
prin standardele de igiena si sanatate, protejarea mediului, sau imbunatatirea
conditiilor de viata ale animalelor. Ajutorul financiar (comunitar si national,
cumulate) se acorda in limita a 40%din valoarea investitiei, exceptie facand
zonele defavorizte 50% si fermierii tineri (intre45-55%). Sprijinul se acorda
numai pentru fermele care indeplinesc standarde minime de mediu, igiena, si
bunastarea animalelor.
- Se acorda de asemenea sprijin financiar pentru investitii in ameliorarea
procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole, in scopul
cresterii competitivitatii si valorii adaugate a productiei agricole. Contributia
Comunitatii este maximum 50% din valoarea proiectului.
- Instalarea fermierilor tineri. Se acorda sprijin pentru infiitarea de
ferme de catre persoanele in varsta de cel mult 40 de ani, care nu au mai condus
o ferma agricola anterior. Ajutorul se acorda fie sub forma unei prime de pana la
25000 Euro, fie prin subventionarea dobanzii unui imprumut bancar. Sunt
eligibile numai fermele care indeplinesc standardele minime de mediu, igiena, si
de bunastare a animalelor.
- Activitati de formare profesionala, in special in domeniile calitatii
produselor si protejarii mediului.
- Conservarea si protejarea padurilor. Se acorda sprijin financiar
persoanelor fizice, asociatiilor sau autoritatilor locale pentru ocrotirea
patrimoniului forestier incluzand activitati de impadurire, ameliorarea tehnicilor
de exploatare forestiera, prelucrarea si comercializarea produselor isrestiere, s.a.
In cazul impaduririlor suprafetelor cu destinatie agricola, in plus fata de ajutorul
propriu-zis pentru impadurire, se acorda si compensari anuale de pana la
21
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
725Euro/ha pentru asociatii si autoritati locale si de pana la 185Euro/ha pentru
persoanele fizice, pentru o perioada de pana la 25de ani.
- Sprijin pentru alte activitati: reparcelarea terenurilor, dezvoltarea
serviciilor in mediul rural, renovarea satelor, protejarea patrimoniului,
promovarea turismului si activitatilor mestesugaresti, s.a.
1.5 Factori institutionali ai politicii agricole
Institutiile implicate in elaborarea si gestionarea masurilor de politica
agricola comuna sunt: Consiliul UE pentru Agricultura si Pescuit, Parlamentul
European si Comisia Europeana.
Puterea legislativa revine Consiliului, Parlamentul avand doar un rol
consultativ. In Consiliu, decizile se iau cu majoritate calificata. In exercitarea
prerogativelor de consultanta, Parlamentul este asistat de Comitetul AGRI,
organ permanent.
Comisia Europeana are doua atributii majore, cea a initiativei legislative
si cea a implementarii PAC. Comisia este asistata de comitete care sunt de trei
tipuri:
- Comitete pentru managementul organizatiilor comune de piata (cate
unul pentru fiecare organizatie comuna de piata);
- Comitete de reglementare (cu rol consultativ in elaborarea legislatiei
orizontale);
- Comitete consultative (formate din reprezentanti ai grupurilor de
interes).
Securitatea alimentara intra in atributiile Autoritatii Europene pentru
Securitatea Alimentelor, organizatie independenta creata in ianuarie 2002, cu rol
consultativ pe langa Comisie.
22
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
II. CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA
DURABILA
2.1 Succinta prezentare generala a tarii
Relieful Romaniei se desfasoara pe trei trepte majore: Muntii Carpati,
Subcarpatii, dealuri, podisuri, si campii (inclusiv lunciile din Delta Dunarii).
Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sun proportionalitatea
suprafetelor (31%munti, 36%dealuri si podisuri, 33%campii si lunci) si
dispunerea concentrica si sub forma de amfiteatru a treptelor majore de relief.
Clima Romaniei este temperat continentala de tranzitie, cu inflente
oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest si continental-excesive
dinspre nord-est.
Precipitatiile medii anuale sunt variabile in functie de altitudine: 500mm
la campie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte.
23
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
2.2 Descrierea generala a spatiului rural
Localizarea geografica a spatiului rural
Spatiul rural din Romania este format in prezent din suprafata
administrativa a celor 2688 de comune existente in teritoriul tarii, care reunesc
populatia rurala, a tarii, comform legii 2/1968 de organizare administrativ-
teritoriala. Comunele sunt formate din unul sau mai multe sate, existand in total
12751 de sate in spatiul rural. Din punct de vedere administrativ – teritorial
exista 41 de judete,care reprezinta unitatile administrativa
Prin legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, au fost
infiintate opt regiuni de dezvoltare la nivelul Romaniei. Pentru o mai buna
intelegere a analizei diagnostic a spatiului rural romanesc, comparatiile se vor
face la nivelul regiunilor.
Trebuie mentionat ca pe teritoriul administrativ al unor orase si municipii,
(care conform legii de organizare administrativa a teritoriului tarii este
considerat urban) se afla inca 341 de localitati care au caracteristici rurale,
numite chiar sate, dar ele intra numai din punct de vedere administrativ, in
componenta spatiului urban.
Spatiul rural este constituit din toare comunele din Romania si este definit
in articolul 5 al Legii 2/1968: ‘comuna este unitatea administrativ teritoriala ce
cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii. O comuna este
formata din unul sau mai multe sate, dupa conditii economice, sociale, culturale,
geografice si demografice. Organizarea comunei asigura dezvoltarea economica,
administrativa, culturala si sociala a localitatilor rurale.’
Suprafata spatiului rural, astfel delimitat insumeaza 212,7 mii kmp,
reprezentand peste 89% di suprafata tarii.
24
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Populatia care traieste pe acest teritoriu numara 10,14 milioane locuitori si
reprezinta 45% din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub 48
locuitori/kmp.
Spatiul rural ca suprafata si populatie nu are o pondere la fel de mare in
toate cele opt regiuni de dezvoltare.
Cel mai intins spatiu rural este in regiunea Nord – Est (94% din
suprafata), iar cea mai numeroasa populatie rurala este in regiune Sud (55,7%
din populatie).
Un caz particular il reprezinta regiunea Bucuresti, in cuprinsul careia se
gaseste si municipiul Bucuresti, capitala Romaniei. Aceasta concentreaza 88,8%
din intreaga populatie a regiunii. Populatia rurala din jurul capitalei nu
reprezinta decat 11,2% din populatia regiunii.
Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se
implementeaza politica rurala. Autoritatile comuna sunt partenerii locali ai
autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii rurale. Numarul
partenerilor locali variaza de la 267 comune in cazul regiunii Vest, la 481 in
cazul regiunii Sud. Exceptie face regiunea Bucuresti, care are numai 38 de
comune.
Populatia medie a unei comune este de 3780 locuitori, dar exista o mare
varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demografice.
O comuna este formata din mai multe sate. In medie, revin 4,7 sate pe
comuna. Peste jumatate din comune (55,4%) sunt formate din 1 – 4 sate, iar
6,2% din comune au mai mult de 10 sate.
Satele prezint o mre diversitate sub aspectul numarului de locuitori.
Dimensiune satelor variaza, de la cele care au doar cativa locuitori pana la sate
cu peste 9000 de locuitori. Predomina insa satele cu putini locuitori, acestea
avand o medie de circa 800.
Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa
numaril de sate influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei
25
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de
locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul ocuparii
edilitare, avand in ultimele decenii descresterile cele mai mari de populatie.
2.3 Contextul macroeconomic al dezvoltarii rurale
Economia Romaniei se confrunta in prezent cu o criza struturala profunda
rezultat cumulativ al dezechilibrelor mostenite, pe care s-a suprapus
inconsecventa masurilor de reforma economica din perioada de tranzitie.
Dupa 1990, s-a accentuat caracterul de consum in economia romaneasca,
care poate fi ilustrat prin evolutia corelatiilor dintre principalele componente de
utilizare ale Produsului Intern Brut(PIB).
Relevanta pentru ingustarea considerabila a capacitatii de modernizare a
economiei este corelatia relativ anormala dintre dinamica valorii adaugate brute
si formarea bruta de capital fix.
In profil regional, nivelul general de dezvoltare economica (cuantificat
prin PIB/locuitori, exprimat atat in moneda nationala cat si in Euro la partea
puterii de cumparare) prezinta o variabilitate regionala relativ ridicata.
Deoarece in perioada 1990-1998 productia agricola nu a scazut cu mai
mult de 15% anual. Agricultura implicit a sectorului primar a fost singura
ramura a economiei nationale care a marcat o crestere a valorii adaugate brute.
Pe aceasta baza a crescut ponderea sectorului primar in economia nationala.
Datorita decapitalizarii persistente a agentilor economici, fenomenul de
destructurare asimetrica din economia agroalimentara a produs o asa numita
‘’dubla fractura’’:
- Pe de o parte, intre productia vegetala si cea animala in interiorul
agriculturii;
- pe de alta parte intre productia agricola si industria alimentara.
26
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In acelasi timp analiza structurii sectoriale a valorii adaugate brute releva
faptul ca in toate regiunile ponderile sectorului primar (agricultura, silvicultura
si piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie si
constructii) astfel incat raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv
subunitare. Aceste cifre reflecta nivelul foarte scazut de productivitate a muncii
agricole, datorat slabei inzestrari tehnice a faramitarii suprafetelor agricole si a
managementului inexistent in exploatatiile private.
Urmare a disparitatiilor sectoriale regionale, prezentate atat la populatia
activa ocupata cat si la valoarea adaugata bruta, exista mari decalaje de
productivitate sectoriala a muncii in sectorul primar.
In raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica,
potentilul agricol al Romanie este destul de mare. In profil regional se
inregistreaza niveluri foarte diferite ale inzestrarii funciare cu teren agricol astfel
fata de media nationala de 0,65 ha/loc, maximul de inzestrare funciara pe
locuitor se situeaza in Regiunea Vest (0,94 ha/loc) si minimul in Regiunea de
Nord – Est (0,56 ha/loc).
Inzestrarea funciara pe persoana ocupata agricol este circa 4 ha cu
diferente regionale sensibile iar tendinta este de o usoara crestere.
Productia agricola a manifestat dinamici specifice foarte diverse atat in
sectorul vegetal si animal cat si in profil regional, functie de diversitatea
conditiilor de pretabilitate agro – pedoclimatica, dar si de gradul de utilizare al
factorilor de productie.
Productia vegetala a inregistrat un ritm de crestere mai mare, deoarece
eforturile financiare pe care le presupune sunt mai mici, in conditiile inexistentei
pietei de capital si a creditelor avantajoase. De aceea, este impusa dezvoltarea
sistemului asociativ si cooperatist pentru sporirea fortei de negociere a
producatorilor agricoli.
Unul dintre fenomenele negative prezente in agricultura Romaniei este
utilizarea din ce in ce mai redusa a serviciilor de mecanizare hidroameloriative
27
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
sau de reproductie si selectie. Relevante in acest sens sunt datele referitoare la
ponderea valorii serviciilor pentru agricultura.
Intre cauzele aceste stari de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al
producatorilor agricoli la mijloace de mecanizare, destructurarile in organizarea
serviciilor, lipsa consultantei de specialitate. Drept urmare sunt necesare actiuni
de dezvoltare a serviciilor corespunzatoare.
Interferenta inzestrarii cu resurse si a performantelor atinse in utilizarea
acestora se regaseste in nivelurile si dinamicile productivitatilor partiale ale
principalilor factori (pamantul, munca etc.). Decalajele regionale ale acestora
sunt o reflectare a diversitatii conditiilor in care trebuiesc aplicate politici
agricole care sa amelioreze starea economica a spatiului rural.
Asimetriile intervenite in dinamicile sectoriale au generat mutatii
structurale importante in ceea ce priveste ponderea agriculturii in principalii
macroindicatori economici.
Cresterea ponderii agriculturii in populatia activ ocupata (9,3%) si in
valoare adaugata bruta (4,9%) confera tranzitiei economiei romanesti trasatura
unui inceput de reagrarizare cu implicatii nefavorabile asupra productivitatii
sociale a muncii (s-au observat diminuari ale ponderii agriculturii in stocul de
capital fix si investitii).
2.4 Documente strategice si operationale prin care se stabilesc
prioritatiile de dezvoltare rurala ale Romaniei
In urma reformei politicii agricole comune (PAC) dezvoltarea rurala a
Romaniei a capatat un rol tot mai important in ansamblul actiunilor prin care
sunt sprijinite zonele rurale ,pentru a face fata provocarilor secolului XXI, in
materie de economie, politica sociala si mediu.
28
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Noul cadru juridic evidentiaza cresterea economica si crearea locurilor de
munca in zonele rurale, in conformitate cu strategia Lisabona, precum si
imbunatatirea dezvoltarii durabile in coformitate cu obiectivele stabilite la
Goteborg in acest sens.
Politica de dezvoltare rurala a Romaniei se bazeaza pe trei instrumente
juridice:
- Orientarile strategige ale Uniunii pentru politica de dezvoltare
rurala
- Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala
acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare
Rurala (FEADR)
- Regulamentul de punere in aplicare al comisiei.
Orientarile strategice ale Uniunii identifica domeniile importante pentru
indeplinirea prioritatilor comunitare, impreuna cu o serie de obtiuni pe care
Romania le-a integrat in Planul Strategic National (PNS) si in Programul
National de Dezvoltare Rurala (PNDR).
Planul Stategic National transpune orientarile in contextul national, tinand
cont de necesitatiile regiunilor si este pus in aplicare prin intermediul PNDR.
Pentru ficare set de prioritati orientarile strategice comunitare sugereaza
masuri cheie care ar trebui luate.
PNDR are la baza sase orientari comunitare strategice care vor
contribui la:
- identificarea zonelor in care sprijinul comunitar acordat dezvoltarii
rurale genereaza cea mai mare valoare adaugata la nivelul UE;
- crearea unei conexiuni cu principalele activitati la nivel european
(Lisabona, Goteborg);
- asigurarea coerentei cu celelalte politici comunitare, in special cu
politicile de coeziune si de mediu;
29
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- luarea masurilor conexe punerii in aplicare a noi politici agricole
comune axata pe adaptarea la evolutia pietei si necesitatea de
restructurare care decurge din PAC, atat pentru vechile cat si pentru
noile state membre.
Cele sase orientari strategice sunt:
1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;
2. imbunatatirea mediului si a regiunilor rurale;
3. cresterea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii;
4. construirea capacitatii locale de ocupare a fortei de munca si de
diversificare;
5. transpunerea prioritatilor in programe;
6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.
Noua perioada de programare ofera o posibilitate unica de a reorienta
sprijinul acordat din noul FEADR catre cresterea economica, locuri de munca si
dezvoltare durabila.
Regulamentul Comisiei Europene de punere in aplicare a FEADR
pe perioada 2007 – 2013 reprezinta un set de norme detaliate privind gestionarea
programelor.
Planul Strategic National (PNS) si in PNDR au fost prezentate si
aprobate de catre Comisia Europeana.
Strategia de dezvoltare 2007 -2013 a Romaniei ca stat membru al
Uniunii Europene, reprezinta o reflectare a nevoilor de dezvoltare in vederea
reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE, axandu-se atat pe
dezvoltarile strategice comunitare privind coeziunea cat si pe prioritatile
30
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Agendei Lisabona si obiectivele de la Goteborg, respectiv cresterea
copetitivitatii, ocuparea deplina si protectia durabila a mediului.
Politica de dezvoltare rurala a Romaniei pe perioada 2007 -2013, se
concretizeaza pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite in
Regulamentul European privind dezvoltarea rurala:
1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;
2. mediul si regiunile rurale;
3. cresterea calitatii vietii si diversificarea economiei in zonele rurale.
O a patra axa Leader este bazata pe experianta castigata in urma
initiativelor comunitare Leader deschide noi posibilitati pentru abordarile locale
de ’jos in sus’ a problematicii dezvolatarii rurale.
Noua perioada de programare ofera posibilitatea unica de a reorienta
sprijinul dinspre dezvoltarea finantarii rurale la crestere, locuri de munca si
sustenabilitate.
In acest sens, Romania a pregatit o serie de documente strategice si
operationale, prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare rurala ale
Romaniei si alocarea financiara pe fiecare obiectiv in parte: atat finantare din
partea Uniunii Europene cat si cofinantarea nationala (publica si privata).
2.4.1. Programul National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013
Planul National de Dezvoltare este instrumenul fundamental prin care
Romania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio
– economica fata de UE.
PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si
sociala (Cohesion Policy) si reprezinta documentul de planificare strategica si
programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va
31
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
orienta si stimula dezvoltarea socio – economica a Romaniei in conformitate cu
Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare
strategica si programare financiara multianuala aprobat de guvern si
elaborat intr-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio –
economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a UE.
32
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
33
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr.
1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a PND, care stabileste principiile
metodologice, cadrul de lucru institutional si mecanismele de consultare
parteneriala.
Finantare PND
Strategia PND axata pe prioritatiile si obiectivele compatibile cu
domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, va fi finantata
din surse multiple.
PND 2007-2013 reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor
publice pentru dezvoltare, asigurand fundamentarea generala a directiilor de
alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra
dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale,
etc) sau externe instrumentele structurale ale UE (fondurile UE de tip structural
pentru agricultura, dezvoltare rurala, pescuit, credite externe, etc).
Programare financiara a PND a urmarit realizarea unui tablou general
realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate in perioada
2007-2013, pentru cresterea convergentei cu UE, conducand la o suma
estimativa globala cca 58,7miliarde Euro repartizata pe cele 6 prioritati nationale
de dezvoltare ale PND, dupa cum urmeaza:
34
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Programarea financiara globala a PND 2007-2013
- mil Euro -
Prioritati
PND
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total
P1.
Competiti
vitate
651,4 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,4
P2.
Infrastruct
ura de
transport
2.094,9 2.517,4 2465,2 2071,2 1818,8 1832,2 1853,7 14654,7
P3. Mediu 753,1 898,70 1099,1 1160,4 1069,5 810,78 806,23 6.597,9
P4.
Resurse
umane
711,6 912,51 1297 1317,5 1313,2 1115,8 940,72 7.608,6
P5.
Dezvoltare
rurala
1.585,5 1757,7 2200.9 2335,4 2395 2445,1 2517,3 15237,3
P6.
Dezvoltare
regionala
1.294,7 1280,9 1397,9 1336,3 1342,3 1344,5 1342,9 9.339,9
Total 7.091,6 7.988,1 9.253,5 9.103,9 8.782,9 8.309,7 8.143,1 58763,1
35
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Structura pe surse de finantare a PND2007-2013 se prezinta dupa cum
urmeaza:
- Fondurile comunitare 43%, repartizate pe cele sase prioritati de
dezvoltare in urma negocierilor cu Comisia Europeana si aprobarii
documentelor programatice in cursul acestui an.
- surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) 48%
- surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) 9%
Obiectivul global al PND il reprezinta ‘’reducerea cat mai rapida a
disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si statele membre ale
UE’’. Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul
2013 cca 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la
cca 41% din media UE.
Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:
- cresterea copetitivitatii pe termen lung a economiei romanesti
- dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza
- Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman
autohton.
In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si
pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost
formulate sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-
2013 :
36
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
37
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
1. Cunoasterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei
bazate pe cunoastere
In conditiile decalajelor importante de competitivitate pe care Romania le
prezinta in raport cu statele menbre UE, obiectivul strategic general stabilit in
cadrul acestei prioritati este cresterea productivitatii intreprinedrilor romanesti
pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se
urmareste generarea pana in anul 2015 a unei cresteri medii a productivitatii de
cca. 5,5% anual permitand Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ de 55%
din media UE.
2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta
asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile,
precum si a tuturor celelalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a
economiei si imbunatatirea calitatii vietii, astfel incat volumul activitatii de
transport in PIB sa creasca de la 3,6 miliarde Euro (in prezent) la minimum 7
miliarde Euro pana in 2015.
3. Protectia si imbunatatitea calitatii mediului
Obiectivul strategic general al acestei prioritati din PND il reprezinta
protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile
economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea
semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile.
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale
si intarirea capacitatii administrative
Fiind unanim recunoscut faptul ca resursele umane reprezinta motorul
societatii bazate pe cunoastere, obiectivul strategic general al prioritatii il
38
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe
piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul
vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa
conduca pana in 2015 la integrarea durabila pe piata muncii a 900000 de
persoane.
5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol
Obiectivul strategic general al acestei prioritati vizeaza dezvoltarea unei
agriculturi competitive bazate pe cunoastere si initiativa privata, precum si
protejarea patrimoniului natural cultural si istoric al zonelor rurale din Romania.
Sub-prioritatiile identificate in vederea realizarii obiectivului definit sunt
urmatoarele:
Cresterea competitivitatii economiei agro-alimentare si silvice prin
adaptarea ofertei la cerintele pietei,in cadrul careia va fi acordat sprijin financiar
cu precadere pentru modernizarea fermelor si imbunatatirea capitalului uman
din agricultura (masuri de consultanta si sprijinire a tinerilor fermieri, masuri de
incurajare a asocierii producatorilor) precum si pentru imbunatatirea calitatii
produselor.
Cresterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea
activitatilor rurale: stimularea activitatilor non-agricole, promovarea agro-
turismului precum si dezvoltarea de micro-intreprinderi in amontele si in avalul
productiei agricole, toate acestea in contextul unor servicii de baza de buna
calitate.
Dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatilor forestiere,
vizeaza implementare unor actiuni ce privesc utilizarea durabila a terenului
agricol si forestier, materializate in acordarea de plati pentru agro-mediu si
bunastarea animalelor, plati compensatorii pentru terenurile cu handicap natural,
39
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
precum si prime de impadurire, dar si in realizarea unor actiuni de prevenire a
calamitatilor naturale.
Promovarea initiativelor de tip LEADER prin care se va urmari stimularea
initiativelor locale care sa permita cresterea capacitatii comunitatiilor rurale de a
dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat.
Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii, in cadrul careia
se au in vedere dezvoltarea acvaculturii si pescuitului in apele interioare, a
procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea flotei de pescuit,
precum si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere.
6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii
Obiectivul general al prioritatii il reprezinta cresterea economica mai
accelerata a regiunilor slab dezvoltate, in vederea diminuarii disparitatilor de
dezvoltare interregionale si intraregionale.
Operationalizarea prioritatii PND privid dezvoltarea echilibrata a tuturor
regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a
investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a
activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale.
Important !
In cadrul PND 2007-2013, prioritatea eligibila pentru autoritatile
locale din zona rurala o reprezinta dezvoltarea economiei rurale si
cresterea productivitatii in sectorul agricol (5).
PND 2007-2013 fundamenteaza prioritatile si obiectivele strategice de
dezvoltare negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii acestora din
Fondurile Stucturale si de Coeziune, conform principiului aditionalitatii.
40
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In vederea accesarii fondurilor comunitare, Guvernul Romaniei a elaborat
ca documentele strategice nationale, Cadrul Strategic National de Referinta
Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala si Planul National Strategic
pentru Pescuit.
2.4.2.Cadrul Strategic National de Referinta
CSNR reprezinta documentul strategic national prin care se stabilesc
prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de
Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) in
cadrul Politicii de Coeziune.
CSNR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare stabilite in
PND 2007-2013, si prioritatile la nivel european, Orientarile Strategice
Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona, revizuita.
Pornind de la situatia socio-economica actuala si de la nevoile de
dezvoltare pe termen lung ale Romaniei, CSNR are ca obiectiv general,
utilizarea Instrumentelor Structurale in scopul reducerii disparitatilor de
dezvoltare economica si sociala dintre Romania si statele membre ale UE, prin
generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pana in anul 2015.
Scopul principal al CSNR este de a intari concentrarea strategica a
politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si
de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, in
pricipal cu Strategia Lisabona, care elaboreaza politici de dezvoltare economica
si de creare de noi locuri de munca .
41
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Raspunsul Strategic
Viziune: Crearea unei Romanii competitive, dinamice si prospere.
Obiective CSNR:
- reducerea disparitati sociale si de dezvoltare economica dintre Romania
si statele membre ale UE;
- reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri
suplimentare de 10% a PIB pana in anul 2015.
Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, Comisia Europeana aloca
Romaniei in perioada 2007 - 2013 o suma totala de aproximativ 19,67 mld Euro,
din care:
- 19,21 mld Euro pentru obiectivul ‘’Convergenta”;
- 0,46 mld Euro pentru obiectivul”Cooperare teritoriala europeana”.
Alocarea CSNR in cadrul obiectivului “Convergenta”necesita o
cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro constituita atat din sume
pulblice (73% din totalul cofinantarii) cat si din surse private (27%).
In acest sens au fost identificate patru prioritati tematice si o prioritate
teritoriala:
- Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;
- Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;
- Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania;
- Consolidarea unei capacitati administrative eficiente;
- Promovarea dezvoltari teritoriale echilibrate.
CSNR urmareste armonizarea acestor prioritati intr-o strategie coerenta,
armonizata cu strategiile Comisiei Europene, avand drept scop dezvoltarea
economica si cresterea numarului de locuitori.
42
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene
Investitiile in infrastructura vor duce la imbunatatirea retelelor rutiere si
feroviare, precum si a navigatiei pe Dunare (TEN-T Axele prioritare nr 7 ,18
si22) si vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri si crearea de noi locuri de
munca. Investitiile vor imbunatati de asemenea acesibilitatea si inter-
conectivitatea dinte drumurile nationale, judetene si locale, cai ferate,
aeroporturi si servicii navale, asigurand inclusiv legaturi mai bune cu rutele
TEN-T. Investitiile vor creste accesul la piete mai mari si toate actiunile vor
duce la reducerea duratei calatoriilor si costurilor de transport. Infrastructura de
mediu va duce la imbunatatirea sistemelor de management al apei si deseurilor
menajere, la nivelul standardelor europene. O eficienta energetica mai mare de-a
lungul intregului lant de productie (transport distributie si utilizare) va duce la
imbunatatirea calitatii aerului si va sprijini dezvoltarea durabila. Eforturile se
vor concentra asupra unui management mai eficient al mediului si a unei
utilizari mai eficiente a resurselor.
Cresterea competitivitatii economice pe termen lung
Strategia va ajuta la construirea unei baze de productie si antreprenoriale
dinamice, va sprijini crearea si dezvoltarea de noi afaceri, in principal prin
investitii in produse si servicii de calitate si in turism. Se vor incuraja inovatiile,
iar aplicarea rezultatelor cercetarii si dezvoltarii la oportunitatiile de piata,
accesul la finantare si la ITC se vor imbunatati. Intreprinderile mici si mijlocii
vor fi sprijinite prin servicii de calitate, de consiliere pentru afaceri, precum si
prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de care acestea au nevoie
pentru a se dezvolta si a crea locuri de munca.
Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania.
43
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Strategia va crea un sistem de invatamant si calificare profesionale mai
performant, care sa raspunda nevoilor unei economii moderne si in plina
dezvoltare. Adaptabilitatea, spiritul antreprenorial si educatia se vor afla in
centrul politicilor in domeniu, iar angajatorii vor fi incurajati sa investeasca in
capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educationale si de fomare
profesionala de calitate, va fi nevoie de modernizarea infrastructurii in acest
sector,inclusiv prin dotarea cu echipamente scolare si ITC. Vor fi sprijinite
actiunile de combatere a excluziunii sociale a femeilor, a grupurilor vulnerabile
si a minoritatilor etnice care sunt dezavantajate pe piata fortei de munca, astfel
incat acestia sa poata beneficia de noile oportunitati de angajare ce se vor crea.
Serviciile de sanatate si ingrijire de mai buna calitate vor contribui la
regenerarea economica prin reducerea costurilor si a perioadelor de inactivitate
datorate incapacitatii de munca.
Consolidarea unei capacitati administrative eficiente
Strategia va imbunatati calitatea guvernantei/administrarii in sectorul
public. Investitiile vor ajuta la o mai buna formulare, planificare, furnizare si
gestionare a serviciilor administratiei centrale si CSNR Romania 2007-2013
locale. Actiunile vor fi centrate in acele zone unde impactul va fi cel mai mare,
din punct de vedere al stimularii dezvoltarii economice si a mediului de afaceri,
precum si al luptei impotriva deficientelor care tareaza economia romaneasca.
Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate
Scopul este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile Romaniei
alaturi de reducerea retei de crestere a decalajelor dintr acestea si promovarea
unei dezvoltari regionale echilibrate. Actiunile vor impulsiona dezvoltarea prin
creearea conditiilor nrcesare stimularii cresterii economice echilibrate a
44
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
regiunilor ramase in urma precum si restructurarea zonelor rurale si urbane.
Investitiile se vor concentra pe consilidarea infrastructurii si asigurarea
legaturilor locale cu retelele Europene si intercontinentale care conecteaza
Romania la pietele internationale. Actiunile vor viza coridoarele si centrele de
dezvoltare existente sau in curs de creeare si vor crea conditile necesare
dezvoltarii concentrate stabilind conexiunile cu retele regionale nationale si
trans – europene. Sprijinul acordat va urmarii consolidarea mediului de afaceri
local si regional si la dezvoltarea patrimoniului natural si cultural care vor duce
la devoltarea turismului si a mediului urban.
Obiectivele actiunile strategice ale CSNR 2007 -2013 si implicit
accesarea instrumentelor strcturale se realizeaza prin Programele Operationale
(PO), care reprezinta instrumente de programare si management, implementate
prin intermediul unor interventii sectoriale si / sau regionale.
2.4.2.1. Programele Operationale(PO)
CNSNR se implementeaza prin programele operationale (PO),
conform obiectivelor ‘Convergenta’ si ‘Cooperare Teritoriala Europeana’.
Pentru programele operationale sectoriale si regionale, in cadrul
ministerelor de resort, a fost desemnata cate o Autoritate de Management,
responsabila cu gestionare si implementarea fiecaruia dintre programele
operationale, dupa cum urmeaza:
- Ministerul Economiei si Finantelor pentru Programul Operational
Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice;
- Ministerul Transporturilor pentru Programul Sectorial Operational
Transport;
45
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru Programul
Operational Sectorial Mediu;
- Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse pentru Programul
Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
-Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor pentru
Programul Regional Operational;
- Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru Program
Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative;
- Ministerul Economiei si Finantelor pentru Programul Operational
Asistenta Tehnica.
Program
Operational
Autoritate de
Management
Organism
Intermediar
Fond
Obiectul Convergenta
PO pentru
Cresterea
Competitivitatii
Economice
Ministerul
Economiei si
Finantelor
Ministerul pentru
IMM, Comert,
Turism si Profesii
Liberale
Ministerul Educatiei,
Cercetarii si
Tineretului
(Autoritatea
Nationala pentru
Cercrtare Stiintifica)
Ministerul
Comunicatiilor si
Tehnologiei
FEDR
46
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Informatiilor
Ministerul
Economiei si
Finantelor (Directia
Generala Politica
Energetica)
Po Transport Ministerul
Transporturilor
Ministerul
Transporturilor
FEDR+FC
PO Mediu Ministerul
Mediului si
Dezvoltarii
Durabile
Agentiile Regionale
pentru Protectia
Mediului
FEDR+FC
PO Regional Ministerul
Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice
si Locuintelor
Agentiile pentru
Dezvoltare
Regionala
FEDR
Po Dezvoltarea
Resurselor
Umane
Ministerul Muncii,
Familiei si
Egalitatii de Sanse
Agentia Nationala
pentru Ocuparea
Fortei de Munca
Ministerul Educatiei,
Cercetarii si
Tineretului
(Departamentul
Eduvatie)
8 Organisme
Intermediare
Regionale
Coordonate
FSE
47
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
de MMSSF
PO Dezvoltarea
Capacitatii
Administrative
Ministerul
Internelor si
Reformei
Administrative
Ministerul Internelor
si Reformei
Administrative
FSE
PO Asistenta
Tehnica
Ministerul
Economiei si
Finantelor
Ministerul
Economiei si
Finantelor
FEDR
1. Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane
OBIECTIV GLOBAL OBIECTIVE SPECIFICE
Dezvoltarea capitalului uman si
cresterea competitivitatii acestuia,
prin conectarea educatiei si invatarii
pe tot parcursul vietii cu piata muncii
si asigurarea de oprtunitati sporite
pentru participare pe o piata a fortei
de munca moderna, flexibila si
inclisiva a 1.650.000 de persoane.
- Promovarea calitatii sistemului de
educatie si formare profesionala
initiala si continuua, inclusiv
invatamantul superior si cercetarea;
- Promovarea culturii anteprenoriale
si imbunatatirea calitatii si
productivitatii muncii;
- Facilitarea insertiei tinerilor si a
somerilor de lunga durata pe piata
muncii;
- dezvoltarea unei piete a muncii
moderne flexibile si inclusive;
- Promovarea (re)insertiei pe piata
muncii a persoanelor inactive,
48
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
inclusiv in zonele rurale;
- Facilitarea accesului persoanelor
apartinand gruputilor vulnerabile la
educatie si pe piata fortei de munca.
TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 – 2013 (milioane Euro)
Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale
4.089,3 3.476,2 613,1
FONDURI ALOCATE 4.089,3 milioane Euro (2007 -
2013)
Obiectiv strategic: Dezvoltarea capitalului uman si
cresterea competitivitatii acestuia,
prin conectarea educatiei si invatarii
pe tot parcursul vietii cu piata
muncii.
Axe prioritare: - Educarea si formarea profesionala;
- Invatarea pe tot parcursul vietii,
corelata cu piata muncii;
- Cresterea adaptabilitatii lucrarilor si
a intreprinderilor;
- Modernizarea serviciului public de
ocupare;
- Promovarea masurilor active de
ocupare;
- Promovarea incluziunii sociale.
49
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul
cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere
Obiective
> Asigurarea permiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv
prin dezvoltarea unui capital uman cometitiv prin dezvoltarea rutelor flexibile de
invatare pe tot parcursul vietii, furnizarea de servicii educationale si de formare
profesionala continua moderne si de calitate pentru toti, care sa raspunda
cerintelor specifice ale pietei muncii si societatii bazate pe cunoastere;
> Modernizarea sistemului de educatie si formare profesionala astfel incat
sa satisfaca nevoile pietei muncii si asumarea unei abordari comune a invatarii si
instruirii, pentru a genera valoare adaugata interventiilor SF;
> Sprijinirea asigurarii calitatii, elaborarea curiculelor scolare in sprijinul
competitivitatii, asigurarea relevantei ofertelor educationale;
Axa prioritara2 - Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata
muncii
Obiective:
> Crearea permiselor pentru imbunatatirea nivelului de educatie,
dezvoltarea de programe de invatare bazate pe actiune si cresterea capacitatii de
angajare a resurselor umane pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate
pe cunoastere;
> Asigurarea educatiei pe tot parcursul vietii si a insusirii competentelor
si aptitudinilor cerute pe piata muncii;
Axa prioritara 3 - Cresterea adaptibilitatii fortei de munca si a
intreprinderilor
Axa prioritara 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Obiective:
50
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
> Modernizarea SPO, diversificarea si actualizarea serviciilor in sprijinul
unei bune functionari a pietei muncii
Axa prioritara 5 - Promovarea masurilor active de promovare
Axa prioritara6 - Promovarea incluziunii sociale
Obiectivele axelor prioritare 3, 5 si 6 privesc nevoia indivizilor de a-si
creste capacitatea de ocupare si adaptabilitarea, intarirea antreprenoriatului si
promovarea incluziunii sociale si a egalitatii de sanse.
Aceste axe prioritare vor fi abordate regional si datorita existentei unor
disparitati intre regiuni in ceea ce priveste ratele de ocupare a fortei de munca,
ratele somajului de toate tipurile (somaj de lunga durata, somaj structural, somaj
ascuns, inclusiv in zonele rurale), participare la FPC, cultura antreprenoriala
diferita, ratele variabile a saraciei, probleme specifice ale populatiei Rroma,
imbunatatirea pozitiei femeilor pe piata muncii, etc.
Axa prioritara 7 - Asistenta tehnica
In cadrul acestui POS, comunitatile rurale beneficiaza prin intermediul
sprijinului acordat unitatilor scolare.
51
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
2. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii
Economice
OBIECTIV GLOBAL
Obiectivul global il reprezinta
cresterea productivitatii
intreprinderilor romanesti pentru
reducerea decalajelor fata de
productivitatea medie la nivelul
Uniunii Europene.
Masurile intreprinse vor genera pana
in 2015 o crestere medie a
productivitatii de cca. 5,5% anual si
vor permite Romaniei sa atinga un
nivel de aproximativ 55% din media
UE.
TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 – 2013 (milioane Euro)
Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale
3.011,1 2.554,2 456,9
POS – CCE raspunde, pe de o parte primei prioritati a Planului National
de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013: ‘Cresterea competitivitatii economice bazate
pe cunoastere’ si pe de alta parte prioritatii a doua a Cadrului National Strategic
de Referinta (CNSR), respectiv ‘Cresterea competitivitatii’, contribuind in
acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CNSR.
FONDURI ALOCATE 3.011,1 milioane Euro (2007 - 2013)
Obiectiv strategic: Cresterea productivitatii
intreprinderilor romanesti pentru
reducerea decalajeor fata de
productivitatea medie la nivelul Uninii
Europene.
Axe prioritare: - Dezvoltarea unui sistem inovativ si
52
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
eco – eficient de productie;
- Cercetare, dezvoltare tehnologica si
inovare pentru competitivitate;
- Tehnologia informatiei si
comunicatiilor;
- Cresterea eficientei energetice si a
sigurantei in aprovizionare.
Axa prioritara 1: Un sistem inovativ de productie
Obiective:
- Imbunatatirea / valorificarea echipamentului de productie, prin
extinderea si modernizarea sa, inovarea proceselor productive si sprijin
pentru adoptarea standardelor internationale, promovarea cresterii
gamei de produse;
- Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijin pentru
internationalizare in scopul dezvoltarii segmentului de piata;
- Asigurarea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului prin
reducerea constrangerilor existente in domeniile de esec ale pietei –
acces la finantare, instrumente financiare inovatoare, accesabilitatea
infrastructurii si serviciilor de afaceri.
Axa prioritara 2: Cercetare si dezvoltare pentru asigurarea
competitivitatii
Obiectiv:
- Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatilor si infrastructurii
CDI, pentru a imbunatatii gama de servicii inovatoare si calitatea
acestora si a stimila cererea de inovare din sectorul productiv.
53
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Axa prioritara3: TIC pentru sectoarele public si privat
Obiective:
- Extinderea infrastructurii TIC in special in zonele de esec al
pietei;
- Promovarea introducerii inovarii in sectorul productiv, in
procesele administrative si sociale;
- Dezvoltarea unei piete pentru o noua generatie de conexiuni
pentru produse si servicii, sprijin pentru crearea de portaluri, dezvoltare de
sisteme informationale integrate pentru cresterea interoperabilitatii bazate pe
sisteme GIS (geographic information systems) si dezvoltare de aplicatii e-
business.
Axa prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea
durabila a sistemului energetic.
Obiective:
- Cresterea eficientei energetice;
- Intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile;
- Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
Axa prioritara5: Romania – destinatie atractiva pentru turism si
afaceri
Obiective:
- Imbunatatirea imaginii Romanieica si destinatie turistica, in scopul
cresterii atractivitatii
- nu doar in scop turistic ci si pentru afaceri, precum si crearea unui sistem
integrat de oferte turistice
54
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Axa prioritara 6: Asistenta tehnica
4. Program Operational Sectorial de Mediu
OBIECTIV GLOBAL OBIECTIVE SPECIFICE
Obiectivul global il constituie
protectia si imbunatatirea calitatii
mediului si standardelor de viata
in Romania, urmarinndu-se
conformarea cu prevederile acquis –
ului de mediu. Obiectivul consta in
reducerea decalajului existent intre
Uniunea Europeana si Romania cu
privire la infrastructura de mediu atat
din punct de vedere cantitativ cat si
calitativ. Aceasta ar trebui sa se
concretizeze in servicii publice
eficiente, cu luarea in considerare a
principiului dezvoltarii durabile si a
principiului ‘poluatorul plateste’.
- imbunatatirea clitatii si a accesului
infrastructura de apa si apa uzata,
prin asigurarea serviciilor de
alimentare cu apa si canalizare in
majoritatea zonelor urbane pana in
2015 si stabilirea structurilor
regionale eficiente pentru
managementul serviciilor de apa/apa
uzata;
- dezvoltarea sistemelor durabile de
management al deseurilor prin
imbunatatirea managementului
deseurilor si reducerea numarului de
zone poluate istoric in minimum 30
de judete pana in 2015;
- reducerea impactului negativ
asupra mediului si diminuarea
schimbarilor climatice cauzate de
sistemele de incalzire urbana in cele
mai poluate localitati pana in 2015;
- protectia si imbunatatirea
biodiversitatii si a patrimoniului
natural prin sprijinirea
55
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
managementului ariilor protejate,
inclusiv prin implementarea retelei
Natura 2000;
- reducerea riscului de producere a
dezastrelor naturale cu efect asupra
populatiei, prin implementarea
masurilor preventive in cele mai
vulnerabile zone pana in 2015.
TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 – 2013 (milioane Euro)
Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale
5.610,7 4.512,3 1.098,4
Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strans
corelat cu obiectivele nationale strategice prevazute in Planul National de
Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007 – 2013 si Cadrul National
Strategic de Referinta (CNSR), care se bazeaza pe principiile, practicile si
obiective urmarite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu se bazeaza pe
obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale
Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si
interesele specifice nationale.
FONDURI ALOCATE 5.610,7 milioane Euro (2007 -
2013)
56
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Obiectiv strategic: Protectia si imbunatatirea calitatii
mediului si a standardelor de viata
Axe prioritare: - Extinderea si modernizarea
sistemelor de apa si apa uzata;
- Dezvoltarea sistemelor de
management integrat al deseurilor;
- Reducerea poluarii;
- Sisteme adecvate de management
pentru protectia naturii;
- Infrastructura adecvata pentru
prevenirea riscurilor naturale.
Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa
si apa uzata
Obiective:
- Asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile;
- Furnizarea de apa potabila de caltate corespunzatoare in toate
aglomerarile urbane;
- Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;
- Cresterea calitatii managementului namolurilor provenite din statiile
de epurare a apelor uzate;
Domenii de interventie:
- Extinderea / modernizarea infrastructurii de apa – apa uzata.
Operatiuni:
a) Constructia / modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii;
b) Constructia / reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;
c) Extinderea retelelor de distributie a apei potabile si sistemelor de
canalizare;
57
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
d) Constructia / reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate;
e) Constructia / reabilitarea facilitatilor de epurare a namolulilor;
f) Contorizare, echipament de labolator, echipamente de detectare a
pierderilor, etc.
Axa prioritara2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al
deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate.
Obiective:
-Cresterea ratei de conectare la serviciile publice de salubritate, la un nivel
calitativ adecvat si la tarife accesibile;
-Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
-Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite;
-Reducerea numarului desituri contaminate.
Domenii de interventie:
-Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor;
-Extinderea infrastructurii de management al deseurilor;
-Reabilitarea siturilor contaminate.
Operatiuni :
a- Constructia unor noi depozite de deseuri municipale;
b- Constructia facilitatilor de sortare ,compostare si reciclare;
c- Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;
d- Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase
municipale si alte tipuri de deseuri specifice;
e- Reabilitarea siturilor contaminate.
Axa prioritara3 - Imbunatatirea sistemelor municipale de
termoficare in zonele prioritare selectate
Obiective :
58
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
-reducerea emisiilor de poluanti provenite de la centralele publice de
termoficare;
-ameliorarea nivelului minim de concentratie al poluantilor in localitatile
vizate;
-imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din localitatile vizate.
Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de
management pentru protejarea naturii
Obiective :
-Conservarea diversitatii biologice ,a habitatelor naturale a speciilor
salbatice de flora si fauna;
-Asigurarea managementului durabil al zonelor protejate.
Axa prioritara 5 - Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru
prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai vulnerabile
Obiective :
-Un management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc;
-Asigurarea protectiei si reabilitarii litoralului Marii Negre.
Domenii de interventie :
-Intarirea infrastructurii institutiilor responsabile de protectia naturii
pentru crearea si implementarea planurilor de management;
-Pregatirea si elaborarea planurilor de management pentru ariile
protejate ,inclusiv sistemul de monitorizare;
-Reconstructia ecologica a zonelor cuprinse in reteaua Natura2000.
Operatiuni:
-control, aplicare, instruire si intarirea capacitatii institutionale a
autoritatilor, pregatirea studiilor stiintifice, a inventarelor, cartografierea;
-pregatirea si implementarea planurilor de management pentru siturile
Natura2000, a planurilor de actiune pentru protectia si conservarea speciilor de
59
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
interes comunitar, activitati de constientizare si educatie de mediu; stabilirea
sistemelor de monitorizare a habitatelor naturale protejate si a speciilor salbatice
-investitii pentru sprijinirea reconstructiei naturale, protectia si
conservarea habitatelor si a speciilor, dezvoltarea infrastructurii si achizitionarea
terenurilor necesare pentru managementul adecvat in vederea conservarii naturii,
in zonele din cadrul retelei Natura2000.
Axa prioritara 6 - Asistenta tehnica pentru sprijinirea implementarii
PO Mediu
5. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii
Administrative
OBIECTIV GLOBAL OBIECTIVE SPECIFICE
Obiectiv global este acela de a
contribui la crearea unei administratii
publice mai eficiente si mai eficace
in beneficiul socio – economic al
societatii romanesti.
- Obtinerea unor imbunatatiri
structurale si de proces ale
managementului ciclului de politici
publice;
- Imbunatatirea calitatii si eficientei
furnizarii serviciilor publice, cu
accentul pus pe procesul de
descentralizare
TOTAL ALOCARE FINANCIARA 2007 – 2013 (milioane Euro)
Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale
246.0 208.0 38.0
FONDURI ALOCATE 246.0 milioane Euro (2007 - 2013)
Obiectiv strategic : Crearea unei administratii publice
60
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
mai eficiente si mai eficace in
beneficiul socio – economic al
societatii romanesti.
Axe prioritare : - Imbunatatirea managementului
ciclului de politici publice;
- Imbunatatirea calitatii si eficientei
serviciilor publice.
Axa prioritara 1: Intarirea inerventiilor de plitici publice in
administratia centrala
Obiective:
- Sa contribuie la dezvoltarea capacitatii administrative a administratiei
centrale din Romania;
- Sa modernizeze si sa integreze procesele de formulare a propunerilor
de politici publice (PPP - uri) si relationarea lor cu planurile
institutionale strategice (PIS - uri);
- Finalizarea reformelor functiei publice care vizeaza rationalizarea
structurilor administratiei centrale, implementarea managementului
performantei si consolidarea reformelor prin interventii durabile de
industrie;
- Introducerea unei culturi de monitorizare si evaluare a rezultatelor.
Axa prioritara 2: Dezvoltarea capacitatii de imbunatatire a
performantei serviciilor in administratia locala
Obiective:
- Sa contribuie la reforma administratiei publice la nivel judetean si sub
– judetean prin implementarea unui pachet de management al reformei
care se adreseaza unor elemente cheie ale ciclului de management
strategic;
61
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Sa modernizeze si sa integreze procesele privind planificarea strategica
si a activitatilor, managementul resurselor umane (managementul
performantei) si rezultatul activitatilor de monitorizare si evaluare;
- Sa ofere sprijin pentru implementare organizatiilor judetene si sub –
judetene (municipalitati si comune), pentru cresterea eficientei si
calitatii furnizarii de servicii publice.
Domenii de interventie:
- Activitati de management al reformelor;
- Capacitatea de formulare a politicilor publice, inclusiv a strategiilor
intersectoriele si a planurilor institutionale strategice;
- Implementarea reformei functiei publice;
- Implementarea monitorizarii si evaluarii programelor.
Axa prioritara 3: Asistenta tehnica
5.Programul Operational Regional (POR)
Strategia Programului Operational Regional (POR) este in
concordanta cu obiectivele Programului National de Dezvoltare 2007 – 2013
si ale Cadrului National Strategic de Referinta 2007 – 2013, contribuind la
diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si celelalte state membre
ale Uniunii Europene.
OBIECTIV STRATEGIC OBIECTIVE SPECIFICE
Sprijinirea unei dezvoltari
economice, sociale, echilibrate
teritorial si durabile a Regiunilor
Romaniei, corespunzator nevoilor lor
si resurselor specifice, prin
Pentru atingerea obiectivului general
al dezvoltarii regionale, strategia se
articuleaza in jurul urmatoarelor
obiective specifice:
- Cresterea rolului economic si social
62
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
concentrarea asupra polilor urbani de
crestere, prin imbunatatirea
conditiilor infrastructurale si ale
mediului de afaceri pentru a face din
regiunile Romaniei, in special cele
ramase in urma, locuri mai atractive
pentru a locui, a le vizita, a investii si
a munci.
Obiectivul strategic al programului
regional se va realiza printr-o alocare
a fondurilor diferentiata pe regiuni,
in functie de gradul de dezvoltare a
acestora si printr-o stransa
coordonare cu actiunile realizate in
cadrul celorlalte Programme
Operationale.
al centrelor urbane, prin adoptarea
unei abordari policentrice, in vederea
stimularii unei dezvoltari mai
echilibrate a Regiunilor;
- Imbunatatirea accesibilitatii
Regiunilor si in particular a
accesibilitatii cebtrelor urbane si a
legaturilor cu zonele inconjuratoare;
- Cresterea calitatii infrastructurii
sociale a Regiunilor;
- Cresterea competitivitatii
Regiunilor ca locatii pentru afaceri;
- Cresterea contributiei turismului la
dezvoltarea Regiunilor.
TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 – 2013 (milioane Euro)
Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale
4,383.4 3.726,0 657.4
Pentru atingerea obiectivului strategic general al dezvoltarii regionale,
strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor obiective specifice:
- Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea
unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai
echilibrate a Regiunilor;
- Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii
centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;
- Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;
63
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri;
- Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.
Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare
a fondurilor diferentiata pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora
si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte
Programme Operationale.
FONDURI ALOCATE 4.568,3 milioane Euro (2007 -
2013)
Obiectiv strategic : Sprijinirea unei dezvoltari
economice, sociale, echilibrate
teritorial si durabile a regiunilor
Axe prioritare: - Dezvoltarea durabila a oraselor;
- Imbunatatirea infrastructurii
regionale si locale de transport;
- Imbunatatirea infrastructurii
sociale;
- Dezvoltarea mediului de afaceri
regional si local;
- Dezvoltarea si promovarea
turismului.
Axa prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale
Obiective: imbunatatirea infrastructurii de baza in transport, educatie si a
infrastructurii sociale, cu scopul de a creste atractivitatea si accesibilitatea
Regiunilor de a stimula dezvoltarea lor socio-economica. Se va acorda atentie
speciala regiunilor mai putin dezvoltate si de asemenea zonelor din regiunile
mai prospere care trec printr-o perioada de declin.
64
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Domeniile principale de interventie:
-reabilitarea/modernizarea retelelor judetene si locale de transport rutier;
-reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea serviciilor de sanatate si a
infrastructurii sociale si de siguranta publica;
-reabilitarea/modernizare/dezvoltarea infrastructurii educationale.
Axa prioritara2: Intarirea mediului de afaceri regional si local
Obiectiv: cresterea contributiei economiei locale si regionale la crearea
PIB, prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai putin competitive, in
economia de piata si creare de structuri economice functionale pentru sustinerea
utilizarii eficiente a potentialului endogen al regiunilor, resurse naturale, materii
prime, resurse umane si pentru stimularea economiilor regionale.
Domeniile principale de interventie:
-dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecarei
regiuni;
-sprijinirea initiativelor antreprenoriale locale.
Axa prioritara 3: Dezvoltarea turismului regional si local
Obiectiv: crearea surselor suplimentare de venit la nivel regional /local si
crearea de noi locuri de munca, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural si
cultural al tuturor regiunilor (si in interiorul regiunilor, in zonele izolate cu
potential turistic care pot contribui la dezvoltarea lor economica si la reducerea
gradului de izolare).
Domeniile principale de interventie:
-restaurarea si dezvoltarea patrimoniului cultural si istoric;
-dezvoltarea resurselor turistice naturale in contextul dezvoltarii durabile;
-cresterea calitatii serviciilor turistice din punct de vedere al conditiilor de
cazare si recreere .
65
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Axa prioritara 4: Dezvoltarea urbana durabila
Obiectiv: cresterea rolului centrelor urbane in dezvoltarea economica
locala si regionala prin regenerarea/revitalizarea oraselor mici si mijlocii,
precum si a unor parti ale oraselor mari, cu scopul reduceri disparitatilor
existente.
Domeniile principale de interventie
- Reabilitarea mediuli construit, dezvoltarea centrelor urbane si spatiilor
publice pentru a creste calitatea vietii si a incuraja activitatile
economice;
- Stimularea antreprenoriatului, creatrea de oportunitati de ocupare,
furnizarea de servicii de consilire.
Axa prioritara 5: Asistenta tehnica
Important
Pentru autoritatile locale din zona rurala Programele Operationale
reprezinta oportunitati de accesare a fondurilor comunitare numai in
cadrul Master Planurilor Judetene/Regionale sau a proiectelor integrate in
cadrul carora sun incluse obiective locale.
De asemenea autoritatile locale din zona rurala a caror aglomerari
umane cuprind intre 2000 si 10 000 locuitori echivalenti sunt eligibile in
cadrulu Programelor Operationale ca parteneri in Asociatii de Dezvoltare
Intercomunitare.
2.4.3. Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala (PNSDR)
66
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
PNSDR reprezinta documentul cadru in baza caruia Romania stabileste
politicile si actiunile de dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 in domeniile
agricol, silvic si economia rurala precum si proiectul de investitii in
infrastrucutura, dezvoltarea si renovarea satelor romanesti.
Elaborarea Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala
reprezinta raspunsul strategic al Guvernului fata de obiectivele Politicii
Agricole Comune.
Finantarea PNSDR
Potrivit Reglementarii Consiliului Europei numarul 1290/2005 privind
finantarea politicii Agricole Comune s-au creat doua fonduri europene pentru
agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru
finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltara
rurala.
Strategia de dezvoltare rurala 2007 – 2013
Obiectivul general al strategiei il reprezinta dezvoltarea unei agriculturi
competitive bazata pe cunoastere si initiativa privata capabila sa asigure pe
termen lung un standard de viata decent si premizele realizarii coeziunii
economice si sociale la nivel national, regional si local precum si protejarea
patrimoniului natural, cultural si istoric al zonelor rurale din Romania.
Analiza situatiei curente a sectorului agricol di Romania indica
necesitatea accelerari proceselor de restructurare si modernizare din spatiul
rural, avand in vedere importanta economica si sociala a acestora pentru
asigurarea unei dezvoltari economice intergrate si durabile a spatiului rural.
67
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Luand in considerare necesutatea adoptarii sectorului agro – alimentar
romanesc la cerintele UE, in vederea pregatirii pentru aderare, prin promovarea
uni sector eficient si viabil din punct de vedere economic si social in contextul
integrarii, strategia stabileste directiile principale pentru dezvoltarea sectorului
agricultura si silvicultura.
Astfel, asa cum rezulta din evaluarea sociala, economica si de mediu
problemele cheie cu care se confrunta spatiul rural romanesc, in general sunt:
- numarul mare de ferme de subsistenta si semi – subzistenta care nu
sunt viabile cu o suprafata medie a exploatatiei de numai 1,7 ha;
- slaba si productivitate si calitate a productiilor agricole determinata de
lipsa resurselor financiare, utilizare insuficienta a resurselor
disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea ubu
agriculturi moderne, lipsa sau insuficienta cunostintelor manageriale si
de marketing, precum si de infrastructura tehnica inadecvata;
- decalaul important intre importurile de produse agricole si exportul
acestora (in principal se inregistreaza exportul de produse cu valoare
adaugata scazuta);
- inexistenta unei retele de piata organizate, producatorii agricoli fiind
nevoiti sa-si vanda singuri produsele sau sa le vanda unor intermediari
la preturi foaret mici, ducand astfel la un decalaj foarte mare intre
preturile produselor agricol brute vandute de fermieri, procesatorilor si
pretul produselor finite;
- starea precara a infrastructurii de baza;
- existenta unor suprafete semnificative de teren (cca 1/5) afectate grav
de factori de risc natural: inundatii, alunecari de teren, seismicitate
ridicata, desertificare, resurse reduse de apa.
1. Strategia are in vedere aplicarea unui model multifunctional de
dezvoltarea agricola si rurala. Principiul de baza in aplicarea acestui model
68
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
consta in promovarea dezvoltarii functiilor agricole ale zonelor rurale insotite
de promovarea in egala masura a functiilor non –agricole ale acestor zone.
Acest model este compatibil cu politica economica si sociala a UE, al carei
obiectiv principal consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare intre
regiunile UE si implicit in diminuarea decalajelor de dezvoltare intre rural si
urban.
Obiective generale:
-dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv bazat pe
cunoastere si initiativa privata, capabil sa se adapteze schimbarilor pe
termen lung care ia in considerare regulile comunitare, conserva
mediul inconjurator si consolideaza sectorul de procesare;
-mentinerea calitatii si a diversificarii spatiului rural si forestier in
vederea obtinerii unui echilibru intre activitatile umane si conservarea
resurselor naturale;
-imbunatatirea standardelor de viata in vederea asigurari unei
ocupari durabile a zonelor rurale si a contribuirii la un echilibru
teritorial atat din punct de vedere economic cat si social;
-implementarea unui program pilot LEADER.
Un rol important in redresarea unora dintre aceste probleme il are
implementarea politicilor europene si programelor nationale, dar si continuarea
programelor europene(de exemplu SAPARD) ale caror obiective generale
constau in implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricola
Comuna si politicile conexe ,precum si rezolvarea problemelor prioritare
specifice pentru dezvoltarea durabila a sectorului agricol si a zonelor rurale din
Romania.
Prin implementarea PAC si problemelor nationale Guvernul Romaniei
urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
69
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Finalizarea reformei proprietatii funciare – se presupune incheierea
procesului de retrocedare a proprietatilor funciare sau justa despagubire in
cazurile obiective in care retrocedarea nu se poate efectua in natura;
- Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole
familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc in spatiul rural;
- Programul Fermierul: asigura creditele de investitii pentru
modernizarea exploatatiilor agricole si a unitatilor de procesare a produselor
agro-alimentare. Aceste credite se acorda pe durata de 10 ani cu o perioada de
gratie de 1-5 ani, in functie de natura obiectivelor de investitii plafonul maxim al
creditelor pentru fiecare tip de investitii va fi stabilit anual.
- O alta componenta a programului national de investitii este asigurarea
cofinantarii proiectelor, din sursa rambursabila acordata din bugetul MMDD si
pusa la dispozitia bancilor comerciale si/sau institutii financiare, pentru
acordarea de credite pentru investitii private.
- Renta viagera – asigura premisele comasarii terenurilor, prin sprijin
financiar care se acorda persoanelor de peste 62 de ani care detin in proprietate
pana la 10ha de teren agricol; reprezinta echivalentul a 100 Euro/an pentru
fiecare hectar instrainat si de 50Euro/an pentru fiecare hectar arendat.
2.Continuitatea cu programul SAPARD 2000-2006
Pentru a permanentiza actiunile desfasurate in cadrul SAPARD 2000-
2006 masuri care corespund urmatoarelor obiective vor fi reluate prin FEADR:
- dezvoltarea durabila a unui sector agro – alimentar competitiv prin
modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole
si piscicole, in vederea atat a cresterii valorii adaugate a materiilor prime de
natura agricola, cat si a creearii unor noi retele de distributie locala in spatiul
rural cu un impact pozitiv asupra venitului persoanelor care activeaza in acest
sector. Se acorda prioritate masurilor de imbunatatire a eficientei pietelor, a
standardelor de calitate si sanatate;
70
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Dezvoltarea economiei rurale prin infiintarea si modernizarea
fondurilor fixe din exploatetiile agricole si forestiere private, dezvoltarea si
diversificarea activitatilor economice si spatiul rural, in vederea mentinerii
si/sau crearii de locuri de munca si a unor venituri alternative in cadrul
gospodariilor taranesti;
- Cresterea standardului de viata in spatiul rural prin imbunatatirea si
dezvoltarea infrastrucurilor sociale si a celor necesare planificari unei
agriculturi durabile.
- Contributia la obiectivele Agendei de la Lisabona
Prioritatile de actiune in jurul carora este structurat sprijinul acordat prin
FEADR contribuie in mod general la obiectivele programului de reforma de la
Lisabona. Printre subobiectivele identificate pentru implementarea FEADR in
Romania, urmatoarele contribuie in mod special la obiectivele programilui de
reforma de la Lisabona:
- Restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice in vederea
imbunatatirii competitivitatii;
- Restructurarea si dezvoltarea industriilor agro – alimentare si a
industriei lemnului in vederea imbunatatirii competitivitatii;
- Dezvoltarea multifunctionalitatii economice a zonelor rurale;
- Imbunatatirea competentelor profesionale si capacitatilor de
management ale exploatantilor agricoli si forestieri.
4.Prioritatile potrivit FEADR
Imbinarea liniilor directoare comunitare cu cele aferente strategiei romane
de dezvoltare rurala permite identificarea domeniilor de interventie specifice
FEADR in Romania si asigura echilibrul intre cele patru axe.
71
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
72
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
73
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Ca raspuns strategic al Guvernului fata de obiectivele Politicii Agricole
Comune, prioritatile Planul Nationalui Strategic sunt concretizate in 4
domenii (axe):
- Axa prioritara 1 – Dezvoltarea unui sector agricol si forestier
competitiv bazat pe cunoastere si initiativa privata capabil sa se
adapteze schimbarilor pe termen lung care ia in considerare regulile
comunitare conserva mediul inconjurator si consolideaza sectorul de
procesare: ‘cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic’ – 45%
din totalul fondurilor UE reprezentand suma de 3.246.064.583 euro;
- Axa prioritara 2 - mentinerea populatiei si imbynatatirea calitatii
mediului rural in Romania prin promovarea managementului durabil al
terenurilo agricol si forestiere: ‘imbunatatirea mediului si a zonelor
rurale’ 25% din fondurile UE in suma de 1.805.375.185 euro;
- Axa prioritara 3 – imbunatatirea standardelor de viata prin cresterea
performantelor economice si a difersificarii in vederea asigurarii
stabilitatii populatiei din zonele rurale si pentru a contribui la un
echilibru teritorial durabil si economiv si social: ‘calitatea vietii in
zonele rurale si diversificarea economiei rurale’ – 30% din fonurile UE
totalizand suma de 2.046.598.320 euro;
- Axa prioritara 4 – implementarea axei LEADER pe baze pilot pentru
perioada 2007 – 2009 si extinderea la nivel national pentru perioada
2010 – 2013 va primi 2,5% din sumele alocate celorlate domenii adica
123.462.653 euro.
74
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
75
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
76
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
77
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Masuri Beneficiari
Axa1: Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice
78
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Investitii pentru
modernizarea
exploatatiilor agricole
Producatorii agricoli (fermieri) persoane fizice
sau juridice, care pot asigura cofinantare
privata de 50% din cheltuielile eligibile (40%
in cazul tinerilor fermieri, fermierilor din zona
montana si zonele cu handicap)
Investitii pentru
infiintarea unitatilor de
procesare a produselor
agricole si modernizarea
unitatilor silvice
Microintreprinderi si IMM din sectorul agricol
si silvic
Sprijin pentru fermele
de semisubzistenta
Fermele de semisubzistenta (urmand a fi
definite) care prezinta un plan de afaceri prin
care demonstreaza viabilitatea viitoare
aexploatatiei
Investitii pentru
modernizarea
infrastructurii agricole
silvice
Producatori agricoli de, asociatii ale acestora,
consilii locale, proprietari de paduri si asociatii
ale acestora
Sprijin pentru
infiintarea grupurilor
de producatori
Grupuri de producatori legal constituite si
recunoscute inainte de 31 decembrie 2013
Instruirea si pregatirea
profesionala a
producatorilor agricoli
si silvici
Beneficiari finali din sectorul agricol:
- producatoei agricoli (fermieri), personae
fizice sau juridice;
- angajati din agricultura si industria alimentara
si de prelucrare a lemnului
Sprijin pentru tinerii
fermieri si instalerea lor
in mediul rural
Tineri sub 40 ani, pentru primada data
detinatori de exploatatie, cu calificare adecvata
si care prezinta un plan de afaceri care prevede
79
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
investitii (verificare dupa 3 ani)
Sprijin pentru
pensionarea anticipata
Propietarii de terenuri care au peste 55 ani si
practica agricultura de cel putin 10 ani, care
inceteaza definitiv activitatea agricola
comerciala si care isi transfera proprietatile
catre tineri
Muncitori agricoli de peste 55 ani, care au
contribuit la un plan de ajutor social si care au
lucrat minimum 2 ani din ultimii 4 intr-o
exploatatie care urmeaza sa fie cedata
Servicii de consiliere
agricola si silvica
Bneficiari finali din sectorul agricol:
producatori agricoli (fermieri), persoane fizice
si juridice
Investitii pentru
cresterea eficientei
economice a padurilor
Propietari de paduri si asociatii ale acestora
Axa 2 : Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Sprijin pe suprafata
pentru zonele
defavorizate natural
(zona montana)
Utilizatori de terenuri agricole
Sprijin pe suprafata
pentru agromediu
(pajisti, agricultura
ecologica)
Utilizatori de terenuri agricole
Sprijin pentru prima
impadurire a terenului
agricol
Detinatori de terenuri agricole si asociatii ale
acestora
80
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sprijin pentru prima
impadurire a terenului
neagricol
Detinatori de terenuri neagricole si asociatii ale
acestora
Axa 3: Imbunatatire calitatii vietii in mediul rural
Investitii pentru
dezvoltarea de activitati
non-agricole
Membrii gospodariilor agricole
Investitii pentru
infiintarea si
dezvoltarea de micro-
intreprinderi
Micro-intreprinderi
Investitii pentru
dezvoltarea turismului
rural
Fermieri si agenti economici
Investitii pentru
renovarea satelor
Consilii locale
Axa 4 :LEADER
Cheltuieli de
functionare ale
grupurilor de actiune
locala (GAL)
Grupuri de actiune locala
Sprijin pentru
implementarea
proiectelor incluse in
strategiile de dezvoltare
locala
Comunitati locale, structuri publice si private
81
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Planul National Strategic se va implementa prin Programul National
de dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) si se va imbina complementar si
eficient co-finantarea disponibila din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurala, sprijinul national precum si alte fonduri structurale UE in
beneficiul dezvoltarii rurale durabile a Romaniei.
Obiectivul General al PNDR 2007-2013 vizeaza cresterea
competitivitatii agriculturii si silviculturii prin imbunatatirea performantei
generale a unitatilor de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere
printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de
productie,promovand egalitatea de sanse, ameliorarea mediului si a spatiului
rural prin sprijinirea gestionarii durabile a resurselor naturale si imbunatatirea
calitatii vietii in mediul rural.
PNDR programeaza implementarea a unsprazece masuri de interventie in
spatiul rural,grupate in patru mari obiective, care vizeaza:
-imbunatatirea competitivitatii in prelucrarea produselor agricole si
piscicole imbunatatirea infrastructurilor pentru agricultura si dezvoltare
rurala , dezvoltarea economiei rurale, dezvoltarea resurselor umane.
PNDR cuprinde
-analiza SWOT, strategia pentru atingerea obiectivelor si evaluarea ex-
ante;
-justificarea prioritatiilor identificate in raport cu orientarile strategice
comunitare si cu planul strategic national, cat si impactul prevazut pe baza
evaluarii ex ante;
-informatii privind axele si masurile propuse aferente fiecarei axe, in
special obiectivele specifice verificabile si indicatorii referitori la progresele,
eficienta si eficacitatea programului ;
-plan de finantare;
82
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
-repartitia indicativa a alocarilor publice sau private pentru fiecare
masura;
-elementele necesare evaluarii conformitatii cu regulile concurentei;
-informatii privind complementaritatea cu actiunile finantate de celelalte
instrumente ale PAC ,alte politici de coeziune si FEP;
-elemente referitoare la implementarea programului;
-informatii privind partenerii si rezultatele consultarilor cu acestia ;
Programul national de dezvoltare 2007-2013 si PNDR 2007-2013
finantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala intervin
in mod complementar in scoplul dezvoltarii competitivitatii economice a
zonelor rurale conservand mediul si accentuand prezenta populatiei.
III. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NATIONALE SI
EUROPENE IN CONTEXTUL REGIONAL SI JUDETEAN DE
DEZVOLTARE A COMUNITATILOR RURALE
3.1. CONTEXTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALA
83
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste
impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea
investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in
cele din urma sa conduca la o imbunatatirea a nivelului de trai.
Politica de Dezvoltare Regionala este una din politicile cele mai
importante si cele mai complexe ale UE statut ce decurge di faptul ca prin
obiectivul sau de reducere a disparitatilor economice si sociale existente intre
diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii semnificative
pentru dezvoltare precum cresterea economica si sectorul IMM, transporturile,
agricultura, dezvoltarea urbana, protectia mediului, ocuparea si formarea
profesionala, educatia, egalitatea de gen, etc.
Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt
urmatoarele:
- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea
dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare
intarziata);
- preintampinarea producerii de noi dezechilibre;
- indeplinirea criteriilor de integrare in structurile UE si de acces la
instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri struturale si
de coeziune);
- corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare;
- stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care
contribuie la dezvoltarea economica.
Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de
dezvoltare regionala sunt:
- Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte)
in vederea atingerii unor obiective stabilite;
84
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Cofinantarea - contributia financiara a diversilor factori implicati in
realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.
Cadrul institutional aferent elaborarii si implementarii documentelor de
programare este structurat pe doua nivele, regional si national. Astfel, la nivel de
regiune, principalii factori institutionali sunt:
- Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR) este format din presedintii
Consililor Judetene si de un reprezentant al Consiliilor locale si rolul sau este de
a analiza si aproba PDR;
-Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) este o organizatie ne
guvernamentala, subordonata CDR si cu personalitate juridica, iar rolul sau este
de a elabora, propune si implementa PDR si programele de dezvoltare regionala.
- Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare
Regionale (CRP) este format din reprezentanti ai ADR-urilor, ai Prefecturilor,
Consiliilor Judetene, serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale,
institutii de invatamant superior si institute de cercetare, precum si din
reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.
Strategia dezvoltarii regionale decurge din probleme – cheie identificate
in analiza socio-economica a regiunilor si in cadrul acestora, a judetelor:
- cresterea disparitatilor de dezvoltare in regiunea Bucuresti-Ilfov si
celelalte regiuni;
- dezvoltarea neechilibrata intre Estul si Vestul tarii, respective intre
Regiunile Nord – Est, Sud - Est, Sud, Sud –Vest si Regiunile Vest, Nord - Vest,
Centru;
- subdezvoltarea cronica este concentrata in Regiunea Nord-Est, la granita
cu Moldova si in Regiunea Sud, de-a lungul Dunarii;
85
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- existenta unor importante disparitati intraregionale care reflecta structura
mozaicala a dezvoltarii economice: in interiorul Regiunilor coexista zone
subdezvoltate cu zone relativ dezvoltate;
- declinul masiv al oraselor mici si mijlocii, indeosebi al oraselor mono
industriale, generat de restructurarea industriala;
- grad scazut de atractivitate a majoritatii Regiunilor;
- declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea
rolului in dezvoltarea arealelor adiacente;
- experienta insuficienta in managemantul programelor de dezvoltare
regionala/locala;
Strategia regionala va da prioritate regiunilor ramase in urma si a
zonelor mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. Scopul este de a
aloca fonduri acelor domenii de interventie, masuri si proiecte care au o
influenta directa si puternica asupra dezvoltarii regionale si locale pentru:
-cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri;
-dezvoltarea infrastructurii economiilor regionale /locale;
-reabilitarea centrelor urbane cu potential de crestere economica.
Obiectivul general al strategiei nationale de dezvoltare regionala a
fost definit in concordanta cu analizele economice si sociale precum si cu
analiza SWOT, care au identificat probleme de dezvoltare regionala cu care se
confrunta Romania.
Obiectivul general il constituie accelerarea cresterii economice a tuturor
regiunilor Romaniei, cu prioritate a celor mai slab dezvoltate astfel incat la
sfarsitul perioadei de programare raportul intre cea mai dezvoltata si cea mai
slab dezvoltata Regiune in termeni de dezvoltare infrastructurala si a mediului
de afaceri, sa se diminueze.
86
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare de a fondurilor diferentiata pe
regiuni in functie de gradul de dezvoltare si printr-o stransa coordonare cu
actiunile realizate in cadrul celorlalte PO.
