Post on 04-Jan-2016
description
Cuprins
Argument .........................................................................................................4
Capitolul I. Zone turistice din Judeţul Neamţ în apropierea Hotelului Ceahlău ............................................................................................................6
I.1 Hotel Ceahlău *** - aspecte generale ................................8
I.2Servicii oferite de Hotel Ceahlău .......................................9
Capitolul II. Organizarea spaţiilor hoteliere în Hotelul Ceahlău...............11
II.1. Structura organizatorică a hotelului ..............................11
II.2. Departamentele de bază ale unui hotel ..........................14
Capitolul III. Spaţiile hoteliere şi dotarea lor ..............................................18
III.1. Spaţii hoteliere destinate clientelei ..............................18
III. 2. Spaţii hoteliere destinate proceselor de producţie şi administraţie ...................................................................................................22
Concluzii ..........................................................................................................24
Bibliografie ......................................................................................................25
Anexe ................................................................................................................26
3
Argument
Unităţile de cazare sunt construite, dotate şi decorate pentru a răspunde
unei cerinţe de bază: satisfacerea clientului.
Principiile de organizare şi amenajare tehnologică indiferent de tipul,
capacitatea şi categoria de clasificare a unităţii hoteliere, amenajarea
tehnologică a acesteia trebuie concepută astfel încât să asigure un flux optim al
circulaţiei clienţilor, personalului, bagajelor şi mărfurilor, precum şi
desfăşurarea în bune condiţii a proceselor de producţie şi servire.
Pentru acestea sunt necesare:
- Identificarea echipamentelor necesare
- Delimitarea spaţiilor aferente diferitelor procese de producţie şi
dimensionarea acestora în funcţie de: tipul, categoria de clasificare şi volumul
activităţii desfăşurate
- Dotarea cu mobilier şi utilaje
- Îmbinarea cerinţelor de ordin funcţional cu cele de ordin estetic şi de
confort.
Principiul care stă la baza activităţii unei unităţi hoteliere este: diferitele
categorii de fluxuri nu trebuie să se intersecteze decât în condiţiile specifice
proceselor de producţie.
Pentru aceasta este necesară stabilirea exactă a destinaţiei diferitelor
categorii de spaţii:
- Spaţii destinate exclusiv clientului ( de exemplu: spaţiile de cazare )
- Spaţii destinate atât circulaţiei clientelei cât şi personalului hotelului ( de
exemplu: holul recepţiei, compartimentele prestatoare de servicii suplimentare
(piscină, saună, frizerie, coafură )
4
- Spaţii destinate exclusiv personalului ( de exemplu: bucătăriile, oficiile
cameristelor, depozitele, etc. )
Ca orice alt hotel, şi în cadrul Hotelului Ceahlău se regăsesc următoarele
spaţii hoteliere:
- Restaurant clasic Ceahlău
- Salon Boema
- Salon Bianca
- Lobby bar
- Salon Codrin
- Sala de conferinţe
- Cafe-bar ( la parter )
- Night club 12
- 244 spaţii de cazare
- Parcare
5
Capitolul I. Zone turistice din Judeţul Neamţ
în apropierea Hotelului Ceahlău
Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe
valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu
pârâul Cuiejdi.
Locurile turistice din oraşul Piatra Neamţ:
- Biserica Domnească "Sf. Ioan Botezatorul" construită în 1498, iese în
evidenţă prin structura interioară, forma şi stilul rafinat.
-Turnul lui Stefan cel Mare, construit la 1 an după proiectarea bisericii.
Aceste două clădiri făceau parte din vechea curte domnească.
- Ruinele dacice de la Bâtca Doamnei datează din primul secol î.Hr. -
primul secol d.Hr.
- Muzeul de Istorie Piatra Neamţ, de pe strada Mihai Eminescu nr. 10,
adăposteşte aproximativ 20 000 de obiecte şi cea mai importantă colecţie
arheologică aparţinând culturii Cucuteni ( mileniul 4-3 Î.Hr. )
- Muzeul de Artă
- Piaţa Libertăţii
- Ştrandul cu patinoar, terase, loc de joacă, piscine, terase şi
restaurante, bază hipică
6
- Pârtia de schi
- Telegondola
- Parcul Cozla şi grădina zoologică
- Muzeul de arta neolitică Cucuteni ( unic în Europa)
- Muzeul de Ştiinţele Naturii , str. Petru Rares nr. 26, are o colecţie de
fosile de peşti, din care 29 de specii care nu se mai găsesc nicăieri în lume, şi
deasemenea exponate foarte rare din geologia, flora şi fauna Munţilor
Neamţului.
