Post on 30-Jul-2015
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Referatul coordonatorului ştiinţific
1
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Cuprins
Referatul coordonatorului ştiinţific................................................................................1
Cuprins ................................................................................................................2
Capitolul I NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA ÎMBUNĂTĂŢIRII SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC....................................................................3I.1 Importanţa iluminatului public.......................................................................3I.2 Coordonate generale referitoare la serviciul de iluminat public în România şi la nivel european............................................................................................................5I.2.1 Programe specifice în domeniul energiei...................................................9I.2.2 Zonele de aplicaţie ale Sistemului de Iluminat Public.............................11
Capitolul II PREZENTAREA INSTITUŢIEI PUBLICE ŞI A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC...................................................................................................12II.1 Serviciului de Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului.......13II.1.1 Atribuţii generale ale Serviciului de Gospodărire Comunală..............13II.1.2 Atribuţii specifice pentru serviciul de iluminat public.........................15
Capitolul III STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUZĂU....................
..............................................................................................................17III.1 Cadrul legislativ actual privind serviciul de iluminat public în România....17III.2 Strategia privind dezvoltarea serviciului de iluminat public a Primăriei Municipiului Buzău......................................................................................................22III.3 Prezentarea sistemul de iluminat public existent în municipiul Buzău........24III.4 Motivaţia de ordin economico-financiar, social şi de mediu privind necesitatea concesionării..............................................................................................27III.4.1 Consideraţii de ordin economic, financiar, social şi de mediu.............27III.5 Analiza diagnostic a serviciului de iluminat public a municipiului Buzău..30
Capitolul IV MODALITĂŢI DE ACŢIUNE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC..................................................................34IV.1 Investiţiile necesare pentru reabilitarea sistemului de iluminat public în municipiul Buzău.........................................................................................................34IV.1.1 Reabilitatea sistemului de iluminat public în Municipiul Buzău.........34IV.1.2 Întreţinerea SIPBz................................................................................34IV.2 Programul propus pentru reducerea costurilor operaţionale ale sistemului de iluminat public.............................................................................................................39IV.3 Concluzii......................................................................................................41IV.3.1 CONSIDERAŢII ASUPRA COSTURILOR COMUNITARE...........41IV.3.2 Concluzii..............................................................................................43
Bibliografie selectivă...................................................................................................45
2
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Capitolul I NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA ÎMBUNĂTĂŢIRII SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC
I.1 Importanţa iluminatului public
Societatea românească se află într-un proces de schimbare în care toate
elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o nouă dinamică în
încercarea de adaptare la condiţiile prezente.
Un sistem democratic este funcţional atunci când economia înregistrează reuşite
şi în măsura în care se dezvoltă un spirit democratic în mentalitatea socială.
În această transformare a societăţii româneşti nu se poate face abstracţie de
sistemul administraţiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene în
acest domeniu, în conformitate cu valorile acestui spaţiu administrativ.
Prin derularea coerentă şi continuă a procesul de descentralizare în perioada
imediat următoare vom putea asista la creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor publice,
iar administraţiile locale vor răspunde într-o măsură îmbunătăţită exigenţelor cetăţenilor
şi dezvoltării locale.
Administraţiile publice locale în perioada imediat următoare au ca priorităţi:
Ameliorarea furnizării de servicii locale de calitate, creşterea veniturilor la nivel
local, sprijinirea dezvoltării capacităţii de valorificare a potenţialului local şi
implementarea de măsuri pentru atragerea de investitori strategici în zona de
competenţă, în acest scop, administraţiile publice locale sunt considerate ca unităţi
primare ale politicii locale şi ale procesului decizional.
Provocare majoră pe termen scurt şi mediu a administraţiilor publice locale este
cel al creării mecanismelor care să susţină integrarerea României în structurile Uniunii
Europene, atât pentru a face faţă schimbărilor culturale, economice şi a putea gestiona
fondurile europene, cât şi pentru a pune în practică politicile publice.
În România serviciile publice beneficiază de o atentă reglementare atât pe
termen scurt cât şi din perspectiva dezvoltării durabile, reprezentând o direcţie
prioritară de dezvoltare a guvernării.
Acolo unde se întâlnesc oameni, în toate localităţile, se formează în mod natural
o necesitate pentru un iluminat public şi urban adecvat. Aici putem descoperi adevărata
3
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
putere a unui iluminat public bine gândit şi modul în care lumina îşi îndeplineşte
principalul ei obiectiv - deservirea necesităţilor tuturor cetăţenilor prin securitate,
siguranţă în trafic, scăderea infracţionalităţii, orientarea nocturnă.
În ultimii ani, iluminatul public şi, în special, iluminatul urban a evoluat,
transformându-se într-o activitate multidisciplinară, care se reflectă în îmbunătăţirea
calităţii vieţii în localităţi.
Iluminatul public reprezintă, în particular, una dintre sarcinile critice ale
administraţiei publice în ziua de astăzi, şi ale guvernării în general.
Planul de iluminat al unei aşezări urbane, potrivit rolului său aşa cum se
realizează acest serviciu la nivel european este departe de a putea fi oferit către
comunitate de către o singură organizaţie sau instituţie având în vedere complexitatea
pe care o presupune implementarea unui proiect modern şi viabil în contextul noilor
realităţi europene.
Stabilirea unui plan de iluminat la scara unui oraş presupune coagularea unui
program integrator care să cuprindă diferiţi factori de decizie şi de specialitate, echipe
pluridisciplinare care să cuprindă arhitecţi, ingineri, istorici, factori de decizie la nivel
politico-administrativ.
Iluminatul în general, şi cel urban la rândul său, se realizează într-un anumit
context care se subordonează nevoii omului de a amenaja ambientul într-un mod
eficient, de a da identitate unei situaţii şi de a declanşa efecte emoţionale.
Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei
moderne. El are rolul de a asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă a pietonilor şi
vehiculelor pe timp de noapte, cât şi crearea unui ambient corespunzător în orele fără
lumină naturală .
Principalele funcţiuni ale iluminatului public sunt :
iluminatul căilor rutiere,
iluminarea zonelor rezidenţiale,
iluminatul zonelor comerciale,
iluminatul zonelor de plimbare,
iluminatul parcurilor şi grădinilor,
iluminatul clădirilor şi monumentelor.
Iluminatul public trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de normele
luminotehnice, fiziologice, de siguranţă a circulaţiei, şi de estetică arhitectonică, în
următoarele condiţii:
4
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
utilizarea raţională a energiei electrice ,
reducerea costului investiţiilor,
reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalaţiilor electrice de iluminat.
Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea
cheltuielilor indirecte, reducerea numărului de accidente pe timp de noapte, reducerea
riscului de accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor,
îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei activităţilor pe
durata nopţii.
Studiile efectuate pe plan mondial arată o îmbunătăţire continuă a nivelului
tehnic al instalaţiilor de iluminat public. Creşterea nivelului de iluminare determină
creşterea nivelului investiţiilor şi conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate
evenimentelor rutiere. Astfel, experienţa unor ţări vest europene arată că pe durata
nopţii riscul de accidente este de 1,6 ori mai mare faţă de zi şi cu o gravitate mult mai
mare (numărul de morţi de 5,4, iar numărul de răniţi de 2,1 ori mai mare faţă de lumina
naturală).
Asigurarea unui iluminat corespunzător poate conduce la o reducere cu 30% a
numărului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe
cele rurale şi cu 30% pentru autostrăzi. Totodată, iluminatul corespunzător al
trotuarelor reduce substanţial numărul de agresiuni fizice, conducând la creşterea
încrederii populaţiei pe timpul nopţii.
I.2 Coordonate generale referitoare la serviciul de iluminat public în România şi la nivel european
Sistemele de iluminat stradal din ţara noastră necesită încă eforturi importante
pentru creşterea parametrilor luminotehnici, energetici şi economici, pentru că, în
general, nivelurile de luminanţă şi iluminare pe baza cărora sunt proiectate instalaţiile
actuale sunt reduse în raport cu normele europene, determinând o securitate scăzută a
traficului rutier şi a circulaţiei pietonale .
Aglomerările urbane au presupus în epoca modernă prelungirea activităţilor
diurne cu mult dincolo de apusul soarelui ca necesităţi şi stil de viaţă. Dacă la asta se
adaugă nevoia omului de a-şi contempla continuu realizările este lesne de înţeles
preocuparea pentru realizarea diverselor sisteme de iluminat public. O dată cu creşterea
5
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
în intensitate a traficului rutier, ceea ce a implicat şi perfecţionarea sistemelor de
semnalizare, a apărut ca necesară o abordare serioasă şi profesională a iluminatului
public atât din partea specialiştilor cât şi a edililor. Această activitate a realizat o
conjuncţie fericită cu eforturile instituţiilor preocupate de combaterea şi diminuarea
fenomenului infracţional.
O privire de ansamblu asupra conceptului de iluminat public ne ajută să
înţelegem funcţiunile, arhitectura şi costurile sale, ceea ce poate genera strategii şi
soluţii în gestionarea întregului sistem. Iluminatul public trebuie sa asigure:
siguranţa traficului
securitatea persoanelor
îmbunătăţirea orientării în trafic
un habitat plăcut
posibilitatea orientării personale
Avantajele unui iluminat public de calitate:
scăderea costurilor comunităţii
reducerea accidentelor
reducerea criminalităţii
utilizarea eficientă a reţelei de drumuri
orientare
confort psihic şi vizual
Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidenţiază reducerea
numărului de evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu:
30% pe drumuri urbane (trafic mixt)
45% pe drumuri rurale
minim 30% pe autostrăzi
Există o mare diversitate de abordare a politicilor energiei între statele membre
ale Uniunii, de la modelul francez, sistem centralizat, până la cel britanic, sistem
liberal, şi cu elemente specifice, ca în Danemarca, preocuparea pentru mediu, sau în
Grecia, interconectarea dificilă cu sistemul energetic al Uniunii Europene.