Pentru atingerea obiectivului general al prioritatii de dezvoltare regionala,
strategia se articuleaza in jurul a patru obiective specifice:
- Imbunatatirea gradului general al atractivitatii si accesibilitatii a
regiunilor;
- Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri;
- Valorificarea potentialului turistic, istoric si cultural al regiunilor si
cresterea contributiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;
- Cresterea golului economic si social al centrelor urbane.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor
regionale si se refera la urmatoarele aspecte:
- inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale;
- echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre
mediul urban si cel rural;
- stimularea initiativelor locale;
- pastrarea patrimoniului spiritul si cultural.
3.1.1 POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-MUNTENIA
Muntenia este o regiune istorica din sudul Romaniei. Limitele sale sunt:
la nord muntii Carpati (care o delimitează de Transilvania), la vest raul Olt (care
o separa de Oltenia), la sud si est fluviul Dunarea (care o delimiteaza de
87
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Bulgaria si Dobrogea), iar la nord-est raurile Milcov, Putna si Siret (dincolo de
care se afla Moldova).
Are in componenta actualele judetesi unitati administrative: s, Brăila,
Buzau, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman
(fara comuna Islaz), Municipiul Bucuresti. De asemenea, segmentele situate
de est de raul Olt din judetele Valcea si Olt, precum si sudul judetului Vrancea
(la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorica Muntenia.
Cele mai importante orase in aceasta regiune sunt Bucuresti, Alexandria,
Braila, Buzau, Calarasi, Giurgiu, Pitesti, Ploiesti, Slatina, Slobozia si Targoviste.
Harta Romaniei cu incadrarea regiunii Sud- Muntenia
Principalele ape curgatoare care strabat aceasta regiune sunt Dunarea,
precum si unii afluenti directi ale acesteia: Olt, Vedea, si, Calmatui (2 rauri
poarta acest nume), Ialomita si Siret.
88
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Originea numelui
Muntenia era denumirea care apare pentru prima data in cronicile primilor
domnitori moldoveni. Prin Muntenia se intelegea intregul teritoriu al Tarii
Romanesti, probabil pentru faptul ca in regiunile invecinate cu Moldova
densitatea populatiei era mult mai mare in zona de deal si de munte. Zonele de
campie din Muntenia fiind foarte putin populate datorita vastelor paduri ale
Teleormanului si ale Vlasiei care se intindeau de la raul Olt pana pe teritoriul
Bucurestiului de astazi si a Baraganului, in care predomina la acea vreme
vegetatia de stepa care se termina brusc spre sud cu intinderi de nisipuri
miscătoare apoi mlastinoase in jurul Dunarii.
Muntenia este regiunea din sudul Romaniei care a format impreuna cu
Oltenia principatul medieval al Tarii Romanesti, incepand cu domnia lui
Basarab I sau dupa alti istorici, a lui Vladislav I (Vlaicu Vodă) si pana la unirea
principatelor (1859). Toate capitalele Tarii Romanesti s-au situat in Muntenia
(cu exceptia perioadei 1770-1771 cand aceasta s-a aflat in Craiova).
Limite
Muntenia este situata intre Dunare la sud si est, Carpatii Meridionali si
Milcov la nord, in timp ce granita vestica este raul Olt. In perioada medievala
cand teritoriul Munteniei era administrat direct de catre domnitor, iar teritoriul
Olteniei (adica judetele situate dincolo de raul Olt) era administrat de catre banii
Craiovei. Intre 1718-1739, cand Oltenia a fost sub dominatie habsburgica, Tara
Romaneasca a fost alcatuita numai din Muntenia.
Dupa unirea principatelor in 1872 la o noua impartire teritoriala s-a
revenit la delimitarea medievala iar pe emblema Principatelor Unite au fost
introduse separat, simbolurile Munteniei (vulturul) si Olteniei (leul) alaturi de
bourul moldovenesc. Dupa marea unire de la 1 decembrie 1918 Muntenia
89
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
dispare ca regiune administrativa pana in 1952 cand se revine la impatirea
regionala. Dupa 1968 titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decat in medii
neoficiale, care nu constituie diviziuni administrative, spre exemplu, regiunea de
dezvoltare Sud Muntenia, care insă nu cuprinde decat doua treimi din suprafata
regiunii istorice.
Istoric
Teritoriul Munteniei era locuit in antichitate de triburile Getilor (getae),
care erau popor de neam tracic. Istoricul antic Strabo sustinea ca "dacii si getii
vorbesc aceeasi limba". Herodot ii introduce in istorie cu urmatoarea mentiune:
"Getii sunt cei mai barbati, si mai drepti dintre traci". In jurul anului 340 i.e.n.
deoarece getii din dreapta Dunarii au devenit dependenti de Macedonia, regii
macedoneni formuleaza pretentii de suprematie si asupra getilor din nordul
Dunarii, insa, incercarile lui Alexandru cel Mare 335 i.e.n. si 327 i.e.n. ) si
Lisimah (310 î.e.n.) de a-i supune, rămân fără rezultat. Mai târziu, geţii duc
lupte cu bastarnii (popor germano-celtic), care intre anii 200 si 100 i.e.n. ocupa
poalele nord-estice ale Muntilor Carpati si malurile Nistrului.
Teritoriul Munteniei a facut parte din marele regat dac al lui Burebista dar
nu si de regatul lui Decebal. Dupa victoria asupra lui Decebal, Traian trimite
trupe auxiliare in Muntenia si sudul Moldovei pentru pacificarea regiunii.
Conducatorii locali fac juraminte de vasalitate dar teritoriul Munteniei nu este
anexat si nu devine provincie a Imperiului Roman.
In 117, dupa moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare
parte a Munteniei si fixeaza granita de-a lungul limesului Transalutanus. Au loc
numeroase atacuri ale carpilor (un trib de daci liberi) si gotilor sau poate getilor,
subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii
cronicari, voit sau intamplator, i-au confundat pe geti cu gotii. Primul care a
utilizat termenul de "got" ca echivalentul lui "get", a fost imparatul filozof Iulian
90
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Apostatul (361-363 e.n.). In secolul IV, echivalenta a fost adoptata si de alti
autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (inceputul secolului V) si
mai ales ale lui Orosius (autor spaniol de origine gota), apoi prin ale istoricilor
Cassiodor si Iordanes, aceasta confuzie a capatat o larga raspandire. Trebuie
mentionat ca lucrarea lui Iordanes numita "Getica", era de fapt consacrata
gotilor. Istoricul got Iordanes in lucrarea sa din 551 "Getica" (De Origine
Actibusque Getarum) ii descrie pe goti ca fiind urmasii getilor lui Burebista si
Deceneu, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetica a celor 2
cuvinte. Este stiut ca gotii au patruns in Muntenia impinsi de huni, dar nu sunt
dovezi ca in acea perioada au intrat in conflict cu romanii si nici nu exista urme
ca deplasarea lor s-ar fi desfasurat catre limesul roman. Sunt insa suficiente
dovezi clare ca au strabatut campiile Baraganului si Buzaului si ca romanii au
infiintat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul gotilor cu romanii a erupt
mai degraba dupa trecerea acestora a Dunarii ca federati.
Aurelian incheie un tratat cu gotii, cedandu-le Dacia ca unor federati ai
Imperiului Roman. Asadar, gasim in Dacia urmatoarele triburi de goti: Taifalii si
Victoalii. Asezarile gotilor in Dacia cuprindeau numai Podisul Moldovei si
jumatatea rasariteana a Campiei Romane, in timp ce in spatiul carpatic continua
sa locuiasca populatia daco-romana, ramasa aici dupa retragerea legiunilor si a
administratiei romane peste Dunare (in Dacia Aurelia). Dupa asezare, gotii se
imparteau in vizigoti (goti apuseni, ramura tervingilor), care locuiau in campia
rasariteana a Daciei si pe Nistru, si in ostrogoti (goti rasariteni), care locuiau la
est de Nistru.
Muntenia si Dobrogea devin un culoar de trecere al popoarelor
migratoare, trecerea gotilor si bulgarilor lasand suficiente urme, apoi invaziile
cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagra ce cuprindea mai ales
Moldova cu Muntenia si tatare (care stapaneau indeosebi zonele de campie din
91
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Muntenia si Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi,
Seneslau, Ioan si Lupu (Farkas) in diploma cavalerilor ioaniti.
Toate aceste navaliri au avut un important aport la mentinerea unei
populatii stabile extrem de reduse in zona. Populatia avea sa creasca prin venirea
treptata a mai multor grupuri de vlahi sud-dunareni care fugeau din calea
atacurilor hunilor si avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel ca in secolul al
XII-lea cronici bizantine si slave considerau populatia un amestec de triburi
geto-dace care intrasera in contact cu civilizatia romana, vlahi sud-dunareni si
slavi crestinati de bizantini. Acest amestec de populatii avea, ca element comun
de cultura, filonul roman.
Dupa victoria lui Basarab I de la Posada, acesta si Vladislav I isi extind
stapanirea asupra teritoriului Munteniei si al sudului Moldovei (sub denumirea
de "Basarabia") in urma unor campanii victorioase impotriva tatarilor care
ajunsesera stapanitori peste aceste teritorii dand astfel nastere principatului
medieval al Tarii Romanesti cu capitala la Campulung.
Caracteristicile Regiunii Sud Muntenia
Suprafata totala: 34,453 km2 (14.54%
din suprafata totala a Romaniei)
Cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi,
Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova,
Teleorman cu 15 municipii, 28 orase,
481 comune cu 1,552 sate. Regiunea
noastră este localizata in Sud estul
Europei si in Sudul Romaniei.
Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre
92
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de
relief: 70,7 % campie, 19,8 % deal, 9,5 % munte.
Reteua hidrologica a Regiunii este in stransa legatura cu Fluviul Dunarea.
Aceasta traverseaza 1,075 km din teritoriul Romaniei. Principalele rauri de pe
teritoriul Regiunii sunt: Olt (615 km), Arges (350 km), Ialomita (417 km),
Dambovita (286 km) si Prahova (193 km). Reteaua hidrologica este completata
de o serie de lacuri naturale: Amara, Mostistea, Suhai, Vidraru, Vacaresti si
Pecineagu.
Infrastructura:
Calea ferata: 1,671 km (608 km electrificaţi ). Densitatea retelei de cale ferata:
48.5 km/1000 km2.
Drumuri publice: 11,104 km (2,534 km de autostrăzi si drumuri nationale).
Densitatea drumurilor publice: 32.2 km/1000 km2.
Fluviul Dunarea (11 porturi).
Acces la mare: Nu.
Acces la aeroport: Henry Coanda (Otopeni) - Bucuresti
Populatie:
Total: 3379406 locuitori.
Densitate: 101.2 locuitori/km2.
Structura pe sexe: 1,723,497 (51%) femei si 1,655,909 (49%) barbati .
Structura pe varste: 62,6% ( intre 15-59 de ani), 19,1 % (intre 0-14 ani) , 18,3 %
peste 60 de ani.
Suprafata
-Km2 -
Populatia
-nr.
pers.-
Populatia
ocupata
-mii pers.-
Rata
somajului
-%-
93
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Total Regiune34453 3379406 1207.3 8,3
Arges 6826 652625 256.5 6,2
Calarasi 5088 324617 101.4 7.8
Dambovita 4054 541763 200.3 6.1
Giurgiu 3526 297859 90.1 7.5
Ialomita 4453 296572 98.2 11.1
Prahova 4716 829945 292.8 10,0
Teleorman 5790 436025 168.0 10.3
In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampilor electrice cu
incandescenta si in productia de automobile Dacia si Aro, regiunea detine
suprematia la nivel de tara.
Sectorul privat este reprezentat la nivelul regiunii de 36,339 societati
active existente la sfârşitul anului 2002, din care 36,029 erau IMM-uri, forta de
munca absorbita fiind de 230026 salariati.
Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a
regiunii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%). Terenul
arabil (80,2%) urmat de pasuni si fanete (15,7%) si de vii si livezi (4,1%).
In prezent peste 96,1% din suprafata agricola apartine sectorului privat,
forta de munca ocupata fiind de 48,6%. In anul 2000 regiunea a furnizat 18,2%
94
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
din productia de carne a tarii (locul I), 16,5% din productia de lapte (locul III),
17,5% din cea de oua (locul II).
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Reteaua de drumuri nationale 21,2% din 11.818 km lungime totala
drumuri. Drumurile judetene pondere este de 78,8%. Transportul rutier este
sustinut de transportul feroviar, din reteaua de cai ferate a regiunii facand parte 4
magistrale care asigura legatura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea,
Transilvania si Banat. Transportul naval, este asigurat de fluviul Dunarea
principala cale de navigatie transeuropeana pe care, in cadrul regiunii, sunt
situate 4 importante porturi.
Legatura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a
frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-
feroviar existent, prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale
Vestului Europei cu Orientul Apropiat.
Sectoare economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia:
• Productia de utilaj petrolier si chimic
• Poductia de produse petro-chimice
• Productia de automobile Dacia si Aro
• Productia agricola vegetala
• Productia de carne a tarii
• Turism montan
Avantaje comparative ale regiunii
• Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii;
95
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
• Existenta in cadrul regiunii a aeroportului Bucuresti-Henry Coanda;
• Existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX
precum si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2
(Bucuresti- Drajna), retele de drumuri naţionale si europene modernizate;
• Forta de munca ieftina si calificata;
• Existenta terenurilor adecvate agriculturii ecologice.
Climat investitional
Una din misiunile Agentiei pentru
Dezvoltare Regionala Sud Muntenia este sa
vina in sprijinul potenţialilor investitori,
aratandu-le beneficiile si oportunitatile
deosebite pe care Regiunea de Dezvoltare
Sud Muntenia le ofera.
Investind in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia beneficiile sunt:
- O retea de comunicatii dezvoltata, cu conexiuni in intreaga Europa
resurse naturale si materii prime variate.
Prezenta multor ramuri industriale bine dezvoltate:
• chimie si petrochimie
• automobile
• materiale de constructii
• metalurgica
• mobila
• textila etc.
96
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- agricultura, zootehnie, piscicultura
- potenţial important pentru turism si agroturism
- forţa de munca de înalta calificare, in variate domenii
- reţea de scolarizare dezvoltata
- posibilitati variate pentru divertisment si activitati sociale
Zone defavorizate
Conform art.1 al OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate,
republicata cu modificarile ulterioare:
1. Zonele defavorizate, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, reprezinta
arii geografice strict delimitate teritorial, care indeplinesc cel putin una dintre
urmatoarele conditii:
a) ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei sa fie de cel
putin trei ori mai mare decât ponderea somerilor in totalul resurselor de munca
la nivel national, in ultimele 3 luni care preced luna intocmirii documentatiei de
declarare a zonei defavorizate;
b) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie, iar infrastructura este
slab dezvoltata.
2. Ponderea somerilor in totalul resurselor de munca este indicator statistic,
calculat lunar, exprimat in procente si determinat prin raportarea numarului
somerilor inregistrati la totalul populatiei cu varsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani.
3. Pentru ponderea somerilor in totalul resurselor de munca se iau in calcul
numărul somerilor cu domiciliul stabil in respectiva arie geografica, inregistrati
la sfarsitul lunii de referinta, si numarul populatiei stabile a zonei, cu varsta
cuprinsa intre 18 si 62 de ani.
97
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
4. La nivel national ponderea somerilor in totalul resurselor de munca se va
calcula conform aceleiasi metode, prin raportarea numărului somerilor
inregistrati la nivel national la totalul populatiei stabile cu varsta cuprinsa intre
18 si 62 de ani.
5. Ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivelul zonei si la nivel
national se stabileste de Comisia Nationala pentru Statistica, pe baza datelor
privind numarul somerilor, furnizate de Agentia Nationala pentru Ocupare si
Formare Profesionala.
Agentii economici care au obtinut Certificat de Investitor in zona
defavorizata au beneficiat de facilitatile art.6 al OUG nr.24/1998 , republicata
cu modificarile ulterioare.
Domeniile de interes ale zonelor defavorizate sunt prezentate in anexa
nr.1 la HGR nr. 728/2001, conform CAEN aprobat prin HGR nr.656/1997.
In regiunea Muntenia au fost infiitate patru zone defavorizate:
• Filipesti, Ceptura, Mizil in judetul Prahova
• Zimnicea in judetul Teleorman.
Ca urmare a modificarii OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor
defavorizate in cursul anului 2004, Consiliul Concurentei monitorizează agentii
economici cu certificat de investitor in scopul identificarii acelor agenti
economici care au depasit intensitatea ajutorului de stat.
Potrivit cu art.15 din Legea nr.507 din 17.11.2004 pentru aprobarea OG nr.
94/2004, au fost abrogate îniepand cu 20.02.2005 literele b), d) si e) ale art.6.
Conform art.6.1.6 al Ordinului MAI nr.382/12.10.2004 pentru aprobarea
Ghidului de aplicare a ajutoarelor de stat acordate in temeiul OUG 24/1998:
”Acordarea ajutorului de stat pentru investitia initiala este conditionata de
mentinerea investitiei în cauza pentru o perioada minima de 5 ani.”
Dezvoltarea economica si sociala a acestor zone in perioada 1999-2002
98
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
rezulta din analiza indicatorilor din anexa nr.9 la HGR nr.728/2001 - Chestionar
trimestrial - pe care agentii economici au obligatia de a o transmite Agentiei.
Valoarea investiţiilor realizate in perioada 1999 – 2004
Zona libera Giurgiu
Mediul de investitii - Zona libera Giurgiu
Infiintata in 1996, Zona Libera Giurgiu, una dintre cele mai vaste din
Europa, este situata in sudul orasului Giurgiu, intre cele doua diguri îndreptate
spre Dunare. Zona include un numar de firme cu capacitate productiva (cum ar
fi Docurile Giurgiu si Terminalul Peco Oil), avand in vedere faptul ca are ca
scop stimularea exportului de produse prelucrate. Ceea ce o diferetiaza de alte
zone din Romania este faptul ca are un profil preponderent industrial.
De asemenea, amplasarea sa in municipiul Giurgiu, principal port la
Dunare, prezinta un avantaj major pentru transportul de marfuri pe cale fluviala,
fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala cu toate porturile dunarene pana
la iesirea în Marea Neagra.
Traficul intre Bucuresti si Bulgaria se face, aproape in intregime, prin
Giurgiu, pe podul de cale ferata/rutier, permitând astfel multor întreprinzatori sa
profite de avantajele pe care Zona Libera le ofera. Bunurile pot fi exportate din
locurile scutite de taxe, cerintele procedurii vamale fiind minime. Multe alte
99
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
stimulente fac ca importul si exportul de bunuri prin Zona Libera Giurgiu, ca si
dezvoltarea intereselor comerciale în limitele respectivei zone, sa constituie o
oportunitate de afaceri tentanta, care poate aduce multe satisfactii.
Facilitati acordate în Zona Libera Giurgiu:
• Marfurile straine pot stationa în interiorul zonei libere, fara plata de drepturi de
import (taxe vamale,TVA, accize) si fara o limitare în timp.
• Firmele care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta în
Zona Libera, platesc o cota de impozit pe profit de numai 5% pentru profitul
impozabil care corespunde acestor venituri si beneficiaza de scutire de TVA in
conditiile prevazute de legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.
• Investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate decat in
cazuri de interes public (de exceptie) si cu plata unei despagubiri
corespunzatoare.
• Operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate in zona libera se fac in
valuta liber convertibila, acceptata de Banca Nationala a Romaniei.
Bunurile din zona libera pot fi transportate în alta zona libera fara plata
taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei.
• La lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in zona libera, persoanele
fizice sau juridice pot transfera in strainatate capitalul si profitul, dupa plata
tuturor obligatiilor catre statul roman si partenerii contractuali.
100
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
1. DEMOGRAFIA
Populatia reprezinta un element esential al devenirii umane. De marimea,
dar si de calitatea populatiei depind toate procesele socio-economice dintr-un
anumit spatiu social.
1.1. Structura populatiei
La 1 iulie 2003, populatia Regiunii Sud Muntenia a fost de 3358,4 mii locuitori.
Din punct de vedere al numarului de locuitori, aceasta regiune este a doua ca
marime, detinând 15,5% din populatia tarii.
Dinamica populatiei totale la nivel regional in perioada 1995-2003 evolutia
populatiei a fost puternic influentata de sporul natural negativ, inregistrand o
tendinta de scadere a populatiei. In anul 2003 populatia Regiunii Sud Muntenia
s-a redus cu 166,6 mii persoane fata de anul 1995 (-4,7%).
Evolutia populatiei totale pe sexe in Regiunea Sud, 1990-2002
Sursa, INS Statistica Teritoriala, 2004
101
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Structura populatiei pe medii de rezidenta, in perioada 1995 - 2003,
manifesta in general o usoara tendinta de micsorare a ponderii populatiei urbane
in total populatie, in favoarea celei din rural. Conform INS, în anul 2003, din
totalul populatiei, 40,7% locuia in mediul urban (41,7% în anul 1995) si 59,3%
locuia in mediul rural (58,3% în anul 1995).
Trendurile de evolutie a structurii populatiei pe cele doua sexe, in
perioada 1990-2002, pentru regiunea Sud Muntenia, indica scaderea ponderii
populatiei masculine si cresterea celei feminine, care si la inceputul perioadei
era dominanta atat pe total, cat si pe cele doua medii rezidentiale. In 2002,
structura de gen este defavorabila în masura mai mare barbatilor, in mediul
urban. In toate judetele ce compun regiunea Sud Muntenia au avut loc scaderi
ale populatiei. Cea mai importanta scadere a populatiei s-a înregistrat în jud.
Teleorman (56,2 mii persoane), urmat de jud. Prahova (44,7 mii persoane). In
acelasi timp, cea mai mica reducere a inregistrat-o jud. Ialomita (8,7 mii
persoane). Din punct de vedere al structurii populatiei pe judetele regiunii, cea
mai mare pondere o detin judetele Prahova (circa 25%) si Arges (circa 19%), iar
cea mai mica, Giurgiu (8,6%) si Ialomita (8,7%). Pe sexe, judetele cu cea mai
numeroasa populatie masculina sunt Prahova (25%) si Ialomita (22%), iar cele
cu cea mai numeroasa populatie feminina sunt Prahova (25%) si Arges (19%).
Interesant este faptul ca Ialomita se înscrie pe primul loc, la cea mai putin
numeroasa populatie feminina (8,6%).
Evolutia populatiei totale pe judetele Regiunii Sud, 1990-2002
In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea
populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei vârstnice.
Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala
in perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a
aflat pe o curba puternic descendenta, care pare ca a atins limita inferioara în
102
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
anul 2000, dupa care s-a înscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare
s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar
1990/1991).
Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au
inregistrat an randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %,
si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %.
Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si
de maistri (cu 1,1 %).
Din punct de vedere al distributiei pe cele doua medii rezidentiale, între
judetele regiunii Sud Muntenia, cu exceptia judetului Prahova care are populatia
dominant in mediul urban (51,1% în 2002), restul judetelor au populatie
preponderent rezidenta in mediul rural (judetul cu cea mai mare pondere a
populatiei in mediul rural este Dambovita cu circa 70%, urmat la mica distanta
de Giurgiu cu 69,1%).
103
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Dinamica populatiei pe medii rezidentiale in regiunea Sud Muntenia
indica cresteri în rândul populatiei urbane din judetul Arges, iar în celelalte
judete scaderi (cele mai mari în judetul Prahova), in timp ce în mediul rural in
toate judetele regiunii au loc scaderi ale populatiei, cele mai importante fiind in
Teleorman si Arges.
Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, in judetele regiunii Sud,
1990-2002
AG CL DB GR IL PH TR
Total -27106 -21244 -25078 -23161 -8666 -44720 -56177
M -17402 -12961 -15618 -13096 -5948 -26882 -26415
F -9704 -8283 -9460 -10065 -2718 -17838 -28762
Urban 8451 -6939 -14680 -1195 -2434 -34327 -17265
M 1560 -5361 -8610 -1073 -2230 -19031 -9546
F 6891 -1578 -6070 -122 -204 -15296 -7719
104
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Rural -35557 -14305 -10398 -21966 -6232 -10393 -38912
M -18962 -7600 -7008 -12023 -3718 -7851 -17869
F -16595 -6705 -3390 -9943 -2514 -2542 -21043
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004
Principalul factor care a determinat scaderea populatiei este sporul natural
negativ. Din punct de vedere al trendului, pare ca tendinta se va inversa in
urmatorii ani, fiind posibile valori pozitive ale sporului natural.
Evolutia sporului natural al populatiei in judetele regiunii Sud
1990 1995 2000 2001 2005
Arges 17711 -576 -847 -1400 -1761
Galarasi 629 -903 -492 -916 -1145
Dambovita 1367 -910 -613 -877 -1517
Giurgiu -461 -1802 -1447 -1726 -2157
Ialomita 862 -445 -230 -537 -792
Prahova 1454 -1971 -1425 -2454 -2960
Teleormanl -832 -2970 -3064 -3682 -4577
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004
Evolutia populatiei pe grupe de varsta la nivelul Regiunii Sud Muntenia
Dinamica populatiei pe grupe mari de varsta in regiunea Sud Muntenia, in
intervalul 1990-2002, indica tendinta de imbatranire demografica, caracterizata
prin reducerea cu 6,4 % a ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani, pe fondul
105
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
cresterii ponderii populatiei din grupa de peste 60 ani cu 4 %. Dinamica
populatiei regiunii Sud Muntenia, pe grupe de varsta, a inregistrat evolutii
diferite: efective in scadere pentru grupele 0-14 ani (cu 264,2 mii persoane)
pentru grupa 15-59 ani (cu 42,2 mii persoane) si efective in crestere pentru
grupa de varsta 60 ani si peste (cu 100,3 mii persoane).
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004
Analizand dinamica populatiei pe grupe de varstă in judetele regiunii Sud
Muntenia, in intervalul 1990-2002, se constata ca in toate judetele regiunii s-au
inregistrat reduceri ale efectivelor cu varste între 0-14 ani si cresteri ale
efectivelor pentru populatia de 60 ani si peste.
Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, in judetele regiunii Sud,
1990-2002
106
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
0-14 ani 15-59 ani 60 ani+
Arges -48779 1143 20530
Calarasi -26998 -5726 11480
Dambovita -41592 3750 12764
Giurgiu -20393 -7518 4750
Ialomita -23832 3576 11590
Prahova -63830 -10323 29433
Teleorman -38776 -27139 9738
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004
In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea
populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei varstnice.
Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala
In perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud
Muntenia s-a aflat pe o curba puternic descendenta, care pare ca a atins limita
inferioara in anul 2000, dupa care s-a inscris pe un usor trend de crestere.
Efectivele scolare s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5%
fata de anul scolar 1990/1991).
Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au
inregistrat in randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %,
si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %.
107
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si
de maistri (cu 1,1 %).
Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004
Din punct de vedere al trendului evolutiei pe judetele regiunii Sud
Muntenia, pentru populatia scolara din invatamantul profesional si de ucenici, se
remarca doua situatii:
Tendinta de scadere a populatiei scolare se opreste in anii scolari
1999/2000 si 2000/2001, dupa care incepe o usoara tendinta de crestere in cazul
judetelor Prahova si Arges.
Tendinta de reducere se opreste intre anii scolari 1997/1998 si 1998/1999
dupa care se reia trendul de crestere in cazul judetelor Dambovita, Calarasi,
Giurgiu, Ialomita, Teleorman.
1.2. Migratia populatiei si compozitia etnica
Un factor explicativ al scaderii populatiei Regiunii Sud Muntenia este
migratia, atât cea interna, cât si cea externa. Mutatiile din structura socio-
economica a României au determinat o intensa mobilitate teritoriala a populatiei,
cu consecinte directe în modificarea numarului si structurii socio-demografice a
108
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
populatiei în profil teritorial. In cadrul migratiei interne, fluxul rural-urban
merita o mentiune deosebita, fiind cel care detine cea mai mare pondere în
cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populatie care este mai dispusa la
modificarea domiciliului se constata o migrare a populatiei tinere catre oras, mai
întâi la scoala, iar mai apoi prin integrarea pe piata muncii.
MIGRATIA POPULATIEI îN INTERIORUL REGIUNII SUD MUNTENIA,
INTERREGIONALA SI EXTERNA în perioada 2000 – 2003
Sositi Plecati Migratie externa Sold migratoriu
Sositi Plecati Intern Inclusiv
migratia
externa
REGIUNEA
SUD
167.739 172.040 1.132 2.605 -4.301 -5.774
Arges 35.965 37.753 209 526 -1.788 -2.105
Calarasi 16.598 16.567 68 191 31 -92
Dambovita 25.242 25.822 164 374 -580 -790
Giurgiu 13.406 11.947 64 117 1.459 1.406
Ialomita 16.308 16.681 113 200 -373 -460
Prahova 38.935 39.752 437 995 -817 -1.375
Teleorman 21.285 23.518 77 202 -2.233 -2.358
Sursa – INS – Direcţia Regional de Statistică Călăraşi
109
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica - Directia
Regionala de Statistica Calarasi, migratia populatiei in interiorul Regiunii Sud
Muntenia, interregionala si externa, în perioada 2000 - 2003, prezinta un sold
migratoriu negativ. Migratia interna si externa a populatiei nu influenteaza în
mod semnificativ structura demografica a regiunii.
Alaturi de migratia interna, un factor deosebit de important pentru
structura populatiei este si migratia externa. Imediat dupa 1990, când oamenii au
putut circula liberi s-a constatat la nivel national un flux migratoriu extern mai
important. Initial, au plecat populatiile apartinatoare grupurilor etnice minoritare
(germanii si maghiarii) si persoane care aveau rude sau prieteni plecati.
Schimbarile din sistemul politico-social romanesc au facut ca populatia din
regiune sa se poata indrepta atat spre tarile membre ale Uniunii Europene, cat si
spre SUA si Canada. Dupa anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaste o
emigrare a populatiei (in special a celei tinere, fara ocupatie) catre Italia, Spania
si alte tari europene.
In urma ultimului recensamant din martie 2002, compozitia etnica a populatiei
din Regiunea Sud Muntenia se prezinta astfel:
ETNIA TARA REGIUNEA SUD
Date absolute % Date absolute %
TOTAL 21.680.974 100,0 3.379.406 100.0
Romani 19.399.597 89,48 3.274.433 96,89
Maghiari 1.431.807 6,60 1.545 0,05
110
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Rromi (tigani) 535.140 2,47 98.538 2,92
Ucraineni 61.098 0,28 126 *
Germani 59.764 0,28 599 0,02
Rusi-Lipoveni 35.791 0,17 814 0,02
Turci 32.098 0,15 811 0,02
Tatari 23.935 0,11 35 *
Sarbi 22.561 0,10 84 *
Slovaci 17.226 0,08 17 *
Bulgari 8.025 0,04 734 0,02
Croati 6.807 0,03 7 *
Greci 6.472 0,03 319 0,01
Evrei 5.785 0,03 116 *
Cehi 3.941 0,02 17 *
Polonezi 3.559 0,02 44 *
Italieni 3.288 0,01 196 0,01
Chinezi 2.243 0,01 25 *
Armeni 1.780 * 83 *
111
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Ceangai 1.266 * 19 *
Alta etnie 16.850 0,08 735 0,02
Nedeclarata 1.941 0,01 109 *
Sursa – INS – Direcţia Regional de Statistică Călăraşi
1.3. Tendinte privind populatia
Proiectarea populatiei ofera informatii utile asupra viitoarei evolutii a
numarului si structurii de vârsta a populatiei. Din punct de vedere demografic,
principalii factori care actioneaza asupra marimii si structurii populatiei sunt
fertilitatea, mortalitatea si migratia.
Scaderea natalitatii în tara noastra, fenomen care se înscrie în tendinta
generala din cadrul perioadei de tranzitie demografica, are unele particularitati.
Principalii factori care au determinat scaderea natalitatii sunt de natura
economica si sociala.
O familie numeroasa nu este potrivita solicitarilor din sfera activitatii
profesionale. Se adauga acestei transformari participarea din ce în ce mai
numeroasa a femeilor la munca în afara familiei. Aceasta participare este mai
accentuata în mediul urban, fertilitatea mai scazuta a populatiei urbane
influentând mai pronuntat nivelul fertilitatii generale.
In perspectiva, numarul populatiei regiunii Sud Muntenia este anticipat sa
scada, In intervalul 2005-2013. Aceasta scadere se va datora mentinerii unui
112
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
deficit al nasterilor în raport cu numarul deceselor (spor natural negativ), la care
se va adauga soldul negativ cumulat al migratiei interne si externe.
Evolutia populatiei proiectate pe judete, regiune in perioada 2005-2013
Judete
An2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Arges 646,7 643,9 641,2 638,6 636,0 633,4 629,6 625,9 622,2
Calarai 317,5 316,1 314,8 313,4 312,1 310,8 309,0 307,2 305,4
Dambovita535,3 532,8 530,3 527,9 525,5 523,2 520,0 516,9 513,8
Giurgiu 285,3 283,1 280,8 278,8 276,5 274,4 272,1 269,8 267,5
Ialomiţa 291,3 289,7 288,2 286,6 285,1 283,6 281,6 279,7 277,8
Prahova 825,7 821,3 817,0 812,8 808,6 804,4 798,6 792,9 787,3
Teleorman 421,6 415,6 409,6 403,8 398,0 392,4 386,2 380,1 374,0
Regiunea
Sud
Muntenia
3323,43302,53282,03261,83241,83222,23197,23172,43148,0
Sursa: INS
Evolutia populatiei proiectate pe judete, regiune in perioada 2005-2013
Populatie
in varsta
scolara
2003 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
3-6ani 130,0127,3 125,4 123,6 121,8 120,0118,5 117,0 115,6
7-14ani 323,1287,73279,98272,45 265,12258 254,91251,89248,91
15-24 ani 495,9445,89464,48450,377442,55432 414,06396,87380,40
Total 949,0890,9 869,9 849,4 829,4 810,0787,5 765,8 744,9
113
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sursa: INS
Populatia in varsta scolara a Regiunii Sud Muntenia va inregistra in
perioada 2005-2013 un trend descrescator, ritmul cel mai alert de descrestere
inregistrand populatia din grupa 7-14 ani. Astfel, pe ansamblul populatiei
prescolare si a celei scolare din Regiunea Sud Muntenia, avem de-a face cu o
scadere a populatiei de circa 200.000 de persoane.
1.4. Concluzii
Imbatrânirea populatiei constatata la nivelul regiunii reclama
implementarea unor politici care sa conduca la prelungirea vietii active pentru
adulti. Cresterea populatiei pensionate inseamna o crestere a serviciilor medicale
si sociale, dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ
si calitativ prin asigurarea de agenti de turism, ghizi cu experienta in a avea grija
de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetica si infrumusetare. Se
recomanda cresterea scolarizarii pentru domeniile de calificare: turism si
alimentatie si estetica si igiena corpului omenesc.
Imaginea furnizata de analiza demografica, se caracterizeaza prin:
- Scaderea numarului populatiei;
- Densitate superioara mediei pe tara ;
- Scaderea populatiei urbane pe fondul dominarii populatiei rurale;
- Spor natural negativ;
Dominarea populatiei de nationalitate romana. Ponderea populatiei de
etnie rroma in totalul populatiei regiunii depaseste ponderea acesteia la nivel
national. Se recomanda infiintarea de clase pentru invatamantul TVET in
localitatile cu populatie preponderent de etnie rroma si initierea unor actiuni.
114
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
PROFILUL ECONOMIC REGIONAL
2.1 Principalii indicatori economici
Produsul intern brut (PIB) regional
Spatial, structura economica a regiunii este caracterizata de dominarea
industriei in cele 3 judete din nordul acesteia (Prahova, Dâmbovita si Arges) si a
agriculturii in cele 4 judete din sud (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita).
Ca un efect al cresterii economice, PIB-ul regional a crescut de la 15.511,4
miliarde lei în 1996 la 175890 miliarde lei in anul 2003, acest aspect situand
regiunea pe locul III la nivel de tara pentru scolarizarea acestora.
Comparatie cresterea PIB National Crestere PIB Regiunea Sud>
Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003/td>
Economia regiunii, analizata pe baza principalului indicator de evaluare al
cresterii economice PIB-ul regional, a avut în perioada 1996-2003 o tendinta de
crestere în valori absolute. Acelasi trend ascendent va înregistra PIB si în
urmatorii ani:
115
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sursa: INS
Nivelul PIB/locuitor din anul 2003 (52.373.174 lei/locuitor) ne situeaza
in continuare pe unul din ultimele locuri in ceea ce priveste acest indicator sub
nivelul PIB/locuitor la nivel de tara (86.996.300 lei/locuitor). Imaginea oferita
de cei doi indicatori, indica existenta unui decalaj economic fata de celelalte
regiuni, atenuarea lui implicând o dezvoltare accelerata bazata pe cresterea
competitivitatii economiei regionale - factor generator a unor salturi de
productivitate si eficienta.
