Post on 06-Mar-2016
description
01
Cuprins
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
02
Argument…
... Lumina cuvintelor Ion Luca, am putea spune că acest titlu poate caracteriza
revista noastră deoarece vă vom prezenta în niște simple pagini articole speciale,
trudite din greu de către membrii echipei noastre. Odată ce ve-ți deschide această
revistă, un portal către frumoșii ani de liceu vi se va deschide în fața ochilor, emoțiile
primilor pași pe holurile liceului va vor inundă sufletul. Ve-ți simți timiditatea cu care
am pășit în acest colectiv, care, acum este unit și puternic.
Acest titlu nu este doar unul simplu, este plin de semnificație fiind chiar un
reprezentant al echipei. Sperăm ca prin aceste rânduri să vă fi adus aminte de
frumoasa perioadă în care și voi ați fost boboci și vrem să vă luminăm, prin cuvintele
noastrea portalul către frumoasa viață de licean.
Membrii echipei:
Moraru Georgiana
Olariu Andra
Oltean Roxana
Rusu Mihai
Sauciuc Diana
Şcheul Mirela
Simireanu Tudor
Tironeac Gabriela
Zelincă Teodora
03
Încă de la iniţialele gânduri care mi-au
venit în minte la auzul acestui titlu destul de
provocator,au fost acelea că pur si simplu doar
imaginaţia mea năstruşnică, poate face echipă cu
gândirea şi personalitatea tipică a fiinţei umane, în
lupta cu însuşi raţionamentul şi stăpânirea mea de
sine, faţă de această nouă etapă din viaţă, numită
mai ,,ştiinţific,, trecerea de la copilărie la o
maturizare treptată sau pur şi simplu cu letopiseţe
de neclintit din inimile noastre tinere şi îndrăzneţe
– care spun doar atât - ,,adolescenţa - o minune a
vieţii,, !
Toate aceste idei şi inspiraţii care dădeau
năvală în creierul si simţirea mea, au fost cauzate
propriu-zis de o singură minte dătătoare de noi
experienţe în domeniu şi anume doamna
profesoară de Limba şi Literatura Română, Heidel
Gabriela, care a venit pe neaşteptate cu o
propunere surprinzătoare de concisă, aceea de a
face o compunere pentru o viitoare oră cu
dumneaei, în care noii ,,boboceii,, - de abia treziţi
în febra veşnică a mult râvnitei perioade de liceu,
să povestim cu propriile noastre cuvinte şi
cugetări, cum ni s-a părut, sau cum am perceput
cea dintâi zi de studiu. La primele cuvinte adresate
nouă, am rămas puţin speriaţi, noi cei care vom
poposi timp de patru ani în incinta acestei familii
numeroase. Dar încetul cu încetul, prin ajutorul
exigenţei binefăcătoare, dar şi a şarmului
caracteristic doamnei profesoare, toate acestea
puţin destăinuite prin comnicarea realizată atât
verbal cât şi non verbal în primordiala oră de
literatură, am ajuns la concluzia, ( eu personal ) că
trebuie doar să-mi exprim sentimentele noi născute
în sânul acestei comunităţi, închegate prin însuşi
scopul ei, dar puţin presărate cu colegialitate, fără
răutate sau invidie şi nu în ultimul rând cu esenţa
vieţii – dragostea.
Însuşi mica mea compunere începe destul
de timid, când în prima mult aşteptatei zile am
păşit încrezător, dar puţin speriat, de atâţia mulţi
tineri, care, ca un roi erau adunaţi în stupul format
în împrejurul terenului de sport, din faţa liceului.
