Post on 08-Apr-2018
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 1/38
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 2/38
Lucrare de dizertaţie PATRIMONIU
VIRTUAL
coordonator ştiinţific prof. dr. arh. Augustin Ioan
std.arh. Roxana Iovu, gr 61 B
Universitatea de Arhitecură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti, 2010
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 3/38
CUPRINS
Abstract _______________2
1. Patrimoniul cultural _______________3
2.Introducere în patrimoniul virtual _______________5
2.1. Metode de investigaţ ie
2.2. Tehnici de prelucrare2.3. Tehnici de expunere
3. Miza ______________11
4. Patrimoniu virtual în spaţii de expunere ______________14
5. Autenticitate şi realism ______________19
6. Proiecte realizate ______________21
Concluzii ______________26
Ilustraţii ale proiectelor
Bibliografie/ Webografie
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 4/38
Abstract:
Patrimoniu virtual mizează pe reconstituirea în realitatea virtuală a monumentelor
sau a siturilor deteriorate sau dispă rute. Aplicaţiile unei asemenea tehnici sunt
ră spandite deja în rândul arheologilor şi arhitecţilor, având posibilitatea de cercetare
neintruzivă şi mai ales posibilitatea experimentului în interpretarea şi alegereamodului de procesare a datelor, f ă ră consecinţe asupra obiectului de patrimoniu. Cel
mai mare avantaj este posibilitatea recreerii unei lumi deja dispă rute, atunci cand
fizic acest lucru nu mai este posibil.
Concepte: patrimoniu virtual, realitate virtuală, autenticitate, realism,
realitate augmentată.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 5/38
1. Patrimoniul cultural
Patrimoniul cultural este un subiect din ce în ce mai dezbă tut. UNESCO (United
Nations Educational Scientific and Cultural Organisation) defineşte patrimoniul ca
fiind „moştenirea noastră din trecut, cu care traim astă zi, şi pe care o transmitem
generaţiilor viitoare” (UNESCO World Heritage Center, „World Heritage
Information Kit). Importanţa acestei moşteniri este recunoscută pe plan mondial,
lucru demonstrat de nenumaratele organizaţii care lucrează în parteneriat cu
UNESCO şi de cele 186 de ţă ri membre care au semnat Convenţia World Heritage
adoptată la Conferinţa Generală UNESCO în 1972.(1) Lista monumentelor
UNESCO cuprinde 689 situri cu valoare culturală (2), 176 monumente naturale şi 25
(1) Convenţia pentru Protejarea Patrimoniului Cultural şi Natural (World HeritageConvention) încurajează identificarea, protejarea şi conservarea patrimoniului culturalşi natural mondial. Convenţia a fost adoptată la Conferinţa Generală UNESCO în 1972.În aprilie 2009, numă rul ţă rilor care semnaseră Convenţia era de 186.
(2) Pentru a putea proteja aceste monumente, UNESCO susţine activitatea unor organizaţii,fiecare având responsabilităţi clar trasate: World Heritage Commitee (ComitetulPatrimoniului Mondial) selectează siturile care urmează a fi incluse în listamonumentelor, World Heritage Center (Centrul Patrimoniului Mondial) încurajează statele să semneze convenţia, World Heritage Information Network (ReţeauaInformatională a Patrimoniului Mondial) este legatura dintre siturile si monumenteleaflate sub protecţie şi colaboratori. World Cultural Report (Raportul PatrimoniuluiCultural) conduce proiecte de cercetare în domeniul patrimoniului. Organisation of World Heritage Cities (Organizaţia Oraşelor cu valoare de Patrimoniu Mondial) aduceinformaţii în legatură cu implementarea convenţiei la nivel de oraş. InternationalCouncil on Monuments and Sites (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor)responsabil cu probleme ale siturilor, incurajează cercetarea şi propunerea de proceduri
şi standarde în conservare şi restaurare. Centre for the Study of the Preservation andRestoration of Cultural Property (Studiul Conservă rii şi Restaură rii PatrimoniuluiCultural) este o organizaţie interguvernamentală care pune la dispoziţie echipamenteletehnice necesare restaură rii şi conservă rii. (Jose Manoel Kozan, Virtual HeritageReconstruction: The Old Main Church of Curtiba, Brazil, 2004).
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 6/38
mixte din 148 de ţă ri partenere. Romania a semnat convenţia în mai 1990 şi are 31
de monumente înscrise în lista monumentelor UNESCO şi alte 14 propuse.
Eforturile depuse însă de aceste organizaţii nu sunt întotdeauna suficiente. Lista
UNESCO include şi situri sau monumente aflate în pericol. Însa pe lângă
monumentele de pe lista UNESCO, există multe altele, cu importanţă naţională .
Spre exemplu, Romania are 29525 monumente incluse în lista monumentelor
istorice a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, dintre care numai 30
(reprezentând doar 0.1%) sunt incluse în lista UNESCO (Delta Dună rii, inclusă în
lista monumentelor UNESCO este rezervaţie naturală ). 544 dintre monumentele
istorice din Romania au dispă rut.
Legislaţia românească în vigoare defineşte monumentele istorice ca fiind „bunuri
imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României sau în afara graniţelor,
proprietăţi ale statului român, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia
naţională şi universală .”(1), împă rţindu-le în trei categorii: monument, ansamblu şi
sit. Conform legii 422/18.07.2001, două dintre instituţiile şi organismele de
specialitate cu atribuţii în protejarea monumentelor istorice sunt Institutul Naţional
al Monumentelor Istorice şi Comisia Naţională a Monumetelor Istorice, care
funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor şi pentru care lucrează doar 15,respectiv 21 de persoane.
În ceea ce priveşte legislaţia europeană , se fac eforturi pentru alinierea în rândul
celorlalte ţă ri. România a ratificat Convenţia pentru protecţia patrimoniului
arhitectural al Europei (semnată la Granada în 3 octombrie 1985) prin Legea nr.
157/ 7 octombrie 1997 (2).
(1) Legea 422/ 18 iulie 2001;
(2) Legea 157/ 7 octombrie 1997;
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 7/38
2. Introducere în
Patrimoniul Virtual
„Virtual Heritage” (Patrimoniul Virtual) propune recontituirea monumentelor aflate
în stare avansată de degradare sau chiar dispă rute. Spaţiul în care aceste monumente
sau situri sunt recontituite este realitatea virtuală .
Termenul de „realitate” este definit aici ca fiind acel mediu pe care individul îl
percepe cu ajutorul simţurilor şi la care ră spunde în mod instinctiv. Acest lucru face
posibilă receptarea realităţii virtuale de că tre individ, realitate care i se adresează
prin intermediul unuia sau mai multor simţuri. Realitatea virtuală este un sistem de
metode şi tehnici care utilizează calculatorul şi echipamentele specializate în scopul
modifică rii realităţii mediului natural şi simulă rii unei alte realităţi (1).
Faptul că reconstrucţiile sunt virtuale implică două mari avantaje: proiectele de
patrimoniu virtual pot reconstitui monumente, situri dispă rute şi totodată , fiindcă
„spatiul de desf ăşurare” este unul virtual, aceste recontituiri pot fi avea mai multe
soluţii.
