Post on 02-Sep-2019
0
Comuna Sascut județul Bacău
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
2014-2020
1
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
2014-2020 variantă actualizată septembrie 2017
COMUNA SASCUT, JUDEȚUL BACĂU
Str. Principală, localitatea Sascut, comuna Sascut, județul Bacău, cod poștal: 607520
Tel: 0234/280408, Fax: 0234/280639
E-mail: primariasascut@yahoo.com
ELABORATOR: SC TQM MANAGEMENT SRL
Telefon: 0742.739.609, Fax: 0367.815.932
E-mail: consultanta.tqm@gmail.com
2
Elemente introductive 3
Dezvoltare locală durabilă 4
Metodologia de elaborare a strategiei 6
Posibilități de îmbunătățire a metodologiei de elaborare pentru actualizarea strategiei 9
Analiza situației existente 12
Localizare și accesibilitate 13
Repere istorice 16
Cadrul natural 18
Caracteristici climatice 21
Resurse primare și secundare 22
Situația demografică 27
Mediul economic local 40
Infrastructura 48
Educație 60
Sănătate 74
Cultură și artă 76
Mediu 81
Analiza SWOT 85
Introducere 86
Metodologie 87
Dezvoltarea durabilă a comunei 95
Viziunea strategiă de dezvoltare 96
Obiective, măsuri, planuri de acțiune 98
Managementul și monitorizarea strategiei de dezvoltare 111
Bibliografie 115
Cuprins
3
1
Dezvoltare locală durabilă
Metodologia de elaborare a strategiei
Posibilități de îmbunătățire a
metodologiei de elaborare pentru
actualizarea strategiei
Elemente introductive
4
Dezvoltare locală durabilă
Aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007 a făcut ca politica națională de dezvoltare a
României să se conformeze politicilor comunitare și acquis-ului comunitar (drepturile și obligațiile unui
stat membru), în scopul dezvoltării durabile și eliminării disparităților existente la nivelul statelor
membre. În acest sens, importanța programării strategice este tot mai evidentă, devenind principiul de
alocare a fondurilor europene.
Planificarea strategică este un proces în mai
multe etape, prin care comunitatea poate să își
creeze o imagine asupra viitorului pornind de
la condițiile prezente.
Strategia de dezvoltare locală trebuie
fundamentată pe o analiză relevantă a situației
socio-economice și demografice existente.
Această analiză a resurselor de care dispune
comunitatea relevă punctele tari și punctele
slabe ale comunității și mediului ei,
oportunitățile de dezvoltare și posibilele riscuri
ce trebuie evitate.
5
Planificarea strategică este cea care oferă comunității un scop și o direcție de
dezvoltare.
Strategia de dezvoltare a unei comunități reprezintă atât un document de
cercetare, cât și un ghid care orientează liderii administrației publice,
comunitatea de afaceri, investitorii, dar și comunitatea civilă în ansamblu.
Planificarea strategică este utilizată tot mai frecvent de autoritățile locale
pentru a întări potențialul economic al unei localități, pentru a îmbunătăți
climatul investițional, pentru a crește nivelul de competitivitate al
întreprinderilor locale, al antreprenorilor și forței de muncă deopotrivă.
Existența unei planificări strategice pe termen mediu și lung va spori
încrederea mediului de afaceri în eficiența administrației publice locale și va
contribui la creșterea atractivității zonei pentru investitori.
Necesitatea actualizării „Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sascut
pentru perioada 2014-2020”, decurge în primul rând din faptul că prin
intermediul acesteia se completează prioritățile investiționale din domeniul
economic și social.
Pornind de la viziunea comunității, strategia de dezvoltare stabilește
prioritățile și măsurile strategice, reprezentând un ghid ce trebuie urmat
pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.
Prin prezentul document se îmbunătățește cadrul de politici și strategii, ceea
ce conduce în mod direct și la o îmbunătățire a performanței administrative.
Strategia furnizează cadrul necesar coordonării pe termen lung al gândirii,
planificării activităților strategice comune și dezvoltării parteneriatului între
sectorul public și privat.
Strategia de dezvoltare a comunei Sascut a fost elaborată pentru a oferi
administrației publice locale un instrument metodologic care să stea la baza
implementării unor măsuri concrete de dezvoltare.
„” Strategia de dezvoltare
locală a comunei Sascut,
pentru orizontul de
timp 2014-2020,
propune un model de
dezvoltare economic
care să susțină
rezolvarea problemelor
sociale, precum și
exploatarea rațională a
resurselor, protejarea
mediului ambient și
folosirea tuturor
oportunităților locale.
