Post on 07-Feb-2017
RELIEFUL VULCANIC
Forme de relief acumulativ și rezidual Lect. Dr. Laura Tîrlă
ROMÂNIA – GEOSTRUCTURI ȘI RELIEF
RELIEFUL PETROGRAFIC (3)
MAGMATISMUL ȘI VULCANISMUL ALPIN
Sunt procese de durată și amploare ale activității
interne legate de evoluția bazinului tectonic
carpatic începând din Triasic și până în Cuaternar.
Se deosebesc:
Magmatismul inițial (kimmeric): T—>K1
Magmatismul subsecvent (laramic): K2
Vulcanismul subsecvent tardiv (neogen): Miocen —>Q
Forme de relief
Magmatismul inițial Platouri de diabaze
Magmatismul subsecvent Masivele banatitice
Vulcanismul neogen - cuaternar:
Neck-uri andezitice și bazaltice
Creste reziduale
Subvulcani
Stratovulcani
Caldeire
Piemonturi vulcanice
Revărsările de lave în urma cărora au rezultat platouri
vulcanice s-au produs în Triasic în zona Tulcea (Dobrogea
de Nord) și au afectat cu precădere regiunea situată la
est de Munții Măcinului.
Numeroase petice de diabaze acoperă acest areal, cel
mai mare alcătuind Platoul Niculițel (20/7 km).
În Munții Apuseni, rocile ofiolitice apar ca benzi sau mase
de roci intercalate cu complexul flișoid cretacic.
PLATOURILE DE DIABAZE 1.
Sunt dispuse pe un aliniament nord-sud din Munții Apuseni până la valea Dunării.
Predomină rocile acide (granodiorite, secundar riolite și dacite).
Mai importante sunt:
• Masivul Vlădeasa (tafrolit);
• Peticele de la Săvârșin și izvoarele Crișului Negru;
• Masivul Dognecea-Ocna de Fier (pe r. Bârzava).
MASIVELE BANATITICE LARAMICE 2.
S-a produs în lungul unor fracturi profunde formate de-a lungul părții vestice a bazinului carpatic.
Aparatele vulcanice formează un lanț aproape continuu începând din Ucraina (M. Vihorlat) și până spre sudul Carpaților Orientali.
Vechimea lor scade de la nord către sud, astfel că în nord sunt masivele cel mai puternic erodate, în timp ce în partea sudică se află aparatele vulcanice cel mai bine păstrate.
VULCANISMUL NEOGEN
Unități componente
Munții Oaș (neck-uri vulcanice)
Munții Igniș-Gutâi (platouri vulcanice)
Subvulcanii Țibleș-Bârgău (masive sedimentaro-
vulcanice)
Stratovulcani: Călimani, Gurghiu, Harghita.
3. NECK-URILE VULCANICE
Munții Oașului
Săpânța
Rupea
Munții Poiana
Ruscă
Dealul Cetății
Deva
Munții Apuseni
Măgura Uroi
Detunatele
Neck-urile din Munții Oașului și din
lungul Culoarului Mureșului aparțin
vulcanismului neogen.
Bazaltele de la Detunata sunt
cuaternare, la fel ca cele de la Rupea
și Racoș.
Relieful vulcanic rezidual de tip neck este caracteristic pentru Munții Oașului, unde se
află cele mai vechi masive formate în urma episoadelor efusive din timpul Neogenului.
În imagine se profilează silueta neck-ului andezitic Piatra Săpânței.
Piatra Săpânței (Munții Oașului)
Dealul Cohalmului
Neck-ul bazaltic de la Rupea 2010
Măgură andezitică la sud de valea Mureșului (587 m);
Geografic, aparține Masivului Poiana Ruscă.
Dealul Cetății Deva
Neck andezitic situat în apropiere de Simeria, pe dreapta Mureșului.
Profilul asimetric caracteristic îl face ușor de recunoscut din depărtare.
De aici a fost exploatat andezitul pentru construirea cetății și a sanctuarului de la
Sarmizegetusa Regia.
Măgura Uroi
Vârful Gutâi și Creasta Cocoșului reprezintă marginea unui crater erodat.
Este inclus în rezervația geologică Creasta Cocoșului (Legea 5/2000).
Accesul la monolit se face pe o potecă marcată ce pornește din Pasul Gutâi.
CRESTE REZIDUALE (Creasta Cocoșului) 4.
Dyke andezitic la baza căruia se extinde Piemontul Gutâiului.
Aliniament stâncos cu direcție NV-SE (200 m)
Masivele sedimentaro-vulcanice
Lăpuș-Țibleș-Bârgău
Lavele s-au acumulat sub formă de sill-uri și
filoane sub sedimentarul dur (conglomerate și
gresii) de vârstă paleogen-miocen inferior.
Andezitele apar local la suprafață ca petice,
acolo unde sedimentarul a fost erodat.
SUBVULCANII 5.
Aici au avut loc, în Miocenul inferior, primele
erupții din lanțul vulcanic al Carpaților Orientali.
Majoritatea au avut caracter subcrustal, lavele
consolidându-se în interiorul sedimentarului
paleogen sub formă de piloni sau coloane
(exemplul tipic din Munții Țibleșului).
Primele erupții
Munții Lăpușului
Masivul Șatra
Munții Țibleșului
Lave puse în loc în Sarmațian și Sarmațian-Panonian
Vf. Țibleș (1840 m), Hudin (1612 m), Tomnatec, Groapa, etc.
