Post on 05-Feb-2017
Sprijinit de
Dezvoltarea unei pieţe
durabile pentru biogaz în
Europa Centrală şi de Est
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Biogazul, sursă regenerabilă de energie
Trinergi Grup, România
1. Noţiuni de bază despre biogaz 1.1. Stadiul actual în ceea ce priveşte biogazul
1.2. Tehnologia de obţinere a biogazului
1.3. Tipuri de instalaţii de biogaz
1.4. Energie din biogaz şi căile sale de utilizare
2. Beneficiile biogazului
3. Politicile şi potenţialul de biogaz al UE
Cuprins
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Stadiul actual în ceea ce priveşte biogazul Nu există nicio bază legală pentru proiectele de biogaz, în particular. Legislaţia a
fost emisă pentru toate proiectele de construcţii. Proiectele de energie
trebuie să respecte toate cerinţele generale pentru proiecte de construcţii,
dar, de asemenea, cele ale agenţiei naţionale de energie (Autoritatea
Nationala de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE). În acelaşi timp, nu
există legi speciale pentru biogaz, astfel, de exemplu, nu există reguli pentru
introducerea biogazului în reţeaua naţională de gaze naturale. Noua lege a
energiei regenerabile nu influenţează procedura de autorizare în mod direct,
dar va ajuta la promovarea noilor instalaţii de biogaz. O serie de legi sunt
importante în procedura de autorizare, de certificare şi de acordare de
licenţe.
În ceea ce priveşte tehnologia, deşi România este printre ţările care a avut în
trecut preocupări serioase pentru obţinerea biogazului, în prezent se preferă
importul de tehnologie şi echipamente, date fiind expertiza şi rezultatele
obţinute de către ţări în care această tehnologie este consolidată şi dovedit
viabilă economic.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Tehnologia de obţinere a biogazului (1) Producerea biogazului prin AD (Digestie Anaerobă) este utilizată pe scară largă
de către societatea modernă, pentru tratamentul gunoiului de grajd şi altor
reziduuri. Scopul este de a produce energie regenerabilă şi de a îmbunătăţi
calităţile acestor materiale ca îngrăşăminte. În ţările cu producţie agricolă
importantă, consolidarea legislaţiei de mediu şi a regulamentărilor cu privire
la gunoiul de grajd şi la reciclarea deşeurilor vegetale au crescut interesul
pentru AD, ca o soluţie ieftină şi „prietenoasă” cu mediul. Cele mai recente
evoluţii în Europa, Statele Unite ale Americii şi alte părţi ale lumii au arătat
interesul în creştere în rândul agricultorilor pentru cultivarea de culturi
energetice, utilizate ca materie primă pentru producerea de biogaz. AD
reprezintă astăzi o tehnologie standard pentru stabilizarea nămolurilor de
epurare primare şi secundare, de tratare a deşeurilor industriale organice din
industriile de prelucrare a alimentelor şi de produse fermentate, precum şi
pentru tratarea fracţiunii organice a deşeurilor municipale solide. O aplicaţie
specială este recuperarea biogazului de la gropile de gunoi existente.
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tehnologia de obţinere a biogazului (2)
Materia primă
Gunoiul de grajd şi nămoluri animaliere
o conţinutul natural de bacterii anaerobe;
o continut ridicat de apa (4-8% materie uscată în
reziduuri), acţionând ca solvent pentru alte co-
substraturi şi asigurând o amestecare adecvată a
biomasei şi fluiditate;
o preţuri mici;
o accesibilitate ridicată, fiind colectate
ca reziduuri de la crescatoriile de animale;
o AD a gunoiului de grajd şi a nămolurilor
îmbunătăţieşte valoarea lor ca îngrăşământ
(conţinutul de nutrienţi).
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tehnologia de obţinere a biogazului (3)
Materia primă
Nămolurile de epurare
Digestia nămolurilor de epurare asigură beneficii semnificative atunci când acestea
sunt reciclate prin depozitarea pe teren. Procesul de digestie asigură igienizarea şi
reduce, de asemenea, potenţialul miros al nămolului. De obicei între 30 şi 70% din
nămolurile de epurare sunt tratate prin AD, în funcţie de legislaţia şi priorităţile
naţionale. Energia generată alimentează staţia de epurare a apelor uzate, iar la
instalaţiile mai mari rezultă un exces de biogaz care poate fi exportat ca atare, sau
ca energie. Tehnologia pentru digestia nămolurilor de epurare este bine stabilită.
Deşeuri municipale solide (MSW)
Deşeurile organice din gospodării şi de la autorităţile municipale furnizează materie
primă potenţială. pentru digestia anaerobă. Opţiuni există pentru tratarea separată
a fracţiunilor curate, atât ca sursă pentru reciclare, cât şi pentru conţinutul de
energie şi de materie organică. Alternativ, deşeurile nesortate pot fi tratate pentru
a obtine biogaz, precum şi pentru a fi stabilizate pentru a preveni alte probleme la
gropile de gunoi.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tehnologia de obţinere a biogazului (4)
Materia primă
Deşeurile agricole
Instalaţiile agricole pentru tratarea deşeurilor prin digestie sunt utilizate pe scară largă în întreaga
lume, în ţările în curs de dezvoltare şi cele dezvoltate din de punct de vedere tehnologic. În
comunităţile rurale sunt tipice unităţile de dimensiuni mici, Nepal având în jur de 47000
asemenea digestoare iar China, 6 milioane digestoare mici. Aceste instalaţii sunt utilizate în
general pentru furnizarea de gaz pentru gătit şi pentru iluminat, pentru o singură gospodărie.