Cu toate ca aceasta pozitie s-a mentinut pe toata perioada 1996-2003,
valoarea PIB-ului/loc. a crescut în anul 2003 fata de 1996 de aproximativ 14 ori,
fara a lua in calcul si cresterea preturilor în acesti ani. Analiza PIB-ului pe
domenii economice si a gradului de contributie al acestora la realizarea PIB-ului
regional a facut posibila identificarea unor aspecte legate de starea si modul de
functionare a economiei regionale. Caracterizata de o evolutie pozitiva, industria
detine primul loc în economia regiunii, avand o pondere de 31,1% în PIB-ul
regional, superioara mediei pe tara de 27,3%.
Sectorul privat al economiei contribuie cu 75% din valoarea adaugata
116
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
bruta, iar contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta (VAB) in 2002 a
fost de 56%; firmele mici si micro-întreprinderile au detinut 31% din aceasta
cifra, iar firmele mijlocii 25%. Contributia IMM la crearea de valoare adaugata
bruta a fost constanta in anii 2000 - 2002.
Constanta cu care au contribuit IMM la crearea valorii adaugate brute se
datoreaza, in exclusivitate, firmelor mici, constatandu-se ca cele mijlocii au
inregistrat un usor declin; pe ansamblu, insa, contributia IMM la formarea PIB a
inregistrat variatii neglijabile. Analiza regionala, releva faptul ca forta de munca
ocupata in IMM-uri se concentreaza in regiunea Bucuresti - Ilfov, precum si in
regiunea Nord-Vest si regiunea Vest. Astfel, regiunea Bucuresti - Ilfov are cu
69% mai multa forta de munca ocupata in IMM-uri decat media pe tara, fiind
urmata de regiunea Centru si regiunea Vest.
Regiunea Nord-Est, respectiv Sud Muntenia precum si Sud Vest
Oltenia nu se pot lauda cu cifre la fel de mari. Corelatia dintre numarul IMM-
urilor la 1000 de locuitori, in cele 8 regiuni de dezvoltare si ritmul de crestere al
gradului de ocupare a fortei de munca in aceleasi regiuni, este foarte stransa si
evidenta. Aceasta corelatie este si mai puternica la categoria firmelor mijlocii,
care in 2002, a asigurat cel mai mare numar de locuri de munca.
Analizând, in continuare, costul mâinii de lucru, se constata adâncirea
diferentelor dintre regiuni si dintre sectoarele de activitate, dar si micsorarea, pe
de alta parte, a diferentelor dintre diversele categorii de marime, cu tendinta
micro-întreprinderilor de a le ajunge din urma pe celelalte, din acest punct de
vedere. La sfârsitul anului 2002 in Regiunea Sud Muntenia erau înregistrate un
numar de 36397 unitati active în industrie, constructii, comert si alte servicii
(11,2% din totalul firmelor înregistrate la nivel national).
117
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Comparand pe baza datelor disponibile din 2002 ponderea unitatilor
active pe sectoare de activitate, se constata o mare concentrare a firmelor în
comert (64.4%,), urmat de industria prelucratoare (13.36%).
Cel mai mic numar de unitati se regaseste in invatamant si in sectorul
energetic. Pe judete, cel mai mare numar de unitati sunt in judetul Prahova
(11776 unitati - 33%) urmate de judetul Arges (8387 unitati - 23%).
Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003
Pe clase de marime, microintreprinderile (pâna la 9 salariati) sunt
majoritare (31544 unitati), reprezentand 86,6% din totalul firmelor, pe locul 2
plasându-se firmele mici (10-49 salariati - 3504 unitati).
118
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sursa: INS
Ponderea IMM private in perioada 2000 - 2002 s-a mentinut constanta.
Principala schimbare a constat in numarul crescut de IMM cu capital privat din
domeniul industriei, a caror pondere a sporit de la 12,1% la 12,7% in 2001,
pentru a atinge 19,1% in 2002, dupa cum se poate vedea in figura urmatoare, in
timp ce numarul firmelor de comert a continuat sa scada. Ponderea acestora s-a
diminuat de la 63,0 % in 2000 la 60,2% in 2001, pentru a atinge nivelul cel mai
scazut, de 53,2%, in 2002. Cu toate acestea, numarul cel mai mare de IMM
active functioneaza in activitatea de comert, urmate de cele din industrie, si din
alte servicii.
Structura IMM private pe sectoare de activitate
119
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sursa: Ministerul Finantelor Publice
Implicarea unui numar din ce in ce mai mare de IMM in activitatea
productiva arata ca sectorul IMM, pe ansamblu, a ajuns intr-o noua faza de
dezvoltare, dat fiind faptul ca IMM din industrie sunt mai mari si concepute sa
functioneze o perioada mai indelungata decat IMM din sectorul serviciilor. O
parte din micro-întreprinderile din comertul cu amanuntul si diverse servicii
ofera locuri de munca unui mare numar de someri. Proportia IMM implicate in
activitati de servicii a crescut de la 15,9% in 2000, la 16,7% in anul 2002. Si in
sectorul transporturilor opereaza intreprinzatorii mici si mijlocii, numarul
acestora sporind in perioada de referinta de la 3,3% la 4,7%.
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert
si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale în anul 2002.
120
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sursa INS, Statistica teritoriala
Dupa cum se poate observa, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de
afaceri la nivel de regiune o au judetele Prahova si Arges, judete care au si cea
mai dezvoltata industrie.
Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de
privatizare, de restructurarea si orientarea întreprinderilor spre cerintele
economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor
oportunitati reale de dezvoltare.
Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a
intreprinderilor, a determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de:
echipamente electrice si electronice, autoturisme, confectii textile, materiale de
constructii, mobilier din lemn, anvelope si produse chimice sa cunoasca un
progres substantial. Acestea, prin rezultatele obtinute (marirea productivitatii,
noi locuri de munca) contribuie la imbunatatirea climatului economic si social al
zonelor în care s-au dezvoltat.
Imaginea generata de întreprinderile noi create este completata si totodata
sustinuta de existenta unor întreprinderi reprezentative atât pentru regiune cat si
121
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
pentru tara si care polarizeaza majoritatea activitatilor din zonele aferente.
Dintre acestea se pot mentiona:
-SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinaria Astra Româna SA; SC
Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA Judetul
Prahova;
-SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Alprom SA Judetul Arges;
-SC Artic SA; SC Steaua Electrica; SC Romlux SA; SC Victoria SA;
Combinatul de Oteluri Speciale Târgoviste Judetul Dâmbovita
La capitolul investitii interne conduc detasat judetele Arges si Prahova, cu
un potential ridicat pentru investitori.
Indicii de pret
Pentru atingerea tintelor de inflatie propuse pentru aderarea la U.E. foarte
importanti sunt si indicii de pret.
La nivelul lunii februarie 2005, fata de luna octombrie 1990, procentajul
de crestere a indicilor de preturi arata astfel:
- Marfuri alimentare: 208776,5
- Marfuri nealimentare: 257851,7
- Servicii: 435793,5
- Cea mai mare crestere o au, asadar, preturile serviciilor.
Rata inflatiei pe luna februarie se prezinta astfel:
- Marfuri alimentare: 0,4
- Marfuri nealimentare: 0,6
- Servicii: 1,5
122
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Rata inflatiei total 0,7
Statistici in gospodarie salariile si celelalte venituri asociate formeaza, in
Regiunea Sud Muntenia cea mai importanta sursa de venituri a gospodariilor, cu
o tendinta de crestere in urmatorii ani (47,4%).
O alta sursa de venituri cu o pondere importanta o reprezinta in continuare
veniturile din prestatii sociale (20,2%) si ele in crestere fata de anii precedenti.
Aproximativ 5% in totalul veniturilor pe gospodarie o reprezinta veniturile din
activitati agricole, iar 3,8% veniturile din activitati independente neagricole
Structura veniturilor totale se remarca prin ponderea mare a veniturilor
in natura, categorie in scadere însa fata de anii precedenti. Salariile si celelalte
venituri asociate formeaza în continuare cea mai importanta pondere in structura
veniturilor. Veniturile din agricultura, alaturi de veniturile din activitati
independente cunosc un puternic trend ascendent.
Nivelul si structura veniturilor unei gospodarii sunt determinate de
numarul persoanelor aducatoare de venit si de specificul activitatii acestora.
Astfel, veniturile totale medii lunare realizate de gospodariile de salariati
(14536,5 mii lei) depasesc cu 39,6% venitul mediu pe ansamblul gospodariilor,
in timp ce la gospodariile de someri acestea reprezinta 69,3% din nivelul mediu,
123
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
la cele de pensionari 76,2%, iar la cele de agricultori 78,5% (sursa INS). Se
explica astfel de ce continua tendinta de migrare catre orase a populatiei rurale.
Veniturile totale in Regiunea Sud Muntenia pe trimestre, in anul 2004, a
fost de 9703 mii lei - Trimestrul 1 : 9417,2 mii lei
- Trimestrul 2 si 9642,5 mii lei
- Trimestrul 3, în medie 93,3% fata de total gospodarii (sursa INS).
Investitii straine
Datele statistice arata ca cetatenii straini au fost atrasi mai mult de
investitii in industrie (54,4% din capitalul total investit), servicii (15,8%) si
comertul cu ridicata (10,7%). Nu prea au avut cautare agricultura (1%), turismul
(2,4%) si constructiile (2,4%).
Investitorii majori, adica cei care au fost dispusi sa investeasca minimum
un milion de dolari in economia romaneasca, sunt in jur de 200. Acestia
beneficiaza de facilitati fiscale in Romania, iar valoarea investitiei asumata de ei
se ridica, in total, in perioada octombrie 2001-decembrie 2003, la circa 1,13
miliarde de dolari, conform datelor obtinute de la Agentia Romana pentru
Investitii Straine.
Intr-un clasament al regiunilor, Regiunea Sud-Muntenia se situeaza pe
pozitia a treia, valoarea investitiilor fiind de 94,2 milioane de dolari. Numai
3.741 (circa 3,8%) dintre investitorii straini s-au stabilit in judetele Arges,
Dambovita, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita. Desi numarul
este mic, valoarea investita de acestia atinge 1,26 miliarde dolari, adica 12,2%
din totalul sumelor inregistrate la nivelul tarii, ceea ce plaseaza aceasta regiune
pe locul al doilea intr-un top al capitalurilor investite.
Fabrica de automobile Dacia este cea mai mare investitie din zona cu o
investitie de 537 milioane de dolari realizata de Firma Renault. Locurile doi si
trei sunt ocupate de doua companii (Petrotel Lukoil si Unilever) în cadrul carora
124
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
olandezii detin ponderi importante in capitalul social.
Investitiile straine directe pe principalele activitati economice
Activitatieconomice Valoare % din
Total
TOTAL, din care: 10159,6 100,0
Industria prelucratoare, din care: 5239,9 51,6
- metalurgie 1202,9 11,8
- alimente, bauturi si tutun 983,4 9,7
- industria chimică 871,5 8,6
- mijloace de transport 543,4 5,3
- masini si echipamente 464,1 4,6
- textile, confecţii si pielărie 436,4 4,3
- fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă 263,5 2,6
- tehnica de calcul, aparate electrice, radio-TV,
comunicatii226,3 2,2
- alte ramuri ale industriei prelucrătoare 248,4 2,4
Posta si telecomunicatii 1509,2 14,9
Comert 1157,0 11,4
Intermedieri financiare si asigurari 936,9 9,2
Servicii prestate întreprinderilor *) 675,2 6,6
Alte activitati 641,4 6,3
Sursa BNR si INS
*) Tranzactii imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate in principal
intreprinderilor.
125
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Se poate observa ca ponderea cea mai insemnata o detine industria
prelucratoare atat la investitiile straine cat si la cele interne. Remarcam, de
asemenea, ponderea mica a investitiilor in agricultura cu toate ca Regiunea Sud
are cel mai important sector agricol intre regiuni.
2.2 Informatii partiale
Industria
Complexa si diversificata, industria regiunii acopera toate domeniile
componente bazându-se totodata pe bogatia si varietatea resurselor naturale
existente.
Zonele industriale sunt localizate si apartin in general comunitatilor mari
cum sunt municipiile si orasele, ele fiind concentrate in special in cele trei judete
din nordul regiunii: Prahova, Dambovita si Arges. Parte din industria regiunii se
afla inca sub influenta declinului din economia nationala (de exemplu ARO
Câmpulung si zona miniera) determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe
industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumuri
energetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de
restructurare economica neperformante; lipsa unei politici coerente de stimulare
a relatiilor de cooperare intre intreprinderi si domeniul cercetarii, in contextul
existentei în cadrul acestuia a unui potential uman specializat, promovarea
insuficienta a industriilor locale si a cooperarii interne si internationale a
întreprinderilor din regiune; reducerea si întreruperea activitatii unor capacitati
de productie din diverse sectoare ale industriei, facand ca aceasta sa devina
principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei regiunii;
dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizarea
investitiilor straine preponderent în partea de nord a regiunii.
126
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Structura si potential de dezvoltare
In ultimii ani, ca urmare a procesului de integrare a României în UE,
precum si a costurilor scazute ale fortei de munca, a crescut numarul
investitorilor straini de pe piata romaneasca, una dintre cele mai mari piete din
Europa Centrala si de Est. Regiunea Sud Muntenia ofera potentialilor investitori
o multitudine de oportunitati. Multe dintre companiile puternice, cum ar fi Dacia
- Renault (Pitesti - Arges) si Petrotel - Lukoil (Ploiesti - Prahova), se gasesc in
aceasta regiune. Un avantaj major îl constituie reteaua de transport. Situata în
jurul Bucurestiului, astfel incat nici unul dintre orasele resedinta de judet nu se
afla la mai mult de 120 de kilometri de capitala, regiunea Sud Muntenia
beneficiaza de acces rapid la principalul aeroport al tarii, Otopeni.
Trei dintre cele sapte judete au granita cu Bulgaria, ceea ce usureaza
schimburile cu Grecia si Turcia, iar multe dintre rutele comerciale internationale
si posibilitatile de transport sunt asigurate de Dunare. Accesul se face foarte usor
nu numai catre Bulgaria si Serbia, care se intind pe celalalt mal al fluviului, ci si
catre restul tarilor cu iesire la Dunare, cum ar fi Germania sau Ungaria. De
altfel, canalul Dunare - Marea Neagra si portul principal al României, Constanta,
situeaza zona aproape de toate pietele internationale.
Regiunea este bogata în resurse, industria cunoscând o mare dezvoltare în
zonele unde se extrag si se exploateaza petrol, gaze naturale, sare, ape termale
sau carbuni. Aproape o cincime din întreaga regiune este împadurita, asigurând
materie prima pentru diferite ramuri ale industriei, cum ar fi cea energetica sau
de constructii. Dintre orasele Romaniei, Ploiesti (judetul Prahova) este cel mai
mare producator de petrol, iar industria petrochimica a regiunii, in plin proces de
restructurare, acopera jumatate din cererea totala a tarii. In ceea ce priveste
productia industriala, Muntenia este cea mai prolifica dintre toate regiunile
României. Surplusul de forta de munca fata de cererea existenta si imensele
127
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
terenuri agricole din sudul Munteniei constituie principalele oportunitati pentru
investitiile în agricultura.
Unul dintre principalele avantaje pe care regiunea le ofera investitorilor
consta in pozitia sa geografica: situarea in jurul celei mai mari piete a tarii,
Bucuresti, inseamna ca antreprenorii locali beneficiaza de de un acces rapid la
capitala, evitand in acelasi timp costurile si celelalte dezavantaje pe care o zona
puternic urbanizata si foarte aglomerata le impune întreprinzatorilor bucuresteni.
Bazata în mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial în functie de
localizarea resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile
componente.
Comparativ cu anii anteriori, cand in sectoare traditionale precum: chimie
si petrochimie, siderurgie si metalurgie neferoasa, energetica, constructii de
masini si celuloza si hârtie s-a inregistrat, pe fondul unui grad redus de folosire a
capacitatilor de productie, o productivitate redusa. In prezent evolutia este
satisfacatoare atat in sectoarele mentionate cat si in cele noi aparute sau
dezvoltate. Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de
privatizare, de restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele
economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor
oportunitati reale de dezvoltare.
Numarul întreprinderilor, pe ramuri de activitate, demonstreaza
modificarile de substanta in dinamica diverselor sectoare. Principala crestere s-a
inregistrat in industrie (61,9% in 2002, fata de 2000), si constructii (61,6%).
Cresterea cea mai mica s-a inregistrat in sectorul serviciilor, adica sub 10% fata
de 2000. Numarul firmelor cu activitate de comert a scazut, indiferent de
marimea acestora, in timp ce in alte sectoare ale economiei, numarul firmelor
mici si mijlocii active inregistrate a crescut mai repede decat cel al micro-
intreprinderilor.
Se apreciaza ca dinamica sectorului IMM, sub aspectul numarului de
firme, evolueaza catre o repartitie mai echilibrata in teritoriu.
128
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Agricultura
Sector important al economiei regionale, agricultura este prezenta in toate
judetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul
acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman).
Suprafata agricola de 2.449 mii ha reprezentând 71,1% din suprafata totala
a regiunii si 16,5% din suprafata totala a tarii, determina pe de o parte caracterul
agrar si potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe
primul loc în cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare.
Utilizarea terenului:
Sursa INS, Statistica teritoriala
Structura suprafetei agricole care inseamna 80,2% teren arabil, 15,7% pasuni si
fanete, 4,1% vii si livezi si conditiile naturale favorabile, au determinat
dezvoltarea in cadrul regiunii a tuturor ramurilor agriculturii.
Sursa INS, Statistica teritoriala
129
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Distributia suprafetei agricole si modul de utilizare al acesteia pe judete
Sursa INS, Statistica teritoriala
Productia vegetala are un rol important, fiind orientata în special spre
cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a
legumelor. In prezent, suprafata agricola a regiunii apartine în proportie de
96,1% sectorului privat, contributia acestuia la valoarea productiei agricole fiind
de 17,76%. Conditiile pedo-climatice, costurile necesare pregatirii si întretinerii
culturilor au constituit factorii care în perioada 1995-2001 au influentat nivelul
si variatia productivitatii la majoritatea culturilor agricole vegetale.
Evolutia suprafetelor cultivate în perioada 1990 - 2002
Regiunea
Sud
Suprafata totala cultivata
in ha
1990 1985523
1995 1950555
130
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
2000 1850467
2001 1925543
2002 1944669
Sursa INS, Statistica teritoriala
Se observa trendul ascendent incepand cu anul 2000 in ceea ce priveste
suprafata totala cultivata apropiindu-se de cea din 1990. In continuare ponderea
cea mai mare in suprafata cultivata o au plantele cultivate pentru boabe (70,1%),
urmate de plante uleioase (17,2%).
Turism
In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare
economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui
substantial la revigorarea soci-economica a regiunii. Aceasta dispune de un
potential considerabil, cu precadere in partea de nord, pentru dezvoltarea
turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a
traditiilor culturale si istorice existente.
Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de
iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea
Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera în
mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata.
Turismul balnear se poate practica în cadrul a 3 statiuni
balneoclimaterice, spatiile de cazare si bazele de tratament existente cat si
calitatea serviciilor fiind in mare parte necorespunzatoare.
Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si in special zona
riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana
in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la
131
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
turismul clasic montan. Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si
datorita existentei in cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente
cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate in Muntii Bucegi si Muntii
Piatra Craiului.
O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si
pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea
serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.
Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a
parcurilor naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit
de atractivitate turistica a acesteia.
Judetele Prahova, Arges si Dîmbovita, al caror grad de dezvoltare turistica
este mai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata
de servicii turistice. asigurând totodata practicarea urmatoarelor forme de
turism: sporturi de iarna, cura si tratament balnear, agroturism etc. Reteaua de
cazare turistica a regiunii cuprinde 336 unitati, din care 101 hoteluri si moteluri,
4 hanuri turistice, 25 cabane turistice, 5 campinguri, 89 vile si bungalouri, 23
tabere pentru tineret, 56 pensiuni turistice, 29 pensiuni agroturistice si 3 spatii de
cazare pe nave.
Capacitatea de cazare existenta in regiune este de 344 unitati de cazare la
nivelul anului 2002, din care 180 unitati în Prahova, 79 în Arges si 33 in
Dâmovita, numarul acestora scazand foarte mult in randul judetelor de la campie
(15,2% impreuna).
Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:
- potential turistic ridicat;
- grad redus de valorificare a potentialului turistic;
- grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare;
- infrastructura turistica bine dezvoltata în partea de nord a regiunii;
132
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism;
- conditii neadecvate practicarii turismului balnear.
PIATA MUNCII
Transformarea sociala, economica si politica, componente caracteristice
perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata, au produs o serie de
schimbari in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore atat in
domeniul social cat si in cel economic.
Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si
situatia de suprafata ascunzând probleme carora economia si mediul social
trebuie sa le faca fata în viitor, impune o analiza atenta si identificarea
majoritatii problemelor din acest domeniu.
3.1. Participarea la piata muncii
Resursele de munca din regiunea Sud Muntenia la recensamantul din
2002, inregistrau 2.288.344 persoane in varsta de 15-64 de ani, mentinandu-se
acelasi trend descrescator, corelat de altfel cu scaderea populatiei totale in
regiune (3.379.406 persoane in anul 2002 fata de 3.465.500 persoane in anul
2000).
Structura populatiei, dupa participarea la activitatea economica, pe sexe,
medii si grupe de varsta reflecta aspecte relevante care caracterizeaza piata
muncii din Regiunea Sud-Muntenia, precum:
- Ponderea scazuta a populatiei active ocupate;
-Procentul mare al somerilor ca efect direct al dezechilibrelor existente intre
cerere si oferta.
Populatia activa din regiunea Sud - Muntenia înregistrata la
133
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
recensamantul din 2002, reprezinta 47,3% din totalul populatiei (1.598.500),
mentinând tendinte de scadere, in special incepand cu anul 1995.
Rata de activitate in regiunea Sud - Muntenia este de 69,85 %, reflectand
disponibilitatea crescuta a populatiei in varsta de munca de a oferi forta de
munca pentru productia de bunuri si servicii.
Populatia inactiva detine o pondere mare in Regiunea Sud-Muntenia
(52,7%), consecintele acestui fenomen fiind: imbatranirea populatiei si sporul
negativ.
Procentul tinerilor care se integreaza in viata activa (28,9%) este scazut in
comparatie cu ponderea inregistrata la populatia adulta ocupata ( 72,7% la grupa
de vârsta 25-34 ani si respectiv 74,9% la grupa de varsta 35-49 de ani), atat in
mediul urban cat si în cel rural. Diferentele existente in privinta ocuparii
reprezinta o consecinta a numarului mare de persoane inactive in varsta de 15-24
ani ( 60,2%), cei mai multi dintre acestia fiind cuprinsi in invatamantul
preuniversitar si universitar.
Populatia ocupata
Sursa: INS - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca
Sursa: INS - Balanta fortei de munca la sfarsitul anului
Analizand comparativ cu anul 2000 se constata mentinerea unui trend
descrescator in ceea ce priveste populatia activa ocupata ( 1.443.000 persoane in
anul 2002 comparativ cu 1.444.000 persoane în anul 2000) dar si in privinta
134
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
populatiei active civile ocupate ( 1.221.600 persoane in anul 2002 comparativ cu
1.293.800 persoane in anul 2000).
Somajul
La finele anului 2002 numarul somerilor s-a redus la 123.577 persoane
(fata de 150.600 persoane cat erau inregistrate in anul 2000).
Acest fenomen nu poate fi datorat cresterii ratei de ocupare (populatia
ocupata a continuat sa scada), ci mai degraba altor factori precum:
- Reducerea populatiei totale;
- Persoanele carora le-au expirat perioadele de alocare a indemnizatiei de somaj
nu mai solicita inscrierea in evidenta agentiilor judetene pentru ocuparea fortei
de munca (ca persoane în cautarea unui loc de munca) regasindu-se in categoria
lucratorilor familiali neremunerati;
- Pensionari;
-Migratia catre alte regiuni sau chiar in afara granitelor tarii.
Rata somajului in regiunea Sud-Muntenia la sfarsitul anului 2002 a fost de
9,2% depasind rata inregistrata la nivel national de 8,4% . In randul femeilor,
rata somajului de 8,2% este mai mare la sfarsitul anului 2002 decat rata
inregistrata la nivel national, de 7,8%. Desi populatia feminina este mai
numeroasa, ponderea femeilor somere (37,3%) in randul populatiei este mai
redusa decat in cazul barbatilor (48,2%). Aceste diferente sunt in mare masura o
consecinta a disponibilizarilor colective care au vizat ramurile de activitate cu
personal preponderent masculin.
Totodata, dezvoltarea industriei usoare a creat conditii favorabile pentru
angajarea in procent mai mare a fortei de munca feminine. In ceea ce priveste
raportul rural - urban in structura somajului, in mediul urban, ponderea
135
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
somerilor in totalul populatiei este mai mare cu 2,8% fata de rural.
O analiza a situatiei somajului pe grupe de varsta, releva faptul ca tinerii
(grupa de vârsta 15-24 de ani) se confrunta cu mai multe dificultati in ceea ce
priveste accesul pe piata muncii in comparatie cu adultii (grupa de varsta 25-49
ani). Ponderea mare a somerilor tineri (10,9%) se mentine indiferent de sex sau
mediul de viata al acestora urban sau rural. Situatia somajului se prezinta diferit
in cele 7 judete ale regiunii, in functie de particularitatile mediului de afaceri,
sectoarele economice restructurate si numarul de personal disponibilizat, nivelul
investitiilor atrase, (cea mai mica rata a somajului se înregistreaza în judetul
Arges 6,6%, iar cea mai mare rata a somajului se înregistreaza în judetul
Ialomita 12%).
3.2. Tendinte ocupationale, structura populatiei ocupate pe sectoare de
activitate
Structura populatiei ocupate, pe activitati ale economiei nationale, in anul
2002 releva diferente in ceea ce priveste numarul persoanelor ocupate in diferite
ramuri de activitate.
Asa cum reiese din datele prezentate, cea mai mare pondere a populatiei
ocupate in Regiunea Sud-Muntenia este detinuta de agricultura (in special
judetele din Sud), comert, industrie prelucratoare, constructii, transport si
136
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
comunicatii, administratie publica si aparare, sanatate si asistenta sociala precum
si invatamant. Ponderi mai mici in totalul populatiei ocupate detin sectoarele:
energie electrica si termica, industrie extractiva, hoteluri si restaurante, tranzactii
imobiliare si intermedierile financiare.
Structura populatiei ocupate pe grupe de vârsta si nivel de instruire
In totalul populatiei ocupate, la nivel regional, ponderea cea mai
insemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de invatamant liceal
(32 %), fiind urmate de absolventii de invatamant profesional sau de ucenici
(23,7%), situatie similara cu cea înregistrata la nivel national.
Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut (145.000
persoane) aproape comparabil cu cel al persoanelor de peste 65 de ani ramase
inca in viata activa (113.000) si mai mic decat al persoanelor cu varsta de 50-60
ani. Acest fenomen releva faptul ca accesul tinerilor pe piata muncii este
ingrijorator de limitat. Cea mai mare pondere a populatiei ocupate se
inregistreaza, asa cum reiese din tabel, la grupa de varsta 25-49 ani.
Trendul descrescator al populatiei active ocupate se reflecta in toate
activitatile economiei nationale, care in perioada 1991-2002 au inregistrat
reduceri ale numarului mediu de salariati, precum si in toate judetele regiunii.
Structura populatiei ocupate pe sexe si medii rezidentiale
137
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Sursa: INS, Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj în 2003
Reprezentand 16,6% din populatia ocupata a Romaniei, populatia ocupata
din regiunea Sud-Muntenia numara 1442 mii persoane în 2003 ( fata de
1443.000 persoane în 2002). De-a lungul perioadei 1990-2002, populatia
ocupata din regiunea Sud-Muntenia a cunoscut evolutii asemanatoare celor ale
populatiei active, inscriindu-se pe un trend de scadere dupa anul 2000.
Comparativ cu evolutiile de la nivel national remarcam o dinamica mai putin
abrupta incepand cu anii 1998-1999.
Structura populatiei ocupate pe judete indica, o pondere mai mare a
populatiei ocupate in judetul Prahova urmat de judetul Arges.
Dinamica structurii ocuparii pe judetele Regiunii Sud Muntenia, 1992-2001
138
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Pe judetele regiunii Sud-Muntenia, dinamica populatiei ocupate in
principalele sectoare economice indica anumite diferente.
In ceea ce priveste agricultura, judetul cu cea mai numeroasa populatie
ocupata in acest sector este Teleorman. Celelalte judete se impart in doua
categorii: una ce cuprinde Dambovita, Arges, Prahova cu populatie ocupata in
agricultura in crestere intre 1997-2001 si o alta grupa formata din Calarasi,
Giurgiu, Ialomita cu ocuparea in agricultura in scadere. Cea mai insemnata
crestere a populatiei ocupate in agricultura s-a inregistrat in Prahova (+8,3 mii
persoane), iar cea mai importanta reducere in Ialomita (-9,4 mii persoane).
In ceea ce priveste populatia ocupata in industrie, tendinta generala este de
reducere (231 mii persoane), distingandu-se ca lidere judetele Prahova si Arges.
Dinamica populatiei ocupate in principalele sectoare economice indica
mentinerea unui trend descrescator, reducerea mai accentuata inregistrandu-se in
judetele Dambovita (47,9 mii persoane) si Arges (39,7 mii persoane).
Numarul mediu al salariatilor
139
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In perioada 1990-2002 in Regiunea Sud-Muntenia, numarul mediu al
salariatilor inregistreaza o scadere continua de la 1.174.300 persoane in anul
1990 la numai 595.800 salariati in anul 2002 ( sursa: INH-Ancheta anuala
Costul fortei de munca).
Veniturile medii inregistrate in principalele categorii de gospodarii, in anul
2002 in Regiunea Sud-Muntenia sunt inca foarte scazute:
Venitul mediu Din care pe tipuri de gospodarii
Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari
2.073.062 2.586.839 1.573.681 1.294.355
Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2002.
Din totalul veniturilor realizate, 72,7% reprezinta venituri banesti, iar
26,3% sunt venituri realizate din resurse proprii exemplu din produse
agricole).Veniturile medii extrem de reduse, chiar si in familiile de salariati,
conduc la scaderea motivatiei de a desfasura o activitate salariata in domenii
care inregistreaza un nivel redus de salarizare, desi acestea transmit spre piata
muncii si o cerere mai mare de forta de munca (exemplu: confectii, cu nivel mic
de salarizare si cerere mare de forta de munca datorata in primul rand
fluctuatiilor de personal).
Din datele statistice publicate de I.N.S (Sursa: Ancheta asupra fortei de
munca in gospodarii (AMIGO) - 2002) si care reflecta situatia la sfarsitul anului
2002, o pondere ingrijorator de mare in totalul populatiei ocupate o au lucratorii
familiali neremunerati (persoane ocupate în gospodariile proprii) si anume
17,11%, ceea ce reprezinta 247.000 persoane. Costurile mai mari din mediul
urban coroborate cu nivelul redus al veniturilor au determinat o diminuare a
fluxului migratiei interne dinspre rural spre urban.
140
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Dinamica populatiei civile ocupate în perioada 1992-2002
Trendul descrescator al populatiei civile ocupate s-a mentinut in perioada
1991-2002, asa cum reiese din datele statistice prezentate, in toate activitatile
economiei la nivelul regiunii. In continuare, necesitatea restructurarii unor
sectoare de activitate neperformante, in special din industria extractiva
(extractie de carbuni si titei), va accentua reducerea populatiei civile active
ocupate si cresterea ratei somajului. In acest context vor fi mai afectate judetele
Dambovita si Prahova.
Desi tendinta generala este de scadere a populatiei ocupate, se
inregistreaza si sectoare de activitate care cunosc usoare cresteri in anul 2002
comparativ cu anul 2001: industria prelucratoare, comert, constructii, sanatate si
asistenta sociala, transport depozitare si comunicatii, hoteluri si restaurante,
administratie publica si aparare, tranzactii imobiliare si servicii. Cresterea
numarului de persoane ocupate in aceste domenii apare in special in perioada
2001-2002, cifrele ramanand insa foarte scazute in comparatie cu anul 1992.
Dinamica populatiei civile ocupate, pe sectoare de activitate, in perioada
1992-2002
Tendinte de dezvoltare macroeconomica
141
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In vederea aderarii la Uniunea Europeana, România s-a aliniat la Strategia
Europeana de Ocupare, politica in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in
concordanta cu obiectivele si liniile directoare ale acestei strategii. Pentru
perioada 2004-2010, conform Strategiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de
Munca (sursa: Hotarârea Guvernului nr.1386/02.09.2004), se stabilesc
urmatoarele perspective macroeconomice:
- produsul intern brut va creste in medie cu 5,3%;
- cresterea economica va mentine un ritm mediu anual de 5,2%;
- rata de investitie va ajunge la aproape 29% în anul 2008 fata de 22,5% in anul
2003;
- cresterea investitiilor straine cu circa 2 miliarde euro anual;
- exporturile de bunuri si servicii se vor majora cu un ritm mediu anual de 10%
fiind sustinute de cresterea contributiei investitiilor straine la export si printr-un
mecanism de promovare si stimulare a exportului;
- productia industriala va creste in medie cu circa 5% si in special in ramurile
industriei prelucratoare unde ritmul de crestere va fi de 5,9%;
- productia agricola va creste în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii
randamentelor;
- consumul individual efectiv al populatiei se va reduce la un ritm mediu de 4%,
inferior celui al salariului real, care se va majora in medie cu 4,5% anual
permitand imbunatatirea inclinatiei spre economisire;
- cresterea ponderii IMM-urilor la crearea produsului intern brut;
- productivitatea muncii va creste cu un ritm mediu anual de 4,9%;
- în domeniul constructiilor se vor inregistra cresteri cu un ritm mediu anual de
8%;
- extinderea utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicatie in
perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si utilizarea lor pe scara larga in
întreaga economie;
- ponderea ridicata a populatiei varstnice conduce la exercitarea de presiuni
142
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
ridicate asupra sistemelor de sanatate si asistenta sociala insuficient dezvoltate
pentru asigurarea serviciilor la cotele solicitarilor;
- dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua a adultilor atat sub
aspectul extinderii retelelor de furnizori de servicii cat si a cresterii calitatii prin
asigurarea competentelor stabilite de standardele de pregatire profesionala ca
cerinta a recunoasterii calificarilor in Uniunea Europeana;
- dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi sustinuta de
cresterile din domeniul industrial si comert in special exportul.
Tendintele de dezvoltare la nivelul Regiunii Sud-Muntenia sunt
evidentiate si in Planul Regional de Dezvoltare care stabileste urmatoarele
masuri:
- dezvoltarea infrastructurii de transport;
- dezvoltarea serviciilor publice si a infrastructurii sociale;
- dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii si facilitarea
accesului la serviciile IT;
- extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului;
- modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si a zonelor urbane;
- reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural;
- dezvoltarea turismului, cu accent pe agroturism, in special in zonele montane
(judetele Dambovita, Prahova si Arges);
- dezvoltarea afacerilor si in mod prioritar sustinerea IMM-urilor.
Alte informatii privind tendintele de evolutie la nivel macroeconomic:
(sursa: mass-media - declaratii ale membrilor Guvernului României)
- introducerea sistemelor private de asigurari sociale si de sanatate si extinderea
sistemului de asigurari sustinut si de cresterea investitiilor populatiei in acest
domeniu;
- dezvoltarea pietelor de capital, o prima etapa fiind deja realizata prin
143
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
reglementarea accesului persoanelor straine la constituirea de conturi in valuta la
bancile din Romania.
3.3. Dezechilibre pe piata muncii
Desi prognozele elaborate la nivel national cat si strategiile nationale si
regionale stabilesc pe termen mediu si lung cresteri economice si dezvoltarea
unor sectoare de activitate ale economiei nationale precum: industria
prelucratoare, transporturi, comert intern si exterior, sanatate si asistenta sociala,
tehnologii informationale, ratele ocuparii vor continua sa scada in urmatorii ani,
iar somajul va inregistra cresteri. Acest fenomen va fi generat pe termen scurt de
continuarea restructurarii sectoarelor economice neperformante.
Pe termen mediu si lung evolutia ocuparii va fi influentata negativ chiar si
in conditiile cresterii investitiilor straine si stimularii dezvoltarii IMM-urilor. In
acest context, trendul descrescator al populatiei ocupate se va mentine si dupa
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fiind determinat de un complex de
factori de natura financiara, economica si demografica.