- Masivul Ceahlău este cel mai semeţ munte al Moldovei, un obiectiv
turistic important al țării, un loc despre care circulă multe legende şi povestiri.
Punctele cele mai înalte de pe munte sunt Vârful Toaca (1904 m) şi Ocolaşul
Mare (1907 m); la altitudinea de 1021 m există o cascadă formată din pârâul
Rupturi, numită Duruitoarea, ale cărei şuvoaie cad pe un perete de stâncă de la o
înălţime de 25 m. De la această cascadă şi-a luat numele renumita staţiune
Durău, aflată la poalele masivului.
- La aproximativ 35 km sunt mănăstirile din zona Târgu Neamţ:
Neamţ, Agapia, Văratec, Sihăstria, care măresc potenţialul turistic al
judeţului şi au o importanţă culturală esenţială.
7
I.1. Hotel Ceahlău ***- aspecte generale
Hotelul Ceahlău este situat în centrul municipiului Piatra Neamț, oraş
cu o istorie seculară, bogat în mărturii ale istoriei poporului roman, important
centru industrial, comercial şi turistic al Romaniei.
Hotelul Ceahlau dispune de 11 nivele cu 244 de spaţii de cazare din
care 42 de camere single, 94 de camere duble şi 7 apartamente de nivel VIP,
toate spaţiile fiind dotate cu echipamente corespunzătoare cerinţelor de confort
din hotelurile internaţionale de această categorie.
Politica de anulări: anularea cu mai puţin de 48 h înaintea sosirii sau no-
show ( nesosire la hotel pentru a te caza ) se penalizează cu taxarea primei nopţi
de cazare.
Informaţii- Tarifele includ micul dejun şi toate taxele.
Tarife:
Cameră dublă matrimonială (2 persoane) 150 RON
Cameră dublă în regim single (1 persoană) 110 RON
Cameră single (1 persoană) 90 RON
Apartament 200 RON
Adresa: Str. Ştefan cel Mare, nr 3
Telefon: +40-233-219990; +40-233-219991
Fax: +40-233-215540
Telefon Restaurant: +40-233-219092
8
Dotări în camere
- Aer Condiţionat
- Cablu TV
- Frigider
- Mini Bar
- Telefon
- Internet
Facilităţi Generale
- Centrală
- Sală de conferinţe
- Parcare
- Recepţie
- Restaurant
- Bar
- Room Service
- Servicii de spălătorie
- Saună
I.2 Servicii oferite de Hotelul Ceahlău **
Serviciile oferite de Hotelul Ceahlău sunt atât servicii de bază cât şi
servicii suplimentare cu plată sau fără plată .
- Restaurant clasic Ceahlău ( Restaurant Ceahlău, situat la parterul
hotelului, se distinge prin servicii de înalt profesionalism şi rafinament, oferă o
varietate de meniuri din gastronomia internaţională, o colecţie completă de
9
vinuri din cele mai renumite podgorii din Romania, un sortiment larg de băuturi
alcoolice şi nealcoolice şi prin programele muzicale, care asigură o atmosferă
relaxantă seară de seară.
- Salon Boema
- Salon Bianca
- Salon Polivalenta
- Salon Codrin
- Sala de conferinţe
- Cafe-bar ( la parter )
- Night club 12
- Agenţie de turism
- Servirea în cameră a micului dejun ( room service )
- Spălarea şi călcarea lenjeriei şi a îmbrăcămintei
- Coafură-frizerie
- Convorbiri telefonice interurbane şi internaţionale
- Rezervarea şi procurarea de bilete de călătorie şi de spectacole
- Inchirieri autoturisme cu sau fără şoferi ( rent-a-car )
- Parcare păzită a autoturismelor personale
În mod permanent şi gratuit recepţia hotelului asigură toate informaţiile
de interes general şi turistic solicitate de clienţi precum şi primirea şi păstrarea
în seifurile hotelului a valorilor şi bagajelor personale.