În ţările mai dezvoltate, instalaţiile AD agricole la scară de fermă, sunt în general mai mari, iar
gazul este utilizat pentru a genera căldură şi energie electrică, pentru funcţionarea instalaţiilor
agricole şi pentru export. Aceste instalaţii de digestie la nivel de fermă sunt simple, de tip tanc
cu agitare, care utilizează timpi lungi de retenţie ca să asigure tratamentul necesar. Evoluţiile
moderne ale digestiei deşeurilor agricole au dezvoltat conceptul de digestie anaerobă
centralizată (CAD), caz în care, mai multe ferme cooperează pentru a alimenta o singură
instalaţie de digestie mai mare. Deşeurile furnizate de către acestea sunt în principal deşeuri
agricole şi reziduuri de producţie dar, în unele cazuri, sunt, de asemenea, tratate şi mici
cantităţi de deşeuri industriale şi municipale. Există beneficii semnificative de la folosirea
acestor acorduri de cooperare, în ceea ce priveşte managementul nutrienţilor şi beneficii
economice, dar acest lucru necesită depăşirea obstacolelor iminente şi încredere în controlul
calităţii şi în igienizarea asigurate de proces.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tehnologia de obţinere a biogazului (5)
Materia primă
Deşeurile industriale
Deşeurile organice solide de la industrie sunt din ce în ce mai mult luate în vizor de
către legislaţia de mediu. Tratamentul acestor deşeuri prin AD asigură câştigarea
unei valori suplimentare prin produsele furnizate şi prin reducerea costurilor
evacuării lor. În plus, tratamentul corespunzător al deşeurilor poate fi făcut pentru
a înbunătăţi imaginea ecologică a industriei considerate.
AD a apelor uzate industriale tinde să devină o tehnologie standard. În timp AD este
doar o etapă iniţială în tratamentul apei ca aceasta să ajungă la calitate mare, se
poate reduce semnificativ costul şi dimensiunea staţiei, comparativ cu tratamentul
în întregime de aerob.
Potenţialul de a funcţiona la temperaturi de peste 50 °C face ca procesul de AD să fie
adecvat pentru igienizare. Digestoarele pot fi proiectate să funcţioneze în
întregime la această temperatură, sau ca o etapă post-tratament, la o temperatură
mai joasă. În plus faţă de acţiunea temperaturii, mediu chimic anaerob sporeşte
efectul de igienizare.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tehnologia de obţinere a biogazului (6)
Materia primă
Limitele AD
Ca şi în cazul tuturor proceselor biotehnologice există şi câteva limite ale procesului de AD. Cea
mai importantă limită este incapacitatea procesului de a degrada lignina, o componentă
majoră din lemn. În ciuda acestei incapacităţi, mai multe programe de cercetare au folosit cu
succes plantele acvatice şi marine, ierburi ca iarba Napier, şi biomasă lemnoasă, ca materie
primă pentru procesul AD.
Materiile prime care conţin lignină, celuloză şi hemiceluloză pot fi supuse AD, în co-digestie cu
alte materii prime printre care şi culturi energetice, însă după un pre-tratament de delignificare,
pentru a putea spori randamentul digestiei lor.
O altă limitare este reprezentată de contaminarea chimică şi biologică a materiei prime, care
poate afecta procesul de AD. Mai mult, controlul calităţii tuturor tipurilor de materii prime este
esenţial pentru a asigura o reciclare în condiţii de siguranţă a digestatului ca îngrăşământ.
Deşeurile de origine animală necesită o atenţie deosebită dacă sunt utilizate ca substrat
pentru AD. Regulamentul nr. 1774/2002 al Parlamentului European, prevede norme de
sănătate în ceea ce priveşte manipularea şi utilizarea subproduselor de origine animală care
nu sunt destinate consumului uman.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (1) Proiectarea si tehnologia pentru instalaţiile de biogaz diferă de la o ţară la alta,
în funcţie de condiţiile climatice şi de cadrele naţionale (legislaţia şi politicile
energetice), disponibilitatea şi accesibilitatea energiei. În funcţie de
dimensiunea relativă a acestora, şi de localizarea lor, instalaţiile agricole AD
pot fi clasificate astfel:
• instalaţiile de biogaz de nivel familial (la scară foarte mică);
• instalaţiile de biogaz la nivel de fermă (mici, mijlocii, sau la scară mare);
• instalaţii centralizate / unificate de co-digestie (medii, sau la scară mare).
Instalaţii de biogaz agricol
Există mai multe tipuri şi conceptele pentru instalaţiile de biogaz agricol din întreaga lume.
În Europa, ţări precum Germania, Austria şi Danemarca sunt printre pionierii producţiei
de biogaz agricol. Interesul agricultorilor europeni în aplicaţiile AD este în creştere în
zilele noastre, nu numai pentru că producţia de biogaz agricol transformă deşeurile în
produse valoroase şi produce îngrăşământ de înaltă calitate, dar, de asemenea,
deoarece creează noi oportunităţi de afaceri pentru fermieri şi le dă un nou statut, ca
furnizori de energie regenerabilă.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (2)
Instalaţii de biogaz agricol
Experienţa din ultimii 20 de ani a demonstrat că cel mai bun mod de a realiza o instalaţie de biogaz, ce
foloseşte gunoi ca substrat major, produse alimentare şi suplimentar culturi energetice. Fiecare
dintre aceste instalaţii trebuie să fie compusă din componente standard, calculate în conformitate
cu activitatea fermei şi montate individual. Pentru a reduce costurile, în medie cu până la 30%,
lucrările pot fi efectuate de către proprietarul fermei însuşi. Recent, s-a realizat o standardizare
suplimentară per fermă, pentru instalaţiile de biogaz, prin care agricultorii cu abilităţi tehnice reduse
pot produce, de asemenea, biogaz, în instalaţii low cost „la cheie”.