Trebuie să recunosc pe deplin, că la deschiderea
acestui nou an şcolar, am întârziat puţin ( poate că
acesta va fi un semn de bun augur, spre
îndeplinirea ţintelor fixate pe timpul ciclului liceal
? ).Aş fi poate prea curios şi indiscret, să sper că
voi afla atât de repede, calea acestui mister
necunoscut ! Dar totuşi, păşind cu nerăbdare şi cu
o oarecare reţinere, m-am furişat pe deplin,
încercând să mă alipesc câtuşi de puţin acestui
,,enorm stup de albine,, ! Slujba oficiată de
părintele, a fost ca un talisman dăruit noua de
pronie pentru viitorul an, iar prelegerea ţinută de
domnul director ne-a adus aminte de scopul nostru
pe care îl avem de îndeplinit , dar şi de avantajele
acestei lungi călătorii, pe care o vom parcurge la
acesta etapă de învăţământ, din cadrul vieţii
noastre ! În străfundul cugetului, simţeam
desăvârşit o nouă atracţie, puţin reţinută de
sentimentele fireşti, împăinjenite şi acum în inima
şi subconştientul meu, dar în acelaşi timp, am
căpătat şi un sentiment neaşteptat de încredere !
Gândul adolescentin că voi cunoaşte noi
colegi, noi grupe de profesori sau că voi lega noi
prietenii, mi-a dat un mănunchi de fiori, dar vârsta
mi-a răspuns în stilu-i caracteristic - ,,Mergi,
înaintează nu ai de ce să-ţi fie frică,
experimentează şi te vei convinge,, ! Pe de altă
parte a reflecţiei mele, raţiunea şi conştientul
puţin mai răbdătoare, mai sigure şi mai reţinute,
îmi prezentau o replică printr-un citat din celebrul
filozof german - Emanuel Kant, care spunea
studenţilor săi - ,,Dragii mei, două lucruri m-au
minunat pe mine în viaţă : cerul înstelat şi legea
morală din om ! Aceste două idei fundamentale,
caracterizează şi dezvăluie, istoria atât a epocii în
care trăim, a geniului natural, cât şi a iminentului
şi veşnicului necunoscut : profunzimea şi
complexitatea fiinţei umane !,, Gândindu-mă
mai bine la aceste celebre cuvinte, care te
provoacă inacceptabil la meditaţie, îmi dau seama
cu repeziciune că sunt deplin valabile şi în zilele
noastre !
Într-un sfârşit acceptabil acestei mici
proze, putem afirma cutremurător, ca şi măreţul
nostru filozof, că până la urmă, totul se rezumă la
propria-ţi fiinţa, cum reacţionează ea caracteristic
în faţa unei noi provocări, cum se pregăteşte psihic
şi moral şi fără dar şi poate, cum receptează
aproapele - persoana ta împreună cu aceste noi
principii, încercând să te accepte, să te iniţieze, şi
să te susţină pe mai departe în aceşti patru ani, spre
viitorul tău ce timid, dar sigur se va înălţa ! Iar ca
epilog… – ce vorbe mai înţelepte se potrivesc
decât ale marelui poet, prozator şi filozof român
Lucian Blaga, care rezuma un articol cu
următoarele : ,,Întotdeauna la periferiile credinţei
şi succesului se află, dragostea, smerenia, prietenia
şi buna cuviinţă !,,
04
Primele atestări documentare
Începutul a fost modest, cu peste 150 de ani in urmă... Așa îl atestă mărturiile scrise si nescrise. În mod oficial, școala în Dorna, nu o întâlnim decât in anul 1845. Aici cursurile s-au deschis intr-o casa de lemn la data de 1 octombrie 1845, cu limba de predare romană. În anul 1848, din cauza revoluției, școala a fost închisă pană în anul 1852, fiind transformată în spital. La data de 1 septembrie 1921 a fost înființat un gimnaziu de patru clase de către profesorul Vasile Lițu. La început el a funcționat tot în localul școlii din centru, însă după ce a fost transformat in liceu, la 1 septembrie 1924, a fost mutat în localul stațiunii balneare, iar la data de 30 noiembrie 1930 a fost desființat.