6
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
În 1986, Comunitatea Europeană a emis o rezoluţie, care avea ca obiectiv
asigurarea resurselor, reducerea importurilor, eficienţa energiei, flexibilitatea sistemului
energetic, măsuri comune de evitare a crizelor şi diversificarea formelor de energie.
În anul 1994 se elaborează Carta Europeană a Energiei, ce este un tratat de drept
internaţional, semnat de către ţările europene şi din afara Europei, care conţine în anexă
Tratatul Cartei Energiei. Carta şi Tratatul sunt documente cadru de importanţă juridică,
mai ales în ceea ce priveşte reglementarea relaţiilor comerciale din domeniul energiei.
Tratatul conţine prevederi referitoare la următoarele domenii:
Comerţul cu materiale şi produse energetice
Tranzitul de materiale şi produse energetice
Promovarea şi protejarea investiţiilor private, în regim egal
Reglementarea diferendelor
Prevederile permit accesul ţărilor din vestul Europei la resursele energiei din est,
în schimbul fondurilor şi al tehnologiilor moderne. Companiile străine au acelaşi statut
ca şi cele naţionale.
Un alt document strategic deosebit de important este Carta Verde „Către o
strategie europeană privind siguranţa alimentării cu energie”, adoptat în 1995 de către
Comisia Europeană pentru securitatea alimentării cu energie a ţărilor membre ale
Uniunii Europene, la acea dată 15 state, dar şi pentru perioada viitoare până în anul
2030, pentru o Uniune Europeană extinsă la 30 de state.
În prezent, ţările membre ale Uniunii Europene importă 50% din necesarul de
energie şi, dacă nu sunt adoptate măsuri, în următorii 20-30 de ani, importul de energie
va ajunge la 70% din necesar. Consumul de energie al Uniunii creşte şi tot mai multe
produse energetice sunt importate. Rezultatul este creşterea dependenţei şi de aici
reducerea securităţii în alimentarea cu energie.
Carta Verde schiţează trei probleme majore:
Dependenţa Uniunii Europene de resursele de energie externă va creşte,
iar extinderea Uniunii nu schimbă situaţia
Uniunea Europeană are o capacitate limitată în a influenţa condiţiile de
alimentare cu energie, fiind esenţial ca Uniunea Europeană să poată intervenii în partea
7
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
de consum, în principal prin promovarea economiei de energie, în clădiri şi în sectorul
transporturilor, şi a energiei regenerabile
În prezent, Uniunea Europeană nu este în măsură să răspundă provocărilor
schimbărilor climatice şi să-şi îndeplinească angajamentele, menţionate în Protocolul
de la Kyoto.
În aceste circumstanţe, Comisia a luat în considerare următoarele:
a. Situaţia economică şi energetică la scară globală
b. Extinderea Uniunii Europene de la 15 la 30 state membre.
Tendinţele pentru 15 şi 30 state membre sunt similare
c. Integrarea pieţei energiei
Liberalizarea pieţei de energie electrică este ţinta care conduce la o economie
competitivă şi la creşterea securităţii în alimentarea cu energie.
d. Preocupări pentru mediu
Clima s-a schimbat şi încălzirea globală a evoluat în ultimii 25 de ani datorită
creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră. Uniunea Europeană angajându-se în cadrul
Protocolului de la Kyoto, se reducă emisiile de CO2 în perioada 2008-2012 cu 8%
comparativ cu nivelul anului 1990. Dacă astfel de măsuri nu ar fi adoptate, aceste
emisii ar fi crescut cu 5% în perioada 1990-2010, cu 12% între 2010-2020 şi cu 22%
între 2020-2030.
e. Diversificarea purtătorilor de energie
Energia nucleară. Viitorul energiei nucleare este nehotărât. Dezvoltarea viitoare
a acesteia necesită consens politic. Soluţii satisfăcătoare şi transparente trebuie găsite
pentru deşeurile radioactive. Închiderea centralelor nucleare deja existente este
prevăzută după atingerea duratei de viaţă, în medie 40 de ani. Energia nucleară este
foarte importantă pentru independenţa în alimentarea cu energie şi pentru reducerea
impactului negativ asupra mediului, mai ales datorită reducerii emisiilor de CO2. Prin
urmare, Uniunea Europeană ar trebui să susţină tehnologiile nucleare şi, în special,
noile reactoare.
I.2.1 Programe specifice în domeniul energiei
8
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
a) Programul – Cadru 6 (2002-2006). Programul tematic ENERGIE, MEDIU ŞI
DEZVOLTARE DURABILĂ este împărţit în două subprograme:
Energie. Scopul strategic al acestui subprogram este dezvoltarea sistemelor şi
serviciilor energetice durabile pentru Europa. Servicii energetice de calitate şi cu
costuri scăzute, creşterea siguranţei şi diversităţii furnizării energiei, îmbunătăţirea
competitivităţii industriale şi reducerea impactului asupra mediului.
Mediul şi dezvoltarea durabilă. Scopul strategic al acestui subprogram este
promovarea ştiinţei şi a tehnologiilor de mediu în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii şi
sprijinirii dezvoltării economice, a competitivităţii şi creării de noi locuri de muncă, în
condiţiile îndeplinirii obiectivelor privind managementul durabil al resurselor şi al
protecţiei mediului.
b) Programul „ENERGIE INTELIGENTĂ PENTRU EUROPA”. Programul a
fost propus în aprilie 2002 pentru perioada 2003-2006. bugetul programului este de 215
milioane euro. Programul va implementa strategia definită de Carta Verde şi se va
concentra asupra energiilor regenerabile ( programul ALTERNER) şi economia de
enerie (programSAVE 2002).
c) SAVE II este unicul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv promovării
eficienţei energetice şi încurajării economiilor de energie în industrie, comerţ şi sectorul
domestic prin măsuri de politică, informare, studii şi acţiuni pilot, precum şi prin
crearea unor agenţii de management energetic la nivel local şi regional
d) ALTENER II este programul care promovează sursele regenerabile de energie.
Obiectivele specifice acestui program sunt:
Implementarea şi completarea măsurilor Comunităţii de dezvoltare a
potenţialului resurselor de energie regenerabilă
Încurajarea armonizării dintre produse şi echipament pe piaţa energiei
regenerabile
Sprijinirea dezvoltării unei infrastructuri ca va contribui la creşterea încrederii
investitorilor, îmbunătăţirea tehnologiilor energetice regenerabile şi creşterea
competiţiei în acest sector
Creşterea capacităţii operaţionale la producerea de energi din surse regenerabile
Implementarea strategiei Comunităţii privind sursele regenerabile de energie.
9
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
e) SYNERGY este un program de cooperare şi de promovare a politicilor în
domeniul energiei condus de Directoratul General pentru Energie şi Transport al
Comisiei Europene. Acesta finanţează activităţi de cooperare cu ţările din afara Uniunii
Europene în domeniul formulării şi implementării unor politici energetice în beneficiul
mutual al tuturor părţilor implicate. Comunitatea s-a implicat în proiecte de cooperare
în domeniul energiei ca urmare a crizei petrolului din anii 80 prin „Programul de
Cooperare Internaţională în Energie” care s-a transformat apoi în Programul
SYNERGY. Acţiunile finanţate se referă la:
Informări şi cursuri pe politică energetică
Analize şi prognoze în domeniul energetic
Dialoguri şi schimburi de informaţii pe politică energetică, în special prin
organizarea de conferinţe şi seminarii
Suport pentru cooperarea regională transfrontalieră
Îmbunătăţirea cadrului pentru cooperarea din industria energetică
f)GREENLIGHT este un program voluntar unde organizaţii publice sau private
care, împreună cu Comisia Europeană, încearcă să îmbunătăţească instalaţile de
iluminat existente şi să proiecteze altele noi, utilizând sisteme energetice de iluminat
eficiente. GreenLight a fost lansat oficial la 7 februarie 2000 pentru 5 ani până în 2004.
Obiectivele programului GreenLight sunt:
Reducerea consumului energetic pentru iluminat în Europa
Reducerea emisiilor poluante şi limitarea efectelor globale
Îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de muncă
I.2.2 Zonele de aplicaţie ale Sistemului de Iluminat Public
DRUMURILE PRINCIPALE
datorită puterii instalate mari, costul energiei este cea mai mare problemă;
soluţia este un sistem optic eficient în cazul unei instalaţii noi sau renovate ,
o bună distribuţie luminoasă măreşte distanţa dintre stâlpi reducând astfel,
drastic, costurile proprietarului sistemului de iluminat în cazul unor noi instalaţii,
10
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
iluminatul eficient trebuie adaptat cerinţelor cetăţenilor, normelor de iluminat şi
posibilităţilor bugetului .
DRUMURI SECUNDARE ŞI REZIDENŢIALE
majoritatea punctelor de lumină sunt instalate în aceste zone ,
cerinţele sunt funcţionalitatea, economia (în special în consumul de energie) şi
designul plăcut ,
lumina "albă" este folosită pentru a crea zone rezidenţiale plăcute, unde oamenii
să se simtă în siguranţă ,
iluminatul eficient presupune scăderea infracţionalităţii şi securitate sporită .
ZONE COMERCIALE ŞI PUBLICE
asigurarea securităţii este aici fundamentală, cerinţele sunt similare iluminatului
rezidenţial,
un bun iluminat în zonele comerciale şi spaţii publice (de exemplu: parcuri,
zone de promenadă etc) trebuie să înfrumuseţeze oraşul aducând atmosfera propice,
ambianţă, identitate
ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI ZONELE DE CONFLICT
intersecţii, joncţiuni de autostrăzi şi zone pietonale ,
joncţiuni de cale ferată ,
intersecţii de drumuri cu geometrie variată ,
11
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Capitolul II PREZENTAREA INSTITUŢIEI PUBLICE ŞI A SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC
Primăria este instituţie publică cu activitate permanentă, formată din primar,
viceprimari, secretar, împreună cu personalul din subordinea ierarhică a primarului care
duc la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliului local şi soluţionează problemele
curente ale colectivităţii în care funcţionează.