Tipic, aceste instalaţii au un principiu comun: gunoiul este colectat intr-un rezervor de pre-depozitare, în
apropiere de digestor şi pompat în digestor, care este un rezervor etanş de gaz, din otel sau beton,
izolat pentru a menţine o temperatură de proces constantă. Timpul mediu de retenţie (HRT) este de
obicei între 20 şi 40 de zile, în funcţie de tipul de substrat şi de temperatura de digestie. Digestatul
este utilizat ca îngrăşământ pe exploataţie, iar surplusul este vândut la fermele din zona din
apropierea instalaţiei. Biogazul produs este utilizat într-un motor cu gaz, pentru producerea de
electricitate şi căldură. 10 până la 20% din căldura şi energia electrică produse este utilizată pentru
funcţionarea instalaţiei de biogaz şi pentru nevoile interne ale agricultorului, iar surplusul este
vândut la companiile de electricitate şi, respectiv, la consumatorii de căldură vecini.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Tipuri de instalaţii de biogaz (3)
Instalaţii de biogaz agricol
a)
b)
c)
a) Instalaţie de tip fermier
standard
b) Schemă a unei instalaţii de
biogaz fermier cu digestor
orizontal din oţel
c) Schema unui digestor agricol
obişnuit
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (4)
Instalaţii de biogaz agricol
Toate digestoarele standard europene sunt constituite dintr-un recipient de beton
deasupra solului, prevăzut cu un capac de cauciuc. Fie au o membrană cu o singură
foaie din EPDM (cauciuc de clasa M, propilen-etilen-dienic), fie o membrană dublu-
strat. Membrana interioara flexibilă, este cea care ţine etanş gazul, ca şi capacul cu o
singură foaie, iar membrana exterioara este pentru protecţie împotriva intemperiilor.
Acesta din urmă este în formă de minge datorită unei insuflări de aer mentine o uşoară
suprapresiune. Dimensiunile standard sunt cuprinse între 500 şi 1500 m3, cu o înălţime
tipică de 5 sau 6 m şi diametre între 10 şi 20m. Sistemele de amestecare sunt aceleaşi
ca şi pentru cele de tip îngropat.
Digestoarele de dimensiuni mari au de obicei două sau chiar trei mixere atunci când sunt
încărcate cu co-substraturi solide. Dimensiunile acestora sunt între 800 şi 3000m3.
Unele dintre digestoare sunt construite din beton însă cele mai multe dintre ele sunt
realizate din oţel acoperit cu email sau sticlă (cum sunt Harvestor, Permastor sau
altele la fel). Înălţimea standard este de 10 - 15m şi diametre între 10 şi 18m, cu un
raport diametru : înălţime de 2:1 - 3:01. Toate aceste digestoare mari prezintă un
agitator central şi eventual un agitator suplimentar pentru a preveni formarea de
spumă sau sedimente.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (5)
Instalaţii centralizate (unificate) cu co-digestie
Co-digestia centralizată este un concept bazat pe fermentarea gunoiului de grajd şi a
reziduurilor, colectate de la mai multe ferme, într-o instalaţie de biogaz central, în zona
de colectare a gunoiului de grajd. Locaţia centrală a instalaţiei de biogaz are scopul de
a reduce costurile, timpul şi forţa de muncă pentru transportul de biomasă la şi de la
instalaţia de biogaz.
Instalaţiile centralizate cu co-digestie (numite şi instalaţii unificate cu co-digestie) au fost
dezvoltate şi sunt în mare măsură utilizate în Danemarca, dar şi în alte regiuni ale
lumii, cu crerştere intensivă a animalelor. Suedia urmează, cel puţin parţial, exemplul
danez. Datorită noilor tarife fixe (feed-in) pentru energia electrică, cel mai mare număr
de noi instalaţii centralizate mari sunt construite în Germania şi Austria.
Digestatul pompat din digestor, este transferat prin conducte la rezervoarele de stocare
temporară. În multe cazuri, aceste rezervoare sunt acoperite cu o membrana
impermeabilă pentru gaz, pentru colectarea producerii suplimentare de biogaz (până la
15% din total), care are loc la temperaturi mai scăzute.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (6)
Instalaţii centralizate (unificate) cu co-digestie
Înainte de a părăsi instalaţia de biogaz, digestatul este analizat şi stabilită concentraţia de
nutrienţi (DM – materia uscată, VS – substanţe volatile, N, P, K, şi pH-ul). Furnizorii de
gunoi de grajd pot lua înapoi numai cantitatea de digestat, care li se permite prin lege
să fie împrăştiată pe terenurile lor. Excesul este vândut ca îngrăşământ agricultorilor
pentru culturile din zone apropiate. În toate cazurile, digestatul este integrat în planul
de fertilizare a fermei, în locul îngrăşămintelor minerale, pentru închiderea ciclului
carbonului şi reciclarea nutrienţilor. Din ce în ce mai multe instalaţii de biogaz sunt, de
asemenea, echipate cu instalaţii de separare a digestatului în fracţiuni lichide şi solide.
Noţiuni de bază despre biogaz
Conform legislaţiei europene, trebuie să fie
efectuat un proces controlat de
salubrizare a anumitor tipuri de substrat
de origine animală, înainte de
introducerea în digestor, care prevede
reducerea efectivă a agenţilor patogeni
şi a seminţelor de buruieni şi asigură
reciclarea în condiţii de siguranţă a
digestatului. Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Tipuri de instalaţii de biogaz (7)
Instalaţii centralizate
(unificate) cu co-
digestie
Conceptul integrat al
unei instalaţii de co-
digestie centralizate
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (8)
Staţii pentru tratarea apelor uzate
Procesul AD este în mod frecvent utilizat pentru tratarea nămolului primar şi secundar
rezultat în urma tratamentului aerob al apelor reziduale orăşeneşti. Sistemul este
aplicat în multe ţări dezvoltate, în combinaţie cu sisteme avansate de tratare a apelor
uzate. Procesul AD este folosit pentru stabilizarea şi reducerea cantităţii finale de
nămol.