6
Metodologia de elaborare a
strategiei
Documentul aferent actualizării „Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Sascut, pentru perioada
2014-2020” a fost elaborat respectând cu strictețe criteriile cheie de calitate utilizate în evaluarea
documentelor strategice la nivel european:
Relevanță;
Eficacitate;
Eficiență;
Consecvență și coerență;
Pragmatism;
Sustenabilitate;
Aranjamente de management și monitorizare.
În ceea ce privește metodologia de elaborare a
„Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei
Sascut pentru perioada 2014-2020”, se remarcă
următoarele etape importante:
1. Diagnosticarea stării actuale
Elaborarea acestei etape a presupus culegerea de
date primare și secundare și analiza acestora.
Etapa de audit a pornit de la o analiză atentă a
documentelor de programare strategică
sectoriale de la nivel local, județean, dar și a celor
de la nivel regional și național, în scopul
evidențierii tendințelor de dezvoltare.
Astfel, documentul aferent actualizării Strategiei
de dezvoltare a comunei Sascut este realizat în
concordanță cu alte documente strategice precum
Strategia de dezvoltare a județului Bacău cu
orizontul de timp 2014-2020, Planul de
Dezvoltare Regională 2014-2020 al Regiunii
Nord-Est și cu Strategia Națională pentru
Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-
2020-2030.
7
„” Metodologia de
elaborare a Strategiei
de dezvoltare locală a
comunei Sascut, pentru
orizontul de timp 2014-
2020 cuprinde
următoarele etape:
1. Diagnosticarea stării
actuale
2. Elaborarea
planificării strategice .
În analiza stării socio-economice a comunei Sascut, un rol important au avut-o
informațiile obținute de la instituții publice importante, precum:
Oficiul Național al Registrului Comerțului;
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bacău;
Poliția locală a comunei Sascut;
Institutul Național de Statistică Bacău;
Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Bacău;
Primăria comunei Sascut;
Inspectoratul Școlar Județean Bacău, etc.
Astfel, caracterul consultativ participativ al elaborării documentului strategic a
fost asigurat prin consultarea părților interesate prin intermediul
consultărilor/solicitărilor de informații.
În urma demersurilor întreprinse a fost realizată analiza indicatorilor socio-
economice și demografici de la nivelul comunei Sascut, sintetizată și în
matricea SWOT (puncte tari, puncte slabe, amenințări, oportunități).
2. Elaborarea planificării strategice
Pe de altă parte, actualizarea documentul strategic a fost elaborată plecând de
la experiența procesului de planificare și de implementare a strategiei de
dezvoltare a comunei pentru perioada 2014-2020, în vederea eliminării
aspectelor problematice întâmpinate în această perioadă de raportare.
În condițiile în care portofoliul de proiecte din vechea strategie a fost unul
disproporționat se dorește realizarea unui portofoliu cât mai diversificat de
proiecte, care să satisfacă nevoile identificate la nivelul principalelor domenii
de analiză și care să asigure premisele atragerii unui volum suplimentar de
resurse financiare (din fonduri U.E., de la bugetul de stat, parteneriate public-
private, etc.).
De asemenea, se urmărește asigurarea unei structuri logice a documentului
strategic (cunoscută ca „logica intervenției”), în care să existe o corelare clară
între punctele slabe, amenințările, punctele tari și oportunitățile rezultate din
profilul comunității, sintetizate în analiza SWOT.
O astfel de structură este în același timp, mai ușor de parcurs de către orice tip
de utilizator al documentului. În final, portofoliul de proiecte de
8
dezvoltare din documentul strategic actualizat cu
sursele de finanțare din fonduri externe și proprii,
precum și cu capacitatea reală de finanțare a
comunității, astfel încât indicatorii strategiei să fie
atinși.
Documentul strategic actualizat este unul
pragmatic, în sensul în care evidențiază măsuri și
proiecte mature și realizabile (pentru care au fost
realizate deja demersuri - studii, consultări,
expertize, au fost rezolvate unele aspecte legate
de proprietate, etc.) și asupra cărora există un
larg consens la nivelul actorilor interesați de la
nivel local.
În acest fel, gradul de atingere al indicatorilor de
realizare ai strategiei va fi unul mai ridicat ca în
perioada de programare 2007-2013, iar comuna
Sascut va avea un avantaj competitiv în fața altor
comunități, unde demersurile de identificare a
nevoilor de dezvoltare și a proiectelor prioritare
nu au fost demarate, ceea ce le va afecta negativ
inclusiv capacitatea de absorbție a fondurilor
europene sau de la bugetul de stat.