Primăria este aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local Municipal,
care funcţionează în conformitate cu prevederile art. 38,alin (2), lit. e) din Lege
215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi a altor acte normative în
vigoare, în temeiul cărora îşi desfăşoară activitatea iar funcţiile publice sunt
reglementate prin Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, modificată şi
completată prin Legea 161/2003 –Titlul III – privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţionarilor publici şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
municipiul Buzău sunt:
Consiliul Local al Municipiului Buzău, ca autoritate deliberativă:
este format din 23 consilieri locali;
se întruneşte lunar în şedinţe ordinare la convocarea primarului;
se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puţin o
treime din numărul membrilor consiliului;
Consiliul local este organizat în cinci comisii de specialitate, pe principalele
domenii de activitate care analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul
lor de activitate şi anume:
1. Comisia juridică şi de disciplină;
2. Comisia pentru activităţi economico-financiare, patrimoniu şi agricultură;
3. Comisia pentru urbanism şi amenajare teritoriu;
4. Comisia pentru învăţământ, sănătate, activităţi social culturale, culte,
familie şi protecţie copii
5. Comisia pentru muncă şi probleme sociale
12
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Primarul Municipiului Buzău ca autoritate executivă, este şeful administraţiei
publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţii administraţiei publice
locale, pe care îl conduce şi îl controlează.
Primarul a delegat viceprimarilor o parte din atribuţiile cei revin, potrivit legii;
Aparatul propriu de specialitate este format din 150 salariaţi ( număr maxim
potrivit prevederilor legale, raportat la numărul de locuitori ai municipiului), din care
143 funcţionari publici şi 7 angajaţi cu contract individual de muncă, reprezentând
personal contractual din sectorul bugetar.
Conform organigramei, în subordinea directă a Primarului se află Direcţia
Economică şi Direcţia Poliţia Comunitară, celelalte Direcţii fiind subordonate fie
Secretarului Primăriei, fie unuia din cei doi Viceprimar.
Direcţia Tehnică are în componenţă trei servicii:
Serviciul Investiţii, Achiziţii publice. Programe cu Finanţare externă
Serviciul Administrativ-Gospodăresc
Serviciul Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului
Serviciul Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului se compune
din Şef serviciu şi şapte funcţionari cu funcţie de execuţie. În cadrul acestui serviciu
este cuprins şi sectorul de iluminat public.
II.1Serviciului de Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului
Atribuţiile Serviciului de Gospodărire Comunală, Locativă şi Protecţia Mediului
sunt:
II.1.1 Atribuţii generale ale Serviciului de Gospodărire Comunală-elaborează studii, proiecte şi programe anuale privind dezvoltarea edilitar-
gospodărească, întreţinerea, conservarea, administrarea bunurilor din domeniul public
al municipiului şi le supune aprobării;
-efectuează control asupra modului de negociere a contractelor de servicii şi reparaţii cu
furnizorii sau societăţile prestatoare de servicii;
13
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
-
-urmăreşte şi răspunde de amenajarea, organizarea şi exploatarea parcărilor, a locurilor
publice de afişaj şi reclame, a panourilor publicitare, a mobilierului urban şi ambiental;
-urmăreşte şi răspunde de curăţarea străzilor, drumurilor, aleilor, pieţelor şi a celorlalte
locuri publice;
-răspunde de combaterea insectelor dăunătoare din zonele de agrement, parcurile,
grădinile publice şi spaţiile verzi intravilane;
-organizează şi coordonează acţiunile de deratizare, dezinsecţie şi de igienizare a
locuinţelor, a sediilor instituţiilor publice, precum şi a altor spaţii publice;
-răspunde de executarea lucrărilor de construire a străzilor şi a drumurilor, în strictă
concordanţă cu documentaţia de urbanism şi pe baza studiilor de circulaţie şi de trafic;
-verifică starea tehnică a străzilor, identificarea şi localizarea degradărilor produse în
carosabil şi remedierea operativă a acestora;
-elaborează, împreună cu organele de specialitate ale Ministerului de Interne, studii de
trafic, în concordanţă cu planurile de urbanism şi cu programele de dezvoltare
economico-socială de perspectivă a localităţilor;
-realizează şi întreţine în perfectă stare de funcţionare instalaţiile de dirijare a
circulaţiei, a semafoarelor, a indicatoarelor rutiere şi a marcajelor;
-dezvoltă şi amenajează spaţiile publice în strânsă concordanţă cu necesităţile
comunităţilor locale şi cu documentaţiile de urbanism aprobate potrivit legii;
-amenajează, întreţine şi înfrumuseţează zonele verzi, parcurile, grădinile publice şi
locurile de joacă pentru copii;
-răspunde de conservarea, protejarea şi extinderea fondului vegetal existent;
-ţine evidenţa străzilor şi întocmeşte lucrările de atribuire sau schimbări de denumire a
acestora;
-asigură realizarea lucrărilor publice;
-face propuneri Consiliului local pentru îmbunătăţirea dotării, înfrumuseţării şi utilizării
domeniului public;
-întreţinere şi reparaţii a străzilor, trotuarelor, parcurilor şi zonelor verzi finanţate de la
buget;
14
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
-asigură verificarea şi propune decontarea lucrărilor de reparaţii străzi, întreţinerea
zonelor verzi, a salubrităţii şi iluminatului public şi alte activităţi specifice;
-asigură, împreună cu organele locale de poliţie, întreţinerea reţelei stradale, marcarea
locurilor de parcare şi circulaţie, pentru desfăşurarea normală a transportului hipo, auto
şi pietonal pe teritoriul municipiului;
-întocmeşte proiectul planului de gospodărire, curăţenie, şi înfrumuseţare a
municipiului;
-urmăreşte realizarea măsurilor prevăzute în proiectele de sistematizare cu privire la
protejarea mediului ambiant şi îmbunătăţirea aspectului municipiului;
-constată şi aplică contravenţiile în vederea respectării prevederilor actelor normative
din domeniul gospodăriei comunale;
-răspunde, până la predarea organelor de pază şi ordine publică, de aprovizionarea
oraşului cu echipament urban;
-răspunde de buna executare a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la imobile şi
instalaţiile aferente;
-îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin acte normative sau încredinţate de autoritatea
deliberativă şi executivă.
II.1.2 Atribuţii specifice pentru serviciul de iluminat public
-verifică satisfacerea consumului de energie electrică la iluminatul public;
-răspunde de organizarea, exploatarea şi întreţinerea reţelelor de iluminatului
public pentru punerea în valoare a edificiilor publice, a monumentelor
arhitectonice şi de artă, a spaţiilor publice şi peisagistice;
-organizează iluminatul public stradal şi ornamental al localităţii în condiţii de
eficienţă şi siguranţă;
-răspunde de respectarea normelor tehnice referitoare la amplasarea instalaţiilor
de iluminat şi la nivelul de iluminare, ţinându-se seama de mărimea şi importanţa
localităţii, siguranţa traficului şi de normele de consum de energie electrică
aprobate potrivit legii;
15
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
-controlează amplasarea şi folosirea raţională a reţelelor electrice de iluminat
public;
-execută lucrări de întreţinerea, modernizarea şi menţinere a aspectului estetic şi
funcţional al reţelelor şi instalaţiilor aferente;
-urmăreşte realizarea şi menţinerea iluminatului public corespunzător;
Practic atribuţiile acestui serviciu sunt foarte complexe, serviciul de iluminat
public fiind doar o mică parte din activitatea acestuia.
16
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Capitolul III STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII SERVICIULUI DE ILUMINAT
PUBLIC AL MUNICIPIULUI BUZĂU
III.1 Cadrul legislativ actual privind serviciul de iluminat public în România
Serviciul de iluminat public este reglementat printr-o lege specială, LEGE nr.
230 din 7 iunie 2006, care prevede printre altele:
Sistemul de iluminat public destinat exclusiv prestării serviciului de iluminat
public este parte componentă a infrastructurii tehnico-edilitare a unităţilor
administrativ-teritoriale care, în conformitate cu Legea serviciilor comunitare de
utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
254 din 12 martie 2006, aparţin proprietăţii publice a acestora şi se evidenţiază şi se
inventariază în cadastrele imobiliar-edilitare ale unităţilor administrativ-teritoriale.
În situaţia în care sistemul de iluminat public se încadrează în prevederile art. 2
alin. (4), autorităţile administraţiei publice locale au drept de folosinţă cu titlu gratuit
asupra infrastructurii sistemului de distribuţie a energiei electrice, pe toată durata
existenţei acesteia, pe baza unui contract încheiat între autorităţile administraţiei
publice locale şi proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice. Prin acest
contract se reglementează toate aspectele cu privire la asigurarea condiţiilor pentru
prestarea serviciului de iluminat public, cu respectarea echitabilă a drepturilor şi
obligaţiilor tuturor părţilor implicate.
Contractul prevăzut la alin. (2) se încheie în baza contractului-cadru emis prin
ordin comun al preşedinţilor A.N.R.E. şi A.N.R.S.C.
În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale vor să dezvolte
serviciul de iluminat public utilizând infrastructura sistemului de distribuţie a energiei
electrice existent, proprietarul sistemului de distribuţie a energiei electrice este obligat
să accepte utilizarea solicitată, în conformitate cu prevederile contractului cadru.