Euforia creată de posibilităţile de explorare oferite de realitatea virtuală a facut ca,
iniţial, proiectele să se dezvolte izolat, în mod tacit, f ă ră ca echipele care lucrau la
ele să ştie unele de altele sau să folosească un proiect anterior ca baza (2). Fondată
(1) Mircea Popovici şi Marin Vlada, Realitatea Virtuală (Virtual Reality), tehnologie
modernă a informaticii aplicate, document prezentat la Conferinţa Naţională deÎnvăţă mânt Virtual Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Noi tehnologii de e-learning,
Software educaţional, pp 1;
(2) Aprecierile sunt f ă cute de Donald Sanders, Presedintele Learning Sites Incorporated,într-un interviu acordat Virtual Heritage Network.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 8/38
în 1996, Learning Sites Inc. este una dintre primele companii în domeniu. Ea este şi
cea care iniţiază o bază de date a echipelor şi proiectelor de patrimoniu virtual-
“Virtual Words in Archaeology Initiative” având 9 echipe şi 16 proiecte dezvoltate
în 7 ţă ri. Iniţiativa a fost urmată de cea a unui alt portal www.virtualheritage.net,
care prezintă activitatea organizaţiei “Virtual Heritage Network” înfiinţată în
ianuarie 2000.
Obiectivul organizaţiei este de a promova utilizarea tehnologiei în scopul educaţiei,
interpretă rii, conservă rii patrimoniului natural şi cultural. Implicit, apariţia acestei
organizaţii reduce riscul ca efortul muncii de cercetare pentru un acelaşi sit să nu fie
depus de două ori. În fiecare an este organizată o conferiţă internaţională în care se
prezintă progresele în domeniul realităţii virtuale şi aplicaţiilor multimedia.
2.1. Metode de investigaţie
În ceea ce priveşte stadiul cercetă rii în domeniu, trebuie aduse în discuţie atât
proiectele realizate, o abordare teoretică a acestei metode, dar şi capacitatea
tehnologiei de a susţine acest efort. Metodele contemporane de obţinere a unui set
de date cât mai complet în legatură cu un obiect investigat fac uz de instrumente
comune mai multor domenii. Spre exemplu, scanerul 3d este folosit în medicină ,construcţii, arheologie, industria filmelor de animaţie şi a jocurilor pe calculator,
tehnică şi aparatură militară , criminalistică . Fiind folositor pentru atâtea domenii,
cantitatea de informaţii noi în legatură cu modul de utilizare şi optimizare a crescut
exponenţial, scurtând timpul de execuţie şi mă rind precizia mă sură rii. Scanerul 3D
mă soară un obiect sau un spaţiu cu ajutorul unei raze laser care defineşte o mulţime
de puncte ale obiectului mă surat într-un sistem de coordonate propriu. Rezultatul
este “un nor de puncte” (1) cu care se poate lucra în programe destinate modelul 3D
(1) Constantin Coşarcă et alii: Utilizarea tehnicilor moderne de măsurare la
inventarierea siturilor istorice, Revista de cadastru Rev cad, nr 5/2005, n.p.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 9/38
al obiectului. Trebuie precizat însă că tipurile de scanere laser 3D sunt diferite, în
funcţie de domeniul de mă surare a distanţelor, principiul sistemului de mă surare a
distanţelor, densitatea punctelor, precizia determină rii poziţiei spaţiale a punctelor,
domeniul de scanare. Firmele de nişă fac posibilă scanarea 3D laser adaptată
cerinţelor şi condiţiilor de lucru pentru ce înseamnă mă surarea în arhitectură ,
arheologie, construcţii, folosind atât proceduri standard- aşezarea trepiedului
deasupra unui punct topografic şi mă surarea înă lţimii aparatului- cât şi produri de
ultimă generaţie: scanare pe o arie mare 360 de grade în plan orizontal şi 270 de
grade în plan vertical, posibilitatea fotografierii automate a obiectelor mă surate cu
ajutorul unei camere digitale integrate, folosirea punctelor de coordonare cunoscute,
mă surarea distanţelor folosind tehnologia Time of Flight - timpul de zbor, precizie
de 6 mm, distanţa de mă surare (cu precizie de 6 mm) mai mare de 100 m. Un astfelde scaner este HDS 3000, produs de Leica.
Principiul de funcţionare a scanerului 3D laser este simplu: raza laser este trimisă
prin intermediul unei oglinzi într-un punct al obiectului care trebuie mă surat. Raza
reflectată este receptată , iar prin aplicarea funcţiilor trigonometrice, se stabilesc
coordonatele punctului într-un sistem cartezian definit de scanner. Posibilitatea de
rotire este de 360 de grade în plan orizontal şi 270 de grade în plan vertical, iar
viteza de înregistrare a coordonatelor punctelor variază între 100.000 şi 200.000
puncte/ secunda, în funcţie de producă tor. În final, scanerul va livra un “nor de
puncte”.
Constantin Coşarcă este Conf. Dr. Ing la Facultatea de Geodezie în cadrul UniversităţiiTehnice de Construcţii, Bucureşti. Johan Neuner este Prof. Dr. Ing. la Facultatea deGeodezie în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Caius Didulescu este Şef lucră ri, Dr. Ing. la Facultatea de Geodezie, în cadrul Universităţii Tehnice de ConstrucţiiBucureşti. Scanerul laser a fost utilizat pentru prima oară în România printr-un proiect
Socrates/ Erasmul, dezvoltat de Universitatea Forţelor Armate Federale Germania-Munichşi Facultatea de Geodezie a Uniersităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Scanerul a fostfolosit pentru a mă sura biserica de la Dealul Frumos, judeţul Sibiu.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 10/38
Fotogrametria este o tehnică de mă surare al că rei principal obiect de lucru este
fotografia şi care se bazează pe principiul triangulaţiei. Fă când fotografii aceluiaşi
subiect din cel puţin două unghiuri diferite se obţin raze vizuale care intersectate
produc coordonate 3d ale subiectului. Dacă fotografia transformă o imagine 3d intr-
una 2d, fotogametria încearcă procesul invers. Rezultatul nu va fi unul exact
deoarece fotografiile şi mă suratorile nu sunt instrumente exacte, însă erorile pot fi
reduse semnificativ astfel încât rezultatul final să poată fi utilizat cu încredere.
Pentru un obiect de trei metri, erorile care pot apă rea sunt între 0.0025mm si 0.005mm. Produsul final al procesului este un sistem de coordinate 3d ale obictului
studiat.
2.2. Tehnici de prelucrare
Deşi aflat la început, domeniul patrimoniului virtual a beneficiat de o atentă şiintensă cercetare, ariile de interes fiind ră spâdite pe diverse specializă ri: de la
programe software specializate pentru acest tip de restaurare, diverse metode de
simulare a factorilor şi condiţiilor, la interogă ri cu privire la insemnă tatea modelului
reconstruit în termeni de realism, autenticitate, mimare a realităţii. În afară de
programele de procesare a datelor obţinute, s-au facut cercetă ri în legă tură cu
modalităţile de a îmbogăţi lumea virtuală prezentată . Deseori siturile arheologice
sunt prezentate ca fiind abandonate, însă în trecut ele au fost populate. Introducerea
omului în prezentă rile lumilor virtuale aduce un plus de realism. Studiile sunt încă la
început, în principiu se bazează pe un tipar al acţiunilor aplicat fiecă rui individ, care
suportă mici variaţii. Cercetă rile se duc spre domeniul interacţiunii dintre aceste
medii şi utilizatori astfel încât produsul final sa fie unul dinamic, manevrabil, care să
poată interacţiona el însuşi cu vizitatorul.