În mod obişnuit, în ţările europene, între 30-70% din cantitatea de nămoluri provenite din
sistemul de canalizare este tratată cu ajutorul tehnologiei AD, în funcţie de legislaţie şi
de priorităţile naţionale. Sunt încă ţări în care efluentul este deversat în gropile de
gunoi. Această practică are consecinţe negative asupra mediului, din cauza infiltrării
nutrienţilor în apele freatice şi a emisiilor de GES în atmosferă, fiind interzisă în cele
mai multe ţări europene.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (9)
Instalaţii pentru tratarea deşeurilor municipale solide (MSW)
În multe ţări, deşeurile solide orăşeneşti sunt colectate, amestecate şi incinerate în uzine
energetice mari sau depozitate în rampe de gunoi. În realitate, această practică
risipeşte energie şi nutrienţi, atât timp cât fracţia organică ar putea fi separată de
restul deşeurilor şi folosită ca materie primă pentru procesul AD. Chiar şi deşeurile
colectate în vrac pot fi ulterior procesate şi utilizate pentru producerea de biogaz.
Cunoaşterea originii deşeurilor organice este importantă pentru determinarea celei mai
potrivite metode de tratament. Deşeurile menajere sunt, în general, prea umede şi
lipsite de structuri pretabile compostării aerobe, însă reprezintă o materie primă
excelentă pentru AD. Pe de altă parte, deşeurile lemnoase conţin proporţii mari de
substanţe lignocelulozice care, dacă nu sunt pre-tratate, sunt mai potrivite pentru AD.
Utilizarea fracţiei organice separată la sursă din deşeuri menajere în scopul producerii
biogazului prezintă un potenţial foarte ridicat. Scopul este acela al reducerii fluxului de
deşeuri organice către alte sisteme de tratare, cum ar fi rampele de gunoi sau
facilităţile de incinerare, şi de a le redirecţiona către sistemele de reciclare a
nutrienţilor din sectorul agricol.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (10)
Instalaţii de biogaz industrial
Procesele anaerobe sunt folosite pentru tratarea deşeurilor industriale şi a apelor reziduale
de mai mult de un secol. Procesul AD aplicat deşeurilor industriale şi apelor reziduale
reprezintă astăzi o tehnologie standard.
Procesul AD aplicat deşeurilor industriale şi apelor reziduale reprezintă astăzi o tehnologie
standard pentru tratarea acestor tipuri de reziduuri, provenite dintr-o serie de industrii,
de la cea de procesare a alimentelor, agro-industrii, până la industria farmaceutică.
De asemenea, această tehnologie poate fi utilizată şi pentru pre-tratarea apelor reziduale
industriale încărcate cu substanţe organice, înainte de evacuarea finală. Datorită
îmbunătăţirilor recente ale tehnologiilor de tratare, pot fi supuse digestiei anaerobe
inclusiv apele industriale reziduale diluate.
Europa se află pe o poziţie de lider în lume în privinţa acestei aplicaţii a AD. În ultimii ani,
consideraţiile energetice şi preocupările de mediu au crescut şi mai mult interesul
pentru tratamentul anaerob direct al deşeurilor industriale organice, din ce în ce mai
serios luate în considerare de către legislaţia de mediu.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Tipuri de instalaţii de biogaz (11)
Instalaţii de biogaz industrial
Industriile care utilizează procesul AD pentru tratarea apelor uzate aparţin următoarelor
categorii:
o Industriile de procesare a alimentelor: industria de conservare a legumelor, a fabricării
lactatelor şi a brânzeturilor, abatoare, industria procesării cartofilor etc.
o Industria băuturilor: fabrici de bere, de băuturi nealcoolice, distilerii, industria cafelei,
industria sucurilor de fructe etc.
o Produse industriale: industria hârtiei şi cartonului, a cauciucului, industria chimică, cea
a fabricării amidonului, industria farmaceutică etc.
Instalaţiile de biogaz industrial oferă un număr de beneficii la nivelul societăţii, dar şi al
industriilor respective, astfel:
o Valoare adăugată prin reciclarea nutrienţilor şi reducerea costurilor de eliminare a
deşeurilor.
o Biogazul este utilizat pentru generarea energiei de procesare.
o Tratamentul deşeurilor îmbunătăţeşte imaginea de mediu a industriilor respective.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Recuperarea gazului de la gropile de gunoi poate fi
optimizată printr-un management corespunzător al
acestora, precum: tăierea deşeurilor, recircularea
fracţiei organice şi tratarea gropii de gunoi ca pe un
bioreactor. Un bioreactor - groapă de gunoi este, în
mod obişnuit, împărţit în mai multe celule şi este
prevăzut cu un sistem de colectare a reziduurilor
lichide de la baza acestora, colectate şi pompate la
suprafaţă, fiind apoi distribuite peste toate celulele
componente ale bioreactorului. Acest lucru transformă
groapa de gunoi într-un digestor de dimensiuni foarte
mari pentru deşeuri solide.
Tipuri de instalaţii de biogaz (12)
Instalaţii pentru recuperarea gazului de la gropile de gunoi
Gropile de gunoi pot fi considerate nişte instalaţii anaerobe mari, cu diferenţa că procesul de
descompunere este mai puţin continuu şi depinde de vârsta acestora. Recuperarea gazului de la
gropile de gunoi este esenţială pentru protecţia mediului, în principal pentru că reduce emisiile de
metan şi alte gaze nocive în atmosferă. Gazul de la gropile de gunoi reprezintă o sursă de energie
ieftină, cu o compoziţie similară cu cea a biogazului produs în instalaţiile de biogaz. Gazul de la
gropile de gunoi poate conţine şi gaze toxice, rezultate prin descompunerea substanţelor din
deşeurile depozitate.
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (1)
Componentele principale ale biogazului:
50 – 75 % metan (determină conţinutul energetic!)