Nu în ultimul rând, strategia actualizată este una
bine fundamentată științific, bazată pe
instrumente de planificare moderne și agreate la
nivel european, datele de input provenind
exclusiv din surse oficiale, verificabile, credibile
(Institutul Național de Statistică, Direcția de
Finanțe Publice, Oficiul Național al Registrului
Comerțului, etc.) și care permit monitorizarea
dinamicii socio-economice a comunei Sascut, în
faza de implementare a documentului strategic.
9
Posibilități de îmbunătățire a metodologiei
de elaborare pentru actualizarea strategiei
de dezvoltare locală
Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale
reprezintă o prioritate pentru că modul în care se
dezvoltă localitatea îi afectează prezentul şi
șansele de viitor. O comunitate durabilă apreciază
şi promovează un mediu înconjurător sănătos,
utilizează eficient resursele, dezvoltă şi asigură o
economie locală viabilă. Comunitatea durabilă are
o viziune asupra dezvoltării, susţinută şi
promovată de toţi membrii ei.
Strategia de dezvoltare locală reprezintă un
instrument participativ ce are drept scop
asigurarea progresului economic, echitabil pe
plan social, protejând, în acelaşi timp, resursele şi
mediul pentru generaţiile viitoare. Este un
demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este
viziunea viitorului comunităţii, viziune
împărtăşită la nivel local şi transpusă în obiective
complementare şi interdependente şi planuri de
acţiune concrete.
Dezvoltarea durabilă este „dezvoltarea care
satisface nevoile prezentului, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
propriile nevoi”. În acest sens, prin proiectele și
investițiile propuse a fi finanțate trebuie să se
genereze creștere economică și crearea de noi
locuri de muncă, cu condiția ca respectiva
creștere să nu pericliteze posibilităţile de creştere
ale generaţiilor viitoare. Dezvoltarea durabilă
include trei aspecte – un aspect economic, unul
social şi unul de mediu.
Strategia de dezvoltare durabilă a UE implică
următoarele obiective: ¸
Limitarea schimbărilor climatice, a
costurilor şi efectelor sale negative pentru
societate şi mediu;
Asigurarea că sistemul nostru de
transport satisface nevoile economice,
sociale şi de mediu ale societăţii noastre,
minimizând impactul nedorit asupra
economiei, societăţii şi mediului;
Promovarea modelelor de productie şi
consum durabile;
Îmbunătăţirea managementului şi
evitarea supraexploatării resurselor
naturale, recunoscând valoarea serviciilor
ecosistemelor;
Promovarea unei bune sănătăţi publice în
mod echitabil şi îmbunătăţirea protecţiei
împotriva ameninţărilor asupra sănătăţii;
10
Crearea unei societăţi a includerii sociale
prin luarea în considerare a solidarităţii
între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea
securităţii şi creşterea calităţii vieţii
cetăţenilor ca o precondiţie pentru
păstrarea bunăstării individuale.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Sascut
trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a
stării de fapt a comunităţii. Această analiză a
resurselor de care dispune comunitatea va releva
punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi
mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi
posibilele riscuri ce trebuie evitate.
Analiza situaţiei actuale trebuie să fie cât mai
realistă, motiv pentru care colectarea datelor din
teritoriu trebuie efectuată în colaborare cu
autoritatea locală, instituţiile locale şi membrii
comunităţii locale. De asemenea, definirea
obiectivelor de dezvoltare trebuie realizată prin
metoda participativă, adică prin consultarea
tuturor partenerilor şi a grupurilor interesate sau
direct influenţate de rezultatele acestor obiective.
Existența unei strategii de dezvoltare locală
constituie condiția de bază pentru accesarea
fondurilor structurale. Spre exemplu, FEDR
sprijină dezvoltarea durabilă prin strategii care
stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda
provocări economice, sociale, climatice,
demografice și de mediu care, ținând seama de
nevoia de a promova legăturile dintre zonele
rurale și cele urbane. De altfel, anumite programe
de finanțare au printre condițiile generale
prevăzut faptul că, în scopul facilitării unei
planificări integrate la nivel local, de la începutul
perioadei de programare, care să permită
autorităților publice să își planifice investițiile pe
o perioadă medie de timp și care să ia în
considerare toate sursele de finanțare (fonduri
publice naționale, fonduri europene structurale și
de investiții etc.) și, acolo unde este posibil, toate
tipurile de beneficiari, inclusiv din categoria
beneficiarilor privați (agenți economici, ONG-uri
etc.), se va acorda prioritate la finanțare în cadrul
apelurilor de proiecte.