10
Capitolul II. Organizarea spaţiilor hoteliere
în Hotelul Ceahlău
Pentru a asigura clienţilor o gamă largă de servicii, un hotel este împărţit
de regulă, în mai multe departamente, fiecare având anumite funcţii şi atribuţii.
Pentru funcţionarea eficientă şi armonioasă a unui hotel, este necesar ca
diferitele departamente să conlucreze.
Organizaţia poate fi definită, în general, ca un sistem de activităţi
coordonate ale unui grup de oameni, care cooperează pentru atingerea unui scop
comun, fiind conduşi de către o anumită autoritate.
Un hotel poate fi considerat o organizaţie deoarece:
- este infiinţat pentru a atinge anumite obiective, cum ar fi serviciile de
cazare şi alimentaţie, în scopul obţinerii unui profit
- planifică şi coordonează activităţile personalului sau pentru
îndeplinirea obiectivelor
- personalul este împărţit în departamente funcţionale, fiecare având
propria sa zona de autoritate şi responsabilitate
II.1 Structura organizatorică
Cu excepţia hotelurilor tip exploataţie individuală foarte mici, de familie,
activităţile specifice unui hotel sunt îndeplinite în cadrul unor servicii sau
departamente.
Serviciul este un grup de lucrători care efectuează operaţiuni omogene
sau complementare, îndeplinesc o funcţie specifică în cadrul hotelului şi
acţionează sub conducerea unui responsabil ( şef serviciu ).
11
Serviciile regrupate formează departamente, iar ansamblul
departamentelor formează hotelul însuşi.
În cadrul serviciilor pot fi constituite compartimente, birouri, secţii,
brigăzi,etc.
Gruparea lucrătorilor în servicii şi departamente se face după mai multe
criterii:
1. distincţia activităţii, în funcţie de care facem diferenţa între servicii
şi departamente operaţionale şi servicii şi departamente funcţionale.
Departamentele şi serviciile operaţionale sunt cele care asigură prestarea
nemijlocită a serviciilor hoteliere. Activităţile operaţionale specifice unui hotel
sunt cele de cazare şi alimentaţie, telecomunicaţii, închirieri săli, saloane de
coafură, piscină, saună, sala de gimnastică, florărie, etc.
Departamentele şi serviciile funcţionale sunt colaterale dar
indispensabile funcţionării hotelului, respectiv administrare, comercializare,
întreţinere.
2.întinderea autorităţii. Pentru a arăta în ce constă acest criteriu de
diferenţiere a serviciilor şi departamentelor hoteliere, vom prezenta câțiva
termeni sinonimi, respectiv norma de conducere, numărul de subordonaţi direct
sau ponderea ierarhică. Acest criteriu depinde de amploarea atribuţiilor precum
şi de responsabilitatea fiecărui cadru de conducere. Astfel, spre deosebire de un
şef de compartiment sau chiar un şef de serviciu, un director ( şef de
departament ) are şi alte responsabilităţi în afara celor de coordonare şi control
al subordonaţilor.
În general, cu cât nivelul ierarhic este mai înalt, cu atât timpul alocat
atribuţiilor de previziune şi organizare au pondere mai mare, în detrimentul
12
atribuţiilor de coordonare şi control , iar la aceştia, activităţile de coordonare şi
control au un caracter mai complex.
Distingem noţiuni precum:
- pragul de eficienţă care se aplică în cazul directorilor şi şefilor de
serviciu, unde numărul maxim al subordonaţilor este cinci.
- unitatea de supraveghere care se aplică în interiorul serviciilor, care se
situează în intervalul 10-30.
3. capacitatea hotelului, categoria de încadrare, etc.
Structura organizatorică în cadrul unui hotel este influenţată decisiv de
complexitatea hotelului, respectiv şi mărimea şi stilul de operare. Într-un hotel
de categorie modestă şi cu capacitate relativ redusă, structura organizatorică nu
ridică probleme deosebite. În aceste situaţii se aplică principiul multiplicării
atribuţiilor pentru fiecare lucrător în parte, dar în special pentru directorul de
hotel ( patron ).