20 – 45 % CO2
Urme de alte gaze, hidrogen şi vapori de apă
Conţinutul de energie al biogazului:
1 m³ biogaz = 5,0 – 7,5 kWh = 1,5 – 3.0 kWhel
1 m³ biogaz este echivalent cu cca. 0,6 litri de combustibil greu
1 m³ biometan = 9 - 11 kWh
Instalaţiile de co-generare (CHP) produc electricitate până la 7 500 – 8 000 ore pe
an
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (2)
Căile de utilizare a biogazului
1) combustia directă pentru
producerea de căldură;
2) generarea combinată de
căldură şi electricitate
(CHP);
3) purificarea şi injectarea în
reţeaua naţională de gaze
naturale şi/sau utilizarea
pentru: combustibil auto,
generarea de căldură şi
electricitate, generarea de
căldură.
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (3) Combustia directă şi utilizarea căldurii
Biogazul poate fi ars direct în boilere sau arzătoare
Cale de utilizare foarte răspândită de la digestoare familiale, ex. in China
Biogazul nu necesită nicio îmbunătăţire
Biogazul poate fi ars loco sau transportat prin conducte la consumatorul final
Generarea combinată de căldură şi electricitate (CHP)
Reprezintă utilizarea standard a biogazului în multe ţări (care au tarife feed-in)
Uscarea biogazului înainte de conversia CHP
Instalaţiile energetice CHP bazate pe motoare pot avea o eficienţă de 90%
Motoarele sunt în mod obişnuit motoare cu injecţie de gaz: Otto-gaz, Diesel-gaz
sau Pilot-gaz
Alternative: turbine Micro-gaz, motoare Stirling şi pile de combustie
Utilizarea căldurii reziduale produse este importantă pentru eficienţa energetică şi
economică!
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (4) Generarea combinată de căldură şi electricitate (CHP)
Noţiuni de bază despre biogaz
Electricitate
o Electricitatea produsă poate fi utilizată ca energie de proces şi comercializată la reţeaua electrică
o 7-10 % din electricitatea produsă este utilizată ca energie de proces
o Datorită unor tarife feed-in mari toată electricitatea produsă este vândută, iar energia de process cumpărată
Căldură
o În mod obişnuit, 1/3 din căldură este utilizată pentru încălzirea digestoarelor (căldură de proces)
o 2/3 poate fi utilizată pentru necesităţi externe
o Transportul căldurii prin sisteme centralizate de transport al căldurii
o Alternativă: micro-reţele de gaz, cu co-generare CHP la locul de utilizare a căldurii o Cuplarea electricitate-încălzire-răcire
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (5) Biogazul îmbunătăţit la biometan
Recuperarea energiei conţinute în biogaz este în general minimă atâta timp cât căldura
reziduală rezultată din producerea de electricitate nu este de obicei folosită. Asta
înseamnă ca până la două treimi din totalul de energie conţinut de biogas se pierde.
Altfel spus, generarea de electricitate din biogas este adesea, în termeni energetici, un
process foarte inefficient.
Pentru îmbunătăţirea biogazului brut rezultat prin digestie anaerobă sunt necesare 3
operaţii principale:
o Desulfurarea
o Uscarea
o Îndepărtarea CO2
Îndepărtarea CO2 este principala sarcină pentru îmbunătăţirea biogazului cu scopul de a
atinge indicele Wobbe cerut pentru gaz.
Biometanul poate fi injectat în reţeaua de gaze naturale ca înlocuitor al gazului natural sau
să fie direct comprimat şi utilizat ca bio-comnustibil auto.
Noţiuni de bază despre biogaz
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (6) Biogazul îmbunătăţit la biometan
Proprietăţile biometanului
o Conţinut de metan 80 – 99 %
o Conţinut de energie 9 - 11 kWh/m³
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Noţiuni de bază despre biogaz
Energie din biogaz şi căile sale de utilizare (7) Biogazul îmbunătăţit la biometan
Producerea altor biocombustibili (lichizi) se bazează doar pe culturi, iar eficienţa acestora
raportată la suprafaţă este semnificativ mai mică decât în cazul biogazului (vezi figura).
Eficienţa terenului destinat producerii de bioetanol, ca o medie între culturi de cereale
şi trestie de zahăr, ar fi de 2.400 litri equivalent petrol per hectar.
În aceleaşi condiţii producţia de biogaz
atinge 4.500 litri equivalent petrol,
care este aproape dublu. Dacă
aplicăm această eficienţă de 53% a
terenului pentru bioetanol
comparativ cu cea pentru biogaz,
amândouă obţinute din culturi,
potenţialul total estimat pentru
biogaz de 1.500 TWh
(5,4EJ=130Mtep), s-ar reduce la
circa 800 TWh (2,9EJ= 70Mtep) în
cazul etanolului.
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Beneficiile biogazului
Sursă regenerabilă de energie
În prezent, producerea la nivel global a energiei este în mare măsură dependentă de
sursele de energie fosilă (petrol brut, lignit, antracit, gaze naturale). Aceste surse sunt
rezultatul fosilizării resturilor plantelor şi animalelor moarte, care au fost expuse la
presiune şi temperatură în scoarţa terestră timp de sute de milioane de ani. Din
această cauză, combustibilii fosili reprezintă surse neregenerabile de combustibili, ale
căror rezerve sunt consumate mult mai repede decât sunt formate cele noi.