Pe siteul Learning Sites Inc. este prezentat procedeul prin care se ajunge la un model
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 11/38
3d randat, capabil să reacţioneze la cerinţele utilizatorului. Într-o prezentare mult
simplificată , procedeul este similar cu cel folosit într-un program de tipul 3D
StudioMax pentru realizarea modelelor 3D. Punctul de plecare este un plan al
ruinelor descoperite prin să pă turi arheologice şi al eventualelor zone pră buşite
marcate ca atare. Planul scanat este importat într-un program CAD (computer aided
design- design asistat de calculator) care permite vectorizarea imaginii 2d şi
transformarea ei într-un model 3d. Odată ce se ajunge la un model satisf ă că tor din
punct de vedere al geometriei, se începe lucrul la prezentarea lui într-o manieră
realistă , atribuind texturi, culori sau imagini suprafeţelor. Tot acum se stabilesc
luminile şi poziţia camerelor virtuale.
Atunci când acest proces este încheiat, modelul este exportat in VRML (Virtual
Reality Modeling Language- Limbajul Modelă rii în Realitatea Virtuală (1)) pentru a
putea fi vă zut în timp real. Astfel, utilizatorul se poate „plimba prin” spaţiul noucreat în realitatea virtuală (2).
2.3. Tehnici de expunere
Tehnicile de expunere a acestor proiecte în spaţii destinate au cunoscut de
asemenea un progres important. Fie ca este vorba de holograme, dispozitive de
manipulare virtuală a unor obiecte, sisteme care permit intrarea î n lumea virtuală
(1) Virtual Reality Modeling Language (VRML) a apărut în 1994. Dezvoltarea sa afost rapidă, apărând noi versiuni la perioade scurte de timp. Versiunea actuală se
numeste X3D şi permite parcurgerea coridoarelor, manipularea obiectelor,
folosind casca specială de vizualizare (HMD- Head Mounted Display) şi o
mănusă specială (Mircea Popovici şi Marin Vlada, „Realitatea Virtuală (Virtual
Reality), tehnologie modernă a informaticii aplicate”, document prezentat la Conferinţa
Naţională de Învăţă mânt Virtual Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Noi tehnologii dee-learning, Software educaţional, pp 3,4);
(2) http://www.learningsites.com/Frame_layout01.htm
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 12/38
şi interacţionarea cu aceasta, tehnicile de expunere mizează pe participarea activă a
vizitatorului, introducerea lui în noua realitate care ră spunde la comportamentul şi
reacţiile lui. „Saltul” în lumea reconstruită este f ă cut folosind o gamă variată de
mijloace, stimulii nu se limitează doar la vă z, ci se adresează şi altor simţuri, astfel
încât impactul noii realităţi să fie cât mai puternic.
Echipamentele de care realitatea virtuală face uz sunt folosite cel mai des în
industria jocurilor, f ă ră a fi însă un domeniu exclusiv. Aceste echipamente sunt
ochelari 3D, căşti VR (HMD- Head Mounted Display), monitoare 3D, mă nuşi VR,
trackere, care urmă resc mişcă rile corpului uman (1).
În afara faptului că sunt mult mai spectaculoase, informaţiile oferite de aceste
modalităţi de expunere sunt mult mai bogate decât imaginile 2d sau de simpla
prezentare a unor obiecte în spatele unor cutii de sticlă . Aceste metode de
parcurgere a spaţiului oferă avantaje atât posibililor vizitatorilor ai unui muzeu, dar
şi cercetă torilor, care parcurg ei înşişi spaţiul punându-şi automat întrebă ri în
legatură cu modul în care acesta funcţiona şi descoperind lucruri despre psihologia
şi comportamentul oamenilor de atunci. Spre exemplu, felul în care o anume
încă pere era perceptibilă sau nu dintr-un anumit unghi aduce informaţii valoroase în
legatură cu intimitatea şi nevoia controlului vizual (2).
(1) Mircea Popovici şi Marin Vlada, „Realitatea Virtuală (Virtual Reality), tehnologiemodernă a informaticii aplicate”, document prezentat la Conferinţa Naţională de
Învăţă mânt Virtual Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Noi tehnologii de e-learning,Software educaţional, pp 2
(2) Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 13/38
3. Miza
Patrimoniu virtual (Virtual Heritage) este o practică dezvoltată la nivel mondial prin
care tehnologia de vârf este pusă în slujba specialiştilor în scopul reconstituirii în
realitatea virtuală a monumentelor sau a siturilor arheologice degradate sau
dispă rute.
În condiţiile în care rezultatul este o proiecţie în lumea virtuală , un alt avantaj al
acestei tehnici de lucru este posibilitatea obţinerii a două sau mai multe variante
ale produsului final. În funcţie de interpretarea datelor şi prioritizarea criteriilor se
pot propune mai multe “finaluri” posibile ale procesului. Pe de altă parte, existenţa
prea multor soluţii poate duce la amânarea unei decizii în viaţa reală , însă analizarea
tuturor posibilităţilor de reconstrucţie ajută la alegerea uneia dintre variantele
posibile.
-Realizarea documentaţiei cu un înalt nivel de precizie poate constitui un scop în
sine. “Virtual heritage” lucrează cu tehnologie de ultimă generaţie în scopul
obţinerii unei acurateţi cât mai mari. Culegerea datelor se face prin scanare digitala
3D, fotogrametrie digitală , iar în procesul de prelucrare a datelor intervin factori
privind condiţiile de mediu/microclimat. Cantitatea şi complexitatea informaţiilor
adunate sunt net superioare celor obţinute printr-un releveu clasic, oricât de riguros
ar fi f ă cut acesta. Documentaţia poate servi şi ca bază de studiu îmbună tăţita a
clă dirii/ sitului, nu doar un instrument al proiectului de patrimoniu virtual. Folosirea
metodelor de ultimă generaţie în culegerea datelor garantează o imagine cât mai
fidelă realitaţii şi o bază de pornire consistentă în procesul de restaurare fie ea reală
sau virtuală . Oricât de precisă ar fi însă mă sură toarea f ă cută , ea nu poate anticipa
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 14/38
cum lucrează timpul asupra construcţiei. Rezultatul scană rilor 3D este unul cu
valabilitate limitată .
-Interpretarea datelor în spatiul virtual, cercetând posibilităţile divergente de
restaurare, este adevă rata miză . În condiţiile în care o clă dire a fost construită în mai
multe etape, ea a că pă tat de-a lungul timpului mai multe înf ăţisă ri, poate la fel de
valoroase. Care strat al existenţei clă dirii merită scos la iveală ? Cum poate acesta să
treacă în faţa celorlate f ă ră ca informaţiile în legatură cu celelate perioade să nu se
piardă ? Cum putem sa ne imagină m o anume ipostaza a cladirii în intregimea ei
dacă restaurarea se face pă strând elemente din două straturi succesive? Patrimoniul
virtual face posibilă explorarea tuturor ipotezelor de restaurare, cercetarea toturor
elementelor aparţinand fiecarei ipostaze închipuite în întregime, f ă ră riscul de aacoperi sau înlatura definitiv creaţia unei anumite perioade.