În cazul prevăzut la art. 2 alin. (4), refuzul proprietarilor sistemului de
distribuţie a energiei electrice de a încheia contractul prevăzut la alin. (2) obligă
17
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
operatorul de distribuţie a energiei electrice să asigure continuitatea serviciului până la
pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Sistemele de iluminat public se amplasează, de regulă, pe terenuri aparţinând
domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.
Utilizarea unor elemente ale sistemului de distribuţie a energiei electrice pentru servicii
şi activităţi publice, altele decât iluminatul public, se face cu aprobarea autorităţilor
administraţiei publice locale.
Serviciul de iluminat public se organizează şi funcţionează cu respectarea
principiilor stabilite în Legea nr. 51/2006.
Organizarea şi desfăşurarea serviciului de iluminat public trebuie să asigure
satisfacerea unor cerinţe şi nevoi de utilitate publică ale comunităţilor locale, şi anume:
a) ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii;
b) creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor
locale, precum şi a gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale;
c) punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisagistice
ale localităţilor, precum şi marcarea evenimentelor festive şi a sărbătorilor legale sau
religioase;
d) susţinerea şi stimularea dezvoltării economico-sociale a localităţilor;
e) funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă
economică a infrastructurii aferente serviciului.
Serviciul de iluminat public va respecta şi va îndeplini, la nivelul comunităţilor
locale, în întregul lor, indicatorii de performanţă aprobaţi prin hotărâri ale consiliilor
locale, ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară sau ale Consiliului General al
Municipiului Bucureşti, după caz.
Indicatorii de performanţă se stabilesc cu respectarea prevederilor
regulamentului-cadru al serviciului şi se aprobă în baza unui studiu de specialitate care
va ţine seama cu prioritate de necesităţile comunităţilor locale, de starea tehnică şi de
eficienţa sistemului de iluminat public existent.
Autoritatea de reglementare competentă pentru serviciul de iluminat public,
A.N.R.S.C., îşi exercită competenţele şi atribuţiile care îi sunt acordate prin Legea nr.
51/2006 faţă de autorităţile administraţiei publice locale şi faţă de toţi operatorii,
18
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
indiferent de forma de organizare, natura capitalului, ţara de origine sau modalitatea de
gestiune adoptată.
A.N.R.S.C., în colaborare cu C.N.R.I., va realiza şi va dezvolta un sistem
informaţional ce va permite colectarea, monitorizarea şi compararea continuă a fiecărui
indicator de performanţă specific serviciului de iluminat public cu nivelul atins de
operatorul cel mai performant în domeniu.
Autorităţile administraţiei publice locale au acces la orice informaţie de interes
public deţinută de A.N.R.S.C. cu privire la serviciul de iluminat public.
Gestiunea serviciului de iluminat public se realizează prin următoarele
modalităţi:
a) gestiune directă;
b) gestiune delegată.
Alegerea formei de gestiune a serviciului de iluminat public se face prin
hotărâre a consiliilor locale.
Indiferent de forma de gestiune adoptată, în virtutea competenţelor şi atribuţiilor
ce le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale păstrează dreptul de a
aproba, a supraveghea şi a controla, după caz:
a) modul de fundamentare a tarifelor şi respectarea metodologiei de stabilire, ajustare
sau de modificare a acestora, emise de A.N.R.S.C.;
b) modul de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori şi activităţile
desfăşurate de aceştia;
c) calitatea şi eficienţa serviciului prestat, corespunzător indicatorilor de performanţă a
serviciului, stabiliţi conform legii;
d) modul de administrare, de exploatare, de conservare şi de menţinere în funcţiune,
dezvoltarea şi/sau modernizarea sistemului de iluminat public.
Activităţile specifice serviciului de iluminat public, indiferent de forma de
gestiune adoptată, se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile
regulamentului propriu al serviciului de iluminat public şi ale caietului de sarcini,
elaborate şi aprobate de consiliul local în baza regulamentului-cadru al serviciului de
iluminat public şi a caietului de sarcini-cadru, elaborate de A.N.R.S.C. şi aprobate prin
ordin al preşedintelui acesteia.
19
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei publice locale transferă, în
baza unui contract prin care se deleagă gestiunea, denumit în continuare contract de
delegare a gestiunii, unuia sau mai multor operatori cu statut de societăţi comerciale cu
capital public, privat sau mixt, sarcinile şi responsabilităţile proprii cu privire la
prestarea serviciului, precum şi exploatarea şi administrarea sistemului de iluminat
public, în condiţiile legii.
Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în regim de gestiune delegată sunt
definiţi conform prevederilor Legii nr. 51/2006.
Operatorii menţionaţi prestează serviciul de iluminat public în baza contractului
de delegare a gestiunii, aprobat de autorităţile administraţiei publice locale şi în baza
licenţei eliberate de autoritatea competentă.
Tipul contractului de delegare a gestiunii, forma, conţinutul şi anexele acestuia
se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 51/2006 şi corespunzător legislaţiei aplicabile
fiecărei modalităţi de delegare a gestiunii serviciului, în funcţie de regimul juridic ce
urmează a fi adoptat pentru delegarea gestiunii.
În procesul delegării gestiunii serviciului de iluminat public, în conformitate cu
competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, autorităţile administraţiei publice
locale păstrează prerogativele privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a
serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemului de iluminat public,
precum şi drepturile şi competentele precizate la art. 17 alin. (1).
Activităţile de monitorizare şi control privind modul de respectare de către
operatori a condiţiilor de emitere şi menţinere a licenţelor revin A.N.R.S.C., iar cele
privind indicatorii de performanta stabiliţi în contractele de delegare a gestiunii revin
autorităţilor administraţiei publice locale.
Pot face obiectul contractelor de delegare a gestiunii activităţile de operare
propriu-zisă - gestionare, administrare, exploatare, întreţinere -, precum şi activităţile de
pregătire, finanţare şi realizare a investiţiilor din infrastructura aferentă serviciului de
iluminat public.
Pe durata derulării contractului de delegare a gestiunii, bunurile mobile sau
imobile aparţinând domeniului public ori privat al unităţilor administrativ-teritoriale,
utilizate pentru realizarea serviciului, se concesionează operatorului căruia i s-a atribuit
contractul de delegare a gestiunii.
20
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Până la finalizarea transferului prevăzut la art. 43, în situaţia în care
infrastructura necesară prestării serviciului de iluminat public sau părţi componente ale
acesteia nu sunt proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, odată cu încheierea
contractului de delegare a gestiunii serviciului, autoritatea administraţiei publice locale
va cesiona operatorului de iluminat public drepturile şi obligaţiile ce derivă din
contractele încheiate conform prevederilor art. 4 alin. (2)-(5); autoritatea administraţiei
publice locale va notifica operatorului de distribuţie a energiei electrice intenţia de
cesionare cu cel puţin 10 zile înainte de încheierea contractului de delegare a gestiunii
serviciului.
Procedurile pentru delegarea gestiunii serviciului de iluminat public se
organizează şi se derulează potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/2006, ale prezentei legi şi
în conformitate cu legislaţia specifică fiecărui tip de contract de delegare a gestiunii.
Documentaţia de delegare a gestiunii, cuprinzând caietele de sarcini, criteriile
de selecţie şi instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor, se
elaborează de autorităţile administraţiei publice locale, în baza prevederilor legislaţiei
aplicabile fiecărui tip de contract de delegare a gestiunii.
Existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorului, precum şi
indicatorii de performanţă şi nivelul tarifelor aplicate privind prestarea serviciului în
condiţii de calitate şi de cantitate corespunzătoare constituie criteriile principale pentru
atribuirea contractelor de delegare a gestiunii. Operatorii nouînfiinţaţi pot fi admişi într-
o procedură de atribuire a unei delegări de gestiune în aceleaşi condiţii ca şi societăţile
existente.
Contractele de delegare a gestiunii serviciului se reziliază de plin drept, în
condiţiile art. 36 alin. (2) lit. c), precum şi în cazul retragerii licenţei de operare. Părţile
pot sa prevadă în contracte şi alte clauze de reziliere.
În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, consiliul locale va
întocmi şi va aproba, în termen de 6 luni de la luarea deciziei privind delegarea
gestiunii sau de la primirea unei propuneri formulate de un investitor interesat, un
studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a
gestiunii serviciului, precum şi documentaţia prevăzută la art. 22 alin. (5).
Procedurile de delegare a gestiunii vor fi demarate în termen de 30 de zile de la
aprobarea documentaţiei de delegare a gestiunii.
21
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Contractul de delegare a gestiunii serviciului de iluminat public va cuprinde în
mod obligatoriu clauzele prevăzute de Legea nr.51/2006.
Atribuirea şi încheierea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de
iluminat public se aprobă prin hotărâri ale consiliului local.
Sub rezerva contractelor în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi,
durata unui contract prin care se deleagă gestiunea nu poate fi mai mare decât durata
necesară amortizării investiţiilor, fără a depăşi 49 de ani. Această durată poate fi
prelungită numai în următoarele cazuri:
a) pentru motive de interes general, caz în care durata contractului nu poate fi
prelungită cu mai mult de 2 ani;
b) în cazul în care operatorul, la cererea autorităţii administraţiei publice locale şi
pentru buna executare a serviciului sau pentru extinderea sistemului de iluminat public,
a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea
contractului iniţial decât printr-o creştere excesiva a tarifelor sau a taxelor locale.
(3) Prelungirea va fi decisă, în condiţiile alin. (2), de către consiliul local,.