Proiectia cerere potentiala - oferta potentiala pana in anul 2013, in judetele
Regiunii propune tinte inalte de crestere a investitiilor, respectiv a aportului de
capital si tinte inalte de crestere a productivitatii muncii, prin urmare, ocuparea
este intr-un proces de reducere.
Pe termen mediu si lung, piata muncii se va confrunta cu dezechilibre
intre cerere si oferta, atât la nivelul regiunii cat si in fiecare din cele sapte judete.
Dezechilibrele intre cerere si oferta se vor inregistra in toate ramurile economiei
nationale.
In perioada 2005-2013 oferta va fi superioara cererii inregistrate pe piata
muncii. Dezechilibrele dintre cerere si oferta prezinta tendinte diferite:
- se vor accentua dezechilibrele dintre cerere si oferta in domeniile agricultura,
administratie publica si învatamânt;
144
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- vor inregistra tendinte usoare de reducere a dezechilibrelor in sensul unei mai
mari acoperiri a ofertei prin cerere, domeniile: industria extractiva, energia
electrica, termica si gaze, tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii
prestate in principal firmelor, intermedieri financiare, sanatate si asistenta
sociala;
- vor inregistra tendinte de reducere a dezechilibrelor, datorate cresterii cererii si
scaderii ofertei, domeniile: industria prelucratoare, constructii, comert, hoteluri
si restaurante, transport, depozitare, comunicatii. Chiar in conditiile reducerii
dezechilibrelor in aceste domenii, piata muncii se va confrunta cu un nivel mai
redus al cererii decat al ofertei.
3.4. Concluzii
Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel national, precum si
prioritatile stabilite pentru Regiunea Sud-Muntenia creeaza o imagine asupra
activitatilor care vor inregistra cresteri si pentru care cererea pe piata muncii va
fi mai accentuata:
1. Cresterea productiei agricole in medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii
randamentelor, reclama o redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de
munca in acest domeniu (cresterea ponderii nivelului 3 de pregatire si reducerea
nivelelor 1 si 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de
echipamente performante, utilizarea automatizarilor, extinderea si modernizarea
sistemelor de irigatii, ceea ce necesita un nivel ridicat de competente. Avand in
vedere traditia romaneasca in domeniu, exista conditii pentru realizarea
agriculturii ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat.
2. Cresterea productiei industriale si in special in ramurile industriei
prelucratoare, in conditiile in care si productivitatea va continua sa creasca,
atrage de asemenea nevoia de calificari noi, dar si de competente ridicate pentru
145
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana vor determina cresterea ponderii persoanelor
calificate la nivelul 3 de pregatire in domenii ca: electronica, automatizari,
informatica, prelucrari neconventionale.
3. Dezvoltarea pietelor de capital necesita competente superioare si asigurarea
cu personal calificat numai la nivelul 3 in domeniul bancar si tranzactii
financiare.
4. Dezvoltarea sistemelor de asigurari private reclama competente superioare la
nivelul 3. 5. Scaderea fluxului migratiei dinspre mediul rural spre cel urban va
atrage o dezvoltare a localitatilor rurale in mod deosebit in domeniile:
- amenajari infrastructura (drumuri, retele de aductiune apa si gaze);
- constructii civile;
- comert (amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele
agricole ecologice, modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural si
alinierea la standardele în domeniu);
- extinderea retelei scolare.
In acest context dezechilibrele cerere-oferta din aceste sectoare se vor
diminua, fiind in continuare nevoie de mentinerea actualelor calificari precum si
de cresterea competentelor.
6. Dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi va contribui
la reducerea dezechilibrelor de pe piata muncii, in aceste domenii necesitand
competente superioare si implicit cresterea ponderii persoanelor calificate de
nivel 3.
7. Cresterea productiei în domeniul constructiilor necesita cresterea nivelului de
146
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
competente - nivel 3 - in utilizarea materialelor si tehnologiilor neconventionale
precum si a echipamentelor performante.
8. Dezvoltarea tehnologiilor informationale, comunicatiilor (crearea de sisteme
alternative) extinderea numarului de abonati si a retelelor de cablu TV atrag si in
aceste domenii introducerea de calificari noi numai la nivelul 3 de pregatire.
Analiza SWOT - Regiunea Sud-Muntenia
PUNCTE TARI - Resurse naturale (mare varietate a reliefului, zona de nord resurse alesubsolului, turism, zona de sud – zona agricola - primul loc din punct de vedere al suprafeteiagricole, acces fluvial);- Pondere ridicata a fortei de munca tanara – 27,2 %;- Pondere ridicata a populatiei ocupate in partea de nord a regiunii – peansamblul regiunii la 01.01.2005 populatia ocupata 14,4 % - locul 2 comparativ cu celelalte regiuni;- Existenta institutiilor de invatamant superior in fiecare judet;- Existenta programelor de formare si reconversie profesionala;- Retea de transport dezvoltata ca arie de acoperire si densitate;- Procent mare al IMM-urilor in total unitati active (99,2%);- Existenta unui numar mare de intreprinderi reprezentative la nivel regional si national (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim);
147
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Volum mare al investitiilor (in special in partea de nord) – locul 3 comparativ cu celelalte regiuni.
PUNCTE SLABE - Lipsa actualizarii si transmiterii informatiilor privind ocuparea catre actorii interesati;- Calitatea slaba a infrastructurii;- Repartizarea neuniforma a investitiilor in regiune (investitii scazute in partea de sud);- Tehnologii invechite;- Interes scazut din partea angajatorului pentru perfectionarea angajatilor proprii;- Interes scazut pentru invatarea pe parcursul vietii;- Slaba dezvoltarea a activitatii de marketing – in mod special la nivelul IMMurilor;- Politicile slabe de motivare a angajatilor;- Protectia mediului;- Existenta unor domenii de activitate cu salarii neatractive;- Scaderea populatiei active;- Cresterea abandonului scolar;- Insuficienta armonizare a sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii (ex. In agricultura lipsa persoanelor instruite);- Existenta unui numar mare de comunitatii de rromi care au in cadrul lor o pondere mare de persoane analfabete;- Marginalizarea persoanelor in varsta pe piata muncii;- Gradul de ocupare a resurselor de munca sub media la nivel national.
OPORTUNITĂŢI - Crearea de noi locuri de munca in anumite domenii prin intermediul investitiilor (servicii, constructii, turism) si existenta programelor pentru agricultura;
148
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Posibilitatea de dezvoltare a transportului fluvial;- Mobilitatea fortei de munca - Migratia interregionala si in UE;- Colaborarea in domeniul formarii profesionale cu furnizorii autorizati;- Dezvoltarea programelor de includere sociala (persoanele de etnie rroma);- Existenta capitalei in centrul regiunii;- Existenta centrelor universitare puternice;- Vecinatatea cu Bulgaria – existenta si dezvoltarea unor programe transfrontaliere;- Obligativitatea adoptarii normelor europene privind dezvoltarea activitatilor economice.
AMENINŢĂRI - Regresul unor domenii economice precum industria chimica, extractiva, metalurgica si in domeniul mecanic;- Atractivitatea scazuta a unor locuri de munca (invatamant, sanatate);- Cadrul legislativ descurajant pentru investitori, angajatori si pentru exercitarea unor ocupatii;- Economia subterana;- Lipsa informatiilor reale privind piata muncii;- Subventii insuficiente pentru agricultura;- Evolutia economica si sociala imprevizibila pe termen mediu si lung;- Incetinirea ritmului de crestere economica.
149
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
3.2 CONTEXTUL JUDETEAN DE DEZVOLTARE RURALA
Scurt Istoric
Cele mai vechi marturii ale unei asezări omenesti in arealul Giurgiului dateaza din Mezolitic (mileniile 10-7 i.Hr). Dupa cum atesta cercetarile arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata in perioada daca (secolul I i.Hr). Se ipotizeaza ca in apropiere era localizata capitala lui Burebista, la Popesti, pe raul Arges. Imparatul roman Iustinian (483-565) a construit aici oraşul Theodorapolis. S-a propagat pana in zilele noastre, ipoteza ca orasul Giurgiu ar fi fost fondat de
genovezi si numit dupa sfantul protector al Genovei (San Giorgio). Aceasta credinta aparuta in secolul al XIX-lea, desi larg difuzata, a fost respinsa ulterior de specialisti si ea nu mai constituie astazi o ipoteza de lucru valabil.
Prima mentiune sigura a cetatii Giurgiu este in documentul Codex Latinus Parisinus de la începutul secolului al XV-lea, sub forma Zorio. Mentiunea alaturata: "loc pustiu" sugereaza distrugerea cetatii in timpul campaniei otomane din 1394 impotriva lui Mircea cel Batran.
In 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel sa detina controlul traficului pe Dunare. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü".
Fiind un oras fortificat, Giurgiul a jucat un rol important in razboaiele frecvente dintre romani si turci pentru controlul Dunarii, in special in incercarile lui Mihai Viteazu de a stavili atacurile turcesti, iar mai apoi in razboaiele ruso-turce. In 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. In 1829 zidurile si fortificatiile au
150
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
fost complet distruse, astfel ca singura aparare care-i mai ramanea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legata de tarm cu un pod.
Prima cale ferata din Regatul Romaniei a fost construita intre Bucuresti si Giurgiu, statia de la Giurgiu fiind inaugurata la 1 noiembrie 1869. Pana la instaurarea regimului comunist in Romania a fost resedinta judetului Vlasca.
Intre 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunare care leaga Romania de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Descriere Geografica
Situat in sudul tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana, judetul Giurgiu este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetul Dambovita, la nord-est cu municipiul Bucuresti, la nord-vest cu judetul Arges, cu judetul Calarasi la est, la sud, pe o lungime de 72 de km cu fluviul Dunarea, care il desparte de Bulgaria si cu judetul Teleorman la vest. Suprafata judetului este de 3.526 km patrati, reprezentand 1,5 % din suprafata totala a tarii. Orasul Giurgiu, cu o populatie de 73.586 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile principale ale judetului sunt: • orase – Bolintin-Vale (11.702 locuitori) si Mihailesti (7.490 locuitori) • 51 comune • 167 sate. Populatia totala a judetului numara 282.554 locuitori, si reprezinta 1,3 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana – 87.592 locuitori (31 %) • in zona rurala – 194.962 locuitori (69 %). Relieful judeţului este format din 5
151
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
unitati principale ale Campiei Romane: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu şi Lunca Dunarii. Altitudinea maxima, inregistrata in nordul judetului, in satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului marii, iar altitudinea minima, de 12 m deasupra nivelului marii, se inregistreaza in lunca Dunarii. Din punct de vedere geomorfologic, in cadrul judetului Giurgiu se individualizeaza doua tipuri de forme de relief şi anume:
- campie fluviuo-lacustra, acoperita cu depozite loessoide, tabulara, nefragmentata, alcatuind in fapt cea mai mare parte a suprafetei judetului;
- campie aluviala, holocena, de subsidenta, cu aspect de albie majora, reprezentand luncile dezvoltate de-a lungul raurilor si in special, de-a lungul Dunarii.
Lunca Dunarii, influentata de actiunea directă a fluviului, cu latimi ce pot ajunge in unele locuri la 10 km, este indiguita si canalizata pe mari suprafete, fiind transformata in teren agricol. Solul si subsolul sunt bogate in zacaminte de petrol si gaze in partea centrala si nordica a judetului si nisipuri care se extrag din albiile si traseele raurilor si din albia fluviului Dunarea.
Resurse Umane
In judetul Giurgiu populatia stabila la 1 iulie 2007 a fost de 283408
persoane, in scadere cu 1093 persoane (-0,4%) fata de 1 iulie 2006. Din acest
total, 68,8 % locuieste in mediul rural in timp ce 31,2 % în mediul urban.
Populatia stabila, pe total şi pe sexe
152
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
284501 283408
138804 138320145697 145088
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
Nr. persoane
Total Masculin Feminin
Populatia stabila, pe total si pe sexe, la 1 iulie 2007, comparativ cu 1 iulie 2006
2006
2007
Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica
Sanatate si servicii sociale
In judetul Giurgiu se constata o tendinta de diminuare a calitatii furnizarii
serviciilor de sanatate relevata prin indicatorul speranta de viată care in acest
judet este de 70,50 ani comparativ cu 71,76 cat se inregistreaza la nivelul
intregii tari. Aflandu-se sub media pe tara, judetul Giurgiu se numara printre
judetele cu speranta de viata cea mai scazuta, fapt care poate fi determinat de
evolutia unei serii de factori sociali si economici. In cele ce urmeaza, sunt
analizate valorile unor indicatori in raport cu directiile de analiza mentionate.
In mediul rural, serviciile de sanatate sunt furnizate in principal prin
intermediul cabinetelor medicale de familie, existand si un centru de sanatate (cu
o capacitate de 50 de paturi) precum si o unitate medico-sociala (cu o capacitate
de 80 de paturi) ale caror dotari nu sunt insa suficiente pentru a asigura un nivel
calitativ satisfacator al acestor servicii. In plus, nu mai putin de 100% din
ambulatoriile de spital din judeţ, 96,8% din cabinetele individuale de
specialitate, 63,6% din cabinetele medicale de medicina generala se afla in
mediul urban fapt care limiteaza considerabil accesul la serviciile de sanatate in
special a populaţiei rurale din judet.
153
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In judetul Giurgiu se inregistreaza o scadere generala a numarului de
personal calificat, majoritatea specializarilor, indiferent de nivelul de pregatire,
fiind concentrate in mediul urban, in detrimentul celui rural. In ceea ce priveste
distributia pe medii de rezidenta, un procent de 53,6% din medici se aflau in
mediu urban in ciuda faptului ca numai 32,1% din populatia judetului locuieste
in acest mediu de rezidenta.
Nivelul investitiilor in amenajarea unitatilor de furnizare a serviciilor de
sanatate precum si pentru achizitionarea de tehnica medicala specifica cunoaste
in judetul Giurgiu o crestere considerabila in ultimii ani. Aceasta tendinta este
benefica pentru nivelul calitatii serviciilor de sanatate, fiind insotita insa de
existenta unei disproportionalitati evidente intre mediul de rezidenta urban/rural.
Pensii si servicii sociale
In ceea ce priveste situatia pensionarilor, judetul Giurgiu se afla pe
penultimul loc ca numar in Regiunea Sud Muntenia. Judetul detine un numar
mic de pensionari cu un procent de 8,2% din numarul mediu al pensionarilor de
asigurari sociale de stat din regiunea Sud-Muntenia.
Dat fiind profilul preponderent agricol al economiei judetului, o mare
parte a pensionarilor este reprezentata de pensionarii de asigurari sociale
agricultori. Numărul mediu al acestora a fost in anul 2007 de 24057 persoane, cu
1706 mai mic fata de anul 2006 (-6,6%). Scaderea se datoreaza in principal
evolutiei demografice in judetul Giurgiu, caracterizata printr-un numar mare al
deceselor.
Educatie si Cercetare - Dezvoltare
154
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Judetul Giurgiu are cea mai mică valoare a ratei de cuprindere scolara la
toate nivelurile de invatamant (54,2%) comparativ cu media pe tara (72,9%)1. O
valoare la fel de ingrijoratoare se inregistreaza si in cazul indicatorului referitor
la rata de alfabetizare al populatiei adulte care in judetul Giurgiu este cea mai
scazuta din tara - 92,2 fata de 97,5 cat se inregistreaza la nivelul intregii tari.
In cazul judetului Giurgiu, in anul scolar 2007-2008, reteaua de invatamant
cuprindea 110 unitati scolare dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli
generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri scolare, o scoala de muzica,
clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un Centru de
recuperare, educare si integrare.
In ceea ce priveste distributia pe medii a numarului de unitati scolare se
poate constata existenta unei disproportii intre mediile urban si rural. Astfel, in
ciuda faptului ca populatia scolara in mediul rural este cu aproape 30% mai
mare decat in mediul urban, numarul de unitati scolare care se gaseste in acest
mediu de rezidenta este mai mare comparativ cu cel din mediul rural.
Piata fortei de munca, somaj si formarea continua
La inceputul anului 2007 resursele de munca au fost in judetul Giurgiu de
170.5 mii persoane reprezentand 60.1% din populatia totala a judetului Giurgiu
(283,9 mii persoane), ponderea majoritara in resursele de munca detinand-o
barbatii (52.5%). In anul 2007, populatia in varsta de munca apta de lucru
detinea o pondere de 98.6% din totalul resurselor de munca, proporţia barbatilor
depasind-o pe cea a femeilor cu 6.6 puncte procentuale. Persoanele sub si peste
varsta de munca aflate in activitate reprezentau 6.2% din resursele de munca, in
cadrul acestei categorii femeile erau majoritare, respectiv 59.0%.
Numarul somerilor inregistrati in judetul Giurgiu la sfarsitul anului 2007
era de 4.090 persoane (1.881 femei), in scadere fata de anul precedent cu 943
1
155
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
persoane pe total (116 femei). Rata somajului inregistrat la nivel judetean era de
4,5%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decat rata somajului la nivel national.
In ceea ce priveste situatia din judetul Giurgiu, in anul 2007, au fost cuprinse in
programe de formare profesionala gratuite 697 persoane, dintre acestia 651
persoane au fost someri.
Cea mai mare deschidere catre participarea la o forma de instruire a
avut-o categoria de persoane cuprinse intre 35 si 45 de ani (34,4% din total
someri participanti la cursuri). Se observa ca tinerii si persoanele peste 45 de ani
accepta mai greu o noua calificare, dovedind o flexibilitate scazuta.
Competitivitatea economica
In economia judetului, agricultura este principalul angajator si generator
de venituri judetene. De asemenea, ca efect al traditiei agrare, veniturile
judetului sunt in partea de jos a topului regiunii ADR Sud Muntenia.
Din punctul de vedere al aportului fiecarui judet la realizarea PIB-ului
regional, situatia nu este fundamental diferita, judetul Giurgiu contribuind cu
numai 6% la totalul regional. Diferenta este majora atunci cand comparam
judetul Giurgiu cu judetele fruntase ale tarii, Prahova si Arges fiind
„responsabile” cu un aport de 50% in produsul intern brut al regiunii.
Judetul Giurgiu ocupa ultimul loc la indicatorul PIB la nivel de regiune, o
cauza a acestui fenomen fiind si absenta marilor investitii industriale realizate in
judet precum si subutilizarea resurselor de infrastructura (ex: portul fluvial).
In Giurgiu activeaza 3.618 de IMM-uri (7,1% din nivelul regional), iar în
Prahova 16.240 (32%). Cumulat, Prahova si Arges detin aproape 55% din totalul
IMM-urilor din regiune. Numarul mic de companii existente in judetul Giurgiu
este generat atat de o slaba cultura antreprenoriala cat si de migratia companiilor
catre Bucuresti. La ora actuala se constata o migratie catre polul economic
Bucuresti, situat in imediata proximitate a judetului.
156
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Judetul Giurgiu detine in prezent o capacitate de gazduire a companiilor
concentrata in special in zona Parcului Industrial existent in municipiul Giurgiu,
a Zonei Libere Giurgiu si a Portului Giurgiu.
Agricultura judetului Giurgiu
Judetul Giurgiu, asemanator cu judetele din Partea de Sud a Regiunii Sud-
Muntenia (Teleorman, Calarasi si Ialomita) este localizat in Campia Romana si
este mai putin dezvoltat, agricultura fiind sectorul dominant in economia
judetului. Slaba dezvoltare din aceasta zona se datoreaza in principal faptului ca
intreaga zona a suferit in timp consecintele unei dezvoltari industriale artificiale.
Prin urmare, incepand cu anul 1990, aceasta a fost afectata de procesul de
tranzitie la economia de piata, prin inchiderea sau restrangerea activitatii
intreprinderilor de stat.
Judetul Giurgiu a dispus dintotdeauna de premisele favorabile pentru
realizarea unei agriculturi productive. Conform unei clasificări a Agentiei
Nationale de Consultanta Agricola (ACCA) judetul Giurgiu se incadreaza in
Zona 1, considerata zona favorabila pentru cultivarea de cereale si de plante
tehnice, culturi care sunt intr-adevar cele mai raspandite in judetul Giurgiu.
Transport si infrastructura tehnica
Pe teritoriul judetului Giurgiu se intersecteaza axe de transport si drumuri
nationale care pot sustine componenta transport pentru a constitui un element-
cheie in dezvoltarea Judetul Giurgiu in viitor. Din punct de vedere strategic,
judetul Giurgiu este un important punct nodal de infrastructura la nivel european
si poate deveni principal punct de conexiune regionala pe urmatoarele axe:
cursul inferior al Dunarii
nord – sud, Bucuresti – Giurgiu – Russe
157
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Bucurandu-se de intersectia axei de transport N-S si de apartenenta la
coridorul pan-european VII prin segmentul Dunare si la coridorul pan-european
IX de transport rutier si feroviar (segment in traseul „… Chisinau-Bucuresti-
Dimitrovgrad-Alexandroupolis”) judetul Giurgiu are suficiente premise pentru a
deveni un judet de tranzit pentru un circuit intens de marfa si persoane.
Primul element de infrastructura rutiera de o importanta majora peste
Dunare catre Bulgaria, principala cale transeuropeana catre Romania este podul
peste Dunare, Podul Prieteniei. Punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria la
Giurgiu – Ruse are un avantaj aparte, constituit de podul rutier-feroviar existent.
Aceasta iesire la Dunare este un punct geostrategic important pentru Romania,
prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei
cu Orientul Apropiat.
Intins pe o suprafata de 9000m², portul Giurgiu are o activitate de trafic de
marfuri si de persoane neegalat de porturile fluviale din Romania.
In trecut, in sud-estul judetului Giurgiu se afla una din primele linii de cale
ferata ce lega capitala de Giurgiu (din gara Filaret - Bucuresti care astazi nu mai
exista) datand din 1869.
In prezent, la nivelul judetului Giurgiu, densitatea liniilor pe 1000 Km²
inregistra la sfarsitul anului 2005 cea mai scazuta valoare din regiune, 13,3 %
comparativ cu cea mai ridicata valoare din regiune, judetul Ialomita, cu 66, 2%
Km.
Transportul feroviar la nivelul judetului Giurgiu inregistreaza un trafic din
ce in ce mai scazut. Datorita faptului ca nu se pot folosi cai directe de transport
feroviar Giurgiu-Bucuresti si datorita distantei relativ scurte fata de municipiul
Bucuresti populatia apeleaza frecvent la autobuzele si microbuzele de transport
in comun, ajungand la o durata a calatoriei mult mai scazute (aprox. 1 h).
Asezarea geografica a judetului Giurgiu ii permite un acces usor la aeroportul
Otopeni din municipiul Bucuresti, distantele aflandu-se in intervalul 20 – 78 km.
158
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Acest element de transport constituie un mijloc de facilitare a accesului
potentialilor investitori in judet.
Utilitati – Infrastructura tehnica si de mediu
Alimentarea cu apa si canalizare. Statii de epurare
Infrastructura de baza in judetul Giurgiu are un grad scazut de acoperire,
constituind o piedica atat pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru
populatie cat si pentru crearea conditiilor favorabile pentru atragerea de
investitori.
Procentul de acoperire pentru serviciul de alimentare cu apa este foarte
redus la nivel judetean. In anul 2007, exceptie facand municipiul Giurgiu
(alimentare in procent de 93%), in celelelte orase ale judetului, Bolintin Vale
alimentarea cu apa se realiza in proportie de 36% iar in Mihailesti doar in
procent de 10,5.
In mediul rural alimentarea cu apa se realizeaza doar pentru 10% dintre
localitati. In mediul rural alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat:
din totalul de 51 de comune in 12 exista alimentare cu apa in sistem centralizat
(nu toate satele componente au fost racordate la sistemul centralizat). O pondere
de 90% din reteaua de alimentare cu apa din mediul rural are o vechime mai
mare de 30 de ani. Comunele din judetul Giurgiu au beneficiat in majoritatea lor
de programul guvernamental de alimentare cu apa la sate aprobat prin H.G. nr.
687/1997.
Deseuri
159
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Realizarea unui management integrat al deseurilor constituie o problema
de actualitate si pentru judetul Giurgiu, acest proces nefiind inca finalizat. S-au
inregistrat insa progrese, numeroase elemente ale unui viitor sistem integrat
fiind deja realizate, iar altele aflandu-se in curs de implementare.
Distributia gazelor naturale
In judetul Giurgiu reteaua de distributie a gazului metan a constituit unul
dintre impedimentele importante pentru atragerea de investitori.
La sfarsitul anului 2005 judetul Giurgiu se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste
numarul de abonamente telefonice la nivel regional, cu 12% mai putin decat
judetul din fata lui, Calarasi. De asemenea si accesul la servicii de internet a fost
cel mai scazut din regiune (8643 fata de 23.996 judetul cu valoarea cea mai
ridicata, Arges).
Fondul de locuinte
Datele statistice aferente anului 2007 indica un fond locativ de 110.931
locuinte la nivelul judetului Giurgiu, 98,5% dintre acestea fiind in proprietate
majoritar privata. Din numarul total de locuinte, 71,3% sunt situate in mediul
rural. Dintre acestea, locuintele aflate in proprietate privata sunt in proportie de
98,5%.
Energia solara reprezinta o resursa insuficient exploatata avand in vedere
pozitionarea geografica a judetului si cele peste 270 de zile insorite pe an
(energia fotovoltaica reprezentand o reala oportunitate).
160
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Cadrul institutional – capacitate administrativa
Judetul Giurgiu are in componenta 54 de localitati, dintre care 3 orase si
51 de comune. Din punct de vedere geografic, localitatile judetului Giurgiu pot
fi integrate in 3 categorii majore. Acestea se refera la zona de referinta in care
sunt localizate:
Zona Metropolitana
Zona Mediana
Zona Fluviala
Din punct de vedere administrativ, ordonatorul principal de credite in
judetul Giurgiu este Consiliul Judetean, institutia responsabila cu realizarea
politicilor publice majore la nivel judetean. Bugetul judetean este destinat atat
cheltuielilor investitionale ale Consiliului Judetean cat si transferurilor
financiare destinate autoritatilor locale din judet.
Prioritatile de dezvoltare a localitatilor sunt reflectate de un numar
mediu de 3-4 proiecte identificate de catre fiecare unitate administrativ
teritoriala. Acestea sunt, in viziunea autoritatilor locale, necesitatile de investitii
pe care le-au identificat pentru perioada de timp in care se pot accesa fonduri
structurale.
Practic, localitatile judetului Giurgiu sunt asezate intre municipiul
resedinta de judet si capitala tarii. In teorie, apropierea de cele doua orase
influenteaza atat valorile capitalului uman cat si cele caracteristice calitatii vietii.
Acest lucru compenseaza efectele unei infrastructuri slab dezvoltate.
Comunicarea institutionala si gestionarea sarcinilor zilnice ale Primariilor
din judetul Giurgiu sunt indicatori principali in evaluarea capacitatii lor
institutionale. Gestiunea documentelor in cadrul acestor institutii este un prim
semn de modernizare si de eficienta in activitatea administrativa. In acest sens,
mai mult de 76% din primariile chestionate au raportat inexistenta unui sistem
161
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
informatic integrat la nivel local. Doar 13 primarii sunt dotate cu un sistem
informatic al documentelor.
O prioritate pentru localitati in acest sens este accesarea finantarilor
pentru imbunatatirea capacitatii administrative la nivel de primarii, cu ajutorul
Programului Operational de Crestere a Capacitatii Administrative. Proiectele ii
pot asista in realizarea investitiilor in echipamente IT, instruirea resurselor
umane, cresterea capacitatii de planificare strategica.
Informatii Turistice
Judetul Giurgiu este situat in zona sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in
apropierea municipiului Giurgiu, se intalnesc Paralela 44° latitudine nordica si
Meridianul 26° longitudine estica. Judetul are o suprafata de 3.526 km patrati si
o populatie de 282.554 locuitori. Judetul se gaseste in partea centrala a Campiei
Romane, pe malul stâng al Dunarii, la granita cu Bulgaria. Relieful este in ceea
mai mare parte plat, prezentand anumite denivelări in partea de Vest, si include
cursuri de apa si terase derivate din raurile Arges si Neajlov. Relieful prezinta
altitudini de la 136 m pana la 12 m deasupra nivelului marii. Judetul Giurgiu
este traversat de o retea hidrografica ce are o densitate ridicata in partea de
Nord-Vest a judetului si mult mai scazuta in partea de sud. Cursul inferior al
Dunarii, impreuna cu raurile Arges, Neajlov si Saba, traverseaza judetul de la
Nord-Vest la Sud-Est.
Podul peste Dunare numit
„Podul Prieteniei”, singurul pod
peste Dunare care leaga Romania şi
Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale
ferata cel de jos si sosea cel de sus)
in anii 1952-1954.
162
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Viaductele de acces si podul propriu-zis insumează 37 de deschideri pe o
lungime de 2234 m, deschiderea centrala fiind mobila si putandu-se ridica
pentru a lasa sub pod o inaltime libera de 24 m.
Alte rauri mai mici sunt: Ilfov, Dambovnic, Calnistea, Galvacioc, Ismar,
Pasarea, Parapanca. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat
continental si formelor de relief intalnite aici.
Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva
elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si
sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este
rezervatia de flora si fauna Padurea Comana. Prin asezarea sa si functia ca port
si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.
Resedinta judetului este municipul
Giurgiu, oras care ofera vizitatorilor
multe locuri interesante. Turistii
romani si straini care viziteaza acest
judet trebuie sa viziteze Mausoleul
Eroilor, in care sunt înhumate
osemintele a 632 de eroi, dintre care
350 eroi români.
Turnul cu ceas, construit in timpul ocupatiei otomane, se afla in centru
orasului si este inconjurat de un parc in forma de farfurie, format doar din arbori
de tei, cunoscut sub denumirea Farfuria cu tei.
De asemenea ar trebui vizitata
Cetatea Giurgiu, ridicata în secolul
XIV si Portul Ramadan.
163
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Judetul Giurgiu este faimos si pentru Calugareni, localitate istorica al
carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste
Neajlov, reconstituit in anii 1934-1935 in cinstea victoriei asupra turcilor. El are
la capete 4 efigii de bronz reprezentand capul lui Mihai Viteazul si stema tarii
din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai, monument ridicat în
anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii
Romanesti a lui Mihai Viteazul.
Insula Mocanu, avand o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele
4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie
si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec
aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si vanatoare.
Elaborarea strategiei Programului Operational Multianual al
judetului Giurgiu 2007-2013, decurge din problemele cheie identificate in
urma analizei socio-economice a judetului care constau in:
- populatia acut imbatranita;
- cea mai ridicata valoare a raportului salariati/pensionari la nivel national;
- servicii de sanatate de slaba calitate sau inexistente in mediul rural;
- lipsa infrastructurii de formare a resurselor umane pentru viitor (cea mai
mica valoare a ratei de cuprindere scolară la toate nivelurile de invatamant);
- o evolutie negativa a dinamicii ofertei fortei de munca;
- agricultura, este practicata in procent de peste 50% in regim de
subzistenta, de populatia imbatranita.
Strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor obiective specifice:
- dezvoltarea integrata si durabila a sistemelor intermodale de transport;
- modernizarea si implicit eficientizarea sistemului agricol;
- dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea antreprenoriala;
164
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local, pentru sprijinirea
initiativelor de afaceri si atragerea de noi activitati economice;
- valorificarea potentialului de colaborare transfrontaliera;
- protejarea mediului inconjurator, cu efecte directe auspra calitatii vietii
locuitorilor judetului Giurgiu;
- cresterea capacitatii administrative si imbunatatirea procesului de
elaborare si implementare a politicilor;
-cresterea gradului de ocupare pe piata muncii.
Obiectivul general il constituie accelerarea cresterii economice a
arealelor judetului si a fost definit in concordanta cu analizele economice si
sociale precum si cu analiza SWOT, identificandu-se problemele de dezvoltare
cu care se confrunta judetul Giurgiu.
165
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Analiza SWOT a judetului Giurgiu
PUNCTE TARI - Locuri de munca vacante in domeniile: constructii, industria textila, crescatori, taietori pasari, constructii navale;
- Infrastructura corespunzatoare a unitatilor medico-sanitare in mediul de rezidenta urban;
- Pregatire corespunzatoare a personalului medico-sanitar si a cadrelor didactice (la nivel prescolar, gimnazial si liceal);
- Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucuresti-Giurgiu;
- Apartenenta la coridorul de transport pan-european VII prin iesirea la cursul inferior al Dunarii;
- Apartenenta la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier si feroviar;
- Apropierea de Bucuresti;- Zona Libera Giurgiu;- Santierul naval;- Forta de munca disponibila;- Sit-uri industriale;- Activitati de comert si mic productive;- Calitatea terenului agricol;- Cresterea productiei agricole; - Implicarea activa a autoritatilor publice;
- Intersectarea pe teritoriul judetului Giurgiu a unor cai de transport strategice pentru dezvoltare;
- Principala cale transeuropeana din Romania, podul peste Dunare;
- Podul rutier-feroviar pentru trecerea frontierei cu Bulgaria la Giurgiu – Ruse;
166
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Existenta de proiecte de modernizare pentru cresterea capacitatii de trafic de marfuri a portului;
- Nivelul redus de poluare a aerului;- Unicitatea rezervatiilor din padurea Comana si padurea Manafu;
- Situl istoric de la Calugareni; - Ruinele cetatii medievale Giurgiu- Prezenta turistilor străini;- Preocuparea administratiei locale pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare durabila;
- Numar mare de proiecte vizand infrastructura;
- Buna relationare intre primarii si alte institutii publice din judet (in special CJ şi Prefectura);
- Apropierea de capitala, ca sursa majora de investitii;
- Acces ridicat al populatiei la mijloace de comunicare;
- Nivel mic de indatorare al primariilor.PUNCTE SLABE - Fenomen de imbatranire a populatiei;
- Distributie inechitabila a unitatilor medico-sanitare si a personalului medical in mediul rural;
- Cel mai mare raport intre persoanele active si pensionari din tara (17 la 10);
- Personal didactic insuficient in invatamantul profesional;
- Rata de alfabetizare cea mai scazuta din tara;
- Infrastructura judetului;- Deficit de populatie activa;- Calitatea invatamantului tehnic;- Dezindustrializare;- Slaba structurare a comunitatii de afaceri;
- Efectul „mezzogiorno” generat de polarizarea investitiilor in Bucuresti;
- Slaba promovare a potentialelor de investitii;
- Lipsa consultantei specializate;
167
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Grad slab de inovare industriala;- Slaba mecanizare;- Faramitarea excesiva a terenului; - Populaţia imbatranita;- Sistemul de irigatii precar;- Lipsa unitatilor de procesare;- Infrastructura rutiera in stare precara; - Capacitate tehnica redusa pentru cresterea tranzitului de marfuri in portul Giurgiu;
- Majoritatea localităţilor judeţului Giurgiu nu au acces la sistemul de alimentare cu apă;
- Inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean;
- Toate depozitele de deseuri din judet sunt neconforme;
- Sistem de distributie de gaze naturale doar la nivelul municipiului Giurgiu;
- Lipsa unei structuri locale de promovare turistică;
- Numarul scazut de sosiri ale turistilor;- Infrastructura de acces la obiectivele turistice deficitara;
- Activitatea culturala modesta; - Puternica sezonalitatea estivala; -Urbanizare scăzuta;-Infrastructura si utilitati slab
dezvoltate;-Numar mare de persoane slab
calificate, ocupate in agricultura;-Incapacitatea administratiilor locale de
a accesa fonduri structurale;-Capacitate redusa de implementare a
proiectelor;-Utilizare scazuta a sistemelor
informatice in activitatea primariilor;-Numar mic de primarii cu angajati
specializati in scrierea si gestionarea proiectelor.