Un hotel mare, de lux, va desfăşura mult mai multe activităţi, iar fiecare
lucrător în parte va avea responsabilităţi distincte.
Organizarea activităţii într-un hotel depinde, în principal, de mărimea
hotelului. Una din diferenţele majore constă în aceea ca într-un hotel mare
directorul este adesea proprietarul, în timp ce într-un hotel mare există un
consiliu de conducere. O altă diferenţă este aceea ca, într-un hotel mare
personalul este strict specializat, în timp ce într-un hotel mic un angajat
îndeplineşte mai multe activităţi.
În cazul organizării unui hotel mare, internaţional, distingem chiar trei
nivele de organizare, şi anume:
- nivelul de corporaţie
13
- nivelul managementului hotelului respectiv
- nivelul operaţional al hotelului.
II.2. Departamentele de bază ale unui hotel
Datorită varietăţii serviciilor de alimentare şi cazare asigurate de un hotel
şi pentru a oferi clienţilor servicii eficiente, este necesară împărţirea activităţii
hotelului în departamente distincte.
Cu cât hotelul este mai mare, cu atât sunt mai numeroase facilităţile
oferite şi cu atât fiecare departament va deveni mai specializat. Aceasta
înseamnă că numărul secţiunilor dintr-un departament va creşte.
Dintre cele menţionate putem distinge departamentele operaţionale,
respectiv cele care vând clienţilor bunuri şi servicii şi deci aduc, creează
veniturile hotelului, şi departamentele funcţionale sau de sprijin, care au rolul
de a sprijini departamentele operaţionale.
Departamentele operaţionale, la rândul lor, sunt:
- departamente operaţionale principale sau primare, precum cele de
cazare şi alimentaţie;
- departamente operaţionale secundare sau auxiliare, între care
spălătoria/curăţătoria pentru clienţi, dotările recreative, telefoane, centre de
afaceri.
Departamentele de sprijin sunt cele care nu furnizează în mod direct
servicii către clienţi, deci nu generează venituri directe. Acestea sunt
departamentele de vânzări şi marketing, contabilitate, întreţinere, securitate,
personal şi training ( resurse umane ).
14
Departamente „de faţadă” şi departamente „din spate”
O metodă alternativă de clasificare a departamentelor sau diviziilor
hotelului este măsura în care acestea sunt implicate în contactul cu clientul.
Astfel, departamentele hotelului pot fi împărţite în „departamente de faţadă” şi
„departamente din spate”.
Departamentele de faţadă sunt acelea în cadrul cărora angajaţii au contact
permanent cu clienţii, cum ar fi recepţia, casieria, restaurantul, barurile, room-
service, spaţii recreative.
Departamentele din spate sunt acelea în care contactul personalului cu
clienţii este redus sau absent, între care departamentele personal, contabilitate,
întreţinere ( tehnic ), aprovizionare.
Responsabilităţile departamentelor de bază ale hotelului
1. Alimentaţie : Departamentul alimentaţie oferă clienţilor o diversitate
de facilităţi, dar se concentrează, în special, pe oferta de preparate culinare şi
băuturi.
De altfel, în hotelurile din SUA acest departament se numește „Food and
Beverage”. Serviciile specifice acestui departament pot fi asigurate prin coffee-
shop-uri, restaurante specializate, departamentele banchete şi room-service.
2. Vânzări şi marketing : Acest departament este responsabil de
generarea de noi afaceri pentru hotel. Acestea pot consta în închirierea de
camere şi funcţionalităţi, organizarea de reuniuni, etc. Departamentul se ocupă,
de asemenea, de publicitatea hotelului, promovarea vânzărilor, având adeseori şi
activităţi specifice relaţiilor cu publicul.
15
3. Contabilitate : Departamentul contabilitate este responsabil de
monitorizarea tuturor activităţilor financiare ale hotelului. Activităţile contabile
pot include încasări în numerar şi operaţiuni bancare, procesarea statelor de
plată, acumularea de date operaţionale, pregătirea rapoartelor interne, de audit şi
bilanţurilor. Datorită importanţei datelor şi a statisticilor financiare, este necesar
să existe o coordonare strânsă între departamentul contabilitate şi front-office.