Vatra Dornei deși este singurul oraș din Ținutul Dornelor, nu a avut nici o școală secundară bine organizată, și de lungă durată, pană după 23 august 1944. Pană atunci a funcționat în mod vremelnic, gimnaziul întemeiat la 1 septembrie 1921, care la data de 1 septembrie 1924 devine liceu, însă din cauza crizei financiare din acele vremuri a fost desființat. În această situație copii din aceste parți care vroiau să-și continue studiile trebuiau să meargă la Câmpulung Moldovenesc sau în alte orașe. La 1 septembrie 1955 s-a înființat o școală medie mixtă ce și-a început activitatea în clădirea "Runc" din str. 7 Noiembrie nr. 50, școală, care la data de 1 septembrie 1965 și-a schimbat denumirea în "Liceu".
Invenţia invenţiilor
răia odată un meşter care era cel mai faimos inventator din oraşul său. Inventase cheia ochelarii
cu lunetă, oglinda reglabilă care te arăta cu zece kilograme mai slab şi multe altele. Toate lucrurile inventate erau extrem de utile şi sporeau confortul vieţii, aşa că, primind în fiecare zi comenzi de invenţii, devenise un om foarte bogat. Ca orice bogat, începu o viaţă de huzur, dar grozav de plictisitoare. Într-o după-amiază călduţă de primăvară, meşterul şedea plictisit în faţa căsoiului său care îi citea gândurile şi-l servea cu limonadă atunci când îi era sete. Terminase toate comenzile din ziua respectivă şi nu ştia cu ce să-şi omoare timpul. „Ia să mai inventez ceva!”, îşi zise meşterul şi se
apucă de treabă. Voia să inventeze ceva nemaivăzut, prin care să ajungă celebru. După două ore de muncă, construi un cub uriaş din sticlă, în care se afla o sferă de metal acoperită cu ţepi, ca un arici. În vârful fiecărui ţep îmbobocea câte o floare roşie. Cubul fu aşezat pe un postament din bronz, pe care scria „Invenţia invenţiilor”. În timp ce-şi admira opera, lângă el îşi făcu apariţia primarul oraşului. - Ce faci, meştere? E gata biroul meu care semnează şi parafează sigur acte? Se interesează primarul. - Sigur că da, răspunse meşterul. Cum te împaci cu scaunul în care poţi dormi la şedinţe, fără ca nimeni să observe? - Sigur că da, răspunse meşterul. - Cei chestia asta? O nouă invenţie de-a ta? - E mai multe de-atât, spuse meşterul cu mândrie. E „invenţia invenţiilor”! Primarul u prea pare convins de vorbele meşterului: - Da? Şi ce face invenţia asta a ta? Meşterul rămase blocat. Abia atunci îşi dădu seama că nu se gândise la nici o utilitate pentru invenţia sa. Dar cum putea să-i spună primarului? Atunci în veni în minte un răspuns inteligent: - Nu face nimic. „Invenţia invenţiilor” nu face nimic! Primarul rămase cu gura căscată. - Dar …. E genial! O invenţie care să nu folosească la nimic. Trebuie să o expunem în piaţa publică. Curând, la casa meşterului apar câţiva funcţionari de la primărie, care luară cubul pe sus şi îl duseră în piaţa publică. Cetăţenii oraşului o priviră cu uimire după care cu oarecare dispreţ. - Imposibil! Trebuie să folosească la ceva, zise o cucoană rujată şi parfumată. Pe mine acei ţepi mă duc cu gândul la ondulatorul de păr… - Aiurea! Îi replică domnul de lângă ea. Tu vezi florile din vârful ţepilor? E o unealtă de grădinărit! - Şi cubul? Interveni în discuţie un tânăr. Eu aş băga invenţia asta în categoria materialelor de construcţie… În cele din urmă, luă cuvântul meşterul:
- Dragi cetăţeni, această invenţie nu foloseşte la nimic. Atunci se auziră exclamaţii şi huiduieli. - Ce nevoie avem de o invenţie inutilă? Strigă tânărul. Ne-ai dezamăgit, meştere! Mai bine mă duc acasă, să mă uit la televizor cu zece posturi pe care le poţi vedea în paralel…o invenţie minunată, care îţi aparţine! - Plec şi eu, spuse femeia cea cochetă. Cred că am uitat în priză prăjitorul de pâine care unge feliile cu unt. Oameni începură rând pe rând să plece. În scurt timp, în piaţă nu mai rămăsese decât meşterul şi cu primarul. Acestuia îi venea să plângă de ciudă, fiindcă invenţia sa nu
plăcu nimănui. Furios meşterul merge acasă şi distruge toate invenţiile. Curând, peste tot erau scânduri rupte, ţevi contorsionate, cabluri şi cioburi. Meşterul jură că nu va mai inventa nimic niciodată. O dată cu trecerea vremii, invenţia fusese uitată. Totuşi florile din vârful ţepilor continuau să îmbobocească şi erau pe zi ce trece tot mai frumoase. Treptat, locuitorii oraşului mergeau zilnic în piaţa publică, se uitau cum reflectau razele soarelui în cubul de sticlă şi admirau umbrele ţepilor pe asfalt Se bucurau în sinea lor când zăreau o nouă floare îmbobocind.