Patrimoniul virtual face posibil “experimentul f ără risc asupra originalului”(Jose
Manoel Kozan, „Virtual Heritage Reconstruction: The Old Church of Curtiba,
Brazil). Echipele care lucrează pe astfel de proiecte sunt alcă tuite din experţi în
domenii diferite, ca arheologie, antropologie, istoria arhitecturii, istoria artei, artă
grafică şi software. Deciiziile luate împreună , validând şi întregind totodată teoriile
pentru fiecare domeniu. Interpretarea fiecă rei date de că tre un specialist poate aduceinformaţii noi pentru un altul, iar rezultatul final, “punerea in scena” a acestor
concluzii generează posibilitatea contactului direct cu acea lume. Într-un interviu
acordat Virtual Heritage Network, Donald Sanders, preşedintele Learning Sites Inc.
afirma: “Viziunea mea este ca putem atinge visul acesta; că lumile trecute virtuale
pot deveni suficient de detaliate, la o rezoluţie suficientă , suficient de rapide,
suficient de populate cu personaje inteligente şi pline de sunet, culoare, mişcare şi
de animale astfel încât în momentul în care intram în lumea aceea sa putem testa tot
felul de teorii în legatură cu trecutul”.
(3) Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry,n.p.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 15/38
-Expunerea proiectelor în muzee, centre culturale, în spaţiul virtual face ca efortul
echipelor din spate să fie cunoscut. Prezentarea în spaţii reale capată un efect mai
mare datorită interactivită tii. Vizitatorul participă activ şi devine parte a lumii în
care este “aruncat” (vezi cap. Patrimoniul virtual în spaţiile de expunere). Latura
interactivă a tehnicii şi modalităţile diverse şi spectaculoase de a prezenta un produs
final pot deveni foarte atractive: “punerea în scenă ” într-un spaţiu de expunere
devine o experienţă care nu se adreseaza doar vă zului. Sunetul este si el utilizat, iar
folosirea hologramelor este o altă posibilitate de reprezentare. Un plus de realism
este adus si de introducerea omului în prezentarea finală .
-Educaţie
„Spune-mi şi voi uita. Arată -mi şi poate îmi voi aminti. Implică -mă şi voi înţelege.”
(Confucius, 551-479 î.Hr.)
Dată fiind latura interactivă a prezentă rii proiectelor, nu doar spaţiile de expunere ar
fi o „piaţă de desfacere”, dar şi domeniul educaţiei ar putea profita de aceste noi
metode. Datele obţinute în urma cercetă rilor din ultimii 25 de ani f ă cute în rândul
elevilor arată că metoda prelegerilor nu este tocmai eficientă : “Elevii sunt atenţi
numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984) […] Elevii reţin 70% dinconţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din cele prezentate în
ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)” (1).
Compania Learning Sites a f ă cut primii paşi spre acest domeniu, colaborând cu
profesori pentru a dezvolta pachete de programe aplicabile în şcolile generale.
(1) Ligia Sarivan et alii, Predarea–învăţ area interactivă centrat ă pe elev, Bucuresti, 2009, pp
8,9.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 16/38
Donals Sanders povesteşte despre aceste noi “instrumente” de predare într-un articol
al revistei “Archaeology”(1). Neil Goldberg, profesor de Ştiinţe Sociale la Şcoala
Dalton în New York este unul dintre colaboratorii cu care lurează Learning Sites în
vederea dezvoltă rii acestor programe. În urma proiectelor aplicate, el afirmă că
simularile virtuale prezintă elevilor siturile arheologice ca entită ti, structuri
complete, nu ca fragmente disparate, iar acest lucru îi face să î şi asume rolul de
explorator şi experimentator, sporind interesul.
4. Patrimoniul virtual
în spaţii de expunere
Cea mai la îndemană aplicaţie a datelor prelucrate cu ajutorul “virtual heritage” este
activitatea turistică . Descoperirea unei civilizaţii, prin readucerea ei la viaţă într-un
mod realist şi argumentat, aşa cum a existat ea într-un anumit moment este un
subiect care merită exploatat în acest sens, mai ales pentru partea accesibilă de că tre
publicul larg a documentaţiei, cercetă rii şi interpretă rii datelor.
Din studiile de piaţă f ă cute, muzeele de artă , arheologie sau istorie sunt refractare la
ideea introducerii activităţilor interactive în scopul prezentă rii proiectelor de
patrimoniu virtual, observă Donald Sanders (2). Întreţinerea echipamentelor şi a
softurilor sau compatibilitatea vizuală a acestora cu celelalte exponate sunt doar
(1) Donald Sanders: Why do Virtual Heritage, Archaeology, Martie 2008, n.p.
(2) Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry,n.p.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 17/38
câteva dintre motivele pentru care până acum ideea prezentă rii interactive a
proiectelor nu a fost îmbrăţişată de muzee. Dacă aceste probleme î şi pot gă si o
rezolvare relativ repede, problema fluxului este ceva mai delicată : deoarece
dispozitivele interactive presupun participarea vizitatorului, ele pot fi folosite de
că tre un numă r restrâns de persoane. Soluţii se pot gă si, fie prin modul de amplasare
a acestor dispozitive într- un spaţiu separat, fie prin intercalarea lor. Efectul creat,
cantitatea şi calitatea informaţiilor, asimilarea lor într-un mod mult mai plă cut şi
într-un timp mai scurt, dar şi posibilitatea lucrului f ă ră riscuri cu obiecte de
patrimoniu sunt aspecte care trebuie luate în considerare.
Unul dintre dispozitivele care permit manipularea obiectelor de patrimoniu este
Digital Heritage Presenter (ilustrator digital al obiectelor de patrimoniu). Sistemulare un prim ecran digital cu ajutorul că ruia se poate alege obiectul care urmează a fi
vizualizat în detaliu. Acestuia îi este asociat un obiect sferic pe care vizitatorul îl
poate manevra fizic.
O cameră înregistrează mişcă rile sferei şi le atribuie obiectului de patrimoniu. Un al
doilea ecran, mai mare arată obiectul de patrimoniu mişcându-se în acelasi mod ca
cel sferic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu lupa care î şi gaseste o dublură pe ecran şi
care mă reşte pă rţi ale obiectului. Obiectele de patrimoniu se pot “manevra” astfel
f ă ră posibilitatea deterioră rii lor, se pot studia, mă ri sub lupă , f ă ră a fi nevoiţi să leprivim doar din afara unei cutii de sticlă .
Digital Heritage Presenter a fost expus la Congresul muzeelor în Middelburg.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 18/38
Un alt dispozitiv, la fel de spectaculos face posibilă mişcarea în mediul realităţii
virtuale. Cu ajutorul unor ochelari 3D speciali, vizitatorul poate interacţiona cu noul
mediu. Mişcă rile sale sunt receptate cu ajutorul unor senzori (trackere) care trimit
informaţiile receptate realităţii virtuale. Modelul virtual reacţionează imediat,
oferind individului câmpul vizual spre care “î şi întoarce privirea”. Introdus vizual,
privat de stimuli care să excite alte simţuri, individul va că uta să se adapteze la noul
mediu şi va depunde efort pentru a face faţă provocă rilor lumii în care abia a intrat.
Bă rbatul din imaginile de mai jos poarta o pereche de ochelari 3D cu ajutorul că rora
vede noua realitate. El se află într-o incă pere goală , f ă ră obstacole, f ă ră denivelă ri pe
suprafaţa pardoselii. Cu toate acestea, el î şi departează mâinile pentru a-şi menţine
echilibrul pe scândura de deasupra gropii pe care o vede în noua realitate şi pe care
o percepe ca fiind o zonă de pericol, de unde se deduce că individul se detasează de
realitatea cunoscută până atunci, ră spunzând instictiv la stimuli noii realităţi. Eltransferă bagajul de cunoştinţe şi experienţa acumulată în realitatea lui în cealaltă .