OPORTUNITATI - Posibilitatea dezvoltarii furnizarii private a serviciilor de sanatate in
168
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
rural;- Potential de dezvoltare a activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul agricol;
- Posibilitatea obtinerii din finantari din fonduri structurale (in special Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane);
- Capacitate de pregatire a populatiei neocupate prin programe de formare (reconversie profesionala si ocupare);
- Accesarea fondurilor structurale de catre industria productiva;
- Formarea resurselor umane;- Parteneriate comerciale cu Bulgaria sau alte state;
- Punerea in valoare a resurselor energetice judetene;
- Eficientizarea activitatii portuare;- Investitii in procesarea alimentara de tip bio;
- Constructia Aeroportului; - Infrastructura de gaze;- Parteneriat public privat si privat educational;
- Accesarea de finantari; - Asocierea fermierilor;- Formarea profesionala;- Cresterea grupurilor de producatori;-Atragerea de investitii pentru
reabilitarea infrastructurii rutiere; -Cresterea capacitatii tehnice a portului
Giurgiu pentru a putea deveni o varianta complementara pentru transportul din portul Constanta pe autostrada spre Bucuresti;
-Deschiderea aeroportului de la Adunatii Copaceni;
-Includerea portului Giurgiu intr-un circuit turistic al judetului Giurgiu;
-Corelarea tuturor cailor de transport din judet pentru consolidarea conceptului Giurgiu – judet de tranzit
169
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
de marfuri si de turisti in Regiunea Sud-Muntenia;
-Prezenta turistilor straini;-Numarul important al locurilor de
cazare pe motonave;-Proximitatea de Municipiul Bucuresti;-Realizarea aeroportului de la Adunatii
Copaceni;-Reabilitarea numeroaselor obiective
turistice;- Folosirea consultantei in realizarea si
managementul proiectelor;- Cresterea standardului de viata prin
investitia in lucrari de interes public;- Stimularea si sprijinirea
antreprenoriatului local.AMENINTARI -Intarzierea descentralizarii fiscale
pentru serviciile de sanatate si educatie;
-Migratia fortelor de munca in tari din Uniunea Europeana;
-Cresterea decalajelor urban rural in privinta distributiei furnizarii serviciilor de sanatate si educatie;
-Scaderea nivelului mediu si superior de pregatire a fortei de munca datorita ofertei scazute de pe piata muncii;
- Imbatranirea populatiei;- Polarizarea investitiilor in Bucuresti;- Competitia regionala;- Migratia tinerilor;- Degradarea sistemului educational;- Lipsa de suport institutional;- Gradul de absorbtie al fondurilor europene;
- Barierele de la nivel national in stabilirea unui pret de referinta la cereale;
- Schimbarile climatice;-Rezistenta la schimbare a fermierilor;- Scaderea fortei de munca ocupate in agricultura;
- Ratarea oportunitatii de accesare de
170
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
finantari din fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii rutiere;
- Imposibilitatea sustinerii proiectelor de crestere a capacitatii tehnice pentru trafic de marfuri in portul Giurgiu;
- Imposibilitatea inchiderii tuturor depozitelor de deseuri neconforme din judet in perioada de tranzitie stabilita;
- Durata prelungita pentru racordarea la sistemul de gaze a judetului Giurgiu va constitui o piedica în atragerea investitorilor;
-Starea avansata de deteriorate a anumitor obiective turistice;
- Interesul scazut fata de promovare turistica a judetului;
-Transformarea judetului Giurgiu intr-o regiune turistica de tranzit;
-Activitatea firmelor cu sediul social în alte localitati sau judete;
-Migrare puternica catre Bucuresti si Europa de Vest a populatiei tinere si inalt calificate;
-Slaba calificare a personalului didactic;-Scaderea gradului de instruire scolara.
171
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
STRATEGIA JUDETULUI GIURGIU
Strategia Consiliului Judetean Giurgiu, bazata pe respectarea normelor
legale in vigoare, in special a prevederilor Legii 215/2001, are in vedere
continuarea si amplificarea procesului de reforma administrativa, dezvoltarea
socio-economica si culturala a judetului.
De aceea, Consiliul Judetean, prin consultarea Consiliilor locale, stabileste
coordonatele majore de dezvoltare durabila a judetului, urmare fireasca a
realizarilor de pana acum si a consolidarii parteneriatului cu cetatenii judetului
nostru.
Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea indicatorilor socio –
economici si trasarea unui cadru de dezvoltare a judetului Giurgiu prin punerea
in valoare a potentialului material si uman in folosirea resurselor existente si a
identificarii altor surse capabile să produca o dezvoltare durabila si echilibrata a
localitatilor judetului, in sensul asigurarii unui mediu sanatos si coerent sub
raport functional, economico-social si cultural, in conditiile pastrarii echilibrului
fata de complexul de resurse al capitalului natural.
Obiectivele calitative se refera la :
• ridicarea standardului de viata;
• crearea de noi locuri de munca;
• imbunatatirea calitatii mediului;
• regenerarea ambientului;
• indeplinirea criteriilor existente la nivelul tarilor europene dezvoltate.
Obiectivele principale vizeaza:
• revigorarea si stabilitatea socio-economica;
• modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice;
• valorificarea potentialului turistic;
• atingerea parametrilor minimali de functionalitate sociala si economica a
172
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
localitatilor judetului Giurgiu, in special in mediul rural.
Avand in vedere evaluarea situatiei economico – sociale a judetului
Giurgiu, potentialul economic si criteriul determinant al concordantei cu
cerintele integrarii europene si euroatlantice, au fost identificate urmatoarele
prioritati:
Diversificarea si extinderea bazei industriale
• Investitii productive în vederea crearii si mentinerii locurilor de munca
permanente;
• reabilitarea infrastructurii fizice;
• atragerea IMM-urilor in sfera productiei prin reabilitarea si dezvoltarea
infrastructurii, în zonele defavorizate economic;
• dezvoltarea IMM-urilor in vederea crearii de activitati industriale
complementare sau alte sectoare ale productiei materiale care sa asigure
dezvoltarea economica.
Relansarea sectorului agricol
• Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii din mediul rural in vederea
atragerii IMM-urilor in activitati productive bazate pe valorificarea resurselor
locale;
• Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea si realizarea de noi capacitati de
productie, in scopul preluarii si realizarii de produse agroalimentare care sa
asigure consumul intern si posibilitati de export;
• Investitii in infrastructura sectorului prelucrativ manufacturier.
Dezvoltarea turismului si modernizarea serviciilor adiacente
• Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic si
modernizarea infrastructurii;
• Promovarea unui turism ecologic;
173
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
• Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si in
strainatate.
Dezvoltarea potentialului de resurse umane
• Calificarea si recalificarea fortei de munca angajate in sfera economica;
• Training pentru personalul cuprins in sfera serviciilor;
• Programe de formare si orientare profesionala pentru tineri si someri.
Pentru atingerea parametrilor minimali de dezvoltare economico – sociala
a localitatilor judetului Giurgiu masurile importante care se impun
implementate sunt:
Gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor
• imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a localitatilor;
• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa din localitatile rurale;
• imbunatatirea echiparii retelelor din localitati cu instalatii de canalizare si
statii de epurare.
Infrastructura tehnica de circulatie si transport
• Reteaua de cai rutiere;
• Imbunatatirea conditiilor de transport pe reteaua de drumuri publice locale
(judetene si comunale);
• Consolidari, refaceri si inlocuiri de poduri;
• Pasaje denivelate pe drumuri la intersectia cu calea ferata;
• Ameliorarea/imbunatatirea legaturilor auto in/si spre zonele lipsite
de retea feroviara;
• Crearea infrastructurii aeroportuare.
Turismul
174
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
• Adaptarea formelor de turism la oferta turistica specifica potentialului din
fiecare zona a judetului;
• Dezvoltarea ofertei turistice;
• Punerea in valoare si introducerea de trasee turistice noi, pentru valorificarea
peisajului cultural;
• Oferta pentru turismul de afaceri si reuniuni cu caracter stiintific.
Reteaua de localitati
• Dezvoltarea echilibrata si armonioasa a tuturor localitatilor;
• Ameliorarea infrastructurii rutiere si a legaturilor de transport cu principalele
localitati din vecinatate.
Locuinte
• Stimularea constructiei de locuinte sociale, in vederea asigurarii pentru
fiecare familie a unei locuinte;
• Renovarea fondului de locuinte sociale existent.
Reteaua de dotari publice
• Modernizarea si consolidarea unitatilor de invatamant;
• Modernizarea retelei de unitati de asistenta sociala;
• Reabilitarea retelei de unitati culturale.
Pentru indeplinirea obiectivelor propuse se va avea in vedere dezvoltarea
capacitatii institutionale de absorbtie a fondurilor de pre-aderare, comunitare si
guvernamentale, continuandu-se politica de accesare a fondurilor structurale ale
Uniunii Europene.
175
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Ca obiective specifice, Consiliul Judetean Giurgiu isi propune prin
intermediul DIRECTIEI DE INTEGRARE EUROPEANA SI
COORDONARE:
• Acordarea de consultanta in vederea redactarii cererilor de finantare si a
implementarii proiectelor din cadrul programelor de pre-aderare,
programelor comunitare si programelor guvernamentale;
• Implementarea proiectelor cu finantare externa;
• Atragerea de fonduri prin programele de pre-aderare PHARE, ISPA si
SAPARD, prin programele comunitare (FP6, Leonardo da Vinci – faza II,
Socrates, Youth/Tineret, Cultura 2000) si programele guvernamentale prin:
• Colaborarea cu institutiile finantatoare in vederea promovarii proiectelor
propuse de Consiliul Judetean Arges, de unitatile aflate sub autoritatea
Consiliului Judetean Arges, de consiliile locale si comunitatile rurale
sarace din judetul Arges;
• Elaborarea analizelor economice si sociale pentru fundamentarea strategiei
de dezvoltare a judetului Arges in perioada 2005-2008;
• Pregatirea portofoliului de proiecte necesar elaborarii Programului
Operational Regional, pentru perioada 2007-2013, ce va sta la baza
finantarilor din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicii judetene,
se incadreaza in axele prioritare 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 si se refera la
urmatoarele aspecte:
-inlaturarea /diminuarea saraciei din zonele rurale
-echilibrarea oportunitatiilor economice si a conditiilor sociale dintre
mediul urban si cel rural
-stimularea initiativelor locale
-pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.
176
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Prioritate 1. Dezvoltarea infrastructurii1.1. Intensificarea investitiilor in fructificarea coridoarelor de transport pan-
europene, incluzand infrastructura conexa1.2. Crearea infrastructurii aeroportuare si integrarea transportului aerian in
ansamblul intermodal la nivelul judeţului1.3. Imbunatatirea accesului si a mobilitatii fortei de munca prin reabilitarea
infrastructurii de transport in intreg judetul1.4. Imbunatatirea managementului zonelor agricole prin cresterea gradului de
accesibilitate la utilitati si servicii1.5. Reducerea disparitatilor in ceea ce priveste infrastructura educationala in
mediul rural comparativ cu cel urban1.6. Dezvoltarea infrastructurii pentru crearea conditiilor pentru dezvoltare
antreprenorialaPrioritate 2. Relansarea sectorului agricol2.1. Promovarea de actiuni pentru imbunatatirea si consolidarea potentialului uman in mediul rural2.2. Modernizarea exploatatiilor agricole2.3. Consolidarea sinergiei dintre productia primara agricola si industria alimentara2.4. Sprijinirea grupurilor de producatori si a altor forme asociative2.5. Cresterea competitivitatii si diversificarea bazei economice in mediul ruralPrioritate 3: Diminuarea disparitatilor si promovarea incluziunii sociale3.1. Reducerea decalajelor in asigurarea serviciilor de sanatate si sociale3.2. Imbunatatirea accesului si calitatii sistemului educational initial si de formare continua3.3. Ameliorarea clivajelor intre cerere si oferta pe piata fortei de munca3.4. Asigurarea mobilitatii resurselor umane, dar si oferirea conditiilor pentru reintegrarea unui posibil val invers de migrarePrioritate 4: Dezvoltare antreprenoriala4.1 Diversificarea si atragerea de servicii de varf pentru dezvoltarea comertului, transportului şi turismului4.2 Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor industriale prin atragerea şi concentrarea de investitii4.3 Promovarea culturii antreprenoriale si sprijinirea micilor antreprenori4.4. Dezvoltarea si crearea de noi structuri de incubare si sustinere a afacerilorPrioritate 5. Valorificarea potentialului de colaborare transfrontaliera5.1. Crearea conditiilor pentru colaborarea transfrontaliera la nivelul administratiei pentru folosirea integrata si optima a resurselor publice5.2. Stimularea mediului antreprenorial din judetul Giurgiu pentru fructificarea oportunitatilor oferite de zona transfrontaliera
177
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
5.3. Programe de formare adaptate pietei fortei de munca integrate pentru cresterea mobilitatii si a eficientei resurselor umane in judetul Giurgiu5.4. Intarirea parteneriatelor culturale si identitare, inclusiv pentru promovarea serviciilor din Judetul GiurgiuPrioritate 6. Protectia mediului si dezvoltare durabila6.1. Valorificarea resurselor regenerabile si reutilizarea resurselor naturale6.2 Dezvoltarea agriculturii ecologice6.3 Imbunatatirea calitatii starii de sanatate a populatiei prin asigurare unui mediu curat si sanatos6.4 Promovarea unui turism ecologicPrioritate 7. Cresterea capacitatii administrative7.1. Modernizarea managementului public la nivelul Autoritatilor Publice Locale7.2. Cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor nerambursabile7.3. Eficientizarea guvernarii la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici publice7.4. Imbunatatirea democratiei participative locale prin transparenta publica7.5. Parteneriat si asociativitate pentru dezvoltarea locala
Implementarea strategiei Programului Operational Multianual al
judetului Giurgiu se va realiza printr-o abordare integrata bazata pe o
combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de
stimulare a activitatiilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor
locale.
178
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
IV. ANALIZA SITUATIEI IN COMUNA VARASTI
Coordonate generale
Varasti este o localitate in judetul Giurgiu, Romania.
Comuna Varasti este situata in culoarul vaii Sabarului, in partea de est a
judetului. Ea se compune din satele Varasti si Dobreni. Sunt sate nu prea mari si
distantate intre ele.
Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna o dovada vie a unui adevar
fundamental: acela ca nimic nu-i deosebeste ca spirit si limba, ca viata, obiceiuri
si port, pe fratii din Transilvania de cei din Tara Romaneasca si Moldova, din
Dobrogea si Banat.
Elementele ce individualizeaza in mod deosebit aceasta comuna fata de
alte asezari de tip rural sunt: apropierea de capitala (20-30 km), situarea in
Lunca Arges-Sabar, precum si existenta unei puternice baze pentru productia
agricola. La acestea se adauga echilibrul factorilor de mediu, viitoarea
dezvoltare a comunei devenind un subiect deosebit de complex, care necesita
studii de specialitate in domeniile demografiei, sociologiei, urbanismului
arhitecturii, mediului şi în domeniul economic.
Distanta mult mai mica fata de Bucuresti, cat fata de Giurgiu, precum si
faptul ca multi locuitori ai comunei lucreaza in Capitala sunt argumente pentru
schimbarea apartenentei administrative a localitatii.
Vecinii acesteia sunt:
la nord - Comuna Vidra, Sectorul Agricol Ilfov;
la est - Comuna Frumusani, Judetul Calarasi;
la sud - Comuna Valea Dragului, Judetul Giurgiu;
la vest - Comuna Colibasi, Judetul Giurgiu.
179
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Istoric
Inca din negura vremurilor, locuitorii spatiului Carpato-Danubiano-Pontic
s-au desprins a da denumiri locurilor de bastina. Aceste denumiri ilustreaza
intamplari care s-au petrecut candva, in evolutia istorica a locurilor.
Potrivit legendei, povestita de catre batranii satului, numele comunei ar
proveni de la stapanii acestei mosii care erau veri intre ei, de aici denumirea de
Veresti ca mai apoi sa ajunga la Varasti.
Mosia satului Obedeni care recent a fost asimilat de satul Varasti, a
apartinut prin secolul al XV-lea unui boier pe nume Obedeanu, despre lunca
Obedeanului vorbindu-se si intr-un cantec din folclorul autohton.
Cercetarile arheologice efectuate pe raza comunei Varasti au scos la
iveala urme ale activitatii umane din care rezulta ca acest teritoriu a fost locuit
din vremuri stravechi. Acest lucru s-a datorat condiţiilor naturale favorabile,
existenta codrului Vlasiei, ce oferea vanat si adapost, precum si a raurilor Sabar
si Arges si a paraului Cocioc, ce erau bogate in peste pentru hrana si stuf pentru
acoperirea colibelor.
Cele mai vechi vestigii descoperite in aceasta zona, apartin neoliticului.
Astfel, pe malurile Cociocului si Sabarului au fost descoperite obiecte ce apartin
culturilor neolitice: Boian, corespunzatoare neoliticului mijlociu, si Gumelnita
cu o arie de intindere ce a cuprins nordul Bulgariei, Dobrogea si sudul
Moldovei.
Prezenta si evolutia daco-getilor in regiunile din preajma comunei
Varasti, este confirmata si de istoriografia antica.
Herodot pomeneste numele raului Ordessos, identificat de Vasile Parvan
cu Argesul, asa cum am mai aratat mai sus, comuna Varasti aflandu-se in
apropierea acestui rau.
180
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Datele intemeierii satelor componente ale comunei Varasti, nu se cunosc,
ele pierzandu-se undeva in negura timpului.Cert este ca acestea trebuie sa fi
aparut in acest loc, odata cu cristalizarea relatiilor feudale in Tara Romaneasca.
Mosiile Dobreni, Obedeanu si Varasti se aflau in stapanirea lui Radu
Serban Basarab, domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1602-1611 care a avut un
fiu nelegitim (Constantin Serban) nascut la Dobreni.
Numeroasele fragmente ceramice descoperite, cu totul intamplator, pe
teritoriul vetrei satului, ne indreptatesc sa crdem ca aici exista o permanenta
locuire umana ale carei inceputuri dateaza din neolitic.
Compozitia, culoarea, forma si modul de prelucrare al ceramicii gasite la
Dobreni se incadreaza intr-o vasta arie culturala cuprinsa intre Carpati si Balcani
cu o evolutie uniforma in timp (Guirescu C 1975).
Prin analiza atenta a inventarului micromuzeului scolii, se poate face o
clasificare a vestigiilor pe criterii de vechime comparative cu rezultatele
cercetarilor arheologice din judetul Giurgiu si imprejurimi. (Shuster C. Popa T.
1995)
Exista doua tipuri de ceramica: ceramica grosiera a carei pasta este plina
de impuritati (nisip si ceramica pisata), folosita la confectionarea vaselor de
dimensiuni mari, si ceramica fina folosita pentru confectionarea vaselor mici:
cesti, pahare, cani, strachini, etc.
Dupa modul de prelucrare se intalnesc vase confectionate cu mana dintr-o
pasta grosiera si vase atent lucrate prin tehnici avansate (roata) prezentand
decoratiuni exterioare ca: brauri aplicate, butoni, crestaturi pe buza, alveole,
incizii in siruri romburi si triunghiuri, incizii pieptanate si ornamente pictate,
smaltuite.
Dupa coloratura se poate observa evolutia in timp a tehnicilor de ardere:
culoarea gri demonstreaza ardere la temperature mici corespunzatoare
neoliticului si bronzului timpuriu, culoarea galben-cenusiu la exterior si miez gri
este specifica atat epocii bronzului cat si culturii Dridu (sec. V-VIII d.Hr.), iar
181
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
culoarea portocaliu spre caramiziu demonstreaza o ardere la temperature ridicate
specifica cuptoarelor performante, tehnica ce este folosita si astazi la olarit.
Alaturi de ceramica au mai fost descoperite o lada de silex intrebuintata ca
razuitoare, de sectiune trapezoidala, culoare galben verzuie cu reflexe maronii,
specifica silexului balcanic (Comsa E 2000), si un toporas neolitic de sectiune
romboidala prelucrat prin slefuire, si este prevazut cu un orificiu pentru coada.
Ceramica neolitica gasita aici se incadreaza in tipul Vidra specifica
intregului bazin Arges – Sabar cultura de trecere din neolitic in epoca bronzului,
avand ca simbol zeita de la Vidra.
Analiza hartii judetului Giurgiu cu cercetarile arheologice privind epoca
bronzului, pune in evidenta o intrega viata sociala economica si spirituala de-a
lungul intregii perioade cuprins intre anii 1800-600 i. Hr.
Ceramica acestei perioade se incadreaza in tipul Tei, din inventar
enumeram doua fusaiole, o strecuratoare si o ceasca de culoare neagra cu
modele incizate; astfel de descoperiri s-au mai facut si in apropiere de Dobreni,
la Varasti si Odobeni in urma cercetarilor desfasurate in 1988.
Din perioada dacica doua piese sunt representative: o strachina si o
cescuta, ambele realizate dintr-o pasta fina de culoare gri deschis.
Ceramica grosiera din pasta nisipoasa cu decor incizat cu pieptanele sau
cu un instrument ascutit reprezentat prin linii orizontale paralele, se incadreaza
in vasta cultura Dridu, numita si cultura Balcano-Danubiana (Sarbu V, 1996),
resturi ceramice de acest fel au mai fost descoperite in localitatile Greaca,
Prundu si Cascioarele.
Vestigiile descoperite la Dobreni au fost scoase la iveala cu prilejul
diverselor lucrari de amenajare in gospodarii, pe vatra satului demonstrand o
locuire permanenta sau locuire succesiva pe aceiasi vatra. Daca s-ar efectua
cercetari arheologice ar fi scoase la lumina mult mai multe dovezi.
Vechimea numelui localitatii Dobreni ar putea data din sec. VI d. Hr.
odata cu patrunderea si asezzarea in Campia Romana a primului val al slavilor
182
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
sudici. Denumirea este de origine slava ca a mai multor asezari din judet:
Dadilov (Mihai Bravu), Uzunu, Gurbanu (Vlad Tepes), Giorgiovo (Giurgiu) si
chiar insasi deumirea regiunii este de origine slava; Vlasia sau Vlasca ce
inseamna tara vlahilor. In traducere Dobreni ar insemna cel frumos, interesant
este ca la 6 km spre N-E exista satul Frumusani; dobrenarii spun ca denumirea
satului inseamna bun, bine. Prin localitate circula o straveche legenda despre
intemeierea satului, ce pomeneste despre un anume Dobre sau Dobrin, jude al
satului sau cneaz despre care se spune ca era un om bun la suflet, motiv pentru
care i s-a dus vestea in imprejurimi. Se spune ca proteja fugarii iar localnicii isi
spuneau oamenii lui Dobrin sa dobrinari si de aici s-a ajuns la numele Dobreni.
Cea mai veche atestare documentara dateaza din 18 aprilie 1531 (Nichita
A 1996); potrivit acestui document, marele vornic Draghici primea in stapanire
mai multe mosii printer care si Dobreni. Pe dealul de la Printesa se afla ruinele
unui conac a carei data de construire este incerta, vehiculandu-se ideea ca ar fi
fost construit in vremea lui Radu Serban, capitan al lui Mihai Viteazu si
domnitor al Tarii Romanesti intre 1602-1611.
Descoperirea unui document, datat 30 august 1577, si emis la Dobreni,
prin care domnitorul Tarii Romanesti Alexandru al II-lea (1574-1578) daruia
unui anume Vuia mosia Bahan, demonstreaza ca palatal a fost construit anterior
acestei date, cel mai probabil de catre Draghici. Prezenta unui domnitor in acest
sat, prilejuita de vreun eveniment din viata proprietarului, demonstreaza ca
localitatea era deja o importanta resedinta boiereasca. Cladirea a fost construita
pe un deal aflat la confluenta Cociocului cu Sabarul si domina regiunea fiind
compusa din 5 camere inconjurata cu ziduri de lemn, resedinta dispunand si de
anexe: grajduri, patule, etc.
Mosia va fi in proprietatea lui Radu Serban din Coieni si va fi daruita
tiitoarei sale Elena sau Ilinca cu care a avut un fiu, viitorul domnitor Constantin
Serban. Idila cu Elena s-a petrecut la Dobreni in perioada in care se desfasurau
lucrarile de reconstructie a Manastirii Comana. Mai tarziu satul Dobreni il aflam
183
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
in proprietatea lui Constantin Serban. Acesta a construit in apropierea conacului,
pe malul drept al Cociocului, o biserica ce poarta hramul Adormirii Maicii
Domnului, inaugurata la 15 august 1645. In continuare Paul de Alep descrie
maora din Dobreni: ‘in ziua urmatoare plecaram pe un drum, printr-o padure
deasa ce se intindea de-a lungul marginii lacului (Sabar n.n.) pana in apropierea
raului Arges. Aici e o moara frumoasa si mare nemaivazuta si apartine beiului.
La exterior are 6 roate si 6 pietre de moara dinauntru. Fiecare roata este inchisa
intr-o cutie cu teasc. Faina ce cade este prinsa in saci care atarna pe fundul cutiei
fara sa scape nici cea mai fina faina desi pietrele sunt asezate jos pe pardoseala
morii. Lucru tare de mirat e alcatuirea ingenioasa dinauntru: faina si taratele cad
separate de la sine … noi am fi vrut sa amagim pe beiul ca sa daruiasca aceasta
moara scaunului de Antiochia, venitul sau fiind de 1000 de scunzi, bani curati;
noi puteam trimite in fiecare an pe cineva sa primeasca banii fara vreo alta grija.
Ni se parea cu mult preferabila unui numar oarecare de proprietati care necesita
atata munca ca sa fie profitabila. Dar din nenorocire a ars impreuna cu satul si
palatal …’. Apoi sunt descrise biserica de la Gradistea, Manastirea Comana
(calatorul este impresionat de locul in care este asezata ‘aceasta manastire este
situata ca o insula intre lacuri, balti si mocirle de nepatruns’.)
Este descris Coienul (Mironesti n.n.) locul unde s-a nascut Radu Serban si
apoi palatal de la Herasti ce a trezit o puternica impresie si admiratie: ‘asa ceva
nu vezi decat in tara Francilor’.
Peisajul satului descris de Paul de Alep prezinta un lac mare si o padure
care incepea din apropierea palatului pana la Arges, padure din care a mai ramas
astazi un petic in dreptul localitatii Campurelu. Pe digul morii lui Constantin
Serban este construit drumul ce leaga satul Dobreni de localitatea Campurelu. In
muzeul scolii se gaseste una din pietrele morii distruse in anul 1658.
Conacul s-a pastrat pana in timpul regimului communist cand a fost
daramat (Mihalache M.V. 1972) de catre saracimea satului pentru a-si construi
184
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
case, iar gradina cu suprafata de 5 ha a fost impartita satenilor, devenind actualul
cartier Printesa.
Despre podul de lemn, un invatator al satului (Popescu I.) spunea in 1938
ca mai puteau fi observati pilonii de lemn. Zidarii de caramida se mai gasesc si
in curtea familiei Colibaseanu, acestea au fost descoperite cu prilejul unor
lucrari de amenajare a anexelor casei si multa vreme s-a crezut ca reprezentau
ruinele unui al doilea palat construit de catre Constantin Serban. La o analiza
atenta a textului lui Paul de Alep se observa ca este vorba despre Pavilionul
despre care se credea ca ar fi fost in mijlocul lacului (Nichita A. 2005). Se spune
ca aici isi petreceau serile de vara doamnele si domnitele de la conac si ca
petrecerile domnesti erau anuntate printr-o salva de tun. Podul si pavilionul nu
mai exista; au fost distruse in urma focului poruncit de Constantin Serban in
februarie-martie 1658 cand a fost nevoit sa fuga. Cu aceasta ocazie a fost ars
Bucurestiul si Targovistea precum si alte localitati pentru a nu cadea in mainile
lui Mihnea al III-lea. Festivitatile inscaunarii acestuia au fost organizate in
corturi deoarece nu mai exista nici o cladire intreaga. De una din ‘fugile’ lui
Constantin Serban se leaga o legenda care circula printer sateni,despre aura
voievodului, precum ca ar fi fost pus in butoaie de lemn si ascuns undeva in apa
Cociocului; se crede ca ar mai fi fost acolo. Voievodul s-a intors in Tara
Romaneasca pentru a domni din aprilie pana in mai 1660 si mai mult ca sigur ca
si-a recuperat averea, pentru ca nu s-a mai intoars niciodata, acesta murind in
Polonia pe 30 aprilie 1685 (Gane C 1971).
Un episod dramatic al istoriei Tarii Romanesti de care este legat numele
satului si al lui Constantin Serban, este prima rascoala a Seimenilor din anul
1654. Potrivit stolnicului Constantin Cantacuzino, lui Contantin Serban i se
impusese domiciliu fortat la Dobreni de catre domnitorul Matei Basarab (1632-
1654).
185
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Constantin Serban incercase cu alta ocazie rasturnarea lui Matei Basarab,
incercare dejucata de domnitor si soldata cu taierea nasului, de unde si porecla
Constantin Carnu.
Seimenii, mercenari bulgari si sarbi, primisera pamanturi intre Dobreni si
Herasti; urmasii lor se gasesc si astazi in localitatilor Varasti, Valea Dragului si
Herasti. Constantin Serban a detinut functia de serdar, comandant al armatei
seimenilor si in perioada exilarii la Dobreni a planuit impreuna cu acestia
rasturnarea lui Matei Basarab, pe fondul tot mai deselor nemultumiri fata de
domnitor.
Potrivit documentelor, le-a promis plati duble daca l-ar fi inlaturat pe
voievod; in felul acesta s-a declansat puternica rascoala din 1654 in urma careia
Constantin Serban devenea domnitor al Tarii Romanesti. Stolnicul Constantin
Cantacuzino a descris alegerea lui Constantin Serban: ‘si cu voia tuturor alesera
din mijlocul lor ca sa le fie domn Constantin voievod Sarban Basarab – ca-l stia
ca iaste de neam mare, domnesc si iaste om bun, si intelept si bun. Si toti se
bucurara si se veselira.’
In cartea sa Trecute vieti de doamne si domnite, Constantin Gane spunea:
‘insa boierii nu-l iubeau pe Diicul (Diicul Buicescu nepot al lui Matei Basarab
n.n.) pentru usurinta mintii lui. Ei, si cam toata tara, de altfel, ar fi poftit domn
dupa Matei pe serdarul Constantin, copil din flori al lui Voda Radu Serban a
carui amintire ramasese buna printre batrani.’ (…) ‘Constantin Serdarul, care se
afla la Dobreni, mosia lui, alearga intr-un suflet pana la Targoviste (…), unde
inainte ca mortul voievod sa fie ingropat, pe cand ii zacea trupul intre faclii in
camera domneasca, seimenii si darabanii, armati il alesera domn.’
Noul domnitor a incercat o manevra prin care ii ademenea pe mercenarii
romani contra celor bulgari, dar acestia l-au sechestrat la Targoviste obligandu-l
sa-si respecte promisiunea. Constantin Serban reuseste sa fuga in Transilvania la
Gheorghe Racoczi al II-lea pentru a cere ajutor. Aceasta este o alta ‘fuga’ de
care se leaga legenda comorii ascunsa de Cocoic.
186
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Incepand cu sec. al XVII-lea satul Dobreni va fi in proprietatea familiei
Ghica, devenind pentru perioade scurte resedinte de vara. Ultimul membru al
acestei familii care a folosit conacul in sezon a fost printesa Eliza Ghica.
Aceasta daruieste mosia fiicei sale Marioara nascuta de Eufrosina, a doua
sotie a domnitorului. Dupa moartea sa, prima sotie, Maria, cu care a avut sase
baieti, deschide un lung process pentru avere obtinand la inceput castig de
cauza.
In vremea lui Gheorghe Bibescu, fetele Eufrosinei reintra definitiv in
posesia averilor lasate de tatal lor. Mosia Dobreni pare sa fi intrat in proprietatea
lui Dimitrie, fiul cel mic al lui Grigorie Ghica cu prima sotie, la inceputul
procesului, apoi a revenit in proprietatea Mariei, dupa cum aratam mai sus. In
lucrarea lui Iancu Popescu se vehiculeaza ideea conform careia Dimitrie ar fi
castigat-o la un joc de carti de la Constantin Filipescu, sotul Marioarei. Dimitrie
Ghica, cunoscut si sub numele de beizadea Mitica (Popescu I. 1938), a construit
in partea de nord a satului, pe ulita Corlatescu, un nou palat cuprins din 8
camere, o baie si doua mansarde, avand in jur un teren de 5000 mp.
Prin reforma din 1864 au fost improprietarite 111 familii cu suprafata
totala de 336 ha, conform legii lui Cuza: 11 familii de tarani au primit cate 6 ha,
70 de tarani mijlocasi au primit cate 3 ha iar 30 de palmasi cate 2 ha.
Dupa Razboiul de Independenta in anul 1879, 35 de familii au primit cate
5 ha in Baragan. Mosia Dobreni a fost impartita in doua: lotul A cu o suprafata
de 1350 ha, care apartinea Elenei Ghica, iar din 1902 a fost cumparat de Filip
Corlatescu.
Dupa exproprierea din 1914, suprafata ramasa era de 850 ha, iar
proprietarul, neavand urmasi, a vandut-o Casei Rurale. Palatal, impreuna cu 50
ha a fost cumparat de fratii Bercovitz si vandut in 1924 lui Gheorghe Mihail
Codrescu. Acesta a facut o oferta scolii spre vanzarea cladirii contra sumei de
100 00 lei, vanzare ce nu s-a infaptuit niciodata. In anii crizei economice
mondiale: 1929-1933, pentru a obtine prima asigurare, Gheorghe Mihail
187
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Codrescu a aranjat incendierea palatului. In acest fel, el a distrus pana in temelii
palatul de pe Corlatescu ramanand intreaga doar cancelaria administratorului,
cladire ce poate fi vazuta si astazi.
Lotul B, cu o suprafata de 1250 ha a apartinut Mariei Ghica casatorita cu
baronul Hertz si a fost donat in 1904 Societatii Patria. In 1911 proprietatea a fost
cumparata de Mihai Kalinderu si lasata mostenire fiicei sale Gabriela
Danielopol. Dupa exproprierea din 1923 au mai ramas 290 ha cumparate de
‘Obstea Sabarul’ alaturi de cele 400 ha din lotul A, pamant impartit la 136 de
familii in 1924.
Astfel in preajma celui de-al doilea razboi mondial nu mai existau
mosieri.
Taranii din Dobreni au participat alaturi de locuitorii din jurul
Bucurestiului la diferite evenimente desfasurate in Tara Romaneasca cum ar fi:
revolutia de la 1821, revolutia de la 1848, unirea din 24 ianuarie 1859.
Sub influenta ideilor revolutiei pasoptiste, preotul Radu Geanta infiinta
prima scoala in biserica satului in anul 1850.
In timpul Razboiului pentru Independenta Romaniei, din Dobreni au fost
inrolati sase plugari dintre care doi Lixandru Radu si Coibanu Marin, au murit in
luptele de la Grivita.
Un eveniment national care a avut un puternic impact la Dobreni a fost
rascoala taraneasca din martie-aprilie 1888.
Framantarile si agitatiile taranimii, al caror punct culminant l-au
reprezentat rascoalele, au pus in lumina contradictiile din sanul societatii
romanesti in pragul secolului al XX-lea.
In martie 1888, pe fondul luptei contra guvernului, s-a raspandit in
Muntenia zvonul ca taranii vor primi porumb si pamant.
In tara fusese seceta mare si in multe judete izbucnise foametea.
188
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Pe o tensiune sociala in crestere in mediul rural, dupa un deceniu de jalbe
taranesti, ale luptatorilor din razboiul de independenta, impotriva nedreptatii
invoielilor agricole foametea era ultima picatura.
La 22 martie – 3 aprilie 1888, rascoala izbucnea in judetul Ialomita
raspandindu-se cu repeziciune in judetele Prahova, Vlasca, Ilfov, Gorj, etc.
Taranii au ars conace, au distrus registrele de proprietate, au impartit
rezervele de cereale.
Pe acest fond si satul Dobreni a intrat in valtoarea evenimentelor.
Localitatea apartinea printului Dimitrie Ghica, fiul fostului domnitor al
Tarii Romanesti, Grigorie Dimitrie Ghica (1822-1828).
Printre cauzele rascoalei izbucnita in acest sat mentionam incorecta
aplicare a legii agrare din 1864 (terenurile taranilor nu au fost parcelate),
contracte de invoieli agricole inrobitoare. (Mihalache M.V. 1970) Iata un
exemplu de contract incheiat in 1882 intre Eliza Ghica, fiica lui Dimitrie Ghica
si plugarii din Dobreni.
‘Satenii sunt obligati sa plateasca proprietarului 20 lei in doua rate.
- Vor ara 3 pogoane, semana si grapa 1 pogon si jumatate de pamant.
Semanaturile se vor secera, face clai ori snopi si se vor transporta. In cazul in
care nu vor face aceste munci vor plati cate 30 de lei pentru fiecare fel de munca
neindeplinita.
- Se va plati cate 2,5 lei pentru fiecare vita mare si 0,70 lei de fiecare vita
mica pentru pasunat si inca doua zile de lucru pe mosie cu carul si cu vitele
tragatoare.
- Vor face cate doua zile cu bratele cand vor fi chemati.
- Vor da cate 3 gaini si 10 oua fara plata sau vor plati cate 2 lei pentru
gaina si 0,30 lei de ou.