- Meşterul acesta… de fapt, e un artist! Trase concluzia tânărului. Aşa e! spuse şi bătrânul. Invenţia asta e o operă de artă! - Să mergem la maestru să-i mulţumim! Propuse doamna. Datorită invenţiei lui, oraşul nostru are o personalitate! Meşterul nu se aşteptase să-i vină dintr-odată atâţia vizitatori, care intrau cu sfială în căsoiul lui ce nu mai citea gânduri pentru că se defectase. Se simţi, brusc, fericit.
INVENŢIA INVENŢIILOR
Ştiaţi că....
?
...de-a lungul
vieții,omul se
hrănește circa 4
ani?
...aproximativ 90% din
populația planetei
locuiește în Emisfera
Nordică?
...un om uită, în medie,circa
80% din tot ce a învățat într-
o zi?
...aproximativ 6000
fulgere lovesc
Pământul în fiecare
minut?
...pe Uranus
vara durează 21
de ani?
...ceaiul este a doua
băutură consumată în
lume după apă?
...un pahar cu apă
fierbinte îngheața
mai repede în frigider
decât unul cu apă
rece?
2. Privește cartea ca o
mină din care trebuie
să extragi lucrurile
esențiale.
10 TEHNICI PENTRU A ÎNVĂŢA REPEDE
3. Renunță la
cititul cu voce
tare.
4. Învață logic-făcând
analogii.
5. Renunță la recitirea
paragrafelor deja
parcurse – NU sări
paragraful.
1. Mărește
constant viteza
cu care citești
6. Folosește
viziunea periferică.
7. Învață să citești
cuvintele cheie.
9. Învață la
timpul
potrivit.
8. Elimină opririle
pe un singur
cuvânt.
10. Stabileşte un
obiectiv pentru
sesiunea de citit.
09
Eşti o persoană tolerantă cu ceilalţi?
1. În grupul tău de colegi este o
persoană care s-a născut în altă ţara și
nu vorbește prea bine română. Care e
părerea ta despre această persoană?
a)nu-i ușor să te muți într-o țară străină
și să înveți limba respectivă
b)nu se străduie să o învețe, dacă ar face-
o ar vorbi mai bine limba
2. Vezi o persoană foarte grasă.
Primul lucru la care te gândești este că:
a)această persoană nu face nicioadata
sport, mănâncă în exces și nu are nici un
fel de motivație sau mândrie în felul cum
arată
b)e posibil ca această persoană să aibă
serioase probleme de sanatatecare au
determinat-o să ajungă așa
3. Unul din membrii grupului tău
urmărește în mod regulat o emisiune
despre care tu crezi că este o prostie.