4. Întreţinere : Acest departament este responsabil pentru întreţinerea şi
funcţionarea tuturor maşinilor şi instalaţiilor ( inclusiv încălzirea, aerul
condiţionat, iluminarea, etc ). Este responsabil pentru executarea tuturor
lucrărilor de tâmplărie, tapiţerie, mici lucrări de zidărie, întreţinerea instalaţiilor
tehnico-sanitare şi a altor lucrări, atât în interiorul cât şi în exteriorul hotelului.
Nu toate lucrările de întreţinere pot fi realizate de angajaţii acestui
departament. Uneori, pot apărea probleme care necesită executarea lucrărilor de
către firme specializate.
5. Securitate : Securitatea hotelului este, în principal, responsabilă pentru
siguranţa şi securitatea clienţilor, vizitatorilor şi angajaţilor hotelului şi a
bunurilor acestora. Aceasta poate include supravegherea sediului hotelului,
monitorizarea echipamentelor de supraveghere, etc.
6. Personal şi training ( resurse umane ) : Departamentul este
responsabil pentru angajarea personalului ( inclusiv recrutarea şi selecţionarea
internă şi externă ), precum şi de implementarea de programe de training,
relaţiile dintre angajaţi. În ultimul timp, acest departament a câştigat în
importanţă datorită confruntării inevitabile cu legislaţia, lipsei forţei de muncă şi
a presiunii tot mai crescute a concurenţei.
16
În prezent, hotelurile tind să pună tot mai mare accent pe training şi
dezvoltarea personalului, precum şi pe revizuirea politicilor de recrutare de
personal, în scopul de a păstra forţa de muncă existentă.
7. Divizia cazare : În cadrul diviziei cazare se desfăşoară activităţile de
închiriere a camerelor dar şi de asigurarea de servicii şi dotări pentru clienţi.
17
Capitolul III. Spaţiile hoteliere şi dotarea lor
Unităţile de cazare sunt construite, dotate şi decorate pentru a răspunde
unei cerinţe de bază – satisfacţia clientului.
Acestea sunt concepute şi organizate din punct de vedere al spaţiilor lor
în părţi distincte:
1. Spaţiile destinate clientelei – sunt locurile în care circulă întreaga clientelă
a hotelului împreună cu personalul care îsi desfăşoară activitatea în cadrul
acestora;
2. Spaţiile rezervate proceselor de producţie şi administrative – sunt locurile
în care circulă, în general, numai lucrătorii unităţii.
III.1. Spaţii hoteliere destinate clientelei
Această categorie de spaţii include:
A) Spaţiile de folosinţă comună exterioare şi interioare;
B) Spaţiile de cazare;
C) Spaţiile de alimentaţie.
A. Spaţiile de folosinţă comună exterioare şi interioare:
Spaţiile de folosinţă comună exterioare se grupează în două categorii:
a. spaţii cu funcţie de primire-recepţie:
Acces auto şi pietonal;
Alei pietonale şi spaţii verzi;
Parcări;
Spaţiile aflate la intrarea în hotel, scări, rampe destinate facilitării
accesului persoanelor cu deficienţe fizice, copertină;
18
b. spaţii cu funcţie de ambientare: grădini, parcuri, elemente decorative
(fântâni, stâlpi lumină, garduri, bănci);
Spaţiile de folosinţă comună interioare, includ:
a. spaţii cu funcţie de primire-recepţie:
Intrarea în unitatea hotelieră prevăzută cu sas şi windfung (perdea de aer
cald sau rece);
Holul hotelului (recepţie).
b. spaţii cu funcţii comerciale: birou de turism, birou rent-a-car, magazine
diverse, saloane de înfrumuseţare, ş.a.
c. spaţii cu alte destinaţii:
Săli polivalente(care se pot adapta şi folosi pentru întâlniri, consilii,
banchete expoziţii, seminarii, etc.), spaţii pentru birouri;
Spaţii cu funcţii de agrement şi sport:
- Interioare: sală fitness, piscină-saună, masaj, sală-jocuri(bowling,
biliard, squash), cazinou, club, săli de spectacole, ş.a.;
- Exterioare: terenuri de sport (tenis, minigolf, ş.a.),piscină;
d. spaţii destinate circulaţiei: ascensoare, scară principală, acces restaurant, bar
de zi, terase, holuri şi culoare.
e. garajele.