În acest context, având în vedere faptul că
Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Sascut a
fost realizată pe parcursul anului 2014, iar
necesitățile comunității locale s-au schimbat,
implicit posibilitățile de finanțare, prin lansarea
altor programe ce nu erau active la acea dată, a
apărut necesitatea revizuirii documentului
strategiei și actualizării/completării acesteia.
Metodologia realizării documentului revizuit al
Strategiei de dezvoltare locală a comunei Sascut,
va urmări elemente cheie, precum:
1. Obţinerea unui document complex,
realizat cu respectarea criteriilor cheie de
calitate utilizate în evaluarea
documentelor strategice la nivel
european: a) relevanţă, b) eficacitate, c)
eficienţă, d) consecvenţă şi coerenţă e)
pragmatism, f) sustenabilitate şi g)
aranjamente de management şi
monitorizare.
2. Participarea şi implicarea activă a tuturor
actorilor locali relevanți în procesul de
planificare strategică pentru a construi
11
susţinerea necesară în vederea
implementării ulterioare şi stimularea
construirii de relaţii de parteneriat
adresării în comun a unor probleme de
importanţă majoră pentru comunitate.
3. Raportarea strategiei de dezvoltare locală
la sursele de finanţare existente,
disponibile prin accesarea de finanţări
europene nerambursabile şi/sau
mobilizarea unor instrumente de
creditare municipale şi/sau investiţii
private.
12
2
Localizare și accesibilitate Repere istorice Cadrul natural Caracteristici climatice Resurse primare și secundare Situația demografică Mediul economic local Infrastructura Educație Sănătate Cultură și artă Mediu
Analiza situației existente
13
Localizare și accesibilitate
Comuna Sascut este situată în extremitatea sudică a judeţului Bacău, în lunca şi pe terasele de pe
dreapta râului Siret, la poalele de sud-est ale Culmii Pietricica, pe pâraiele Conţeşti şi Valea
Păncești, la o distanță de 46 km de Municipiul Bacău și la 42 km de Municipiul Onești.
Comuna Sascut face parte din Regiunea Nord-
Est, regiune de dezvoltare cu cea mai mae
suprafață din România (36.850 km). Din punct de
vedere administrativ, comuna Sascut se află la
marginea de sud a judeţului, la limită cu judeţul
Vrancea, pe malul drept al Siretului, în dreptul
lacului de acumulare Bereşti, acolo unde Siretul
primeşte apele afluenţilor Râul Fântânele şi
Conţeşti, care curg în întregime pe teritoriul ei.
Figura nr. 1 – Localizarea comunei Sascut la nivel de județ Sursa: http://www.dadrbacau.ro/bacau.php
14
Vecinătățile teritoriului comunei sunt:
La Nord – comuna Valea Seacă;
La Vest – comuna Căiuți și comuna Coțofănești;
La Sud-Vest – comuna Urechești;
La Sud-Est – comuna Tătărăști;
La Sud - județul Vrancea;
La Nord-Est – comuna Corbasca.
Potrivit împărțirii administrative, comuna Sascut este formată din șapte
localități. Acestea sunt:
Localitatea Sascut – sat reședință de comună, localitate de rang IV;
Localitatea Berești - localitate de rang V, situată la aproximativ 4,4 km
față de centrul administrativ al comunei, spre est;
Localitatea Conţeşti - localitate de rang V, situată la aproximativ 7 km
față de centrul administrativ al comunei, spre sud;
Localitatea Pănceşti - localitate de rang V, situată la aproximativ 3,3
km față de centrul administrativ al comunei, spre vest;
Localitatea Sascut-Sat - localitate de rang V, situată la aproximativ 4
km față de centrul administrativ al comunei, spre sud-vest;
Localitatea Schineni - localitate de rang V, situată la aproximativ 2,4
km față de centrul administrativ al comunei, spre sud;
Localitatea Valea Nacului - localitate de rang V, situată la aproximativ
6 km față de centrul administrativ al comunei, spre sud-vest1
Până în data de 16 februarie 1968 comuna Sascut s-a numit Sascut-Târg.