Ce crezi despre acea persoană?
a)este cu siguranță ceva în neregulă cu
orice persoană care urmărește o
asemenea emisiune
b)gustul său în emisiuni este diferit de al
meu
4. Cineva îţi povestește despre o
persoană de 40 de ani, pe care nu o
cunoști, care încă locuiește cu
părinţii... Ce crezi despre acea
persoană?
a)probabil că are bune motive pentru
astasi oricum nu am suficiente informații
pentru a o judecă
b)iară o persoană fără ambiție și care nu
se descurcă în viață
5. Afli că un bun prieten de-al tău are
convingeri politice complet diferite de
ale tale. Hotărăști să...
a)rupi prietenia, sau să o lași mai moale
b)prietenia despartă granițele politicei,
într-o democrație putem fi prietenii
acceptând faptul că avem convingeri
politice diferite
6. Ești în aeroport, te-ai așezat la
coadă așteptând să te îmbarci în avion,
când o persoană ce pare a fi din ț ările
arabe este invitată afară din rând
pentru a nouă verificare...
a)intru în panică cu gândul că e un
terorist și vorbesc cu personalul din
aeroport pentru a afla mai multe
informații
b)robabil că nu e nimic, dar e bine că
cineva e acolo și verifică de două ori
7. Ţi se face o farsă urâtă, în ce mod
reacţionezi?
a)fac haz de necaz
b)mă supăr
8. Persoanele care sunt foarte
amabile și drăguț e o fac din interes.
a)da
b)nu
9. Te deranjează persoanele care
mănâncă și beau mult la petrecerile pe
care le organizezi?
a)da, dar nui băi, nu le mai invit data
viitoare
b)nu în mod deosebit
10. Dacă un prieten din cadrul
grupului din care faci parte încearcă să
fie șeful întâlnirii, ce gândești despre
el?
a)ce obrăznicie!
b) n-am nimic împotrivă
11. O prietenă (sau un prieten) puţin
cam plictisitoare te roagă mereu să o
însoţești prin oraș, pe unde are să-și
rezolve diverse probleme, ori la
cumpărături. Acum te sună să te roage
din nou (pentru a câtă oară??) să o
însoţești. Ce-i răspunzi?
a)n-ai putea uneori încerca să te mai
descurci și singur(ă)?
b)îmi pare rău, dar acum nu am timp, am
altceva de făcut.
12. La o reuniune la care participă
persoane de toate vârstele, într-unul
din grupurile în care se discută, cineva
mai în vârstă explică celorlalț i că "pe
vremea ei" era mult mai bine decât
acum din toate punctele de vedere, etc.
Cum reacţionezi?
a)nu mai ascult, dacă se poate plec și alte
grupuri de persoane care discută,dacă nu,
plec de tot de la reuniune
b)îi spui că părerile sale reflectă o părere
strict personală, pe care tu n-o
împărtășești
13. Ești bun (bună) prieten cu un
coleg (o colegă) de sex opus. Afli însă
că prietenia voastră provoacă gelozia
soţului (soţiei) prietenului tău
(prietenei tale).
a)îmi păstrez calmul, e o falsă problemă
b)o asemenea bănuiala mă rănește
14. Te ocupi cu organizarea unui joc,
la care să participe prietenii din grupul
tău. Pe cine inviţi?
a)îi invit doar pe cei care știu cum se
joacă acest joc
b)îi invit pe toți
15.Ce părere ai despre personele
extravagante?
a)că sunt persoane deosebite de ceilalți
b)că o fac în mod ostentativ (o fac
special)
16. Ce părere ai despre cineva care și-
a pierdut locul de muncă?
a)în timp, se poate întâmpla oricui
b)nu își făcea probabil bine treaba
17. Obișnuiești să te întâlnești și cu
persoane care nu au aceleași idei,
cultură și stil de viaţă ca tine?
a)da
b)nu
18. Le dai dreptate celor care încearcă
să-i recupereze pe dependenţii de
droguri?
a)da
b)nu, cred că e pierdere de timp
19. Ţi se întâmplă adesea să ridici
glasul pentru a-ţi susţine punctul de
vedere?
a)da
b)nu
20. Îţi plac noutăţile?
a)da
b)nu
21. Ești de acord că foarte multe
persoane nu știu să-și facă treaba?
a)da
b)nu
Feliciări! Eşti o persoană tolerantă! Acum pe baza tabelului de mai jos
calculează-ţi punctajul şi vezi cât de tolerant ești:
De la 21 la 15 puncte.