B. Spaţiile de cazare:
În conformitate cu Ordinul 65/ 2013 al Ministerului Turismului, se evidenţiază
următoarele spaţii de cazare :
- cameră cu pat individual (single ): reprezintă spaţiul destinat folosirii de
către o singură persoană. Lăţimea patului individual este de minimum 90 cm.
- cameră cu pat matrimonial (un loc sau două locuri): reprezintă spaţiul
19
destinat folosirii de către o persoană (la cameră cu un loc) sau două persoane (la
cameră cu două locuri) . Lăţimea patului matrimonial este de minimum 140 cm;
- apartament: reprezintă spaţiul compus din unul sau mai multe dormitoare
(maximum 5 dormitoare), salon (cameră de zi), vestibul şi echipare sanitară
proprie. La categoria de clasificare 5 stele/margarete există un grup sanitar
pentru fiecare două locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele/margarete,
precum şi la restul categoriilor, există minimum un grup sanitar la 4 locuri.
C. Spaţiile de alimentaţie
Într-o unitate hotelieră se întâlnesc de regulă următoarele tipuri de alimentaţie:
1. Restaurant: este local public care îmbină activitatea de producţie cu cea
de servire la masă, punând la dispoziţie clienţilor o gamă diversificată de
preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi şi unele produse
pentru fumători.
1.1. Restaurant clasic: este local public cu profil gastronomic, în
care se serveşte un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde şi reci,
preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie),
produse de cofetărie, patiserie, îngheţată, fructe, băuturi nealcoolice şi alcoolice,
produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate
dispune de formaţie muzical-artistică. Organizează servicii suplimentare:
banchete, recepţii etc.
1.2. Terasă: este o unitate independentă, amenajată în aer liber, dotată
cu mobilier specific sezonului estival şi decorată în mod adecvat. Oferă un
sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de
bucătărie şi cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri,
băuturi spirtoase, bere etc.) şi nealcoolice, cafea, fructe.
20
2. Bar: este o unitate de alimentaţie cu program de zi sau de noapte, în
care se serveşte un sortiment diversificat de băuturi alcoolice şi nealcoolice şi o
gamă restrânsă de produse culinare.
Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiţii muzicale, video,
TV.
2.1. Bar de noapte: este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de
noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall şi dans
pentru consumatori şi oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri
de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialităţi de cofetărie şi îngheţată
asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe şi salate de fructe (proaspete şi din
compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru,
pentru ca de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este
dotat cu instalaţii de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalaţii de
proiecţie a unor filme.
2.2. Cafe-bar sau cafenea: este o unitate care îmbină activitatea de
desfacere a cafelei cu cea recreativă; oferă consumatorilor şi gustări calde şi
reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, îngheţată, băuturi nealcoolice
calde (cafea filtru, şvarţ, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.), băuturi alcoolice
fine (lichior, coniac, vermut etc.).
2.3. Club sau Disco-bar (discotecă, videotecă): este o unitate cu profil
de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea
de gustări, produse de cofetărie-patiserie, îngheţată şi, în special, amestecuri de
băuturi alcoolice şi nealcoolice. Divertismentul este realizat prin intermediul
muzicii de audiţie şi de dans, înregistrată şi difuzată prin instalaţii speciale şi
prin disc-jockey, care asigură organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi.
21
III. 2. Spaţii hoteliere destinate proceselor de producţie şi
administraţie
Această categorie de spaţii include următoarele categorii:
A. spaţii de producţie;
B. birourile personalului;
C. spaţii anexe;
D. spaţii tehnice.
A. Spaţiile de producţie sunt acele locuri destinate producerii serviciilor
solicitate de clienţi care, din cauza particularităţilor proceselor de producţie
specifice, nu pot fi produse în faţa acestora. Acestea sunt:
- bucătăria cu secţiile ei;
- laboratorul cofetărie;
- carmangeria;
- spălătoria;
- curăţătoria chimică;
- centrala telefonică;
- croitoria-lenjeria.