Efectul este cu atât mai mare cu cât şi celelalte simţuri devin mijloace de conectare
între individ şi noua sa lume.
Proiectele de patrimoniu vitual (virtual heritage) reconstituie situri arheologice
deteriorate sau disparute, elemente de civilizaţie disparute, aşa cum vor fi existat ele
la un moment dat. Posibilitatea unei “plimbă ri” prin aceste lumi oferă nu doar
informaţii noi, dar şi tră iri la care altfel ar fi foarte greu, dacă nu imposibil de ajuns.
“Metafora maşinii timpului este încă un valid Sfânt Graal pentru cei din domeniulVH (Virtual Heritage-Patrimoniu virtual): capacitatea de a ajunge înapoi într-un alt
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 19/38
loc şi timp, de a te plimba printre oameni neobservat şi de a putea într-adevă r
întelege cum tră iau şi se jucau; cum utilizau spaţiile acelea care supravieţuiesc atât
de tă cut”(1).
Hologramele sunt un alt mijloc
de mare efect pentru a prezenta
un produs. Imaginile 3d vizibile
din toate unghiurile sunt pe cât de
atractive, pe atat de pline de
informaţii. Tehnologia permite
atât reproducerea unui produs
CAD, dar şi a obiectelor saupersoanelor existente. (2)
În funcţie de necesităţi, companiile de nişă realizează asemenea dispozitive. Pe
lângă introducerea profunzimii, avantajul hologramelor faţă de prezentă rile 2d este
acela că poate fi observat din toate unghiurile, sporind astfel cantitatea de informaţii.
Ruinele siturilor arheologice pot “spune” mai multe cu ajutorul staţiilor binoculare
digitale. AR-view este numele unui asemenea produs, folosit ca instrument al
realităţii augmentate în reconstrucţia digitală a siturilor istorice. Dispozitivul este
amplasat într-un punct fix, cu posibilitatea mişcă rii de rotaţie. În punctul
corespunză tor din spatiul virtual este amplasată o cameră care redă imaginea
reconstrucţiei. Mişcă rile binoclului sunt transmise camerei. În final, imaginea reală a
(1) Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry
(2) Dispozitivul care prezintă hologramele a fost creat care pentru târgul Universal Studios
din mai 2007. Imaginile 3D au fost realizate de Mika Viljanen. Fotografia a fost
preluată de pe siteul http://www.tradeshowhologram.com, copyright ©2006 Timothy
Drake.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 20/38
ruinelor capă tă stratul suprapus al reconstrucţiei. Avantajul acestui tip de expunere
este faptul că imaginea reconstruită poate fi privită şi judecată in situ, în relaţie cu
vecină tăţile, vegetaţia, ambianţa actuală . Totodată , staţiile binoculare digitale oferă
posibilitatea comparaţiei între “atunci” şi “acum”.
Un alt mod de a utiliza staţiile binoculare digitale este cel în care vizitatorul poate
vedea un scurt film animat despre un anume obiect. Un senzor detectează dacă
dispozitivul ră mâne nemişcat, vizualizând un anumit obiect timp de 3 secunde,
acesta fiind semnalul că acel obiect este de interes pentru utilizator şi că î şi exprimă
interesul pentru filmul animat. Un ecran amplasat deasupra staţiei poate ară ta ce se
vede prin binoclu, astfel încat nu doar cel care îl foloseste vede cele două realitaţi.
Imaginile cu staţia digitală binoculară sunt preluate de pe siteul http://www.arvertising.com
/news/2009/10/historical-reconstruction-using-augmented-reality/ şi arata ruinele ansamblului
Yuan Ming Yuan, un complex de palate şi gră dini întins pe 8 km lângă Beijing. Ansamblul a
fost construit la sfârşitul secolul 18- începutul secolului 19 de că tre Dinastia Qing şi era renumit
pentru gră dinile, construcţiile şi colecţiile sale de artă . Chinezii îl denumeau “Gră dina
Gră dinilor”. Complexul a fost distrus de trupele britanice şi franceze în 1860 în timpul celui de-
al doilea Ră zboi al Opiumului.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 21/38
5. Autenticitate şi realism
Problema autenticităţii unei reconstrucţii virtuale este pusă de Mark Gillings în
“Virtual archaeologies and the hyper-real” – Arheologii virtuale si hiper-realitatea
(1), unde pune faţă în faţă originalul şi modelul (3d, lumea nou creată în realitatea
virtuală ) în încercarea de a argumenta o relaţie de subordonare între cele două .
Pentru aceasta, se foloseşte de două concepte ale lui Noel Gray “deficienţă ” şi
“intensitate”, prin prisma că rora discută relaţia dintre model şi original. În primulcaz, gă sim modelul inferior originalului, el fiind un surogat, întrucât oricat de fidel
ar fi acesta realităţii, ceva îi lipseşte. În cel mai bun caz, modelul se apropie foarte
tare de original, cu cât cantitatea şi calitatea informaţiilor introduse în procesul
realiză rii modelului cresc, însă niciodată nu va putea ajunge la original.
În cel de-al doilea caz, eliminarea elementelor neesenţiale şi concentrarea pe cele
fundamental legate de subiect face ca modelul sa fie mai “intens” decât originalul,
cu alte cuvinte “mai real decât în realitate”.
Mark Gillings concluzionează că un model virtual cu adevă rat util este cel care
negociază cele două poziţii, el trebuie să arate cu fidelitate ce a ră mas din trecut,
însă în acelaşi timp, realizarea modelului în prezent va implica o anumită doză de
creativitate şi speculaţie. Relaţia dintre cele două realităţi trebuie însă privită şi prin
prisma scopului (în cazul de faţă ca modalitate de expunere) ca fiind factorul de
(1) Mark Gillings, „Virtual archaeologies and the hyper-real” in Fisher, Peter si Unwin, David
(editori), Virtual reality in Geography, Londra: Taylor &Francis,2002, pag 20
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 22/38
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 23/38
6.Proiecte realizate
• Earthworks: Virtual Explorations of the Ancient Ohio Valley
(Lucrări din pământ: Explorări virtuale ale Văii Antice din Ohio)
Proiectele deja realizate sunt de asemenea o bază de studiu. Periodice precum TheIsland Packet au dedicat articole noutăţilor în domeniu. În mai 2007, Lisa Cornwell
scria despre unul dintre promotorii patrimoniului virtual. John Hancock este
profesor la Universitatea din Cincittati şi director al proiectului „Earthworks: Virtual
Explorations of the Ancient Ohio Valley”. Civilizaţiile Adena, Hopewell şi Fort
Ancient au trait acum 800-2400 de ani. Ei s-au remarcat prin construcţiilor din
pă mânt, care includeau valuri de pă mânt, împrejmuiri f ă cute deseori din forme
geometrice sau imitând animale. Civilizaţia Hopewell este cunoscută pentru ritualul
şi „construcţia” în care î şi îngropau morţii. Movilele de pă mânt pe care le ridicau în
acest scop erau impresionate. Aceste ansambluri uriaşe ajungeau la 40 de hectare şi
includeau ambarcaţiuni din pă mânt înalte de cinci metri. Spre deosebire de
civilizaţia Adena, care construia morminte asemă nă toare, civilizaţia Hopewell
obişnuia să construiască un zid de pă mânt sau de piatră în jurul acestor morminte.