Munții Bârgăului
Heniul Mare (1610 m), Heniul Mic, Miroslava, Măgura Mare, Măgura Tisei, etc.
Erupții sincrone
Se adaugă o parte a Munților Rodnei (S-SE) și
Masivul Toroiaga din Munții Maramureșului;
Aceste unități cuprind un eruptiv nou, asociat
cristalinului sau flișului cretacic (Posea et al., 1974).
Morfologia comparativă
Vârfurile eruptive
formează o creastă cu
cele mai mari înălțimi.
Lava s-a consolidat
subcrustal, în masa de
gresii eocene parțial
transformate.
Clăi conice care
domină suprafața de
eroziune sculptată în
sedimentar paleogen.
Munții Țibleșului Munții Bârgăului
Sunt masive vulcanice de formă conică rezultate în
urma unor episoade efusive (erupții) succesive.
Stratele de lave alternează cu cele de piroclastite,
mai friabile și ușor solubile.
Predomină andezitele, apoi riolitele, dacitele,
bazaltele și aglomeratele vulcanice.
STRATOVULCANII 6.
Caracteristici generale
Carpații Orientali:
Aparate vulcanice bine evidențiate, unele bine păstrate;
Prăbușiri interne care au dat depresiuni circulare numite caldeire vulcanice;
Depresiuni tectonice și de baraj vulcanic.
Munții Apuseni (Metaliferi):
Relief sub formă de clăi suprapuse formelor preexistente.
Relieful stratovulcanilor:
Planeze (interfluvii)
Barrancos (văi divergente)
Principalele aparate vulcanice
Cei mai reprezentativi stratovulcani de pe
teritoriul României sunt în:
Munții Călimani (în centru: caldera
Călimanilor)
Munții Gurghiului: Șasa, Fâncel-Lăpușna,
Saca-Tătarca;
Munții Harghitei: Cucu, Ostoroș, Harghita-
Mădăraș, Ciomatu (Puciosu).
Platoul vulcanic Gutâi
SRTM și harta geologică 1:200.000 Captură Google Earth
Vedere
dinspre
șoseaua Baia
Mare – Sightu
Marmației
MUNȚII CĂLIMANI
Masiv vulcanic
în centrul
căruia se
desfășoară
Caldeira
Călimanilor
(10 km în
diametru);
Relief rezidual:
Cei 12
Apostoli
Forme distruse
antropic:
Grotele Luanei
P. Neagra
În partea central-nordică se individualizează aparatul vulcanic.
Caldeira Călimanilor este drenată de pârâul Neagra Șarului.
În vest domină formațiunile piemontane protejate de o carapace de piroclastite
(aglomerate vulcanice).
Munții Călimani – Harta geologică 1: 200.000
Formele reziduale antropomorfe și zoomorfe au denumiri sugestive: „Moşul“, „Guşterul“, „Mucenicul“, „Mareşalul“, „Ramses“, „Godzilla“, „Dragonii“, „Cezar“, „Nefertiti“. Sursa foto: adevarul.ro/locale/suceava/apostolii-piatra-muntii-calimani-1_50ad07b07c42d5a6638dc2c2/index.html
Rezervația complexă Cei 12 Apostoli
Aici găsiți harta turistică actualizată a Munților Călimani:
http://m.0salvamont.org/munte/4
Punct de acces: satul Gura Haitii
Exploatarea îndelungată a sulfului a cauzat pierderi ireversibile ale
elementelor de patrimoniu natural: Grotele Luanei.
Foto: Mădălina Teodor (http://carieradesulf.blogspot.ro/2010/04/impactul-
exploatarilor-miniere-asupra.html).
Cariera de sulf
”Palatul de Ciocolată”, ”Ruinele” și ”Grota Haosului”, descoperite în anul 1961
de T. Naum și E. Butnaru, autorii ghidului ”Bârgău-Călimani”.
Formate prin alterarea feldspaților din alcătuirea andezitelor.
Conțineau numeroase concrețiuni limonitice.
Sistemul vulcanocarstic Grotele Luanei
Munții Gurghiului și Harghitei
Relieful și geologia
Munții Gurghiului și
Harghitei sunt separați
de valea superioară a
Târnavei Mari.
Erupțiile vulcanice au
cauzat mișcări
compensatorii de lăsare
în regiunile limitrofe.
Structura (2 unități):
- Baza vulcanogen-
sedimentară;
- Stratovulcanii.
Fâncel 1682 m
Saca-Tătarca 1775 m
Șumuleu 1576 m
Fierăstrău
Ostoroș 1384 m
Harghita-
Mădăraș 1799 m
Cucu 1588 m
Are craterul dublu foarte bine păstrat în relief. În craterul vechi se află
mlaștina Mohoș, iar în cel recent – Lacul Sfânta Ana (singurul lac vulcanic din
România).
Muntele Ciomatu (1300 m)
Substratul este format din piroclastite peste care este dispus un orizont de argilă. Acesta asigură impermeabilitatea și persistența lacului. Rețeaua hidrografică este radiar-concentrică și în general debitele sunt mici.
Inversiunile termice se eflectă în specificul vegetației forestiere (brâul de molizi care înconjoară lacul, urmat în altitudine de fag - mai pretențios la lumină și căldură).
Lacul Sfânta Ana
Muntele Ciomatu și stațiunea Băile Tușnad
Vedere de pe Piatra Șoimului
Defileul Oltului la Tușnad
Piatra Șoimului (Băile Tușnad)