B. Spaţiile anexe sunt locuri gospodăreşti în care au loc activităţi ajutătoare şi
complementare proceselor de producţie, precum:
- oficiile cameristelor;
- debaralele pentru păstrarea ustensilelor şi materialelor de curăţenie;
- boxele gurilor de evacuare a lenjeriei;
- depozitele de mărfuri, frigorifice, de mobilier, de utilaje;
- curtea interioară şi cea de serviciu;
- rampa de descărcat mărfuri şi materiale;
- Spaţiul de depozitare şi rampa de încărcare şi evacuare a gunoiului;
22
- Vestiarele personalului;
- Grupurile sanitare de serviciu;
- Scările şi ascensoarele de serviciu, ş.a.
C. Spaţiile tehnice sunt locurile unde se produc elementele tehnice de energie şi
întreţinere tehnică care sunt esenţiale pentru funcţionarea celorlalte spaţii ale
unităţii de cazare:
- staţia de alimentare cu apă potabilă;
- staţia de evacuare a apelor uzate;
- centrala termică pentru apă caldă, aburi tehnologici şi căldură;
- generatorul de energie electrică;
- tabloul de distribuţie a energiei electrice;
- rezervoarele de combustibil;
- hidroforul;
- instalaţiile de climatizare;
- Atelierele de întreţinere: construcţii, mecanice-lăcătuşerie, instalaţii sanitare,
căldură, gaze, ş.a.
23
Concluzii
Lucrarea de faţă se referă la spaţiile hoteliere existente în cadrul Hotelului
Ceahlău *** din Piatra Neamţ.
Lucrarea începe cu argumentul unde sunt prezentate în mare atât spaţiile
hoteliere cât şi prezentarea importănţii dotării acestora corespunzător pentru a
satisface cât mai bine nevoile clienţilor.
Capitolul I prezintă zonele turistice principale ale Judeţului Neamţ
( Biserica Domnească, turnul lui Ştefan cel mare, diverse muzee, ştrandul,
telegondola, pârtia de ski, Masivul Ceahlău ) şi hotelul Ceahlău cu dotările şi
serviciile oferite turiştilor. Hotelul Ceahlău este un hotel de *** şi dispune de
244 de spaţii de cazare: spaţii de cazare single, duble şi apartamente. Printre
serviciile oferite se enumeră servirea mesei în cadrul diferitelor unităţi de
alimentaţie existente în hotel, precum şi diverse servicii suplimentare cu sau fără
plată.
Capitolul II vorbeşte despre structura organizatorică dintr-un hotel precum
şi despre principalele departamente de bază existente în cadrul unui hotel:
departamente de alimentaţie, vânzări şi marketing, contabilitate, întreţinere,
securitate, resurse umane, cazare .
În cadrul capitolui III se regăsesc descrise spaţiile hoteliere atât cele
destinte doar clientelei ( de folosinţă comună exterioară şi înterioară, de cazare,
de alimentaţie ) cât şi cele destinte proceselor de producţie şi administraţie
( spaţii de producţie, birourile personalului, spaţii anexe, spaţii tehnice ) .
24
Bibliografie
1. Lupu, Nicolae– Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura
ALL, 2002
2. Mihai, Ştefania, ş.a. – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu,
2000
3. Minciu, Rodica – Economia turismului, Bucureşti: Editura Uranus, 2000
4. Nicolescu, Radu– Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-
Rebs, 1998
5. Nicolescu, Radu – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti:
Editura Sport-Turism, 1998
6. Stavrositu, Stere– Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie,
hoteluri, pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism,
2006
7. *** – Hotârârea Guvernului Nr. 1328 / 2001 republicată, privind
clasificarea structurilor de primire turistice
8. *** – Ordinul Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ,
Turism şi Profesii Liberale 636 / 2008, Normele metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice
9. *** Ordinul Ministrului Turismului 65/ 2013
10. *** – www.hoteluriromanesti.ro
25
Anexe
26
Anexa 1. Lobby bar Hotel Ceahlău
Anexa 2. Recepţie Hotel Ceahlău
27
Anexa 3. Salon Bianca
Anexa 4. Spaţiu de cazare Hotel Ceahlău
28
Anexa 5. Spaţiu de cazare Hotel Ceahlău
Anexa 6. Salon Boema
29
Anexa 7. Terasă
Anexa 8. Sală de conferinţe Hotel Ceahlău
30