III.2 Strategia privind dezvoltarea serviciului de iluminat public a Primăriei Municipiului Buzău
Strategia existentă privind reabilitarea şi modernizarea iluminatului căilor de
circulaţie presupune:
Atingerea unui număr de 4000 de aparate de iluminat în următoarea
structură:
o 1200 buc corpuri de iluminat stradal de 70 W
o 1600 buc corpuri de iluminat stradal de 100W
o 800 buc corpuri de iluminat stradal de de 150W
o 300 buc corpuri de iluminat stradal de de 250 W
o 100 buc corpuri de iluminat suspendat de 150 W
Extinderea presupunând montarea de 300 stâlpi noi, respectiv a 300
corpuri noi de iluminat în următoarele locaţii:
o Intrarea Aerodromului
22
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
o Str. Ana Ipătescu, Cătunului, Crişului, Grădinilor, Hangarului,
Hipodrom
o Şoseaua Brăilei, Şoseaua Spătaru, Şoseaua Pogonele
o Str. Iazul Morilor, Aleea Industriilor
o Linie Saturn
o Aleea Viitorului
o Ieşire Vadu Paşii
o Intrarea Transilvaniei- COMAT
o Pasaj Horticolei, Pasaj Drăgaică, Pasaj Metalurgica, Intersecţie
Aleea Industriilor
În cartierele de locuinţe reabilitarea va atinge un număr de 700 stâlpi cu 700
corpuri de iluminat tip decorativ, iar extinderea va cuprinde montarea a 450 stâlpi cu
450 corpuri de iluminat.
Strategia existentă privind întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de
iluminat public pe următorii 10 ani reprezintă operaţiuni ce vor fi realizate pe toată
perioada derulării contractului de delegare de către operator.
1. aparate de iluminat:
a. înlocuirea surselor de lumină o dată la 3 ani
b. înlocuirea balastului o dată la 6 ani
c. înlocuirea condensatorilor o dată la 3 ani
d. curăţarea dispersorului o dată la 3 ani
2. braţe suport:
a. recondiţionare braţ suport (curăţare, întregirea stratului de
vopsea, verificări sisteme de prindere) o dată la 4 ani
3. stâlpi:
a. pentru stâlpi metalici- recondiţionare stâlp (întregirea stratului de
vopsea, verificări sisteme de prindere) o dată la 4 ani
b. pentru stâlpi de beton-verificări, recondişionări ale fundaţiei o
dată la 4 ani
4. instalaţii electrice:
23
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
a. intervenţii asupra reţelelor electrice- conform necesităţilor
b. intervenţii asupra cutiilor de distribuţie- conform necesităţilor
c. intervenţii asupra sistemului de telemanagement- conform
managementului
III.3 Prezentarea sistemul de iluminat public existent în municipiul Buzău
Starea generală a sistemului de iluminat public din municipiul Buzău este
îngrijorătoare din cauza următoarelor aspecte:
Reţele şi echipamente învechite, ineficiente şi cu grad înaintat de uzură
Reţeaua electrică de alimentare în municipiul Buzău a fost evaluată conform
tabelelor de mai jos ce corespund cu datele prezente în studiul de fezabilitate:
Tip reţea Lungime totală
(km)
Grad de uzură % Vechime (ani)
Clasic-LEA 0,4kv 44,1 60 30
Torsadat TYIR 68,5 20 10
Subteran LES0,4kv 63,5 70 30
În municipiul Buzău există un număr de 4.709 stâlpi utilizaţi pentru iluminat.
Numărul de aparate de iluminat este de 3.743 bucăţi structurate astfel:
145 buc tip TRAFFIC VISION PHILIPS- stare bună
414 buc tip MALAGA PHILIPS- stare bună
131 buc tip LUXTEN- stare bună
454 buc tip lampadar
78 buc globuri decorative
2569 buc corpuri de iluminat vechi respectiv proiectoare de provenienţă
ELBA Timişoara sau tip NORIS în stare avansată de degradare
Costuri cu energia electrică nejustificat de mari faţă de eficienţa luminoasă
Costuri de întreţinere foarte mari generate de starea proastă a sistemului
24
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Costurile pe ultimii trei ani cu întreţinerea SIPBz în ceea ce priveşte
infrastructura, se prezintă astfel:
Anul Valori /SDFEE Buzău (mii lei)
2004 550.000
2005 600.000
2006 700.000
Fondurile cheltuite de Primăria Municipiului Buzău pe ultimii trei ani:
Nr.crt. Anul Întreţinere
SIPBz (mii lei)
Extindere SIPBz
(mii lei)
Alte cheltuieli
(sărbători de iarnă)
1 2004 555.000 300.000 120.000
2 2005 600.000 458.000 200.000
3 2006 700.000 550.000 250.000
Aceste fonduri alocate au o rată de creştere mult prea mică pentru a putea
reabilita şi moderniza iluminatul public în totalitate în următorii doi-trei ani, precum şi
pentru a prelua cheltuielile cu întreţinerea şi modernizarea infrastructurii ce va fi
preluată de la SC SDFEE SA Buzău.
Se înregistrează un număr mult prea mare de reclamaţii şi implicit de
intervenţii, comparativ cu sistemele reabilitate din alte localităţi, acestea trebuie
gestionate şi crează necesar de resurse şi un curent de opinie nefavorabil în rândul
contribuabililor
Modul de înregistrare şi rezolvare a reclamaţiilor din partea cetăţenilor privind
SIPBz:
Reclamaţiile cetăţenilor se primesc la Serviciul Gospodărie Comunală şi
Locativă din cadrul Primăriei Municipiului Buzău sau la dispeceratul societăţii care
asigură întrţinerea echipamentelor din SIPBz.
Defectele privind aparatele de iluminat public se rezolvă în termene ce nu
depăşesc 48 h de la înregistrare.
25
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Defectele reţelei de alimentare se comunică la SDFEE Buzău care realizează un
număr de 8 defecte pe lună, în limita posibilităţilor.
Situaţia pe ultimii trei ani se prezintă astfel:
Nr.crt. Anul Reclamaţii/nr. Rezolvate/nr. Nerezolvate
(defecte de cablu)
1 2004 2.133 2.130 3
2 2005 1.311 1.300 11
3 2006 1.316 1.302 14
Situaţia pe trimestre în ultimul an se prezintă astfel:
Nr.crt Trimestrul Total
sesizări
Sesizări,
reclamaţii
rezolvate în 48 h
Sesizări,
reclamaţii
rezolvate în 5 zile
Defecte
de cablu
1 I 260 240 20 5
2 II 354 313 41 3
3 III 432 390 42 2
4 IV 280 228 42 4
Durata medie a întreruperilor accidentale, funcţie de tipul de iluminat este de 3-
12 h.
Nu acoperă activitatea nocturnă a unor importante segmente de populaţie,
generând stări de teamă. Insecuritate şi favorizând apariţia vandalismului şi a
fenomenelor criminale
Distribuţia în teritoriu a punctelor luminoase este inechitabilă şi neeficientă,
astfel, încât, în timp ce în unele zone iluminatul lipseşte cu desăvârşire sau este precar,
în altele există o densitate nejustificat de mare de stâlpi de iluminat
Distribuţia luminii este neconformă cu standardele în vigoare şi creează
dificultăţi participanţilor la trafic, disconfort, percepţie târzie şi incorectă a obstacolelor,
orbire, lipsa de fluenţă în trafic
Aspectul nocturn al oraşului este net inferior celui diurn, nereuşind să pună
în valoare elementele arhitectonice, ornamental peisagistice
26
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
În ceea ce priveşte zonele de risc sporit, acestea sunt luminate cu mult sub
limitele normale ce reglementează calitatea şi cantitatea iluminatului public.
În prezent, activitatea de întreţinere a serviciului de iluminat public în
municipiul Buzău este asigurată conform unui contract de service pentru lucrări de
iluminat public încheiat între Primăria municipiului Buzău şi SC ELECTRICA SA-
SISE- Muntenia Nord- AISE Buzău.
Oraşul este deservit din punct de vedere al iluminatului public de un număr de
100 posturi de transformare din care 98 supraterane.
S-a constatat că există foarte multe străzi pe care întâlnim chiar şi tipuri diferite
de corpuri de iluminat, acest lucru rezultând probabil şi în urma intervenţiilor SC
ELECTRICA SA care au înlocuit corpurile defecte cu corpuri noi aflate în momentul
respectiv în magazie fără a ţine cont de aspecte de natură urbanistică şi chiar
funcţională.
În momentul de faţă instalaţiile electrice aferente iluminatului public se află în
interiorul posturilor de transformare, fapt ce nu permite accesul la acestea fără acordul
SC ELECTRICA SA, fiind necesară realizarea separării prin amplasarea unor cutii în
afara posturilor de transformare şi montarea în acestea a tuturor elementelor aferente
iliminatului public.
Gradul de uzură a reţelei electrice subterane este de 60%, având o vechime mai
mare de 30 de ani.
III.4 Motivaţia de ordin economico-financiar, social şi de mediu privind necesitatea concesionării
Starea actuală a serviciului de iluminat public, multitudinea reclamaţiilor şi a
disconfortului resimţit a determinat autoritatea publică locală demararea unei analize
din punct de vedere economico-financiar şi social, pentru a determina oportunitatea
realizării unei investiţii la nivelul acestui serviciu, costurile şi beneficiile pe care le
implică un program de modernizare.
III.4.1 Consideraţii de ordin economic, financiar, social şi de mediu
27
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Luând în considerare caracteristicile specifice serviciului de iluminat public,
analiza eficienţei economico-financiare nu este relevantă, în lipsa unor venituri
cuantificabile şi generate în formă directă, neputându-se calcula indicatorii uzuali:
valoarea netă actualizată, rata internă de rentabilitate.
Serviciul de iluminat public oferă, în schimb, beneficii indirecte şi efecte de
antrenare:
1. sociale
creşterea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii, cu o
puternică componentă socială, designul sistemelor de iluminat carosabil sau pietonal
generează o imagine specifică fiecărui oraş sau spaţiu, reprezentând elemente de
microarhitectură prin care se transmite foarte mult cu mini de limbaj formal.
Creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul
comunităţilor locale
Asigurarea circulaţiei rutiere şi pietonale
Realizarea unei infrastructuri edilitare moderne
Funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi
eficienţă economico-socială a comunităţii locale.