- Proprietarul are dreptul pentru sumele ce subscrisii contractanti ii
datoreaza, a-i lua subscrisului produsele ce le are, socotindu-se chila de porumb
pe 30 lei noi.
189
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Locuitorii subscrisi nu au voie a lua locuri pe alta mosie atata vreme cat
pe mosia proprietaresei sunt locuri disponibile. Contrariu, vor plati cate 50 lei pe
vita mare si 15 lei pentru vita marunta si preturile indoite pentru celelalte foloase
de care se vor bucura pe mosia mea.
- Cand un subscris si-a ridicat productiile fara a corespunde,
proprietareasa este in drept a lua si a popri pe seama sa vitele subscrisului ca
despagubire fara curs de judecata.’
Taranii din Dobreni au cautat sa scape de aceste poveri prin fuga pe alte
mosii.
In aceste conditii, mosierii au inchis drumurile pentru invoitori, masura
aplicata de proprietarul Iancu Procopiu din Berceni, iar administratorul sau
Iorgu Ionescu ologea vitele taranilor. Taranii erau obligati la plata izlazului chiar
daca nu aveau vite la pasunat.
La cauzele amintite mai sus se adaugau si abuzurile administratorului
mosiei Dobreni, Vasilache Georgescu.
Despre acesta se spune ca era un om crud si violent iar cu ajutorul a patru
maciucasi umilea si batea taranii din nimic.
In aceste conditii Dobrenarii hotarau sa-si faca dreptate.
In ziua de 3 aprilie taranii au fost chemati la primarie unde administratorul
mosiei urma sa le aduca la cunostinta dispozitii cu privire la munci si obligatii.
In timp ce multimea astepta, s-a intors de la Bucuresti un dobrenar pe
nume Ghita Militaru, instiintandu-i ca bercenarii s-au rasculat. Tot atunci
plugarul Gheorghe Florea a luat legatura cu taranii din Colibasi printr-un spoitor
hotarand ridicarea la lupta.
In noaptea de 3 spre 4 aprilie peste 100 de tarani au mers la casa
administratorului Georgescu spre a-i cere socoteala. Negasindu-l, s-a trecut la
devastarea casei acestuia, a conacelor si anexelor, asa cum reiese din telegrama
nr. 12 din 6 a IV-a catre principele Ghica trimisa de servitorul sau Perieteanu:
‘asta noapte, o ceata de indivizi a dat foc caselor lui Vasilache si devastand noul
190
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
palat al mariei voastre. Rog interveniti a se trimite fortele armate caci talhariile
sunt ingrozitoare.’
Colonelul Vladoianu, ginerele printului Ghica, intra in sat in fruntea unui
escadron de cavalerie, dar, neputand face fata, se retrage spre Vidra cerand
intariri.
Cu aceasta ocazie carciumarul Nae Popescu, fost luptator in razboiul de
independenta, la cavalerie, ordona soldatilor aflati in goanna cailor:
‘descalecarea!’.
In invalmaseala creata multi soldati au cazut ranindu-se, spre deliciul si
amuzamentul satenilor. Prin telegrama nr. 28 din data de 4 aprilie catre Parchet,
carciumarul Popescu este declarat instigator periculos, cap al rascoalei.
In continuare se cer intariri de la Giurgiu deoarece revolta lua proportii.
Ziarele vremii ‘Romania Lbera’, ‘Lupta’, descriau violenta rascoalei din
Dobreni prin titluri ca: LA DOBRENI A FOST DARAMAT CASTELUL
PRESEDINTELUI SENATULUI (‘Romania Libera’ din 6 aprilie),
ATROCITATI SAVARSITE LA DOBRENI (‘Lupta’ din 9 aprilie).
Pentru inabusirea rascoalei de la Dobreni au fost aduse zece companii de
infanterie de la Giurgiu si un escadron de cavalerie.
Abia in data de 16 aprilie trupele au putut intra in sat iar comunicatele
superiorilor aveau character de front conform Monitorului Oficial din
17.04.1888. Miscarea a avut un caracter organizat: taranii s-au sfatuit inainte, au
emis delegati la autoritati, au comunicat cu satele din jur prin emisari. (Corbu C.
1978) Din declaratiile date in fata organelor de ancheta a rezultat spiritul de
solidaritate prin expresia ‘rescoala am facut-o toti’. Au fost arestati 16 tarani din
care 9 au fost condamnati: Nae Popescu, Gheorghe Florea, Ghita Miliaru,
Gheorghe Ene, Ion Dobre, Ivan Marin, Stan Popa, Stoian Voicu si Ilie Manea.
Sfarsitul rascoalei a fost anuntat prin telegrama din 21 aprilie trimisa de
Vladoianu catre socrul sau, scrisa in mod laconic ‘oamenii au inceput munca
campului’.
191
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Rascoala de la Dobreni a inregistrat cele mai violente forme prin
amploarea ei si chiar daca a fost inabusita a determinat autoritatile sa ia in seama
problema taraneasca a pamantului. Astfel 111 locuitori au fost improprietariti cu
loturi avand suprafete intre 2 si 5,3 ha conform Legii din 1864, iar 53 de
locuitori cu cate 5 ha deoarece au participat la Razboiul de Independenta. De
asemenea s-au redus obligatiile contractuale de catre noul administrator al
mosiei.
Toate aceste masuri au avut urmari benefice in viata locuitorilor dovada
ca in timpul marii rascoale taranesti din 1907 aici a fost liniste desi s-a incercat
ridicarea lor prin raspandirea manifestelor Catre sateni si Un cuvant asupra
invoielilor agricole.
Plugarul Toma Nicolae Tanase a incercat raspandirea brosurilor la
Dobreni si Campurelu dar a fost arestat si anchetat, marturisind ca le primise de
la Vasile Kogalniceanu. Dintr-o telegrama, trimisa de catre Iancu Popescu,
invatatorul satului, la Giurgiu, reiesea ca la Dobreni era liniste.
In razboiul din 1913 au participat 45 de sateni, iar in marele razboi pentru
patrie 1916-1918 au luptat pe diferite fronturi 160 de dobrenari dintre care au
murit 39. In amintirea lor a fost ridicat in centrul satului, intre 1930-1934, un
monument pentru eternizarea vitejiei in apararea tarii si neamului romanesc.
In valtoarea primului razboi mondial, dupa ce trupele germano-bulgare au
patruns in Romania pe la Zimnicea, spre sfarsitul anului 1916 s-a desfasurat
celebra batalie de la Neajlov-Arges. In timpul bataliei, au avut loc ciocniri cu
inamicul in apropierea si pe teritoriul satului, iar o parte din artileria romana a
fost dispusa intre Dobreni si Campurelu pentru a bombarda zona de confluenta a
Neajlovului cu Argesul pe unde au patruns invadatorii. In perioada ocupatiei,
trupele bulgare s-au dedat la jaf si distrugeri, ocazie cu care au fost distruse
bibliotecile scolli si alte documente. Ocupatia bulgara a fost inlocuita cu cea
germana care a organizat un jaf sistematic (se spune ca nu mai erau nici macar
caini la Dobreni).
192
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Conacul de la ‘Printesa’ a fost transformat in loc de detentie pentru
prizonieri, invelisul de tabla a fost rechizitionat si s-a pus unul de carton.
Sfarsitul razboiului a adus liniste in viata satului. Situatia materiala a
dobrenarilor s-a imbunatatit semnificativ, exista prosperitate economica, satul
pasind in calea modernizarii.
Sporul demografic din aceasta perioada scoate in evidenta abundenta si
prosperitatea locuitorilor satului.
Schimbarile politice din viata tarii s-au reflectat si la nivelul satului in
preajma celui de-al doilea razboi mondial. In timpul dictaturii carliste se
instituise strajeria la scoala, munca patriotica ce s-a desfasurat pe parcursul
razboiului: elevii scolii impreuna cu reprezentantii autoritatilor erau obligati sa
ajute la muncile campului familiile celor inrolati.
Miscarea legionara a facut presiuni asupra scolii pentru a i se pune la
dispozitie o sala de clasa unde sa se desfasoare manifestatiile specifice cu
legionarii comunei. In perioada celui de-al doilea razboi mondial au fost
incorporati 45 de sateni, iar 11 dintre acestia au cazut la datorie pe diferite teatre
de operatiuni militare, atat in est contra URSS, cat si in vest contra Germaniei.
Instaurarea regimului comunist a avut un effect negativ asupra satului:
taranii au fost expropriati, iar scoala a devenit un instrument de propaganda. Din
documentele scolare din anul 1948, poate fi urmarita schimbarea, trecerea la
comunismul de tip Stalinist; dispar orele de religie, se face propaganda agresiva;
de exemplu: ‘sambata 28 februarie 1948, s-a vorbit copiilor despre Armata
Rosie; in fiecare sambata se organizau manifestatii in cadrul ARLUS unde se
intonau cantece si poezii cum ar fi: Sirena lui Vasile Roaita, Cantec pentru RPR,
Oda Armatei Rosii, Oda Uniunii Sovietice, Cantecul lui Stalin, apoi se
desfasurau convorbiri intime cu elevii despre RPR si Partidul Comunist’.
Marti 1 iunie 1948 scoala a fost supendata in vederea clarificarii situatiei
invatatorilor, iar pe timpul vacantei de vara invatatorii au fost obligati sa
193
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
colaboreze cu echipele de propaganda de la Bucuresti pentru lamurirea maselor
in privinta colectivizarii, nationalizarii, chiaburimii, etc.
In timpul evenimentelor din 1989 au avut loc manifestari zgomotoase, ca
peste tot si s-a patruns cu forta in scoala distrugandu-se toate materialele ce
aveau legatura cu regimul comunist (tablouri, albune, carti, reviste, steaguri,
etc).
Pe baza Legii 18/1991 a Fondului Funciar, terenurile agricole, pasunile si
padurile, au fost restituite fostilor proprietari, satul pasind pe calea democratiei.
Elementele cadrului natural
Asezare geografica
Fiecare localitate mica sau mare, este individualizata prin: asezarea
geografica, specificul economic si traditii culturale.
Comuna Varasti este asezata in partea de EST a judetului Giurgiu, la cca
30 km de Municipiul BUCURESTI şi 80 km de Municipiul GIURGIU, si este
formata din doua sate :
- Varasti;
- Dobreni.
Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul vaii Sabarului la limita
estica a judetului, la 30 km nord de municipiul Bucuresti, pe drumul DJ 401.
Comuna Varasti face parte din structura administrativa a judetului Giurgiu si are
in componenta satele: Varasti, Dobreni.
Asezarea matematica
Matematic comuna este asezata la intersectia dintre paralela de 44˚ si 23΄
latitudine nordica cu meridianul de 26˚si 25΄ longitudine estica.
194
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Modalitati de acces:
Reteaua rutiera a localitatii este compusa din Drumul Judetean 401 si
drumuri comunale. Drumul Judetean 401 face legatura intre Drumul European
70 in dreptul localitatii Jilava si soseaua de frontiera GIURGIU-OLTENITA in
dreptul localitatii Greaca. Drumul Judetean 401 parcurge localitatea Varasti pe o
distanta de 10.8 Km. Drumul Judetean 401B, drum ce face legatura intre
localitatea Berceni si Varasti pe o distantă de 8 Km. Este un drum pietruit si
practicabil, el fiind amenajat in anul 2007.
Relief
Comuna Varasti este asezata in Campia Romana. Relieful este alcatuit
dintr-o campie dispusa in terase: doua cu latimi cuprinse intre 2-10km
inregistrand catre nord si nord est inaltimi de 6-8m fata de nivelul satului si catre
sud-sud-vest 5-6m adancime pana la nivelul raului Sabar (zona se numeste Islaz
care astazi este transformata in teren agricol).
Intre Sabar si localitatea Varasti se desfasoara pe o distanta de circa 4 Km
Lunca Sabarului brazdata de 4 santuri ce au rolul de drenare a apei acumulate
din precipitatii abundente.
Clima
Clima este temperat-continentala cu nuante excesive (ierni reci si veri
calduroase). In general temperaturile medii anuale din lunca se situeaza intre
valorile 10.5 C şi 11.8 C iar amplitudinea medie anuala in jurul valorii de 25 C.
Evolutia temperaturilor aerului pe timpul unui an se prezinta in felul urmator:
crestere continua din februarie pana in iulie-august, urmata de o scadere ampla
pana in octombrie-noiembrie. Principalele caracteristici ale anotimpurilor sunt
conferite de pozitia cu deschidere larga spre toate directiile de miscare a aerului.
Această deschidere genereaza contraste termice de la zi la noapte si de la
anotimp la anotimp.
195
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Primaverile isi fac aparitia pe la sfarsitul lui februarie prin ridicarea
valorii temperaturilor incepand cu luna martie crescand constant in aprilie si
mai. Primavara se caracterizeaza in luna martie si aprilie cu aparitia vanturilor
ce bat din diferite directii.
Verile sunt calduroase cu temperaturi in crestere incepand din luna mai
pana in luna iulie-august. In prima parte a lunii iunie se consemneaza ploi cu
debite mici si medii urmate apoi de perioade lungi de seceta.
Toamnele. Aspectul de toamna blndă isi face aparitia la sfarsitul lui
august si se accentueaza pana in octombrie, dupa aceasta perioada incep ploi si
temperaturi in scadere progresiva.
Iernile. In luna decembrie iarna manifesta temperaturi moderate fata de
ianuarie. In decembrie se consemneaza precipitatii sub forma de ploaie rece si
lapovita. In luna ianuarie s-au consemnat temperaturi foarte scazute si
precipitatii sub forma de ninsoare.
Temperatura medie anuala a Unitatii Administrativ Teritoriale (UAT) este
de 11.3 C.
Valorile cele mai ridicate de temperatura au fost consemnate in data de 20
august 1945, 41.1 C.
Valorile cele mai scazute de temperaturi au fost consemnate in data de 25
ianuarie 1942, de -30 C.
Data medie a primului inghet s-a constatat la 31 octombrie iar cea a
ultimului inghet la 22 aprilie.
Datorita temperaturilor scazute au fost situatii cand a inghetat solul pana
la o adancime de 50 - 55 cm.
Fenomene meteorologice
Fenomenele meteorologice ce se manifesta in zona sunt:
- Bruma - o intalnim in diminetile reci.
196
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- Chiciura - se inregistreaza iarna pe o perioada cuprinsa intre 8 -14 zile
aproximativ.
- Ceata - se intalneste incepand cu luna septembrie, octombrie si noiembrie.
- Grindina - are caracter local fiind frecventa in lunile iunie si iulie producand
mari pagube pe terenurile agricole.
Fenomene meteorologice extreme
In octombrie 1657 au fost 10 zile de ger si ninsoare, iar in noiembrie si
decembrie soare si caldura ce a favorizat aparitia florilor si multa verdeata.
In mai 1876 a nins atingandu-se un strat de zapada de 15 cm.
In ianuarie 1917 s-a produs o ploaie torentiala cu tunete si fulgere apoi
imediat lapovita si ninsoare.
In 1942 s-a semnalat o puternica seceta ce a diminuat total cultura si a
provocat foamete.
Regimul precipitatiilor
In zona ce cuprinde localitatea Varasti se semnaleaza ploi pe tot parcursul
anului ce au caracteristicile fiecarui anotimp: primavara si toamna mai abundent,
vara de scurta durata, uneori torentiale.
Astfel precipitatiile se manifesta conform graficului:
Ianuarie – 35l/m²
Februarie – 25l/m²
Martie – 40l/m²
Aprilie – 45l/m²
Mai – 60l/m²
Iunie – 60l/m²
Iulie – 60l/m²
197
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
August – 50l/m²
Septembrie – 40l/m²
Octombrie – 45l/m²
Noiembrie – 45l/m²
Decembrie – 35l/m²
Precipitatiile de primavara si vara timpurie determina cresterea debitelor
care dau nastere la dese inundari de teren.
Cursurile de apa. Debite normale cresterii inregistrate
Localitatea este tranzitata in partea de Vest la o distanta de de 3.5 km de
raul Sabar si de paraul Cocioc. Tot la Vest la marginea podului debitul de apa al
paraului Cocioc este reglat de stavilarul de pe cursul sau de la Dobreni unde
exista o amenajare piscicola de 30 ha luciu apa. Raul Sabar izvoraste din
Candesti (Dambovita) si se varsa in Arges. Sabarul are urmatorii afluenti:
Strambu, Cobia, Monastirea, Suta, Cociocul.
Debitele Sabarului sunt influentate de precipitatii si de anotimp. Astfel
primavara si vara timpurie debitele cresc iar vara scad. Debitele mari s-au
inregistrat in anul 1941, 1955, 1970, 1975. Raul Sabar parcurge o distanta de 8
km pe teritoriul Varastiului.
Ca particularitate a Sabarului este faptul ca in urma amenajarii Sabarului
s-au taluzat malurile, s-au inaltat si pe alocuri betonat, aceasta amenajare a fscut
aproape imposibila ieairea Sabarului din albie din 1985 de la amenajare.
Reteaua hidrografica
Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei este tributar raului
Sabar si paraului Cocioc, al caror debite sunt influentate de volumul
precipitatiilor si al caror regim de scurgere este neregularizat.
198
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Se remarca o variatie destul de mica a nivelul hidrostatic situat la o
adancime, in general mica, 7-10 m in zona campului si de -1,0 m in zona de
lunca. Apa subterana este legata de nivelul apei din rauri.
Sabarul. Amenajarea Sabarului precum si unele diguri au apartinut unei
orezarii cu multi ani in urma in lunca Sabarului.
Sabarul este amenajat de la intrare in localitatea Varasti si pana la iesire
din localitatea Varasti.
Acumulari piscicole
Localitatea dispune si de o amenajare piscicola, Balta Dobreni, ce se
intinde pe o suprafata de 25 ha, pe alocuri atingand adancimea de 8 - 11 m.
Solurile
Invelisul de sol de pe teritoriul comunei Varasti este format din soluri ce
apartin urmatoarelor clase :
- cernoziom;
- soluri aluviale;
- soluri nisipoase.
Solurile din zona localitatii Varasti sunt foarte fertile cu: cernoziom de
nuanţă negru si negru-castaniu ceea ce a dus la dezvoltarea unui important bazin
legumicol.
Cele mai raspandite tipuri de soluri sunt solurile aluviale care se gasesc
sub toate categoriile de soluri aluviale: soluri aluviale cu textura grea, soluri
aluviale cu textura medie (pe suprafeţele plane centrale), soluri aluviale cu
textura usoara „intelenite” se afla in regiunile mai inalte din Est.
Soluri aluviale mlastinoase in zona de lunca in apropierea Sabarului si a
Cociocului. Soluri nisipoase se gasesc dealungul albiei Sabarului.
199
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Caracteristici geotehnice
Conform studiului geotehnic efectuat de specialisti pentru terenurile
localitatii se se impart in trei categorii:
- Terenuri construibile fara amenajari;
- Terenuri construibile cu amenajari;
- Terenuri construibile/neconstruibile.
Seismicitatea zonei
Teritoriul comunei Varasti se afla, din punct de vedere seismic, in zona
C pentru care ks = 0,20 (ks este raportul dintre acceleratia maxima a miscarii
seismice a terenului si acceleratia gravitatiei) si Tc (perioada de colt) = 1,5 sec .
Vegetatia
Zona in care se afla comuna Varasti are o vegetatie caracteristica zonei de
campie, compusa din vegetatie lemnoasa in proportie mai mica si vegetatie
ierboasa in proportie mai mare. Vegetatia lemnoasa se compune din: sslcie in
zona de lunca, anin si foarte putin salcam, se gaseste pe suprafete foarte mici,
neingrijite si predispuse distrugerii in permanenta. In zona de deal se intalnesc
salcamul sub aceleasi aspecte ca si la lunca.
Vegetatia ierboasa este alcatuita din: pir, costrei, loboda, stir, limbarita,
stanjenel, coada vulpii si alte multe ierburi.
In zona de lunca unde este umiditate mai mare se intalnesc trestia, papura,
rogozul, patlagina, musetelul, papadia, albastrelele, macul, coada soricelului,
florile de salcam, etc. Pe suprafata zonei de lunca de la Sud la Nord vegetatia
ierboasa (trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 ha. Aceasta vegetatie
200
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
pe timpul rece si primavara devreme fiind uscata prezinta un mare pericol de
izbucnire a incendiilor cu vegetatie uscata.
Fauna
Fauna in unitatea administrativ teritoriala Varasti este o fauna de campie
si numai o mica parte intalnim o fauna de lunca si balta. Fauna este compusa din
specii de: rozatoare (soarecele de camp, popandaul, harciogul, iepurele), iar ca
animale de prada vulpea si dihorul.
Singurele mamifere mari intalnite sunt mistretul si caprioara ce se
intalnesc din ce în ce mai rar. Dintre pasari cele mai raspandite sunt: vrabia,
gaita, cioara, mierla, cotofana, graurul, ciocanitoarea, pitigoiul, cucul,
gugustiucul, sticletele, randunica, privighetoarea, bufnita, fazanul, etc.
Fauna acvatica se gaseate in paraul si Balta Cocioc, se compune din: pesti
(platica, lostrita, crapul, rosioara, caras, broaste), serpi, soparle.
In partea de Nord a localitatii se afla amenajata o pescarie unde se pot
intalni crap romanesc si fitofag.
Populatie
Studiul demografic intocmit asupra populatiei comunei Varasti urmareste
sa puna in evidenta potenialul uman precum si particularitatile demografice,
sociale si culturale care caracterizeaza aceasta comuna.
Comuna Varasti este o unitate administrativ - teritoriala rurala.
Faptul ca este situata in apropierea capitalei ofera populatiei acestei
comune multe particularitati demo-economice.
Comuna Varasti are o populatie de 5.829 locuitori.
Ca si celelalte localităţi rurale ale tarii, comuna Varasti a suferit in
ultimele decenii o decadere demografica, prin politica de industrializare fortata
201
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
si mutarea fortei de munca spre orase.
Impreuna cu celelalte localitati limitrofe ale Bucurestiului, si comuna
Varasti a beneficiat de dinamismul demografic al metropolei.
Cresterea populatiei in perioada postbelica se datoreaza existentei unor
elemente de atractivitate datorate apropierii de capitala: conditiilor de munca si
locuit, transport in comun.
Dupa 1990 scaderea populatiei se datoreaza in mare parte atractivitatii
capitalei prcum si scaderii dramatice a natalitatii. Totusi ar trebui sa se simta o
usoara tendinta de crestere a numarului populatiei datorita unor actiuni generate
de noul context economic si social: reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenului pentru unele persoane indreptatite precum si deplasarea interesului
pentru conditii de locuit superioare pentru unii locuitori ai capitalei.
Isi fac aparitia in comuna locuinte mai spatioase si mai confortabile, mai
aproape de natura si mai indepartate de agresivitatea orasului. Pentru unii
locuitori ai capitalei, comuna Varasti ofera conditiile de mediu sau peisaj in
vederea construirii unei a doua resedinte.
NR.
COM
UNA
ComunaNumar:
Populatie Gospodarii Pensionari Copii
(0-14
ani)
Salariati Persoane
ocupate in
agricultur
Populatie
inactiva
Navetisti
(inclusiv
elevi)
1 Varasti 5829 2172 1300 650 280 3059 540 165
STRUCTURA DUPA RELIGIE
202
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Ortodoxa 5829
Romano-catolica 0
Reformata 0
Penticostala 0
Greco catolica 0
Baptista 0
Adventista de ziua a Saptea 0
Musulmana 0
Unitariana 0
Crestina dupa Evangelie 0
Crestina de rit vechi 0
Evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana 0
Evanghelica 0
Evanghelica de confesiune augustana 0
Mozaica 0
Alta religie 0
Fara religie 0
Atei 0
Religie nedeclarata 0
In comuna Varasti intreaga populatie este de credinta crestin-ortodoxa,
existand pe intreaga suprafata a localitatii 3 biserici.
Vanturile
Vanturile predominante ale Unitatii Administrative Teritoriale sunt:
Crivatul - vant ce bate iarna de la N-E către S-V; este un vant rece asociat
cu ninsoare creand uneori si aspect de viscol si furtuna.
Austrul - este un vant uscat ce bate de la S-V si aduce incalzirea vremii.
Suhoveiul - este un vant cald ce bate dinspre E, S-E in timpul calduros ce
provoacă seceta.
Viteza vanturilor
203
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Uneori primavara vantul sufla in rafale cu o viteza de 70 -80 km/h,
fenomen ce produce pagube la solarii si sere.
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul vaii Sabarului la limita
estică a judeţului, la 24 km nord de municipiul Bucuresti, pe drumul DJ 401; DC
83, si la 80 km vest de Giurgiu, pe drumul DJ 401 . Comuna Varasti face parte
din structura administrativa a judeaului Giurgiu ai are in componenta satele:
Varasti, Dobreni.
ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
In prezent putem vorbi despre putine gospodarii care beneficiaza de
alimentarea cu apa potabila. Putem mentiona faptul, ca se lucreaza la reteaua de
alimentare cu apa potabila si la reteaua de canalizare.
MEDIUL MANAGEMENTUL DESEURILOR
Pe teritoriul comunei Varasti nu exista surse majore de poluare, cum ar fi
unitati industriale, centrale termice, etc.
Deseurile in comuna provin de la gospodariile populatiei si sunt in mare
majoritate deseuri solide care provin de la animalele din gospodarie, si alte
resturi menajere, cat si vegetale.
TURISM
204
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Pe malul stang al Cociocului, pe
dealul de langa pod, in cartierul
Printesa mai pot fi vazute ruinele
conacului ce i-a apartinut lui
Constantin Serban, conac vizitat in
anul 1657 de catre Paul de Alep.
Cladirea era impunatoare, ca de altfel toate conacele, construit din ziduri
de caramida cu grosimea de un metru, avea cinci camere dintre care doua
saloane, lungimea era de 30m, latimea de 17 m, inaltimea era de aproximativ
15m, iar adancimea pivnitei de 5 m.
Era inconjurat cu gard din lemn, dispunea de, anexe grajduri si
hambare, o gradina cu suprafata de 5 ha si un lac peste care era amenajat un pod
din lemn în mijlocul caruia se afla un pavilion, si care facea legatura cu biserica.
Intrarea in curte se facea prin partea de sud pe o alee ce s-a pastrat, langa
curtea familiei Rascov, iar intrarea in cladire era pe latura de rasarit, avand,
patru trepte, incadrate de doua coloane din piatra. In micromuzeul scolii se
pastreaza un postament si un capitel ale unei astfel de coloane.
De-a lungul timpului cladirea a avut mai multe intrebuintari, de la
resedinta domneasca, la resedinta de vara, cazarma in perioada crizei din anul
1866, inchisoare in 1917, depozit, iar dupa ce a fost parasita multi ani, a fost
demolata intre 1946 si 1948 ramanand doar ruinele uriaselor pivnite.
Biserica satului Dobreni
205
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Biserica satului Dobreni este
cel mai important monument istoric
al localitatii, aflandu-se in
patrimoniul national.
Ctitorie a lui Constantin Serban Cârnul biserica a fost
inaugurata in data de 15 august 1645 si poarta hramul „Adormirii Maicii
Domnului ’’
Asezata pe malul drept al Cociocului monumentul este o constructie
impunatoare de forma dreptunghiulara, cu lungimea de 19 m, latimea de 9 m şi
inaltimea de 17 m.
Este construita in stil traditional, cu latura de la rasarit dispusa in
semicerc, iar pe peretele de la nord se afla un semi turn prins in zid ce a servit
initial drept clopotnita la care se avea acces printr-o usa aflata in pronaos si o
scara de lemn in spirala.
Decoratiunile exterioare constau in modele, arcade executate in
tencuiala, dispuse pe doua randuri si delimitate de un brau. Ferestrele si usa de la
intrare sunt incastrate in rame de piatra cu modele geometrice sculptate si cu
grilaje de fier forjat, iar usa este din lemn masiv.
Turla bisericii se compune din doua trepte, prima treapta este de forma
patrata, se continua cu o a doua treapta de forma octogonala, al carei acoperis
are forma de cupola. Aceasta din urma a fost construita initial din caramida, dar
pentru ca s-a daramat in urma unui cutremur, a fost refacuta din lemn acoperit
cu tabla.
Deasupra intrarii in biserica se afla pisania scrisa in piatra cu caractere
slave si pe care este scris : „ Cu bunavointa Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu
savarsitul sfant Duh, ridicatu-sau aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica pre
206
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
hramul prea cinstitei si sfintei Uspenii bogorodite in zilele prea luminatului Io
Matei Voievod Basarab si au facut din temelie jupan Constantin Vel serdar iara
Io Serban Voievod si jupanita Balasa. Scris la anul 7151 august 15 Ispravnic
Vladulu Logofat.”
Pardoseala bisericii este realizata din piatra, iar in pronaos se afla o
parte din pictura originala distingându-se pe peretele nordic tabloul votiv
reprezentandu-l pe Constantin Serban si alaturi de sotia si fiica sa sustinand pe
maini o imagine a bisericii. Tot in pronaos pe pardoseala de langa peretele
rasaritean se afla mormântul Ilincai mama lui Constantin, mormant deasupra
caruia este asezata o placa funerara cu urmatorul inscris : „ Din mila lui
Dumnezeu cu ajutorul Precistii crestinul si luminatul Domn, Io Constantin
Serban Voievod pus-am aceasta cinstita piatra pe cinstita groapa pe oasele
maicii mele Elena ce s-a pristavit in zilele lui Io Matei Voievod august 7 valeat
7150 si am pus aceasta piatra in zilele lui Io Constantin Voievod valeat 7164 ”.
In naos si altar nu se mai pastreaza pictura originala, biserica fiind
repictata in 1990 prin grija preotului Dima Tanase si, de asemenea, a fost
consolidata in urma cutremurului din 1986. Naosul este separat de pronaos prin
doua coloane masive din caramida care sustin turla principala.
Declarata monument istoric in 1990, la initiativa academicianului
Razvan Teodorescu, s-a hotarat trimiterea unei echipe de restauratori.
Incepand cu anul 1998 s-a trecut la procesul de restaurare care se
desfasoara lent datorita faptului ca este nevoie de foarte multa migala si atentie
in descoperirea nuantelor originale ale picturilor. Deoarece structura de
rezistenta a vechii clopotnite nu mai putea sustine clopotul bisericii, a fost
construita o clopotnita noua ce tine loc si de poarta.
PATRIMONIUL CULTURAL
207
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In aceasta perioada cand accentul
cade pe economic si nu pe cultura,
trebuie mai mult ca oricand, sa existe
oameni dornici sa promoveze
cultura, oameni care sa nu ramana
indiferenti fata de modul cum evolueaza societatea romaneasca si in special
comunitatea locala. Trebuie sa mentionam ca de-a lungul anilor, ca si in prezent
dealtfel, in comuna Varasti au existat oameni preocupati de dezvoltarea culturala
a comunitatii.
Un monument cultural, ctitorie a lui Constantin Serban Carnul din anul
1646, inainte de a deveni domn, este Biserica Adormirea Maicii Domnului din
satul Dobreni, care are turla peste pronaos iar in interior pastreaza o valoroasa
pictura murala, biserica care timp de peste 360 de ani a marturisit credinta
crestina a oamenilor acestor locuri.
O alta biserica datand din anul 1817, este Biserica ,,Sfantul Ierarh
Nicolae” a Parohiei Varasti, biserica grandioasa, cu trei turle avandu-l ca Preot
Paroh pe Oprea Robertino si Preot II Gheorghe Ion.
A treia Parohie de pe raza comunei Varasti este Parohia Obedeni la
care slujeste Preotul Paroh Roman Cristea si care care poarta numele Sfantului
Ierarh Nicolae.
Oamenii acestor locuri au stiut sa-si cinsteasca eroii ridicand in
memoria acestora monumente si placi comemorative.
Un astfel de monument istoric a fost ridicat in amintirea eroilor cazuti
in timpul Razboiului pentru Independenta si in Primul razboi mondial, construit
in anul 1932, in satul Dobreni. Monumentul reprezinta un ostas ce tine in maini
un drapel simbolizand victoria, statuia din bronz fiind asezata pe un postament
compus din doua parti. Partea de jos are forma de piramida fiind compusa din
208
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
trei trepte. Deasupra partii de jos se afla postamentul statuii care este ornamentat
cu patru coloane ce susţin patru arcade incrustate cu decoratiuni florale. Intre
aceste coloane sunt asezate patru placi din bronz. Pe placa din fata este scris: „În
amintirea eroilor cazuti in luptele pentru neatarnarea si intregirea neamului
1877-1878, 1916-1918-1919”
Placa a doua, din dreapta, contine numele a 38 de eroi dintre care 2 au
cazut in 1877, iar restul intre l916-1919. Pe placa a treia, in spate, sunt trecuti
membrii donatori, care au contribuit cu sume de bani la ridicarea monumentului.
Pe placa a patra, din stanga, sta scris: „ Mariei Sale regelui Carol II, mostenitor
al Tronului fiind Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai ”. Mai sunt mentionati
prefectul judetului Ion Gheata, Ministrul Instructiunii Publice, C. Anghelescu,
precum si membrii Obstei Sabarul in frunte cu Iancu Popescu, directorul scolii.
La baza placii din fata era asezata o cununa formata din doua arme
frante legate cu un buchet de flori, realizata din bronz, ce simboliza dorinta de
pace.
Monumentul este amplasat in centrul satului, langa biserica, aici
desfasurandu-se in fiecare an festivitatile dedicate Zilei Eroilor.
Scolile, ca principale institutii culturale de pe raza comunei Varasti,
contribuie din plin la formarea personalitatii elevilor- viitorii cetateni ai
comunitatii.
Sub influenta ideilor Revolutiei de la 1848, Radu Geanta, preotul
satului Dobreni, lua initiativa infiintarii unei scoli in anul 1850 in biserica din
localitate. Cursurile se desfasurau in amvonul bisericii iar in loc de manuale,
tinerii invatacei studiau Biblia si Ceaslovul. Cei care isi incheiau stagiul de
studiu primeau denumirea de logofeti, care prin cunostintele dobandite suplineau
şi chiar ii inlocuiau pe preoti incepand cu 1860. Vestimentatia logofetilor se
compunea dintr-o roba lunga, incinsa la mijloc cu o cingatoare de care era
atarnata o calimara cu pana de scris. Cititul si scrisul se faceau dupa cartile
religioase, alfabetul avand caractere chirilice.
209
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Primul invatator al satului, care s-a ridicat din randul logofetilor, a fost
Dumitru Nae Tufan. Din 1850 pana in 1860 invatamantul a fost asigurat de
preotii Radu Geanta, Mihai Stefan Foalca si Nae Popescu. Pe peretii amvonului
bisericii s-au pastrat nume scrise cu slove chirilice in amintirea primilor ani ai
invatamantului la Dobreni. In anul urmator, satenii hotarau sa le educe copiii
candidatul Manea Manolescu din localitate. Desi nu avea prea multa carte acesta
reusea prin perseverenta si multa munca sa devina cel mai apreciat invatator din
regiune. A reusit sa construiasca primul local al scolii, o cladire de paianta cu o
singura camera, iar ca mobilier era o masa batuta pe pari, acoperita cu nisip fin
iar de jur imprejur banci de asemenea prinse pe pari batuti in pamant. Aceasta
masa era pentru incepatori, copiii invatand sa scrie desenand cu degetele pe
nisip. Era iubit si apreciat de copii, care il strigau „ neica Dascalu”. Conditiile
fiind improprii impuneau desfasurarea cursurilor intr-o sala mai mare, astfel ca
incepand cu anul 1880 cursurile scolii se vor desfasura in localul primariei. Aici
mai functiona alaturi de Primarie, biroul notarului satului.. Prin Legea din 1864
invatamantul primar devenise gratuit iar scrisul se facea cu caractere latine.
Manea Manolescu a pus bazele invatamantului de tip modern in
aceasta localitate, ajungand ca, pana in 1880, elevii scolii sa poata studia la un
nivel superior adica prima treapta de liceu (clasele V-VII ).
Pentru intreaga activitate depusa s-a organizat, in data de 28 mai 1900,
o mare festivitate prin care invatatorul Manea Manolescu a fost decorat cu
„ Rasplata Muncii ”. La festivitate a participat toata suflarea satului: primarul,
preotul, un revizor scolar, invatatorii si elevii din satele vecine.
Participantii aveau stegulete tricolore iar localul primariei era
impodobit cu flori si steaguri. In continuare citam din procesul verbal,
desfasurarea festivitatii: „ La orele 9 a.m. s-a asistat la serviciul divin in biserica
Adormirii Maicii Domnului (...) După ce elevii au cantat mai multe imnuri si au
recitat poezii, subsemnatul revizor scolar am tinut o cuvantare care s-a sfârsit
prin punerea pe piept a medaliei iar elevii au intonat imnul „ Traiasca Regele ”.