Cele mai importante aspecte ale culturii Hopewell au început să dispară după anii
400. Cu timpul, lucră rile civilizatiilor Hopewell au fost acoperite de lucră ri
agricole, împă durite, inundate, erodate.
Proiectul condus de profesorul John Hancock prezintă reconstrucţiile virtuale ale
acestor civilizaţii. Vizitatorii expoziţiei pot vizualiza cele 90 de animaţii video, pot
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 24/38
identifica exponatele pe o axă a timpului şi pe o hartă imensă a regiunii. Animaţiile
au fost realizate folosind o cameră virtuală ridicată deasupra înă lţimii omului pentru
o mai bună vedere de ansamblu. Expoziţia a fost deschisă la Centrul Muzeal din
Cincinnati, iar pă rţi ale ei au fost deplasate la siturile din Ohio şi Kentucky.
• Sanctuarul grecesc de la Nemrud Dagi, Turcia
La începutul anilor 1990, Donald Sanders completa raportul excavaţiilor f ă cute la
Nemrud Dagi. În acelaşi timp, în cadrul Learning Sites Inc, punea bazele tehnice şi
metodologice ale viitoarelor proiecte de reconstrucţie virtuală .
Monumentul a fost întotdeauna cunoscut pentru localnici, însă descoperit deeuropeni abia la sfarşitul secolului 19. Intuind potentialul arheologic, germanii trimit
o echipă în Turcia pentru a începe cercetă rile. O echipă de arheologi turci ajunge la
monument în acelaşi timp. Având un echipament minim şi beneficiind de condiţii
meteo grele pentru munca pe teren, cele două echipe nu au cercetat situl mai mult
de două să ptă mâni. Rezultatul a fost două documente incomplete şi inexacte
conţinând rapoartele echipelor de cercetare. În 1950, o echipă internaţională
condusă de Theresa Goell ajunge la Nemrud Dagi. Cercetă rile continuă până în anii
1960, în încercarea de a gă si elemente noi despre programele arhitecturale şi
sculpturale ale regelui. Theresa Goell moare în 1985 f ă ră a termina însă raportul de
excavare. Cu ajutorul multora dintre asistenţii Theresei Goell, Donals Sanders reia
cercetă rile, reuşind să publice o documentaţie completă despre monument.
Theresa Goell şi-a dedicat 10 ani monumentului din Nemrud Dagi. În ciuda disabilităţii de auz
şi a preconcepţiilor vremurilor –era femeie, divorţată , evreică nevoită să lucreze printremusulmani - Theresa Goell a condus cercetarile, f ă când totodată cunoscut monumentul. Ea adevenit "Regina Muntelui”, aşa cum o înf ăţişează şi documentarul omonim, regizat de MarthaGoell Lubell.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 25/38
Ansamblul de la Nemrud Dagi a fost construit în jurul anilor 60 î.Hr. de c ă tre
Antiochos şi ar conţine mormântul lui (încă nedescoperit) în tumul. Acesta a fost
f ă cut pe un deal şi este înconjurat de două terase care conţin aproximativ aceleaşi
elemente: nouă statui monumentale înf ăţişând patru animale, patru zei şi regele.
Statuile regelui şi ale zeităţilor greco- persane au o înă lţime impresionantă de
aproximaiv 8-9m. Pe lângă acestea, se gă sesc reliefuri în piatră ale regelui şi
stră moşilor lui, în diferite ipostaze. Fiecare are o inscripţie pe spate care explică
scena.
Pe pagina web a companiei Learning Sites Inc, se pot vedea paşii pe care acest
proiect i-a parcurs, etapele de cercetare pentru fiecare element în parte şi fotografii
ală turate randă rilor modelului creat în realitatea virtuală .
• Troia VR
Proiectul a fost dezvoltat de o echipă de 11 specialişti în domeniul arheologiei,
modelare 3d, GIS(1), CAD (2) în colaborare cu Departamentul de Arheologie
Preistorică şi Medievală al Universităţii din Tubingen, ART+COM AG, Institutul
German de Arheologie, Cairo, IXL-Satinfo AG şi susţinut de Ministerul Educaţiei şi
Cercetă rii al Germaniei.
Punctele de plecare ale reconstrucţiilor au fost documente arheologice, situri
arheologice similare aflate în stare bună de conservare cu care se putea face
comparaţie, diferite reprezentă ri artistice, etnoarheologie (spre exemplu construcţii
din apropiere care utilizează materiale şi tehnici care existau şi în trecut) (3).
(1) GIS - Geographic Information System- sistem informaţional geographic
(2) CAD- Computer Aided Design – proiectare asistată de calculator
(3) http://www.uni-tuebingen.de/troia/vr/index_en.html
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 26/38
Aşezarea este cunoscută de la începutul Epocii Bronzului până la perioada bizantină
(anii 3000 î.Hr.- 1300), fiind construită în nouă etape. Să pă turile arheologice au
început in anii 1870, conduse de Frank Calvert, Heinrich Schliemann, Wilhelm
Dorpfeld, Carl W. Blegen(1). Din cele nouă straturi ale oraşului, proiectul a reuşit să
reconstruiască complet trei dintre ele Troia II, VI şi VIII(2) şi să modeleze situlactual. Pă rţi ale reconstrucţiilor sunt disponibile pe site-ul proiectului, însă
prezentarea înregului proiect a fost f ă cută , pe lângă numeroasele prelegeri, conferiţe
şi articole, în expoziţii la Bonn, în Centrul german de artă si expoziţii în noiembrie-
aprilie 2001-2002, Congresul Mondial Virtual Reality (Realitate Virtuală ) la Paris,
Conferinţa Internaţionala „Realitate Virtuală şi augmentată ”, noiembrie 2002,
Leipzig, Germania, etc.
Proiectul a fost prezentat cu ajutorul unei instalaţii special concepută ce cuprinde
două ecrane ară tând diverse reconstrucţii ale edificiilor, contextul peisagistic şi
informaţii suplimentare. Instalaţia face posibilă mişcarea în această realitate în timp
real de la nivelul înă lţimii omului sau de la o înă lţime mai mare care permite o
viziune de ansamblu asupra sitului.
(1) Chandler Graham: In the search of the real Troy, Saudi Aramico World, Volumul 56,
nr1/ ianuarie-februarie 2005, pp 2-11
(2) În cea de a doua perioadă , Troia era înconjurată de o palisadă de lemn. Accesul se f ă ceaprintr-o poartă a că rei fundaţii de piatră a fost descoperită recent în timpul să pă turilorarheologice. Aşezarea era intinsă pe o suprafaţă de aproximativ 90.000 m2, avândpartea de nord –est fortificată .
Troia VII era înconjurată de oraşul de jos, dezvoltat pe aproximativ două zeci dehectare, protejat de atacuri de un şanţ de piatră . Populaţia aşeză rii se ridica la 5000-7500 persoane. În ultimile să pă turi arheologice, s-a cercetat un ansamblu de construcţiirezidenţiale amplasat în oraşul de jos, construcţii ridicate din piatră şi chirpici.