Ai o minte deschisă și ești o persoană tolerantă cu ceilalți. Ești o persoană dotată cu multă
flexibilitate. Respecți gândurile și comportamentele diferite de ale tale, cu condiția ca ele să nu
atenteze la libertatea ta, situație în care te vezi nevoit(ă) să intervii cu tact. Răbdarea de care dai
dovadă este superioară celei medii. Probabil că această deschidere mintală se datorează unei solide
culturi sau unor frecvente șederi în străinătate. Din păcate, cei din jur, care nu te cunosc prea bine,
interpretează această toleranță ca o slăbiciune, de care caută să profite. Ar trebui să existe mai
multe astfel de persoane.
De la 14 la 8 puncte.
Ești o persoană destul de tolerantă. Ești o persoană capabilă să înțeleagă punctele de vedere
diferite de ale tale. Îți place să-ți compari ideile cu ale altora. Chiar dacă ești foarte prins(ă) în unele
discuții, încerci să nu fii agresiv(ă). Însă în fața ignoranței, mitocăniei, etc., suplețea de care dai
dovadă se diminuează, caz în care nu eziți să spui adevărul celor care te rănesc.
De la 7 la 0 puncte.
Nu ești o persoană tolerantă. Ești o persoană intransigentă, cu idei foarte precise, pe care le aperi
cu vigoare, culmea, și când nu e necesar. Nu te simți bine când discuți calm cu cineva care nu are
aceeași părere cu tine, te ambalezi ușor pentru fleacuri și uneori chiar începi să țipi. În orice situație
încerci să-ți impui punctul de vedere, iar dacă nu reușești, pleci trântind ușa după tine.
Comportamentul tău nu prea inspiră simpatie din partea celorlalți.
a) b)
1. 1p 0p
2. 0p 1p
3. 0p 1p
4. 1p 0p
5. 0p 1p
6. 0p 1p
7. 1p 0p
8. 0p 1p
9. 0p 1p
10. 0p 1p
11. 0p 1p
12. 1p 0p
13. 1p 0p
14. 0p 1p
15. 1p 0p
16. 1p 0p
17. 1p 0p
18. 1p 0p
19. 0p 1p
20. 1p 0p
21. 0p 1p
chiul fotografic vede numai prin
filtrul sufletului și al stării de moment. Un
fotograf poate vedea ce este în sufletul
tău rotind o singură dată inelele
obiectivului aparatului de fotografiat și
astfel o explozie de sentimente și culori,
pictează pe o foaie simplă emoții, gânduri
și priviri.
Dar cum fotografia este o artă, nu
este simplu să realizezi ceva reușit.
Trebuie să pui mult suflet în fiecare
mișcare pe care o faci, fiecare cadru
trebuie privit din toate perspectivele,
lumina trebuie să fie destul de puternică,
încât să poți vedea perfecțiunea.
Când fotografierea lucrurilor
începe să devină o pasiune ești prins între
a fi un fotograf sau a fi cel fotografiat și
este greu să alegi între a privi spre
perfecțiune sau a-ți lasă sufletul să se
deschidă în față unui obiectiv care ar
putea să îl îmbrace în mii de costume,
creeandu-I o scenă pe care să își joace
piesa de teatru. Tu ce ai alege? Eu am
ales. Am ales să privesc perfecțiunea în
fotografiile mele, în pasiunea mea, care a
devenit tot mai influentă în deciziile mele
și în viața mea. Astfel am început să
privesc lumina altfel, fiind esențială în
„viața mea profesională” - fotografia.
Eu am ales să fotografiez oameni,
să privesc dincolo de chipurile perfecte, să
privesc direct prin retina muzei mele. În
poze, oamenii sunt mai buni, în ochii lor
poți cîți stări de moment, sentimente
trecătoare. Totul, eu prin fotografie pot
vedea totul și nu îmi pot imagina viața fără
sunetul aparatului de fotografiat care,
clonează gândirea mea.
Așa am învățat să țin captive
amintirile și sentimentele, clipele de
neuitat, privind în trecut sau în present,
prin fotografie.