După diferiţi cercetători, producţia de vârf a petrolului a fost deja atinsă, sau urmează să
fie atinsă în următoarea perioadă. Faţă de combustibilii fosili, biogazul rezultat prin AD
este regenerabil în mod permanent, pe măsură ce este produs din biomasă, care nu
reprezintă altceva decât stocarea actuală a energiei solare prin procesul de
fotosinteză. Biogazul produs prin procesul AD nu numai că va îmbunătăţi bilanţul
energetic al unei ţări, ci va aduce şi o contribuţie importantă la conservarea resurselor
naturale şi la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Reduce dependenţa de importuri de combustibili fosili
Combustibilii fosili reprezintă resurse limitate, concentrate în puţine zone geografice de pe
planeta noastră. Acest lucru creează, pentru ţările situate în afara acestor areale, o
stare permanentă şi nesigură de dependenţă de importul de resurse energetice. Cele
mai multe ţări europene sunt foarte puternic dependente de importurile de energie
fosilă din regiuni bogate în surse de combustibili fosili, precum Rusia şi Orientul
Mijlociu. Dezvoltarea şi implementarea sistemelor de energie regenerabilă, cum este
biogazul de provenienţă AD, bazate pe resurse naţionale şi regionale, vor creşte
sustenabilitatea şi siguranţa rezervelor naţionale de energie şi vor reduce dependenţa
de importul de energie.
Contribuţie la ţintele UE pentru energie şi mediu
Lupta împotriva încălzirii globale reprezintă una dintre principalele priorităţi ale politicilor
europene pentru energie şi mediu. Directivele europene referitoare la producţia de
energie regenerabilă, la reducerea emisiilor de GES şi la managementul sustenabil al
deşeurilor se bazează pe angajamentul statelor membre de a implementa măsuri
potrivite în scopul îndeplinirii acestora. Producerea şi utilizarea biogazului din AD are
potenţialul de a satisface toate cele trei directive, simultan.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Reducerea deşeurilor
Unul dintre principalele avantaje ale producerii biogazului este capacitatea de a transforma
deşeurile în resurse valoroase, prin utilizarea acestora ca materii prime pentru
procesul AD. Multe ţări europene se confruntă cu probleme uriaşe, asociate unei
supraproducţii a deşeurilor organice rezultate din industrie, agricultură, precum şi din
activităţile casnice. Producerea biogazului reprezintă o cale foarte bună de satisfacere
a reglementărilor naţionale şi europene din ce în ce mai restrictive din acest domeniu
şi de utilizare a deşeurilor organice pentru producerea de energie, urmată de
reciclarea acestora ca îngrăşăminte. Tehnologiile de producere a biogazului contribuie
la reducerea volumului de deşeuri, precum şi a costurilor determinate de înlăturarea
acestora.
Crearea de locuri de muncă
Dezvoltarea unui sector naţional în domeniul biogazului stimulează constituirea unor noi
întreprinderi cu potenţial economic semnificativ, care vor creşte veniturile din zonele
rurale şi vor crea noi locuri de muncă. Comparativ cu utilizarea combustibililor fosili
importaţi, producerea de biogaz prin tehnologia AD necesită o forţă de muncă mult mai
numeroasă pentru procesul de producţie, pentru colectarea şi transportul materiilor
prime necesare, fabricarea echipamentului tehnic, execuţia lucrărilor de construcţii şi
exploatarea instalaţiilor de biogaz.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Utilizare flexibilă şi eficientă a biogazului Biogazul este o sursă flexibilă de energie, potrivită multor aplicaţii. În ţările dezvoltate, una
dintre cele mai simple aplicaţii ale acestuia o reprezintă gătitul şi iluminatul. În multe
dintre ţările europene, biogazul este folosit pentru co-generarea energiei termice şi
electrice (CHP). De asemenea, biogazul este îmbunătăţit şi folosit pentru alimentarea
reţelei de gaze naturale, utilizat drept combustibil pentru autovehicule sau în
tehnologiile pilelor electrice.
Inputuri mici de apă
Prin comparaţie cu alţi biocombustibili, biogazul necesită cele mai scăzute aporturi de apă
tehnologică. Acest lucru este important, din punct de vedere al eficienţei energetice a
biogazului, din cauza preconizatei crize a apei, prevăzută în multe regiuni ale lumii.
Venituri adiţionale pentru fermierii implicaţi
Producerea materiilor prime, combinată cu activitatea instalaţiilor de biogaz, fac
tehnologiile biogazului atractive din punct de vedere economic şi contribuie la
creşterea veniturilor fermierilor. În plus faţă de veniturile suplimentare, aceştia obţin noi
şi importante funcţii sociale, precum cele de furnizori de energie şi de operatori pentru
tratarea deşeurilor.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Digestatul este un îngrăşământ excelent O instalaţie de biogaz nu constituie numai un furnizor de energie. Biomasa animalieră rezultată în urma
procesului AD, numită digestat, reprezintă un îngrăşământ valoros al solului, bogat în azot, fosfor,
potasiu şi micronutrienţi, care poate fi aplicat pe teren cu echipamentele obişnuite, folosite şi în
cazul gunoiului de grajd lichid. Comparativ cu gunoiul animal brut, digestatul prezintă o eficienţă
îmbunătăţită ca fertilizator, datorită omogenităţii sale ridicate şi a disponibilităţii mai mari a
nutrienţilor, un raport mai bun C/N şi lipsa aproape totală a mirosurilor neplăcute.
Flexibilitate pentru utilizarea de diferite substraturi Pentru producerea biogazului pot fi folosite numeroase tipuri de materii prime. Biogazul poate fi, de
asemenea, colectat şi direct de la rampele de gunoi. Unul dintre principalele avantaje ale producerii
biogazului constă în abilitatea de utilizare a aşa-numitei biomase umede, drept materie primă.