210
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Domnul invatator a tinut o cuvantare foarte frumoasa sfarsind in uralele
satenilor.”
Manea Manolescu s-a pensionat in 1905, după 44 de ani de munca in
slujba scolii. In anul 1872 se construiste in satul Varasti un alt local destinat
scolii unde copii sub indrumarea unor dascali inimosi deprind tainele invataturii.
In localul primariei s-a invatat pana in preajma primului razboi
mondial cand s-a construit un alt local cu doua sali de clasa. Din vechea cladire
se pastreaza in muzeul scolii unul din stalpii de la intrare.
In 8 august 1934 s-a inceput constructia celui de-al treilea local,
constructie ce a fost predata in stare functionala in data de 10 septembrie 1935.
Cladirea are trei sali de clasa spatioase, dispune de intrari separate pentru elevi,
ziduri robuste si ferestre luminoase. Localul va fi renovat in totalitate abia in
anul 2005: cu ferestre tip termopan, usi de P.V.C., parchet laminat, pereti dublati
cu rigips si iluminat modern cu spoturi.
Datorita numarului mare de elevi, sala din localul primariei ( actualul
bufet ) a mai fost folosita de-alungul timpului, ultima data in 1986 ca sala de
curs. In timpul ocupatiei din primul razboi mondial sediul scolii a fost devastat
de catre bulgari fiind distrusa biblioteca si diverse documente scolare: cataloage,
registre, arhiva.
Scoala a devenit cea mai importanta institutie locala, important centru
cultural al comunitatii. Prin intermediul scolii si-a desfasurat activitatea si
caminul cultural satesc contribuind la culturalizarea cetatenilor prin versuri,
cantece, dansuri, conferinte pe diverse teme si educatie sanitara in care se
sublinia importanta curateniei.
Situatia scolii se modifica odata cu schimbarile petrecute in viata
politica romaneasca dupa 1938: incepe propaganda nationalista, folosirea
terminologiei romanesti in predare interzicandu-se cuvintele straine ; miscarea
legionara isi facea simtita prezenta in sat facand presiuni prin intermediul scolii
„ pentru conduita dascalului legionar” spre aprobarea diferitelor actiuni.
211
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
In paralel se desfasurau in scoala activitati strajeresti cum ar fi: Scoala
Sefilor de cuib, Formatiile cuiburilor, care se desfasurau dimineata intre 8-12:30
si dupa amiaza intre 14:30 si 17.
Prin ,, nota,, numarul 5497 din 18 august 1941 se face apel la membrii
corpului didactic ca impreuna cu preotul si ceilalti membri ai comunitatii sa
doneze bani pentru razboiul de reintregire a tarii. Tot in 1941 au fost incadrati
profesori refugiati din teritoriile romanesti ocupate in 1940: Florica Paun din
judetul Romanati, Stoianoglu Ana din Tighina si Stan Dumitru din Hotin.
Prin circulara 2410 din 1942 se cerea cadrelor didactice sa lupte
impotriva bolsevismului ,,dusman al credintei noastre,, pentru ca in 1946 sa se
vorbeasca despre ,,prietenia romano-rusa cu titlul: „Ce rau ne-a facut marea
noastra vecina?”
SITUATIA LOCATIVA SI SUPRAFETELE COMUNEI
Comuna se intinde pe 4787.220 hectare suprafata totala. Categoriile de
suprafata se prezinta astfel:
A. - suprafata agricola = 4197 hectare - din care:
a) arabil- 4196,96 ha;
b) pasune- 98 ha;
c) vii- 7,84 ha;
d) luciu de apa - 81,07 ha;
B. - intravilan- 266 ha;
C. - drumuri laterale- 50 km;
D. - neproductiv- 4,64 ha.
TELECOMUNICATII
212
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Serviciile de telecomunicatii se asigura printr-o retea telefonica fixa cu fibra
optica, si centrala telefonica digitala, internet.
Din punct de vedere al telefoniei mobile teritoriul comunei este acoperit
de antenele principalelor compani: VODAFONE ,ORANGE,etc.
DOTAREA COMUNEI DIN PUNCT DE VEDERE AL TELECOMUNICATIILOR
Categoria Procente
Telefon 50%
TV 95%
Internet 20%
Telefonie mobila 80%
AGRICULTURA
Din punct de vedere agricol comuna are urmatoarele efective de animale:
- pasari 8800
- bovine 355
- caprine 250
- ovine 1190
- porcine 1460
- cabaline 416
Ocupatia principala a locuitorilor este cultivarea legumelor.
213
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
DOMENIUL SOCIAL SI SANATATE
Identificarea tuturor problemelor sociale si actionarea permanenta prin
luarea masurilor de prevenire si combatere a marginalizarii sociale sunt:
- crearea de noi locuri de munca prin atragerea investitorilor romani cat
si straini;
- asigurarea de spatii de locuit;
Asistenta sociala se realizeaza prin serviciul existent in cadrul primariei,
sub indrumarea organelor abilitate judetene.
In comuna Varasti exista un dispensar medical. Actul medical este asigurat de
doi medici de familie si doua asistente medicale. Deasemenea in incinta
aceluiasi dispensar profeseaza si un medic stomatolog si o asistenta. Spatiul
destinat dispensarului nu dispune de conditii si dotari corespunzatoare conform
cerintelor impuse in acest domeniu.
EDUCATIA SI INVATAMANTUL
214
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Scoala functioneaza in satul Varasti,
comuna Varasti, situata in partea
nordica a judetului Giurgiu, la 6o
Km de resedinta de judet (orasul
Giurgiu) si la 30 Km de Municipiul
Bucuresti (comuna Varasti fiind un important reper ce face parte din marele
bazin legumicol din preajma capitalei ).
Scoala functioneaza in patru corpuri de cladire, construite in etape
diferite:
-1895-prima cladire scolara din comuna, unde in prezent functioneaza sala de
educatie fizica si sport, centrul PAPI (Punctul de Acces Public la Informatie) si
Centrul de Documentare si Informare Varasti,
-1975 –cladirea principala care dispune de parter si, respectiv de un etaj, unde
exista un numar de 9 sali de clasa si unde isi desfasoara activitatea intregul ciclu
gimnazial, dar si o clasa a ciclului primar.
-1965 – cladirea fiind destinata ciclului primar si respectiv invatamantului
prescolar,
-1965 –cladirea unde functioneaza Scoala cu casele I-IV Obedeni –scoala
arondata Scolii cu clasele I-VIII Varasti.
Scoala cu clasele I- VIII Varasti functioneaza in reteaua scolilor de stat
din judetul Giurgiu.
Scoala este autorizata din punct de vedere sanitar intrucat problemele care tin de
acest aspect au fost solutionate sau sunt in curs de solutionare.
Singurele clase simultane se afla la invatamantul primar in Scoala cu
clasele I-IV Obedeni. Elevii provin din localitatile Varasti si Obedeni, atat la
ciclul primar cat si la ciclul gimnazial, elevii de la Obedeni urmand ciclul
gimnazial la Scoala cu clasele I-VIII Varasti situata la 3-4 Km de satul lor ( din
215
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
anul scolar 2005-2006, deplasarea elevilor se face cu un modern microbuz
scolar, obţinut prin stradania ISJ Giurgiu.
Majoritatea elevilor sunt de nationalitate romana, mai exista si un numar
mic de elevi de etnie rroma.
Unitatea functioneaza intr-un singur schimb deoarece numarul elevilor din
scoala este in concordanta cu capacitatea scolii de functionare.
In prezent se constata o evolutie descrescatoare a numarului de elevi la
nivelul localitatii Varasti.
Rata abandonului scolar este destul de mica, iar cei care abandoneaza
scoala provin din randul populaţiei scolare de etnie rroma.
In ceea ce priveste promovabilitatea ea difera de la generatie la generatie
si se constata ca exista o rata buna a promovabilitatii.
Majoritatea elevilor, care promoveaza invatamantul gimnazial, se
orienteaza catre liceele bucurestene si, in numar mai mic, spre SAM, dar exista
si elevi care nu mai continua invatamantul obligatoriu dupa absolvirea clasei a
VIII - a, acestia preferand sa lucreze in domeniul legumicol, alaturi de parinti.
Numarul de cadre didactice este de 40 de persoane.
Corpul profesoral este format din 25 de cadre didactice titulare si 15
cadre didactice netitulare, dar acestea predau in doua unitati scolare. Relatiile
dintre cadrele didactice sunt bune, nu exista stari conflictuale. Colaborarea
conducerii scolii cu cadrele didactice este buna, exista o permanenta comunicare
si un respect reciproc.
Cadrele didactice se implica in problemele scolii, in activitatile
extracurriculare, dar sufera in ceea ce priveste competentele in domeniul
tehnologiei informatiei: folosirea calculatorului, a programelor informatice, a
internetului etc.
216
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Corpul profesoral este format in majoritate din cadre localnice dornice
de afirmare si performanta, care manifesta dorinta de formare continua si
perfectionare.
Gradul de navetism este mic, doar un numar scazut de cadre didactice
facand naveta de la Bucuresti sau din localitatile invecinate.
Cadrele didactice urmaresc modernizarea actului de predare-invatare
prin orientarea lui spre capacitati si atitudini, utilizand strategii participative.
Scoala cu clasele I- VIII Dobreni isi desfasoara activitatea intr-o
comunitate rurala cu potential economic scazut, beneficiind insa de resurse
umane (elevi, parinti, cadre didactice, parteneri locali) dispuse sa se implice in
proiecte care sa sprijine reusita copiilor in scoala si comunitate. Procesul
didactic se desfasoara in trei corpuri de cladire: gradinita, localul vechi si localul
nou, toate aflate in aceeasi curte.
In aceasta scoala invata 315 elevi indrumati de 12 cadre didactice.
Programul se desfasoara astfel: dimineata ciclul primar, iar ciclul gimnazial
dupa amiaza.
Scoala doreste realizarea unei strategii care sa raspunda nevoilor specifice
de invatare din comunitate (elevii fiind diferiti ca grup social, ca resurse
disponibile, ca prioritati in educatie).
Derularea unui proiect educational in institutie, incepand cu anul 2004, a
facilitat continua dezvoltare a capacitatii strategice, fapt ce a condus la
elaborarea si implementarea unui model coerent de dezvoltare scolara pentru
copiii rromi.
O scoala buna este caracterizata prin calitatea actului educational realizata
de profesori bine pregatiti din punct de vedere profesional si printr-o baza
materiala adecvata, stiut fiind faptul ca de formarea si educarea tinerei generatii
depinde progresul societatii in viitor.
217
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Permanent suntem preocupati de imbunatatirea performantelor academice
ale elevilor, adaptarea scolii la nevoile copiilor si parintilor, in special cei din
comunitatea rroma, precum si implicarea activa a acestora in viata scolii,
deoarece avem convingerea ca nu se poate vorbi de succesul scolar al elevilor, si
in special cei proveniti din comunitatea rroma, fara rolul decisiv al parintilor.
Lista scoli:
Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Scoala Gimnaziala
Adresa: str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod poştal 087245, cod Sireus 567292
Email: scoala_varasti@yahoo.com
Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Scoala Primara
Adresa: str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod poştal 087245, cod Sireus 567292
Scoala cu clasele I-IV Obedeni Varasti - Scoala Primara
Adresa: str.Principala, sat Varasti (Obedeni), comuna Varasti
Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Gradinita
Adresa: str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod postal 087245, cod Sireus 567292
Scoala cu clasele I-VIII Dobreni - Scoala Gimnaziala
Adresa: Str.Principala, sat Dobreni, comuna Varasti, cod postal 087246, Cod Sireus : 567321
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
Alimentarea cu energie electrica a localitatilor comunei Varasti se face
din sistemul energetic national cu un procent de 100%, prin retelele electrice de
distributie.
ENERGIA TERMICA
218
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Energia termica se asigura in sistem de incalzire local, cu combustibil
solid cum ar fi carbune, lemne,etc.
SPECIFIC ETNOCULTURAL
Arhitectura populara este traditionala, caracteristica zonei Giurgiu.
Portul traditional este specific zonei etno-culturale Giurgiu.
Personalitatea de prim rang a culturii varastene este poetul Vasile Militaru.
Acesta s-a nascut la 21 septembrie l886 in comuna Dobreni-Campurelu,
fiind al treilea din cei sapte copii ai familiei Ghita si Tinca Militaru. Tatal sau a
fost unul din capii rascoalei din anul 1888, desfasurata la Dobreni, fapta pentru
care a fost inchis 2 ani la Penitenciarul Vacaresti. A frecventat cursurile scolii
primare din Dobreni sub indrumarea invatatorului Manea Manolescu. A lucrat
ca baiat de pravalie, fiind un copil sclipitor, la carciuma lui Ghita Stolovici din
satul Varasti. Fiind un tanar deosebit de ambitios a plecat la Bucuresti in dorinta
de a-si incerca norocul pentru a deveni cineva. In 1905 lucra la Capsa, cea mai
importanta cafenea din Bucuresti, frecventata de personalitatile vietii politice si
culturale ale vremii. Fiind un impatimit al scrisului compunea mici catrene si
versuri pe care le aseza pe mesele clientilor alaturi de comanda.
Talentul literar al lui Vasile Militaru a fost descoperit de prozatorul şi
poetul Duiliu Zamfirescu, in anul 1907, ulterior publicand versuri in revista
„ Literatura si arta romana ” a lui M.I. Petraşcu. Incurajat si de alti doi
importanti scriitori romani, Alexandru Vlahuta si Barbu Stefanescu
Delavrancea, gratie carora obtine un post la Ministerul Lucrarilor Publice,
devine treptat unul dintre cei mai fecunzi colaboratori ai unor reviste literare,
facandu-se cunoscut mai ales prin fabulele publicate in „Universul”, „Drum
Nou”, „Porunca Vremii” etc.
Creatiile sale faceau sa vibreze sufletele romanilor de toate varstele
deoarece insuflau profunde sentimente de dragoste fata de sat, de patrie,
sentimente de profund atasament fata de istoria si credinta strabuna. O serie de
219
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
poezii se adresau parintilor, in special mamei, pentru care avea un cult deosebit.
Numeroase creatii ale poetului au fost incluse in manualele pentru scoala
primara fiind recitate de copiii talentati la serbari sau la alte festivitati.
In perioada interbelica Vasile Militaru va fi unul dintre organizatorii
manifestarilor cultural-religioase care aveau ca scop ridicarea nivelului cultural
al locuitorilor de la sate.
Datorita convingerilor sale politice (a fost membru al miscarii legionare,
iar in anul l947 a refuzat sa intre in randurile Partidului Comunist) i s-a impus
domiciliu fortat in 1947-1948, iar din 1948 pana in 1959 a suportat infernul
temnitelor comuniste alaturi de alte personalitati ale culturii romanesti ca: Vasile
Voiculescu, Nichifor Crainic, Dumitru Staniloae etc.
Prin sentinta nr. 390 din 20 iunie 1959 a Tribunalului Militar din Craiova
i s-a prelungit condamnarea cu inca 40 de ani de temnita grea si inchisoare
corectionala, pedeapsa pe care nu a mai apucat sa o execute deoarece s-a stins
din viata in ziua de 8 iulie 1959 la varsta de 73 de ani, in inchisoarea de la
Poarta Alba.
Vasile Militaru nu a avut urmasi, singurul sau fiu din prima casatorie, s-a
sinucis la varsta de 17 ani. A avut insa nepoti de la frati printre care si Anghel
Militaru din Dobreni de la care oamenii de stiinta au primit informatiile
referitoare la viata si activitatea poetului.
A doua sotie, actrita Telly Barbu, s-a preocupat de reabilitarea numelui
marelui poet, reusind dupa 25 de ani de la disparitia poetului sa-i aduca si sa-i
reinhumeze ramasitele pamantesti la Cimitirul Bellu, in Bucuresti.
Vasile Militaru a imbogatit patrimoniul literaturii romanesti cu peste 30
de volume de poezii si fabule dintre care amintim: ,,Strop de
roua’’, ,,Fabule’’, ,,Vorbe cu talc’’, ,,Doina’’, ,,Psaltirea in versuri’’, ,,Cantarea
Neamului’’, ,,Treziti-va romani’’, ,,Cantecele vinului’’, ,,Divina Zidire’’, ,,Spre
Imparatia lui Iisus’’ etc.
220
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA A COMUNEI
VARASTI PE TERMEN MEDIU SI LUNG 2007-2013
Viziunea privind dezvoltarea economico-sociala a comunei Varasti
Dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei Varasti se va realiza prin
crearea si sustinerea unui mediu economic si social competitiv, stabil, sanatos si
diversificat care sa asigure cresterea economica si a calitatii vietii cetatenilor.
Obiective strategice
Analiza resurselor comunei si a problemelor deosebite cu care aceasta
comuna se confrunta, a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de
interventie necesare in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local,
face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul
necesar dinamizarii si directionarii evolutiei economico-sociale in perioada
2008-2013, dupa cum urmeaza:
- dezvoltare economica
- dezvoltare sociala
- dezvoltarea infrastructurii
- competitie
- confort social
- crearea locurilor de munca
- agrement
In acest context Consiliul Local Varasti isi propune urmatoarele obiective
strategice pentru dezvoltarea economico-sociala in perioada 2008-2013:
- ridicarea standardului de viata locuitorilor comunei
221
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de
activitate
- sprijinirea dezvoltarii economice prin promovarea parteneriatului
public privat si crearea de oportunitati si facilitate attractive pentru
potentialii investitori autohtoni sau straini
- promovarea unei agriculturi performante si revigorarea spatiului rural
ca alternativa socio-economica a mediului urban
- dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice oferite cetatenilor
- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice si a celorlalte unitati
publice
- protectia mediului inconjurator, dezvoltarea si reabilitarea
infrastructurii de mediu
Obiective specifice
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti a fost conceputa pentru a
sprijini prin mijloace si instrumente specifice Administratiei Publice Locale
atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare economico sociala ale localitatii
si ale regiunii in concordanta cu actiunile prevazute de PND.
Aceasta a fost structurata pe capitole ce corespund domeniilor de
activitate si competenta ale Consiliului Local, capitole ce contureaza si
obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare locala a comunei:
- integrare europeana
- educatie si cultura
- protectie sociala
- sanatate
- agricultura si dezvoltare rurala
- infrastructura
222
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- protectia mediului inconjurator
- turism si sport
Integrarea europeana
In ceea ce priveste procesul de integrare europeana, obiectivele specifice
ale Consiliului Local Varasti sunt:
1. Fundamentarea politicilor publice pe principiile si orientarile formulate
in documentele UE
2. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene la nivelul
Consiliului Local
3. Cresterea capacitatii institutionale a Administratiei Publice in ceea ce
priveste procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de
coeziune si a celor structurale.
4. Educatie si cultura
5. Reabilitarea si modernizarea unitatilor scolare si prescolare din toate
satele
6. Reabilitarea si modernizarea lacaselor de cult si a monumentelor
7. Valorificarea patrimoniului cultural local
8. Protectie sociala
9. Sanatate
10.Agricultura
11.Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu
caracter commercial
12.Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata si prin
incurajarea parteneriatului public privat
13.Implementarea tehnicilor agricole moderne si performante prin
perfectionarea continua a pregatirii profesionale
223
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
14.Infrastructura si gospodarie comunala
15.Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor
16.Extinderea sistemului de alimentare cu apa si a retelei de canalizare in
comuna
17.Infiintarea retelei de alimentare cu gaze naturale
18.Iluminatul public
19.Protectia mediului inconjurator
20.Intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in
domeniulinformatiei de mediu
21.Consolidarea capacitatii de implementare in domeniul gestionarii de-
seurilor
ANALIZA SWOT COMUNA VARASTI
ANALIZA SWOT COMUNA VARASTI
PUNCTE TARI - potential economic;
- apropierea de capitală (20-30
km);
- resurse naturale considerabile;
- DJ 401 asfaltat in intregime;
- conditii geografice (climatice,
hidrologice, pedologice) foarte
favorabile;
- situarea în Lunca Arges-Sabar;
- - existenta Lacului Dobreni, zona
piscicola amenajata;
- retea hidrografica bine
224
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
reprezentata, rauri, lacuri;
- - patrimoniu cultural traditional
deosebit;
- bioclimat tonic stimulent,
neafectat de industrie;
- echilibrul factorilor de mediu;
- existenta echipamentelor de
telecomunicatii, retele de telefonie
mobila si fixa;
- existenţa unei puternice baze
pentru producţia agricolă;
- existenta terenurilor
agricole fertile, ca principal
bun al comunitatii locale;
- - implicarea populatiei in
agricultura si in special in
domeniul legumicol (comuna
Varasti face parte din bazinul
legumicol din preajma
Bucurestiului);
- existenta pe plan local a
specialistilor (ingineri agricoli), si
implicarea acestora in stabilirea
tehnologiilor de cultivare;
- deschiderea producatorilor
particulari locali de legume spre
modernizarea bazei materiale;
- existenta fortei de munca;
225
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- existenta resurselor bugetare
Proprii;
- alimentarea cu energie electrica a
localitatilor intr-un procent de 100%;
- inexistenta unor surse majore de
poluare (unitati industriale, centrale
termice, etc.).
PUNCTE SLABE - acces limitat de o singura cale
rutiera;
- infrastructura nemodernizata a
drumului judetean DJ 401;
- resurse naturale neexploatate;
- prezenta unor poli de atractie
urbana;
- insuficienta dezvolatare a
mediului economic al comunei
Varasti;
- lipsa firmelor mici si
mijlocii bazate pe productie si
microproductie;
- lipsa unor centre de
valorificare a produselor agricole
si in special a legumelor;
- insuficienta cunoastere de catre
producatorii locali de
comercializare a produselor pe
baza comertului electronic;
- retea hidrografica
neecologizata si neamenajata;
226
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- inexistenta unei rampe de
gunoi la standarde europene;
- cultura manageriala slaba la
nivelul tuturor domeniilor;
- lipsa locurilor de munca si a
activitatilor sociale;
- standard de viata redus,
gospodarii de semisubzistenta;
- lipsa fondurilor bugetare;
- lipsa de locuri de munca
adecvate cererii;
- retea de transport in comun
insuficienta;
- economie monoindustriala;
- lipsa serviciilor bancare,
financiare si de asigurari;
- nivelul scazut de educatie a
populatiei;
- lipsa unei baze sportive;
- grad scazut de cunoastere a
comunei in plan national si
international;
- lipsa utilitatilor curente: apa
potabila, gaze, canalizare;
- gradul scazut de conectare
la Internet a populatiei si a
institutiilor de pe plan local;
- potentialul turismului
neexploatat;
227
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- pericolul izbucnirii incendiilor
din cauza vegetaţiei uscate;
- existenta unei politici de
industrializare forţată şi mutarea
forţei de muncă spre oraşe.
OPORTUNITATI - amenajarea drumului DC 83;
- valorificarea potentialului
economic;
- valorificarea resurselor de
materiale de constructii din comuna;
- dezvoltarea programelor de
imbunatatire a comunicarii;
- impulsionarea socio-culturala a
comunitatii;
- exploatarea potentialului
turistic si piscicol impus de
existenta Baltii Dobreni;
- implicarea comunei Varasti in
cat mai multe proiecte de
anvergura;
- tendinta de extindere a
Municipiului Bucuresti;
- impunerea pe viitor ca
intreprinderile din Capitala sa-si
mute capacitatile de productie la
periferia orasului;
- existenta unor utilaje performante
in dotarea Primariei;
228
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- realizarea de proiecte care pun in
valoare turistica elementele
patrimoniului national;
- realizarea de cercetari
arheologice;
- gestionarea deseurilor;
- reabilitarea si intretinerea retelei
hidrografice;
- valorificarea resurselor bugetare
proprii;
- asigurarea de spatii de locuit;
- realizarea relelelor de alimentare
cu apa potabila, a canalizarilor si
epurarea apelor uzate, menajere;
- cresterea puterii economice a
comunei prin stimularea si atragerea
investitiilor publice si private in
scopul crearii de noi locuri de
munca;
- diversitatea produselor
agroalimentare ecologice;
- valorificarea traditiilor culturale
artistice;
- infiintarea unor ONG-uri si
asociatii profesioniste, care se vor
implica in viata comunitatii.
AMENINTARI - migratia populatiei tinere;
- munca la negru, economia
subterana, somajul mascat;
229
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
- venituri mici pe cap de locuitor,
imposibilitatea accesarii creditelor pe
termen scurt si mediu;
- natalitate scazuta care poate duce
la cresterea gradului de imbatranire
a populatiei;
- schimbarile climatice la nivel
global cu impact negativ;
- incapacitatea de a mentine
activitatea agricola;
- lipsa resurselor financiare si
umane in activitatea agricola;
- lipsa fondurilor bugetare;
- evaziunea fiscala;
- urbanizarea populatiei rurale cu
implicatii directe in pierderea
patrimoniului cultural;
- marketingul obiectivelor turistice
este redus;
- insuficienta solutionare a
infrastructurii rutiere;
- fiscalitate si birocratie excesiva,
impovaratoare;
- imposibilitatea unor
producatori locali, mai slab
dezvoltati, de a face fata
concurentei cerute de Uniunea
Europeana;
- lipsa de asigurare a culturilor
230
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
agricole si predispunerea acestora
la calamitati.
SWOT vine in limba engleza de la initialele cuvintelor Strenghts
(puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati) si
Threats (amenintari).
Analiza SWOT este de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele
tari si slabe si se pot examina oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei
actiuni sau ale unei persoane si poate fi utiliza ca element de realizare a
bilantului.
In general, exista doua moduri in care poate fi utilizata o analiza SWOT:
in scopuri profesionale sau personale. In scop personal, analiza SWOT poate fi
utilizata pentru a monitoriza cariera unei persoane, notand abilitatile si
problemele pe care aceasta le are. In context profesional, analiza SWOT poate fi
utilizata pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.
In poza de mai jos se poate vedea care este impartirea clasica a unei
analize SWOT: in partea de sus sunt trecute in stanga punctele tari si in dreapta
punctele slabe, iar in partea de jos sunt trecute oportunitatile in stanga si
amenintarile in dreapta.
Strenghts - Punctele tari
231
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Aici trebuie trecute punctele tari, adica aspectele pozitive interioare ale
proiectului sau persoanei respective. Pentru a identifica punctele tari din analiza
SWOT trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari:
Care sunt avantajele proiectului respectiv? / Care sunt abilitatile persoanei
respective?
Ce este mai bine realizat la proiectul respectiv decat in cazul
concurentei? / Ce face persoana respectiva mai bine decat ceilalti?
Ce vad cei din jur ca fiind punctele tari ale proiectului /persoanei
respective?
Weaknesses - Punctele slabe
La puncte slabe se vor trece aspectele negative interioare ale proiectului
sau persoanei respective, puncte slabe care pot fi astfel corectate o data ce sunt
identificate. Intrebari ajutatoare pentru identificarea punctelor slabe din analiza
SWOT sunt urmatoarele:
Ce ar putea fi imbunatatit la proiectul / abilitatile persoanei respective?
Ce vad cei din jur ca fiind punctele slabe ale proiectului /persoanei
respective?
Ce ar trebui sa eviti din experienta trecuta?
Opportunities - Oportunitati
Aici se vor trece conjuncturile exterioare pozitive pentru proiectul
respectiv. Astfel de oportunitati pot fi considerate schimbarile tehnologice,
politice, sociale si chiar cele economice. Intrebari pentru a identifica astfel de
oportunitati pentru proiectul respectiv sunt urmatoarele:
232
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Care sunt conditiile favorabile dezvoltarii proiectului / persoanei existente
acum pe piata?
Care este avantajul concurential al proiectului / persoanei?
Threats - Amenintari
La amenintari se vor trece conjuncturile externe negative pentru
proiectul respectiv. Pentru a identifica aceste amenintari poti cauta raspunsul
pentru urmatoarele intrebari:
Care sunt obstacolele existente in calea proiectului / carierei respective?
Care sunt schimbarile globale care pot afecta evolutia proiectului /
persoanei?
In ce mod te afecteaza negativ activitatea competitionala?
AXE PRIORITARE TEMATICE
1 - Cresterea competitivitatii sectorului agricol
233
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
1.1 Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul
uman
- Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte
- Instalarea tinerilor fermieri
1.2 Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze
inovatia
- Modernizarea exploatatiilor agricole
- Cresterea valorii adaugate a produselor agricole
- Imbunatatirea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii
1.3 Masuri de tranzitie pentru Romania
- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
- Infiintarea grupurilor de producatori
- Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori
2 - Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
- Sprijin pentru zone defavorizate
- Plati de Agro-mediu
3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
3.1 Masuri privind diversificarea economiei rurale
- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
- Incurajarea activitatilor turistice
3.2 Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale
- Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
234
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
4 - Axa LEADER
4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
- Cresterea competitivitatii sectorului agricol
- Imbunatatirea mediului si spatiului rural
- Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
4.2 Implementarea proiectelor de cooperare
4.3 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si
animarea teritoriului
Axa III – „Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei
rurale” are ca obiective:
a. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;
b. Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;
c. Cresterea numarului de sate renovate;
d. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.
A. Pentru crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza:
a. Infiintarea de drumuri noi, extinderea si îmbunatatirea retelei de drumuri de
interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce
apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia
se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala
in vigoare;
b. Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa
235
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
(captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000
populatie echivalenta (p.e);
c. Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata
(canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000
populatie echivalenta (p.e.);
d. Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei
publice de iluminat;
e. Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre
alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;
f. Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de
gestionare a deseurilor.
B. Pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia
rurala:
a. Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala
(parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv sali de sport,
piste de biciclete etc);
b. Renovarea cladirilor publice (ex. primarii) si amenajari de parcari, piete,
spatii pentru organizarea de targuri etc.);
Este permisa doar renovarea cladirilor publice, nu este permisa extinderea pe
orizontala sau pe verticala a acestora.
c. Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse
regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat (in situatia in care este
vorba de un proiect de renovare a unei cladiri publice);
d. Prima înfiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum
centrele de ingrijire copii (crese conform legii 263/2007 privind
236
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
infiintarea, organizarea si functionarea creselor si alte centre de asigurare a
serviciilor sociale conform OG 68/2003 privind serviciile sociale), batrani si
persoane cu nevoi speciale (conform OG 68/2003 privind serviciile sociale );
e. Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea
acestora;
f. Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru
comunitatea locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva
pentru companiile private dar care este indispensabila pentru comunitate si vine
in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii
de autobuz;
g. Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de
deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala
pentru înfiintarea serviciului;
h. Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor
culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de
costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii
patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului (ex. activitati
ale grupurilor sau ansamblurilor folclorice). De asemenea, vor fi sustinute
cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv
costurile de instalare si montaj
C. Pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural
din spatiul rural:
a. Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural
si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);
b. Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu
posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia
comunitatii;
237
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
c. Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului
cultural (ex. vitrine, postamente, sisteme de alarma etc.).
FISA LOCALITATII VARASTI
Suprafata totala (ha) 4787,220 haLocuinte existente (nr.) 2172Lungime, distributie apa potabila (km)
45 km
Lungime canalizare (km) 0Populatie totala stabile 5829Salariati 280Unitati de invatamant 4Elevi 650Personal didactic 40Medici 3Personal mediu sanitar 3Suprafata Agricola (ha) 4179 haSuprafata arabila (ha) 4196,96 haPasuni si fanete (ha) 98 haBovine 355Porcine 1460Ovine 1190Pasari 8800Productie lapte bovine (l/cap) 3600Productie oua (buc/cap) 150
PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL COMUNEI VARASTI
NR.CRT OBIECTIV TERMEN SCHEMA DE FINANTARE
SURSE DE FINANTARE POSIBILE
1. REALIZAREA 2008-2013 fonduri 1. FEADR Programul National
238
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
SISTEMULUI DE CANALIZARE IN COMUNA SI IN SATE
europene,fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor.2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural3. Fondul de mediu4. Bugetul Local
2. EXTINDERE SI MODERNIZARE RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN TOATE SATELE
2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural3. Fondul de Mediu4. Buget Local
3. GESTIONAREA DESEURILOR MENAJERE
2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
1. Fonduri ISPA
4. AMENAJAREA RAURILOR COMUNEI SI A LACURILOR
2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
1. Fondul de Mediu2. Bugetul Local
5. MODERNIZAREA DRUMURILOR COMUNALE
2008-2013 1.Bugetul Local
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural
239
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
3. Fondul de Mediu4. Buget Local
6. AMENAJARE DE ALEI PIETONALE
2008-2013 Buget Consiliul Local, Alte surse
1. Bugetul Local
7. EXECUTIE DE PODETURI IN CELE DOUA LOCALITATI
2008-2013 Buget Consiliul Local, Alte surse
1. Bugetul Local
8. MODERNIZAREA SI DOTAREA UNITATILOR SCOLARE SI PRESCOLARE IN CELE DOUA LOCALITATI
2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
1. Buget Local 2. Programe guvernamentale privind constructia /reabilitarea/modernizarea unitatiilor de invatamant
9. REABILITAREA SI MODERNIZAREA CAMINULUI CULTURAL
2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul National de Reabilitare
10. REABILITARE, INTRETINERE SI PROMOVAREMONUMENTE ISTORICE
2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul National de Reabilitare a Asezamintelor culturale3. Buget Local
11. CENTRU CIVIC
2008-2013 Fonduri Guvernamentale, Buget Consiliu Local,
1. Buget Local2. Programe Guvernamentale3. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –
240
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
Alte surse imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor
12. MODERNIZARE DISPENSAR
2008-2013 Fonduri Guvernamentale, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. Buget Local2. Programe Guvernamentale
13. DOTARE SPATIU SVSU CU UTILAJE NECESARE
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
14. MODERNIZARE RETEA ILUMINAT PUBLIC
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
15. EXTINDERE RETEA ILUMINAT PUBLIC IN CELE DOUA LOCALITATI
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
16. INFIINTAREA RETELEI CU GAZE IN COMUNA SI IN SATE
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
17 MODERNIZAR 2008-2013 Fonduri 1. Buget Local
241
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
E STATII TRANSPORT PUBLIC IN CELE DOUA SATE
Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
18. AMENAJARE TEREN SPORT
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor.2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural3. Fondul de mediu4. Bugetul Local
19. AMENAJARE TARG COMUNAL
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
20. MODERNIZARE SI DOTARE SEDIU PRIMARIE
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
21. AMENAJARE SPATII JOACA PENTRU COPII
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
22. AMENAJARE SPATII VERZI IN CELE DOUA LOCALITATI
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
242
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
23. AMENAJARE PARCURI IN INCINTA SCOLII
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
24. INTRETINEREA CURATENIEI IN JURUL GROPILOR DE GUNOI
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local3. Fondul de mediu
25. CONSTRUCTIE GRADINITA
2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse
1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local
CUPRINS
I.CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA pag 1-21
1.1Evolutia istorica a dezvoltarii rurale in Europa1.2 Situatia actuala1.3 Pilonul 1: Organizatii comune de piata1.4 Pilonul 2: Dezvoltarea rurala
II.CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA pag 21-81
243
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
2.1 Documente strategice si operationale ,prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare rurala a Romaniei
2.1.1 Programul National de Dezvoltare PND 2007-20132.1.2 Cadrul Strategic National de Referinta 2.1.2.1 Programe Operationale PO2.1.3 Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala
III. IMPLEMENTAREA POLITICIILOR NATIONALE SI EUROPENE IN CONTEXTUL REGIONAL SI JUDETEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITATILOR RURALE pag 82-165
3.1 Contextul regional de dezvoltare rurala3.1.1Politica de dezvoltare a regiunii Sud-Est
3.2 Contextul judetean de dezvoltare rurala
IV. ANALIZA SITUATIEI CURENTE IN COMUNA NUCSOARA pag 166-186
V. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A COMUNEI NUCSOARA pag 186-190
VI. ANALIZA SWOT pag 190-198 VII. FISA LOCALITATII pag 204-205
VII. PORTOFOLIUL DE PROIECTE pag 205-210
BIBLIOGRAFIE
-www.finantare.ro-www.cjgiurgiu .ro
-www.prefecturagiurgiu.ro-www.adrsud-muntenia .ro-www.mie.ro-www.mapam.ro-www.cofinantare.ro
-www.ecomunitate.ro
244
Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013
-Monografia localitatii Varasti -Monografia localitatii Dobreni
-Planul National de Dezvoltare 2007-2013-Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013-Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013-Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala-Programul Operational Multianual al judetului Giurgiu 2007-2013
245