Oraşul Buzău poate fi definit şi ca oraş de tranzit, fiind legătura între provinciile
istorice Muntenia şi Moldova precum şi un capăt de pod către Transilvania. Crearea
unei personalităţi urbane atât pe timpul zilei cât şi pe timpul nopţii, va aduce cu
siguranţă beneficii în sfera serviciilor, şi de ce nu, mândria de a trăi într-un oraş
civilizat comparabil cu alte oraşe turistice din Europa.
2. analiza beneficiilor indirecte şi a costurilor antrenate poate să aibă în
vedere mai multe aspecte:
reducerea costurilor de întreţinere prin utilizarea unui management
performant
realizarea unui climat favorabil pentru prelungirea timpului petrecut
în afara locuinţei, cu efect indirect şi mai greu de cuantificat asupra veniturilor la
bugetul local colectate de la comercianţi
reducerea consumului în instalaţiile de iluminat public
Consumurile înregistrate în SIPBz în ultimii doi ani au fost:
28
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
în anul 2005 –3.757 MWh
în anul 2006 – 3.908 MWh
Valoarea energiei electrice consumate fiind de 2160000 RON, în anul 2006.
Ideea de bază care se desprinde este că, cel mai mult Primăria Buzău cheltuieşte
cu energia electrică, de unde reiese necesitatea alegerii unei soluţii cât mai eficiente.
Acest lucru înseamnă găsirea celei mai economice soluţii pentru o specificaţie tehnică
dată, respectiv nivel de iluminat cerut.
Astfel:
Costuri în 5 ani cu un corp de iluminat modern, echipat cu lampă cu vapori de
sodiu la înaltă presiune:
achiziţie: corp de iluminat 100 W =300 RON
întreţinere:
o 1 lămpi = 30 RON
o 1 balast = 40 RON
o 1 igniter = 30 RON
o Energia = 900 RON la ,5 RON/kWh
o TOTAL ÎNTREŢINERE = 1000 RON/corp/5 ani
Actual, întreţinerea unui corp cu lamp de 250W, pe 5 ani:
o 3 lămpi = 150 RON
o 2 balast = 130 RON
o 3 igniter =120 RON
o Energia = 2100 RON la 0,5 RON/kWh
o TOTAL ÎNTREŢINERE = 2500 RON/corp/5 ani
Costurile pe 5 ani pentru 2500 corpuri noi de 100W Na = 2.500.000RON
Costurile pe 5 ani pentru 2500 corpuri vechi de 250W Na = 6.250.000RON,
rezultând o diferenţă de 3.750.000RON, care la preţul de achiziţie a unui corp nou de
iluminat de 100W, ar putea amortiza costurile privind înlocuirea a 2500 corpuri vechi
de 250W în primii patru ani numai din reducerea consumului.
29
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
III.5 Analiza diagnostic a serviciului de iluminat public a municipiului Buzău
Analiza serviciului de iluminat public este în strânsă legătură cu importanţa
acestuia pentru comunitate, astfel vom constata firesc că deşi din punct de vedere
economic acesta constituie o sursă permanentă de cheltuieli fără a atrage efectiv
venituri financiare, beneficiile acestuia ne putând fi cuantificate valoric, dar se regăsesc
în nivelul de satisfacere al cetăţenilor.
Puncte slabe Cauze Efecte
Reţeaua de
alimentare a
serviciului de
iluminat public cu
un grad de uzură
ridicat de peste
60%
Lipsa investiţiilor în reabilitarea
sistemului de ilumnat public, vechimea
instalaţiei depăşind în proporţie de
61% 30 de ani
Apariţia constantă a
defecţiunilor în reţea.
Se înregistrează un
număr mult prea
mare de reclamaţii
şi implicit de
intervenţii, în anul
2006 un număr de
1316 sesizări şi
reclamaţii.
Infrastructura reţelei îmbătrânită fizic
şi moral
Tipul de reţea Clasic-LEA 0,4kv cu
lungime totală (km)44,1 are un grad de
uzură de %60 cu o vechime de 30(ani)
Tipul de reţea Torsadat TYIR cu
lungime totală (km) 68,5 are un grad
de uzură de %20 cu o vechime de
10(ani)
Tipul de reţea Subteran LES0,4kv cu
lungime totală (km) 63,5 are un grad
de uzură de %70 cu o vechime de
30(ani)
Costurile cu
intervenţiile sunt
ridicate
Nemulţumiri în
rândul
consumatorilor
Sau înregistrat în
medie 4 sesizări pe zi
în ultimii trei ani,
situaţie ce determină
prezenţa aproape
permanentă a
echipelor de
intervenţie în reţea
30
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Costuri cu energia
electrică
nejustificat de
mari faţă de
eficienţa
luminoasă
Consumul de
energie electrică
înregistat în anul
2006 este 3757
MWh, iar costul
anual cu consumul
de energie
electrică este de
2160000 RON
Utilizarea de echipamente depăşite din
punct de vedere tehnic şi moral, ce
înregistrează un consum de energie
electrică peste cel normal
2569 buc corpuri de iluminat vechi
respectiv proiectoare de provenienţă
ELBA Timişoara sau tip NORIS în
stare avansată de degradare
Creşterea constantă a
cheltuielilor cu
energia privind
iluminatul şi ducând
la reducerea
fondurilor primăriei
pentru alte activităţi,
inclusiv cea de
modernizare a
sistemului de
iluminat public
Costuri de
întreţinere foarte
mari, în anul 2005
faţă de anul 2004
au crescut cu 9%,
iar în anul 2006
faţă de anul 2005
cu 17%, în
condiţiile scăderii
inflaţiei.
generate de starea proastă a sistemului,
care se degradează de la un an la altul.
Utilizarea fondurilor
alocate pentru
întreţinere strict pe
partea de menţinere a
sistemului existent,
nemaifiind fonduri
necesare pentru
modernizare şi
dezvoltare
Un număr sporit
de evenimente
rutiere pe timpul
nopţii
Distribuţia luminii este neconformă cu
standardele în vigoare
creează dificultăţi
participanţilor la
trafic, disconfort,
percepţie târzie şi
incorectă a
obstacolelor, orbire,
lipsa de fluenţă în
trafic
31
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Resurse proprii
limitate
Dezvoltarea economică a zonei sub
media naţională determină automat şi
un nivel scăzut al încasărilor bugetare
Imposibilitatea
municipalităţii de a
demara un proiect de
modernizare a
sistemului de
iluminat public din
surse proprii
Incapacitatea
primăriei de a
gestiona în mod
direct serviciul de
iluminat public
Lipsa personalului propriu de
specialitate şi a utilajelor necesare
Limitarea în luarea deciziei privind gestionarea ulterioară a serviciului, rezultând necesitatea delegării gestionării serviciului către un operator privat
Sistemul de
iluminat public nu
acoperă activitatea
nocturnă a unor
importante
segmente de
populaţie,
generând stări de
teamă
Distribuţia în teritoriu a punctelor
luminoase este inechitabilă, în unele
zone iluminatul lipseşte cu desăvârşire
sau este precar, în alte zone existând o
densitate nejustificat de mare
Insecuritate şi
favorizând apariţia
vandalismului şi a
fenomenelor
criminale
32
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Puncte forte Cauza Efect
Existenţa legislaţiei în
vigoare, ce reglementează
serviciul de iluminat
public
Apariţie legii 230/2006
Legea serviciului de
iluminat public, a legii
51/2006 Legea serviciilor
comunitare de utilităţi
publice şi a altor acte
normative ce
reglementează activitatea
administraţiei publice
locale
Demararea de către
municipalitate a
demersurilor necesare
privind modernizarea
serviciului de iluminat
public şi efectuarea
auditării acestuia în scopul
găsirii soluţiei optime
privind gestionarea
ulterioară a serviciului de
iluminat public
Existenţa unei
infrastructuri ce acoperă
întreaga zonă locuibilă din
municipiu
Preluarea conform legii
230/2006 a reţelei de
iluminat public de la SC
ELECTRICA SA,
societate ce a gestionat în
trecut sistemul de iluminat
public
Posibilitatea demarării
unui program de
modernizare a reţelei
existente şi aducerea ei la
standardele necesare
Interesul acordat de
municipalitate dezvoltării
serviciului de iluminat
public
Elaborarea strategiei de
dezvoltare a serviciului de
iluminat public
Începerea procedurii
privind atribuirea
concesionării serviciului
de iluminat public
33
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Capitolul IV MODALITĂŢI DE ACŢIUNE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC
IV.1 Realizarea de investiţii necesare pentru reabilitarea sistemului de iluminat public în municipiul Buzău
IV.1.1 Reabilitatea sistemului de iluminat public în Municipiul Buzău
Prin aceasta se înţelege aducerea în parametrii tehnici, conform normativelor
naţionale şi cele ale Uniunii Europene în vigoare, a sistemului de iluminat public având
în vedere următoarele aspecte
Realizarea auditului tehnic privind starea SIPBz (Serviciul De Iluminat Public Buzău)
Stabilirea planului de iluminat la scara Municipiului Buzău Master Plan pentru SIPBz. Acest plan presupune gruparea diferiţilor factori de decizie arhitecţi, designeri, ingineri, istorici, politicieni, în echipe pluridisciplinare
Modernizarea SIPBz prin înlocuirea elementelor defecte sau necorespunzătoare.
Extinderea SIPBz pentru zonele în care nu există sau este incomplet. Realizarea sau reabilitarea iluminatului arhitectual şi peisagistic pentru
punerea în valoare a patrimoniului arhitectonic şi al zonelor de interes turistic în Municipiul Buzău.
Realizarea iluminatului festiv în funcţie de solicitarile administraţiei locale aceste soluţii trebuie gândite la nivel de concept de încadrare în ambient la nivel de arhitecţi şi designeri.