( Sauciuc Diana)
Un ger cumplit a îngheţat orice
suflare într-un orăşel numit Vatra
Dornei. Împreună cu clasa a9a E de
la liceul Ion Luca am decis să
vizităm adăpostul de căţei unde
multe suflete de gheaţă aşteaptă un
miracol. Drumul lung şi frigul au
dovedit că nici măcar un câine nu
merită scos din casă, dar sunt mulţi
căţeluşi care nu au o casă, acest
lucru trist ne-a motivate să
continuăm adevărata aventură prin
viscol şi frig.
Mulţi căţei abandonaţi au fost aduşi
la adăpost, unde primesc hrană.
Este greu deoarece frigul a început
să devină tot mai insuportabil
pentru micile fiinţe adăpostite acolo.
Hrana le este asigurată dar
afecţiunea
!? Cine le oferă afecţiunea de care
are nevoie un pui de căţel?
Când adăpostul are vizitatori, multe
codiţe flutură în aer, în speranţa că
vor primi un cămin unde căldura şi
hrana nu sunt o problemă
Şi acest căţeluş speră să fie luat
acasă de cineva unde să devină cel
mai bun prieten al omului. În aceşti
ochi putem citi tristeţea pe care o
are în suflet acest căţel lipsit de
libertate şi chinuit de gerul
năprasnic.
Frigul necruţător a început
să facă victime la adăpostul de căţei
din Vatra Dornei. Sperăm ca vara să
aducă mai multă speranţă pentru
aceste animale aflate în pericol.
17[Type text] Page 1
Poveste de iarnă
18
O pasiune este pentru un om în primul rând,
definitorie, pentru a exprima către lumea
înconjurătoare cine este el, iar în al doilea rând, o
pasiune reprezintă modalitatea prin care persoana
se dimensionează și redimensionează spre ea
însăși. Dintotdeauna oamenii au avut pasiuni.
Unii au fost războinici, alții dinpotriva casnici; unii
au fost pasionați de vânătoare, alții dinpotriva de
protecția animalelor; unii au fost colecționari de
orice, alții resping colecțiile aruncând orice. O
pasiune este ca un monodeism care la început este
doar o încercare de a avea ceva pentru că dorința
aceasta vine din nevoia de a acumula, de a poseda,
însă, pe urmă devine pathologic, noi fiind în stare
să renunțăm la aproape orice pentru colecția
noastră sau pentru pasiunea noastră.
Cea mai mare pasiune a vieții mele sunt
caii. Atunci când eram mică, la bunici am protestat
când unchiul meu m-a urcat pentru prima dată pe
șaua unui cal. Dar odată urcată nu am mai vrut să
cobor. De atunci pasiunea mea pentru cai s-a
dezvoltat. Nici acum nu pot să mi-o explic. .
Iubesc pur și simplu caii pentru privirea lor
melancolică, privire care îți dă o stare de liniște
dar care te pune și pe gânduri. Când sunt supărată
prefer să mă plimb Călare. Aceste animale sunt
inteligente, afectuase, ușor de dresat, atât timp
cât le iubești. Și căluțul meu “Buna” este pentru
mine o adevărată oază de afecțiune, de prietenie
,de sinceritate , deoarece spre deosebire de unii
oameni ea stie să întoarcă
toate sentimentele investite în ea. Ea este
copilașul meu, căruia îi dedic mult timp, iar
atunci când eram în clasa a 5-a, pentru a scăpa
de școală și a mai sta o perioadă la bunici
alături de ea, m-am ascuns în iesle. Tot prin
intermediul acestei mari pasiuni, astăzi am
nenumărați prieteni, atât reali cât și virtuali
pe “Facebook” , împreună cu care discut și mă
informez despre cum am putea face pentru ca
prietenii noștri caii, să fie și mai fericiți și mai
bine îngrijiți.
Pentru această prietenie sunt în stare de
multe sacrificii, de mult timp, chiar ultimele
economii sunt în stare să mi le cheltuiesc
pentru a-i mai cumpără ceva dragei mele
prietene. Deci,
această pasiune mă dezvoltă ca om, fiind tot
timpul interesată despre ce este nou în acest
domeniu, despre tehnici de dresaj, despre
alimentative, despre tot ceea ce noi, oamenii
putem face pentru aceste animale
excepționale care cred că totuși nu sunt atât
de promovate nici în calitate de animal de
companie, nici în calitate de partener pentru
un sport extraordinar, echitația.