Exemple de biomasă umedă sunt: nămolurile de canalizare, nămolurile provenite din fermele pentru
lactate şi din cele de creştere a porcilor, nămolul de flotaţie rezultat din procesarea alimentelor,
toate caracterizate de un conţinut de umiditate de mai mult de 60-70%. În ultimii ani, a fost utilizată
şi biomasa provenită dintr-o serie întreagă de plante energetice de cultură (cereale, porumb,
seminţe de rapiţă etc.) drept materie primă pentru producerea biogazului, aşa cum s-a întâmplat, de
exemplu, în Austria. La acestea se mai adaugă diverse reziduuri agricole, produse agricole
vegetale depreciate, improprii pentru consum sau rezultate în urma condiţiilor de creştere şi
climatice nefavorabile, care pot fi utilizate pentru producţia de biogaz şi de îngrăşăminte. De
asemenea, un număr de produse secundare animaliere, improprii consumului uman, pot fi
procesate în fabricile de biogaz.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Circuit închis al nutrienţilor
Circuitul nutrienţilor, prin procesul producerii biogazului – de la producţia de materii prime
la aplicarea digestatului ca îngrăşământ – este unul închis. Compuşii cu carbon (C)
sunt reduşi, prin procesul de digestie anaerobă, metanul (CH4) fiind folosit pentru
producerea de energie, în timp ce dioxidul de carbon (CO2) este eliberat în atmosferă,
de unde este preluat de către plante, în cursul fotosintezei.
Beneficiile biogazului
Unii compuşi ai carbonului rămân în digestat,
îmbunătăţind conţinutul în carbon al
solurilor, atunci când digestatul este utilizat
ca îngrăşământ. Producţia de biogaz poate
fi perfect integrată în activitatea fermelor
convenţionale sau a fermelor organice,
unde digestatul înlocuieşte îngrăşămintele
anorganice obişnuite, produse cu consumul
unei mari cantităţi de energie fosilă.
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Echilibrarea gazelor cu efect de seră (1)
Utilizarea combustibililor fosili converteşte carbonul stocat timp de milioane de ani în
scoarţa terestră şi îl eliberează sub formă de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă.
Creşterea concentraţiei CO2 atmosferic în prezent are drept consecinţă încălzirea
globală, deoarece dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră (GHG). Arderea
biogazului, de asemenea, eliberează CO2. Totuşi, principala diferenţă, prin comparaţie
cu combustibilii fosili, este aceea a originii carbonului din biogaz, care este recent
preluat din atmosferă, prin activitatea fotosintetică a plantelor actuale. Prin urmare,
ciclul carbonului din biogaz este închis într-o perioadă foarte scurtă de timp (între unul
şi câţiva ani).
Producţia de biogaz prin procesul AD reduce, de asemenea, şi emisiile de metan (CH4) şi
de oxid azotos (N2O), rezultate în urma depozitării şi utilizării gunoiului animal ca
îngrăşământ. Potenţialul efectului de seră al metanului este de 21 de ori mai mare, iar
cel al oxidului azotos de 296 de ori mai ridicat, în comparaţie cu acela al dioxidului de
carbon. Prin urmare, utilizarea biogazului în locul combustibililor fosili pentru
producerea şi transportul energiei reduce emisiile de CO2, CH4 şi N2O, contribuind, în
acest fel, la reducerea încălzirii globale.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Echilibrarea gazelor cu efect de seră (2)
Cu toate acestea, impactul asupra mediului al producerii şi utilizării biogazului necesită o
analiză atentă pentru a fi utilizate într-un mod durabil. De exemplu, deşi, în general,
utilizarea biogazului contribuie la un management al deşeurilor mai durabil, în unele
cazuri producţia şi folosirea materiei prime (de exemplu, producţia de culturi
energetice, extinderea monoculturilor) pot fi mai puţin „prietenoase” cu mediul, cu
excepţia cazului în care sunt luate anumite măsuri. Cu scopul de a promova beneficiile
producerii biogazului la nivel local, naţional, european, internaţional, trebuie să fie luate
în considerare legislaţia de mediu şi cea agricolă: de exemplu, Directiva Habitate,
Directiva privind păsările, Natura 2000, de eco-condiţionalitate, Convenţia
internaţională privind biodiversitatea biologică şi Convenţia cadru a Naţiunilor Unite
privind schimbările climatice.
Din cele 30 milioane de tone de emisii de metan pe an la nivel mondial, generate de
diferite sisteme de management al deşeurilor animale, cum ar fi stocarea materiilor
solide, iazuri anaerobe pentru dejecţii, depozite lichide / nămoluri, şi direct la nivelul
păşunilor, jumătate din emisii ar putea fi reduse prin AD controlată şi producere de
biogaz. Asia şi Orientul Îndepărtat emit 6.2 milioane de tone de metan pe an. În timp
ce în Europa de Est emisiile sunt cauzate de sistemele management necorespunzător
al deşeurilor animale, în Extremul Orient acestea sunt cauzate de numărul mare de
animale.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Echilibrarea gazelor cu efect de seră (3)
Alte emisii în atmosferă, care sunt legate de producţia de biogaz sunt:
o Hidrogenul sulfurat (H2S) este, probabil, substanţa din biogaz cu pericolul potenţial cel
mai mare. Mai multe metode pot fi utilizate cu scopul de a reduce H2S din biogaz (de
exemplu, aportul de aer sau purificarea biogazului);
o Azotul (N2) şi oxigenul (O2) pot fi prezente în cantităţi mici, dar aceste gaze nu sunt
percepute ca pericol pentru mediu;
o Monoxidul de carbon (CO) poate fi de asemenea prezent în cantităţi minime, dar emisiile
de CO sunt produse numai atunci când tot carbonul conţinut în deşeuri nu este oxidat la
dioxid de carbon;
o Amoniacul (NH3) poate fi de asemenea prezent în cantităţi minime, dar cantitatea de
amoniac este neglijabilă în comparaţie cu potenţialul de reducere a azotului în mediul
rezultat din utilizarea de îngrăşământ bio îmbunătăţit, comparativ cu namolurile
netratate.
În termeni de mediu, echilibrul energetic al unei instalaţii de biogaz este o reflectare a
impactului asupra mediului. Cu cât este mai mic imputul de energie pentru producţia de
materie primă şi pentru funcţionarea instalaţiei de biogaz, cu atât este mai mic impactul
asupra mediului. Dimpotrivă, cu cât producţia de energie este mai mare, cu atât este
mai bună protecţia mediului ca urmare a înlocuirii combustibililor fosili şi a poluării lor
implicite.