Începând cu anii 300 î. Hr., Troia (VIII) a fost reconstruită ca oraş grec, denumireaschimbându-se în Ilion. În această perioadă este construit un nou zid care înconjoară
oraşul şi templul zeiţei Atena amplasat în locul fostei citadele din epoca bronzului.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 27/38
Cel de-al doilea ecran oferă informaţii suplimentare constând în planuri, texte,
imagini, determină ri cronologice, care urmă resc mişcarea utilizatorului şi schimbă
setul de informaţii în funcţie de obiectivul aflat în câmpul să u vizual. Mai mult
decât atât, utilizatorul are posibilitatea de a vedea doar ruinele existente, ascunzând
reconstrucţia propusă . În funcţie de spaţiul disponibil şi mă rimea scranelor,
proiectul poate fi vizionat astfel de că tre un numă r considerabil de persoane.
• Proiectul RESITUS –
Ansamblul monastic rupetru de la Corbii de Piatră, comuna Corbi
Resitus este primul proiect de patrimoniu virtual implementat în România, urmă rind
cercetarea unor monumente de arhitectură din zona Munteniei de nord. Până laaceastă dată , s-au început cercetă rile la ansamblul Bă răţia- Câmpulung Muscel,ansamblul monastic rupestru de la Corbii de Piatră - comuna Corbi, Mă nă stirea
NegruVoda-Câmpulung Muscel şi Biserica de lemn din Jupă neşti- comuna Coseşti.
Proiectul î şi propune implementarea noilor tehnologii de investigare (scanare.
Ansamblul de la Corbii de Piatră este atestat în 23 iunie 1512, când soţia boierului Hamza
Comisul reînfiinţează mă nă stirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi o închină
domnitorului Neagoe Basarab, fiind şi prima mă nă stire de că lugriţe care a fost atestată pe
teritoriul României. Din cauza condiţiilor vitrege, mă icuţele sunt mutate la Mă nă stirea Cornetu,
iar ansamblul de la Corbii de Piatră devine mă nă stire de că lugă ri.
La începutul secolului XIX arhiereul Iosif de Sevasta mă reşte locaşul, să pând în stâncă un
pronaos de 5.5m pe 4.5m având intrarea în naos spre nord. În acelaşi timp se sparge zidul dintrecele două altare şi se construieşte o nouă catapeteasmă .
În timpul slujbei de înviere din 1882 peretele vestic al naosului se surp ă . El a fost reconstruit în
vara anului urmă tor cu bucăţi de piatră cioplită din stânca surpată . În anul 1700, s-a încastrat o
cruce de piatră în stânca de deasupra bisericii. (Dana Dobre: Cel mai vechi ansamblu de pictura
din Romania, Corbii de Piatra, manastire straveche, Romania Libera 8.07.2008, n.p)
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 28/38
digitală laser, fotogrametrie) în scopul reconstrucţiei în spaţiul virtual. Pentru
ansamblul de la Corbii de Piatră s-au f ă cut scană ri 3d, astfel încât s-a reconstituit cu
precizie modelul virtual, rezultatele fiind publicate pe pagina web a proiectului.
Concluzii
Patrimoniu virtual este un domeniu aflat în plină ascensiune, ale că rui posibilităţi
de aplicare practică ră mân încă neepuizate. Metodele de investigare care fac uz de
tehnologia de vârf în domeniu oferă o bază de lucru cu un grad ridicat de precizie,
iar exploatarea acestor date în realitatea virtuală oferă avantajele cercetării
neintruzive şi a consumă rii mai multor realităţi posibile. În încercarea de a crea o
realitate virtuală în care “obiectele” dispă rute sau degradate să prindă viaţă , aceastatehnică aduce la aceeaşi masă specialişti din două domenii diferite: IT, în special
software pe de o parte şi arheologie, arhitectură , antropologie pe cealaltă .
Cel mai mare avantaj este posibilitatea recreerii unei lumi deja dispă rute, atunci
când fizic acest lucru nu mai este posibil. În funcţie de scopul urmă rit, „beneficiarii”
acestui tip de proiecte pot fi spaţiile de expunere- muzee, centre culturale, siturile
arheologice însele- , media, sistemul educaţional, echipele din domeniul arheologiei/
restaură rii.
Cercetarea, în condiţiile în care procesarea datelor şi construirea soluţiei/ soluţiilor
se face în realitatea virtuală , este un alt domeniu de aplicabilitate. Posibilitatea
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 29/38
“experimentului în restaurare” f ă ră intruziunea fizică deschide noi că i de abordare a
unor variante posibile. Deznodă mântul unui astfel de proiect nu trebuie să fie o
singură soluţie, ci oricâte posibile, în funcţie de criteriile stabilite în cadrul echipei.
Aceste „finaluri” posibile pot servi ca bază în studiul unei restaură ri sau pot fi
documentaţia în cazul monumentelor sau siturilor prea mutilate pentru a mai putea fi
restaurate.
Folosind informaţiile date de documentele arheologice, fie ele planuri, fotografii, de
obiecte găsite pe care sunt reprezentate scene din viaţa cotidiană, tehnici de construcţie
cunoscute ca apartinând unei anume civilizaţii, echipele care lucrează la proiectele de
patrimoniu virtual pot formula ipoteze în legatură cu modul în care arătau casele sau
oraşele distruse sau în legătură cu modul în care trăiau oamenii. Reconstruind realitatea
virtuală, aceste informaţii nu răman brute, ci se interpretează pe măsură ce sunt
introduse.
Modalităţile de expunere a unor produse ale realităţii virtuale implică
interactivitate. Capacitatea lor de expresie le face „produse vandabile” preferate
modalităţilor clasice de prezentare a informaţiilor despre un anume monument sau
sit arheologic datorită posibilităţii de a transmite mai mult într-un timp mult mai
scurt. Ruinele unui sit vor fi percepute altfel dacă înainte de a le vedea în „realitatea
reală ” vizitatorul parcurge o ipostază în care se aflau la un moment dat în „realitatea
virtuală ”. Astfel, el va putea nu numai să vizualizele reconstrucţia în întregimea ei,
dar şi să vadă el însuşi cum funcţionau acele spaţii, care erau conexiunile vizuale
dintre ele, cum erau ele utilizate, cum traiau oamenii din acele vremuri. Realitatea
virtuală este simularea unui mediu tridimensional care permite utilizatorului să
vizualizeze şi mai ales sa interacţioneze permanent cu aceasta lume dinamică .
Sistemul VRML folosit de proiectele de patrimoniu virtual nu limitează utilizatorulla vizualizarea unei animaţii produse anterior, ci lasă posibilitatea deciziei în orice
moment asupra modului şi disrecţiei de mişcare în modelul virtual creat.
Prezentarea se face prin alte mijloace decât un simplu ecran, astfel încât vizitatorul
expoziţiei să poată experimenta „imersiunea” în spaţiul realităţii noi. Efectul este
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 30/38
cu atât mai mare cu cât spatiul de expunere este suficient de aproape de situl recreat
virtual, astfel încât vizitatorul să poată explora succesiv cele două realităţi.