(Zelincă Teodora)
Glume…
Doi prieteni discutau despre inteligenţa câinilor. Unul povesteşte: - Am un câine. Mă întorc seara de la lucru şi îl găsesc întins în pat. Bineînţeles i-am tras o bătaie bună să se înveţe minte să nu mai stea pe pat. A doua zi când mă întorc, îl găsesc lângă pat, dar bineînţeles, patul era cald. Iar l-am bătut. Şi a treia zi, ce crezi? Când am ajuns acasă, l-am găsit suflând ca să se răcească patul…
Un şofer care a lovit o găină se dă jos din maşină şi-l întreabă repede pe băieţel care privea de pe trotuar: - Crezi că găina asta e din curtea ta?!! - Nu răspunde băieţelul. Ale noastre nu sunt aşa turtite.
Un om îşi cumpărase o plasă nouă pentru ţânţari. Se trezeşte în miezul nopţii şi aude: bâzzz, bâzzz! Omoară 5 ţânţari! Aude iar! Nervos, mai omoară 10. Încearcă să adoarmă, când iarăşi: bâzzz! Se trezeşte, aprinde lumina şi se îndreaptă nedumerit către plasă. Când, ce vede? Un ţânţar mare ridica plasa, iar ăia mici intrau…
20
(Olariu Andra)
CCuullmmii...... CCCuuulllmmmeeeaaa pppeeedddiiiccchhhiiiuuurrriiiiii:::
SSSaaa fffaaaccciii uuunnnggghhhiiiiiillleee uuunnnuuuiii pppiiiccciiiooorrr dddeee pppaaattt...
CCuullmmeeaa vviitteezzeeii:: SSaa ssttiinnggii lluummiinnaa ssii ssaa aajjuunnggii
iinnaaiinntteeaa eeii iinn ppaatt..
CCuullmmeeaa aammaabbiilliittaattiiii:: SSaa--ssii cceeaarraa ssccuuzzee pprrooffeessoorruull
ccaarree ttee--aa pprriinnss ccooppiiiinndd..
CCuullmmeeaa ccrruuzziimmiiii::
SSaa bbaattii uunn ccaatteell ddee uussttuurrooii,, iiaarr eell ssaa ttee
mmuussttee.. CCuullmmeeaa pprroossttiieeii:: SSaa ssttiinnggii uunn bbeecc ssii ssaa aapprriinnzzii uunn cchhiibbrriitt ssaa vveezzii ddaaccaa ss--aa ssttiinnss bbeeccuull..
CCuullmmeeaa ggeeooggrraaffiieeii::
SSaa ddeesscchhiizzii PPoorrttiillee ddee ffiieerr ccuu CChheeiillee
BBiiccaazzuulluuii..
CCuullmmeeaa rraabbddaarriiii:: SSaa--ttii nnuummeerrii ppaarruull ddiinn ccaapp ccuu mmaannuussaa ddee bbooxx!!
LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi
ntelorIonLucaLuminaCuvintelorIonLu
caLuminaCuvintelorIonLucaLuminaCu
vintelorIonLuca
LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi
ntelorIonLucaLuminaCuvintelorIonLu
caLuminaCuvintelorIonLucaLuminaCu
vintelorLuminaCuvintelorIonLucaLum
inaCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelo
rIonLucaLuminaCuvintelorIonLucaLu
minaCuvintelorIonLucaLuminaCuvint
elorIonLucaLuminaCuvintelorIonLuca
LuminaCuvintelorIonLucaLuminaCuvi
ntelorIonLucaLuminaCuvintelorLumin
aCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelorI
onLucaLuminaCuvintelorIonLucaLumi
naCuvintelorIonLucaLuminaCuvintelo
Lumina Cuvintelor “Ion Luca”
Realizată de elevii clasei a IX-a E