Alte lucrări necesare pentru aducerea SIPBz în concordanţă cu cerinţele autorităţilor publice locale.
IV.1.2 Întreţinerea SIPBz
Întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat rezultat în urma
reabilitării şi extinderii este o urmare logică a fazei de proiectare şi este detailat în
continuare.
1. Dezvoltarea unui sistem de întreţinere performant
Încă din faza de proiectare a unei instalaţii de iluminat este adesea posibil să se
aleagă componentele, sistemele care vor conduce la activităţi de întreţinere minime
Prin alegerea de aparate de iluminat cu etanşeitate ridicată a
compartimentului optic
34
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Prin reducerea numărului de variante de echipare din schemă
Prin folosirea de aparate de iluminat cu puţine componente, şi care
pot fi manevrate cu uşurinţă manual sau înlocuite
Când este posibil să se utilizeze suprafeţe cu finisaje care rămân
curate timp îndelungat sau sunt uşor de curăţat
Planificarea unei activităţi de întreţinere uşoară acces, tipul
sculelor, disponibil de piese de schimb
Pregătirea unei scheme de întreţinere cât mai complete, inclusiv cu
instrucţiuni
Organizarea unui flux informaţional eficient feedback-uri ale
greşelilor, dificultăţilor şi defectelor
Inspectarea stării suporţilor stâlpi, console şi nivelului coroziunii
2. Monitorizare înlocuirii lămpilor
Costurile de înlocuire a lămpilor cuprind costul lămpilor propriu-zise şi costul
muncii depuse, care include costurile privind comandarea, aprovizionarea, stocarea,
instalarea, etc.
Costurile cu munca efectuată depind de sistemul de înlocuire adoptat şi de
accesibilitatea la aparatele de iluminat, alternativele fiind următoarele
Înlocuirea corectivă, constă în înlocuirea fiecărei lămpi defecte
Înlocuirea preventivă, constă în înlocuirea în grup a tuturor lămpilor defecte sau bune
în acelaşi timp, care corespunde de regulă duratei de viaţă economică a lămpilor
Înlocuirea combinată.
Este foarte important ca în locurile unde prin defectarea unei lămpi se pune în
pericol siguranţa sau securitatea în deplasare a utilizatorilor, aceasta să fie înlocuită
imediat
Cum deteriorarea fluxului luminos al lămpii, constituie o sursă de risipă a
energiei, asigurarea unui serviciu de întreţinere corect conduce la un ciclu de viaţă
eficient al acesteia.
Costurile pentru înlocuirea colectivăCb=LS+E+DUnde L= costul lămpii,
S=costul muncii inclusiv costul inspectării,E=costul echipamentului de acces,
35
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
D=costul depozitării deşeurilor
Costurille pentru înlocuirea preventivă
Cg=LS+E+DUnde L= costul lămpii,
S=costul muncii inclusiv costul inspectării,E=costul echipamentului de acces,D=costul depozitarii deşeurilor
Costurille pentru înlocuirea combinată
Ct=Cg+F*Cb
Unde F= procentul de lămpi defecte şi înlocuite prioritar înlocuirii programate
3. Efectuarea curăţării aparatelor de iluminat
Intervalul de curăţire optim T pentru un aparat de iluminat se obţine când
costurile fluxului luminos pierdut egalează costul curăţirii. Intervalul optim de curăţire
T poate fi determinat cu formula
T= -CcCa+2CcDELTACa aniUnde T= intervalul de curăţire optim
Cc= costul curăţirii unui aparat de iluminat o singură datăCa= costul anual de funcţionare a aparatului de iluminat fără curăţireDELTA= rata medie anuală a murdăririi aparatului de iluminat.
4. Întreţinerea suporţilor aparatelor de iluminat
Pentru stâlpi, console şi console murale, este necesară efectuarea de inspecţii
frecvente şi vopsirea acestora, precum şi monitorizarea ocazională a stării părţilor aflate
în pământ
Pentru structuri cu vechime mai mare de 20 de ani, trebuie evaluată stabilitatea
întregii structuri şi eventual, planificată înlocuirea acesteia. Înlocuirea fiecărei
componente trebuie judecată din perspectiva riscului potenţial pe care-l constituie
pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiei.
Cum tehnologia în domeniul iluminatului avansează permanent, există suficiente
situaţii în care se înlocuieşte întreaga instalaţie, chiar dacă încă este sigură în
funcţionare.
În astfel de situaţii investiţiile se estimează în funcţie de
Posibila economie de energie electrică.
36
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Reducerea costurilor de întreţinere.
Îmbunătăţirea ambientului vizual.
5. Verificarea instalaţiilor electrice
Orice instalaţie electrică constituie un potenţial risc privind siguranţa şi prin
urmare inspectarea, întreţinerea şi testarea acesteia este de o deosebită importanţă. În
momentul de faţă instalaţiile electrice de alimentare aparţin S.C. SDEE S.A. Buzău, şi
nu ne vom referi la întreţinerea lor în această abordare, după momentul predării,
întreţinerea lor trebuie efectuată cu personal calificat şi autorizat
6. Monitorizarea defectelor
În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult despre telegestiunea sistemelor de
iluminat, însă deocamdată aplicarea acestui gen de sisteme pentru iluminatul stradal
este extrem de costisitoare şi nu vor face obiectul acestui studiu.
Pentru monitorizarea stării sistemului de iluminat din Municipiul Buzău se poate
adopta un sistem simplu de urmărire şi evidenţă computerizată, şi la costuri minime.
O metodă suplimentară, dar foarte eficientă de informare, asupra defectelor pe
lângă inspectarea regulată a instalaţiei de către personalul desemnat, o constituie
crearea unei linii telefonice verzi dedicată acestei activităţi pusă la dispoziţia
utilizatorilor pentru reclamaţii.
7. Limitarea obstrucţionării iluminatului de către vegetaţie
Coroanele pomilor şi copacilor, pot să constituie adesea o problemă în asigurarea
nivelului şi calităţii iluminatului. Toaletarea periodică a copacilor este esenţială pentru
a permite utilizarea eficientă a aparatelor de iluminat. Personalul responsabil cu această
activitate trebuie să colaboreze cu organizaţiile specializate în protecţia plantelor pentru
a asigura nivelul de iluminat corespunzător cu păgubirea minimă vizuală şi horticolă a
copacilor.
8. Modernizarea iluminatul public, arhitectural şi peisagistic în Municipiul Buzău
37
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
În lipsa unor proiecte aprobate pe soluţii tehnice evaluarea fondurilor este foarte
greu de aproximat.
Propunerea Serviciului de Gospodărie Comunală şi Locativă din primăria Buzău a
luat în considerare, prin acest studiu de oportunitate, modernizarea si extinderea
sistemului de iluminat pentru:
a) Reabilitarea iluminatului public pe străzile şi aleile pietonale
- Străzile Nicolae Titulescu, Independenţei, Păcii, Pompiliu Ştefu, Patriei,
Vulcan, 1 Decembrie 1918, Dorobanţi, Primăverii, Viilor, Rahovei, Horticolei,
Răchitei, Lăstunului, Stăvilarului, Orizontului, Iazului, Depozitelor şi celelalte străzi
din municipiu unde este necesară înlocuirea corpurilor de iluminat vechi cu corpuri noi
performante,
- Înlocuirea reţelei aeriene şi a corpurilor de iluminat în cartierele Mihai
Viteazu şi Poştă,
- Înlocuirea reţelei subterane şi a stâlpilor vechi tip SIL 5 cu stâlpi noi de
70W, precum şi extinderea reţelei de iluminat public în cartierele de blocuri Dorobanţi
I, Micro V, Broşteni, Unirii, Bălcescu şi Micro XIV,
- Extinderea reţelei de iluminat public în Aleea Industriilor, intrarea
Transilvaniei.
b) Obiective ornamental peisagistice
- Parcul Crâng
- Parcul Marghiloman
- Parcul Tineretului
- Scuar Furnica
- Scuar Şcoala nr.1+ statuia Aviator Bădulescu
- Scuar Haşdeu + statuia Aviatorului
- Scuar Spiru HaretN. Bălcescu
c) Obiective arhitecturale
- Clădirile situate pe strada CuzaVoda,
- Biblioteca Judeţeană Vasile Voiculescu
- Castelul Marghiloman,
38
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
- Biserici,
- Clădirea Prefecturii,
- Faţadele liceelor Haşdeu, Eminescu şi Economic
IV.2 Programul propus pentru reducerea costurilor operaţionale ale sistemului de iluminat public
Pentru realizarea întreţinerii sistemului de iluminat public in Municipiul
Buzău se va realiza un program de întreţinere optimă ce ţine cont de
următoarele date specifice zonei :
a) costurile unitare b) categoria întreţinerii corpurilor de iluminat - factorul de menţinere al corpului de iluminat- intervalul de curăţarec) categoria mediului - categoria de poluare- tipul mediului - durata de viaţă a lămpii
- factorul de menţinere a lămpiid) statistici de mortalitate a lămpii- factorul de supravieţuire a lămpii
În vederea realizării accesului facil la aparatele de comandă şi echipamentele de
măsură soluţia utilizată este montarea de cutii etanşe în grad de protecţie min IP55 în
afara clădirii postului de transformare ce conţin atât comanda cât şi punctul de măsură.
Această soluţie realizează separarea acestora de celelalte instalaţii din posturile de
transformare.
1. Reducerea numărului de puncte luminoase
Reducerea numărului de corpuri de iluminat, acolo unde este posibil, conduce la
micşorarea eventualelor defecte deci la scăderea numărului de intervenţii.
Reducerea se face prin proiectarea judicioasă a sistemelor de iluminat folosind
corpuri de iluminat performante ceea ce duce la mărirea distanţei între corpurile de
iluminat cu implicaţii directe asupra numarului de intervenţii.