Beneficiile biogazului
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Potenţialul mondial al producţiei de energie pe bază de biomasă se estimează a fi la un
nivel foarte ridicat. Evaluarea potenţialului energetic al biomasei se bazează pe
numeroase studii, scenarii şi simulări, care demonstrează faptul că numai o mică parte a
acestuia este folosită în prezent. Potrivit aceloraşi cercetări, gradul de utilizare a
biomasei ar putea fi crescut semnificativ în viitorul apropiat. Asociaţia Europeană pentru
Biomasă (AEBIOM) estimează că producţia europeană de energie, având ca bază
biomasa, poate fi crescută de la 72 Mtep în 2004 la 220 Mtep în 2020. Cel mai mare
potenţial de creştere corespunde biomasei de origine agricolă. implicite.
În momentul de faţă există aproximativ 109 milioane de hectare teren arabil în Europa.
Conform AEBIOM, în ţările UE pot fi utilizate între 20 şi 40 de milioane de hectare (Mha)
de teren pentru producţia agricolă de energie, fără a fi afectată producţia alimentară a
Uniunii. Dacă 5% din acest teren ar fi folosit pentru culturile energetice, o rpoducţie de
15 tone de materie uscată solidă pe hectar ar putea oferi 23,4 Mtep (272 TWh) de
energie în cazul în care aceasta ar fi convertită în biogaz, de 3 ori mai mult decât
producţia actuală de biogaz a UE. 166 Mtep (1930 TWh) este potenţialul teoretic de
producţie de energie primară din biogaz în 2020, potrivit unui studiu german. Comparativ
cu utilizarea actuala de 8,7 Mtep (101 TWh), aceasta este o cifră teoretică, care nu va fi
atinsă în următoarele decenii.
Politicile şi potenţialul de biogaz al UE
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Institutul German pentru Energie si Mediu afirmă că potenţialul de biogaz în Europa este
suficient de mare pentru a putea înlocui consumul total de gaze naturale, prin injectarea
de biogaz îmbunătăţit (biometan) în reţeaua de gaze naturale existentă. Estimarea
potenţialului de biogaz în Europa depinde de diverşi factori şi de ipotezele care sunt
incluse în calcule, cum ar fi disponibilitatea de terenuri agricole care nu afectează
producţia de alimente, productivitatea culturilor energetice, randamentul în metanal
diverselor substraturi şi eficienţa energetică a utilizării finale a biogazului.
Politicile şi potenţialul de biogaz al UE
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Potenţialul realist de metan provenit din gunoi de grajd, culturi energetice şi
deşeuri este în jurul valorii de 40 Mtep (465 TWh) în 2020, comparativ cu o
producţie de 8,7 Mtep (101 TWh) în 2010. Utilizarea de culturi secundare
pentru producerea de biogaz nu a fost luată în considerare în calcul şi ar putea
oferi un potenţial suplimentar. În 2020 biogazul ar putea oferi mai mult de o
treime din producţia de gaze naturale ale Europei sau în jurul valorii de 10%
din consumul european de 433,7 Mtep (5035 TWh) din 2007.
Cele mai multe dintre ţările Uniunii Europene au elaborat o foaie de parcurs
pentru biogaz, ca parte din Planul lor Naţional de Acţiune privind Energia din
surse Regenerabile (PNAER). Aceste planuri au fost elaborate în cadrul
Directivei privind Energia Regenerabilă (2009/20/EC). ECN (Centrul de
Cercetare a Energiei din Olanda) a compilat toate datele extrase din
documentele PNAER trimise la Comisia Europeană, în numele unui studiu
finanţat de Agenţia Europeană de Mediu. Concluziile studiului arată că
Uniunea Europeană este pregătită pentru o creştere bruscă a producţiei de
electricitate din biogaz, care ar trebui să fie de la 12,5 TWh în 2005 la 63,3
TWh.
Politicile şi potenţialul de biogaz al UE
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
În figura de mai jos este prezentată producţia actuală de electricitate din biogaz în 2010.
Culoarea albastră reprezintă producţia, extrasă din PNAER a fiecărui stat membru.
Culoare roşie reprezintă potenţialul realist în 2020 extras din profilurile de ţară IEE
pentru 2009. Referitor la aceste profiluri de ţară, puteţi vedea că toţi membrii UE alături
de Germania şi Marea Britanie au realizat o mică parte din potenţialul lor privind
producţia de energie din biogaz.
Politicile şi potenţialul de biogaz al UE
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Politicile şi potenţialul de biogaz al UE
Bazat pe atingerea ţintelor pentru biogaz din PNAESR, în 2020, vom avea aproape 5%,
producţie de electricitate şi 5% de căldură produse în sectorul energiei regenerabile în
Europa. Raportat la consumul final de energie în Europa, cotele ar putea reprezenta
1,8% în sectorul energiei electrice şi aproape 1% în sectorul termic. Biogazul reflectă o
pondere mică în comparaţie cu alte tehnologii regenerabile, dar totodată, această mică
parte este o urgenţă pentru furnizarea de energie durabilă. Fiecare tip de energie
regenerabilă prezintă eligibilitatea sa, iar biogazul prezintă o pondere crucială în acest
lanţ de valori locale.
Măsurile ce vor trebui să fie definite, care vor fi luate pentru a atinge ţintele UE:
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012
Mulţumesc pentru atenţie!
Bazat pe D3.4. – autori: Henning Hahn (IWES); Enrico Rose (EBA);
cu contributia: Biljana Kulisic (EIHP), Dominik Rutz (WIP)
Contract Nr. IEE/09/848 SI2.558364 | Durata proiectului 01/05/2010 – 31/10/2012