Prin reconstruirea unui monument sau sit arheologic degradat sau disparut,
proiectele de patrimoniu virtual nu propun înlocuirea realităţii „reale” cu cea
virtuala, ci mai degraba o completare reciprocă a celor două . Minja Yang, directorul
Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO- regiunea Asia/Pacific afirma:
„Realitatea virtuală nu va înlocui niciodată vizitarea unui site, ci va aduce o
contribuţie substanţială în interpretarea, conservarea şi intensificarea experienţei
vizitatorului.” (1)
http://www.fachrs.com/pages/admin/news_items/vhn.htm
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 31/38
Ilustraţii ale proiectelor
Zid de pământ şerpuitImaginea a fost preluată de pe
siteul
http://earthworks.uc.edu/media.ht
m
Marele tumul în abordarea
civilizatiei Hopewell
Imaginea a fost preluată de pe
siteul
http://earthworks.uc.edu/media.ht
m
Lucrări de pământ la Newark,
Ohio
Imaginea a fost preluată de pe
siteul
http://earthworks.uc.edu/media.ht
m
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 32/38
Imagine a Sanctuarului Grecde la Nemrud Dagi, Turcia, aşacum arata în 1985. Statuilezeităţilor aveau iniţial 8mînălţime, iar tumulul măsura50m deasupra nivelului terasei.
Imaginea a fost realizată deDonald Sanders şi preluată depe siteul Learning Sites Inc.
Vedere a terasei de est asanctuarului grec de la NemrudDagi, aşa cum ar fi putut arătainiţial.
Imaginea a fost preluată de pesiteul Learning Sites Inc.
Cele doua imagini arată modulde lucru în vederea
reconstituirii unui element.Fotografia a fost realizată deTheresa Goell in 1953.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 33/38
Proiectul Troia VR,
Reconstrucţie Troia II
Imaginea a fost preluată de pe
siteulhttp://www.uni-
tuebingen.de/troia/vr/vr020301
_en.html
Citadela aparţinând perioadei a
VI-a. Imaginile arată doar
reconstrucţia clădirilorexcavate, respectiv
completarea sitului cu
construcţii din apropiere sau
din situri similare.
Imaginile a fost preluate de pe
siteul http://www.uni-
tuebingen.de/troia/vr/vr020703
_en.html
Reconstrucţie Troia VIII
Începând cu anii 300 î.Hr.
oraşul a fost reconstruit ca oraş
grecesc, cu un un nou zid de
apărare.
Imaginea a fost preluată de pe
siteul http://www.uni-
tuebingen.de/troia/vr/vr020901
_en.html
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 34/38
Ansamblul mănăstiresc de laCorbii de Piatră
Imaginea a fost preluată de pe
siteul
http://www.corbiidepiatra.ro/
Sectiune pronaos extern
realizată în urma scanării laser
3d
Imaginea a fost preluată de pe
siteulhttp://inoe.inoe.ro/ReSITUS/
Axonometrie a modelului 3d a
ansamblului de la Corbii de
Piatră
Imaginea a fost preluată de pe
siteul http://www.muzee-
valcea.ro/buridava/buridavele5
-7.htm
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 35/38
Bibliografie:
Lucrări:
• Gillings, Mark, „Virtual archaeologies and the hyper-real” în , Virtual
reality in Geography, [Fisher, Peter si Unwin, David (editori)] Londra:
Taylor &Francis,2002.
• Kozan, Jose Manoel: Virtual Heritage Reconstruction: The Old Main
Church of Curtiba, Brazil, 2004
• Rahtz, Sebastian si Reilly, Paul(editori): Archaeology and the Information
Age, Londra: Routledge, 1992
• Sarivan, Ligia et alii: Predarea–învăţ area interactivă centrat ă pe elev,Bucuresti, 2009;
• UNESCO World Heritage Center: World Heritage Information Kit, Paris,2008;
Publicaţii oficiale:
• Legea 422/ 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice,
publicată în Monitorul Oficial nr. 407/ 24 iulie 2001, repulicată în
Monitorul Oficial nr. 938/ 20 noiembrie 2006.
• Legea 157/ 7 octombrie 1997 privind ratificarea Convenţiei pentru
protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granadala 3 octombrie 1985, publicată in Monitorul Oficial nr. 274/ 13
octombrie 1997.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 36/38
Articole:
• Cornwell, Lisa: Virtual heritage technologies allows realistic step back in
time, The Island Packet, 31 mai 2007, pp 56;
• Coşarcă , Constantin et alii: Utilizarea tehnicilor moderne de masurare la
inventarierea siturilor istorice, Revista de cadastru Rev cad, nr 5/2005, n.p.;
• Dobre, Dana: Cel mai vechi ansamblu de pictura din Romania, Corbii de
Piatra, manastire straveche, Romania Libera 8.07.2008, n.p.;
• Graham, Chandler: In the search of the real Troy, Saudi Aramico World,
Volumul 56, nr1/ ianuarie-februarie 2005, pp 2-11;
• Popovici, Mircea şi Vlada, Marin: Realitatea Virtuală (Virtual Reality),
tehnologie moderna a informaticii aplicate, Conferinţa Naţională de
Învăţă mânt Virtual Ediţia a II-a.
• Sanders, Donald: Why do Virtual Heritage, Archaeology, Martie 2008, n.p.;
• Nancu, Alexandru: ReSITUS∗ Metode şi tehnici avansate de conservare şi
reconstrucţ ie digitală pentru patrimoniul cultural-istoric imobil, Buridava,
nr 6/2008, pp 215-218.
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 37/38
Webografie:
• http://archaeology.leiden.edu/research/classical-world-and-the-near-
east/mediterranean/hellenistic-roman/nemruddag.html
• http://atelier.liternet.ro/articol/6084/Augustin-Ioan/VR-realitate-virtuala-si-
VH-patrimoniu-virtual-Ziua-12-Grecia-Spania.html
• http://dexonline.ro
• http://earthworks.uc.edu
• http://fmi.unibuc.ro/ro/manifestari/cniv/Virtual_vlada.pdf
• http://news.google.com/newspapers?nid=1976&dat=20070529&id=7G8yAA
AAIBAJ&sjid=k60FAAAAIBAJ&pg=1284,6915511
• http://inoe.inoe.ro/ReSITUS/
• http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=14661&folderId=
18026&name=DLFE-1201.pdf
• http://virtualheritageservices.com/index.php?option=com_content&task=vie
w&id=1&Itemid=2
• http://whc.unesco.org/en/list
• http://whc.unesco.org/uploads/activities/documents/activity-567-1.pdf
• http://www.archaeology.org/online/features/virtualheritage/
• http://www.arvertising.com/news/2009/10/historical-reconstruction-using-
augmented-reality/
• http://www.corbiidepiatra.ro/
• http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/default_ro.htm
• http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-corbii-piatra-67814.html
• http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89
• http://www.ferris.edu/faculty/burtchr/sure340/notes/History.pdf
• http://www.inmi.ro/
8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf
http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 38/38
• http://www.learningsites.com
• http://www.learningsites.com/Frame_layout01.htm
• http://www.learningsites.com/NemrudDagi/ND_Ekip.html
• http://www.mnsu.edu/emuseum/prehistory/northamerica/culture/plains/hope
well2.html
• http://www.museumsolution.com/
• http://www.muzee-valcea.ro/buridava/buridavele5-7.htm
• http://www.stonepages.com/news/archives/002395.html
• http://www.thenagain.info/WebChron/NorthAmerica/Hopewell.html
• http://www.tradeshowhologram.com
• http://www.unesco.org/new/en/unesco/
• http://www.uni-tuebingen.de//uni/aft/vr/index_en.html
• http://www.unicaen.fr/services/cireve/rome/pdr_restitution.php?fichier=proje
t
• http://www.virtualheritage.net/
• http://www.virtualheritage.net/news_blogs/1131.htm
• http://www.worldviz.com/products/vizard/videos.html