2. Utilizarea surselor de lumină de ultimă generaţie
39
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Prin folosirea surselor de lumină tip (SON-T PLUS PIA, CDM-TT) scade numărul
defectiunilor timpurii (rată scăzută de defecte), creşte rezistenţa la vibraţii şi se
realizează o menţinerea mult mai bună a fluxului luminos în timp.
3. Utilizarea corpurilor de iluminat echipate cu aparataj cu fiabilitate crescută (PHILIPS)
4. Utilizarea corpurilor de iluminat cu grade de protecţie ridicate
Aparatele de iluminat prezentate sunt fabricate cu grade de protecţie IP65, IP66
pentru compartimentul optic – partea cea mai sensibilă a ansamblului. Aşadar se va
creşte intervalul de curăţare a compartimentelor optice (o dată la 3 ani) cu respectarea
factorului de menţinere a luminanţei (0,9).
Deasemenea se vor folosi corpuri de iluminat cu rezistenţă crescută la acte de
vandalism (IK10).
Toate aceste măsuri duc la reducerea numărului de intervenţii şi implicit a
costurilor de mentenanţă .
5. Organizarea echipelor de întreţinere
Echipele de cercetare vor realiza inspecţii periodice şi sistematice a sistemului de
iluminat după un program prestabilit şi va comunica rezultatele inspecţiilor echipelor de
intervenţii.
Va fi utilizat un software specializat pentru Managementul Sistemului de
Iluminat Public – CANDELA – aplicat deja cu mare succes în Municipiul Constanţa.
Programul permite stocarea tuturor informaţiilor privind intervenţiile realizate asupra
unui punct luminos şi utilizarea lor atunci când sunt necesare operaţiuni de service.
Astfel operaţiunile de schimbare a surselor de lumină se realizează centralizat înainte
de atingerea duratei normate de viaţă – rezultatul este eliminarea inconvenienţelor cu
privire la nefuncţionarea corpurilor de iluminat datorită arderii surselor. Tot cu ajutorul
acestui program de calcul pot fi mult mai bine diagnosticate eventualele defecte având
în vedere că în orice moment poate fi cunoscut întreg istoricul unui punct luminos –
inclusiv reţeaua ce îl alimentează.
40
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Echipele de intervenţii se deplasează cu utilajele necesare în cel mai scurt timp
la locul defecţiunii semnalat de echipele de cercetare precum şi la reclamaţiile primite
la dispecerat.
Intervenţia la corpul de iluminat constă în verificarea siguranţei fuzibile,
verificarea vizuală a sursei şi dacă este cazul înlocuirea componentelor defecte.
IV.3 Concluzii
IV.3.1 CONSIDERAŢII ASUPRA COSTURILOR COMUNITARE
A. Costurile comunităţii referitoare la sistemul de iluminat sunt următoarele:
a.1. Costuri directe
Investiţia iniţială; în acest caz este vorba de valoarea finanţată a lucrărilor de
reabilitare şi modernizare a sistemului.
Probabil în timp, datorită dezvoltării urbanistice ulterioare, vor fi necesare şi extinderi
ale acestui sistem şi deci o creştere a nivelului de investiţii
Valoarea Consumului de energie electrică ; raportat la durata de viaţă a
echipamentelor performante (min 10 ani) costul cu energia este componenta cea mai
importantă (70%)
Întreţinerea sistemului
Costuri de sfârşit de viaţă (eliminare din sistem, introducerea în lanţul de
reciclare, etc)
a.2. Costuri asociate
Aceste costuri sunt mai greu de cuantificat şi depind de foarte multi factori:
poziţionare geografică, densitatea traficului, nivel de trai, nivel de dezvoltare al urbei,
factori de cultură, etc.
În situaţia unui sistem de iluminat nesatisfăcător şi gestionat ineficient costurile
comunitare se măresc prin:
- valoarea pagubelor datorate accidentelor rutiere şi a actelor criminale
datorate sau favorizate de iluminatul precar sau de lipsa acestuia
- costurile cu spitalizarea, recuperarea şi asistarea victimelor
accidentate sau supuse actelor criminale (agresiuni, violuri)
41
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
- recuperarea prejudiciilor cauzate de furturi şi tâlhării din avutul
public sau privat
- apariţia inconvenientelor legate de blocaje în trafic, sporirea noxelor
prin stationare excesivă a autovehicolelor în trafic, etc
O analiză a acestor costuri presupune colaborarea cu următorii factori:
- poliţia locală
- instituţiile sanitare
- factorii responsabili cu administrarea drumurilor
- societăţile de asigurare şi evaluare a daunelor
- populaţia locală
B. Îmbunătăţirea situaţiei Costurilor comunitare:
b.1.Prin acţiune directă:
Soluţionarea performantă a arhitecturii sistemului duce la următoarele
beneficii:
- creşterea duratei de viaţă a componentelor
- optimizarea numărului de aparate de iluminat şi a poziţionării
acestora
- operaţiuni de punere în operă cu cheltuieli minime
- alegerea judicioasă a componentelor (nivel ridicat de protecţie,
uşurinţă în exploatare)
Aceste aspecte duc la scăderea investiţiei iniţiale şi deci la diminuarea efortului bugetar
Proiectarea luminotehnică potrivit standardelor şi
implementarea soluţiilor de dimming vor duce la o economie de energie faţă de
situaţia actuală ceea ce înseamnă:
- reducerea costurilor cu energia
- creşterea timpului de funcţionare a sistemului păstrându-se nivelul
de cost
- o combinaţie a celor două aspecte
Gestionarea eficace şi eficientă a sistemului printr-un
program optim de întreţinere va duce la scăderea costurilor de diagnoză, menţinere şi
întreţinere
b.2.Indirect, beneficiile soluţiei de iluminat vor fi:
42
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Diminuarea costurilor comunitare asociate prin:
- reducerea numărului de accidente rutiere cu până la 30%, ceea ce
implică scăderea costurilor cu
- spitalizarea, recuperarea şi asistenţa bolnavilor
- contravaloarea muncii ce ar trebui prestată de accidentaţi în zilele de
indisponibilitate
- remedierea avariilor auto
- valoarea (implicită) a pierderilor suportate de societăţile de asigurare
- reducerea criminalităţii:
- vandalism cu până la 50-80%
- tâlhării: cu până la 30%
- furtul de maşini: 15-20%
- efracţii: cu până la 15-20%
Apreciem o diminuare anuală cu 65.000 - 75.000 Euro a costurilor comunitare
asociate.
Aport de capital prin:
- creşterea consumului de bunuri şi servicii datorat:
prelungirii activităţilor umane mult dincolo de apusul soarelui
atractivitatea produsului turistic şi comercial datorită
înfrumuseţării oraşului
scăderii cu 50-60% a fricii de agresiune fizică şi cu 15-20% a
temerilor femeilor legate de agresiunile sexuale
- atragerea investiţiilor favorizate de un iluminat modern
IV.3.2 Concluzii
Conform celor prezentate mai sus costurile privind energia electrică consumată
pentru realizarea iluminatului public pot fi reduse important în condiţiile în care
sistemul de iluminat public va fi adus la parametrii standardizaţi pe tot teritoriul
oraşului şi suplimentar se vor realiza iluminatul arhitectural, ornamental şi peisagistic .
43
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Implementarea unui astfel de program nu poate fi realizat de către administraţia
publică locală prin gestiune directă din lipsa resurselor umane şi tehnico-materiale
necesare.
În acest caz se impune derularea unui program de parteneriat public privat sau
delegarea gestiune unei societăţi capabile să realizeze implementarea programului de
modernizare a serviciului de iluminat public, să gestioneze în mod eficient acest
serviciu, contribuind astfel la dezvoltarea pe ansamblu a confortului urban şiimplicit la
dezvoltarea economică şi socială a oraşului.
44
Modalităţi de îmbunătăţire a serviciului de iluminat public al Municipiului Buzău
Bibliografie selectivă
ARMENIA ANDRONICEANU MANAGEMENT PUBLIC, editura Economică, 1999
ARMENIA ANDRONICEANU MANAGEMENT PUBLIC, editura universitară, 2004
ARMENIA ANDRONICEANU NOUTĂŢI ÎN MANAGEMENTUL PUBLIC, editura universitară, 2005
ARMENIA ANDRONICEANU MANAGEMENTUL SCHIMBĂRILOR, editura all educaţional, 1988
MOLDOVEANU CEORGE, DOBRIN C
MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN SECTORUL PUBLIC, editura ase, 2003
ARMENIA ANDRONICEANU,ION PLUMB,OANA ABĂLUŢĂ
MANAGEMENTUL SERVICIILOR PUBLICE, editura ase, 2003
PROFIROIU MARIUS POLITICI EUROPENE, editura economică, 2003
LUCICA MATEI STRATEGII DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ, editura politea- snspa, 2004
LUCICA MATEI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ LOCALĂ, editura economică, 2005
ION POPA GHID DE REALIZARE A STRATEGIEI, editura ase, 2004
ION POPA MANAGEMENT STRATEGIC, editura economică, 2004
ANTON P. PARLAGI,CRISTIAN IFTIMOAIE
SERVICII PUBLICE LOCALE, editura economică
CRISTIAN ŢÂNŢĂREANU,GEORGE GEORGOSTOU
POLITICA UNIUNII EUROPENE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, colecţia de micromonografii ”Politici europene”, Institutul European din România în colaborare cu Bernard Brunhes Internaţional, 2000
Legea 215/2001 Legea administraţiei publice localeLegea 188/1999 Legea privind statutul funcţionarilor
publiciLegea 230/2006 Legea serviciului de iluminat publicLegea 51/2006 Legea serviciilor comunitare de utilităţi
publicewww.primariabz.ro
www.cnri.rowww.anrsc.ro
45