Din punct de vedere al accesibilității rutiere, comuna Sascut este traversată de
1 drum național și 1 drum județeam, respectiv:
DN 2: limită jud. Vrancea – Sascut -Bacău – Filipești - limită jud. Neamț
DJ119A: Urechești (DN 11A) – Conțești -Sascut Sat - Sascut – Berești –
Limita jud. Vrancea (Cornii de Jos)2.
1 https://maps.google.com 2 HG nr. 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în
categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice
„” Comuna Sascut are în
componență șapte
sate: Sascut, Bereşti,
Conţeşti, Pănceşti,
Sascut-Sat (cu cătunele
Balcuta şi Fântânele),
Schineni şi Valea
Nacului.
„” Comuna Sascut este
traversată de şoseaua
naţională DN2, care
leagă Bacăul de
Focşani. La Sascut,
acest drum se
intersectează cu
şoseaua judeţeană
DJ119A, care duce spre
sud-vest la Urecheşti
(unde se termină în
DN11A) şi spre sud-est
în judeţul Vrancea la
Homocea.
15
„” Buna conectivitate cu
exteriorul, alături de
accesibilitatea internă,
reprezintă una dintre
importantele premise
de dezvoltare locală,
acestea înlesnind
accesul producătorilor
și produselor locale la
principalele piețe de
desfacere externe și la
centrele de dezvoltare
și asigurând fluxul și
potențialul de
cooperare al acestora
în cadrul teritoriului
Pe cale feroviară, legăturile naționale se realizează prin rețeaua CFR,
magistrala 500, ce străbate județele: Ilfov, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău,
Neamț, Iași, Suceava.
Distanța către municipiile și orașele din județul Bacău3:
Bacău: 46 km;
Onești: 42 km;
Moinești: 83 km;
Comănești: 79 km;
Buhuși: 74 km;
Dărmănești: 73 km;
Târgu Ocna: 54 km;
Slănic-Moldova: 73 km.
Cel mai apropiat aeroport de comuna Sascut este cel de la Bacău. Distanța
dintre Comuna Sascut și Aeroportul Bacău este de 46 km și poate fi parcursă
cu mașina în aproximativ o oră. Rutele directe disponibile de pe aeroportul
Bacău spre oraşe europene din cadrul unor ţări dezvoltate economic,
reprezintă un real suport pentru atragerea investitorilor străini în zonă cu
efecte directe asupra impulsionării mediului de afaceri şi a diversificării
domeniilor investiţionale.
O alternativă mai îndepărtată pentru rute aeriene este şi Aeroportul
Internaţional din Iaşi, aflat la o distanţă de 174 km de comuna Sascut. Acesta
operează zboruri atât pe rute interne cât şi pe rute externe.
3 https://maps.google.com
Fotografia nr. 1 – Gara Sascut
16
Repere istorice
Prima atestare documentară a comunei Sascut
datează din 11 aprilie 1639. Sascut era un sat
răzeşesc dar, prin pătrunderea marilor familii
boiereşti, satul a devenit o localitate de clacaşi.
Dafina Buhuş, soţia domnitorului Moldovei,
Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul
Sascut. În primele decenii ale sec. al XIX-lea,
Costache Aslan, rudă cu domnitorul Moldovei,
Ioniţă Sandu Sturdza, obţine un hrisov domnesc
pentru a-şi deschide târg pe moşia sa de la
Sascut4.
La sfârşitul sec. al XIX-lea, comuna făcea parte din
plasa Răcăciuni a judeţului Putna şi era formată
din satele Bălcuţa, Conţeşti, Fântânele, Sascut,
Schineni şi Valea Nacului, având în total 2.414
locuitori. În comună erau o fabrică de zahăr, trei
biserici şi o şcoală mixtă cu 109 elevi5.
La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai
funcţionau în aceeaşi plasă şi comunele Bereşti şi
Pănceşti. Comuna Păncești era formată din satele
Fântânele, Păncești şi Târgu Păncești, cu 2.069 de
locuitori ce trăiau în 548 de case; aici existau o
biserică şi o şcoală mixtă cu 77 de elevi6.
4 www.bacaul.ro 5 Lahovari, George Ioan (1902). „Sascut, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 320 6 Lahovari, George Ioan (1901). „Păncești, com. rur., în județul Putna”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 652.
Fotografia nr. 2 – Fabrica de zahăr Sascut Sursa: http://www.desteptarea.ro
Fotografia nr. 3 – Recoltarea sfeclei de zahăr Sursa: http://www.desteptarea.ro
17
Comuna Bereşti avea doar satul de reşedinţă, o
biserică şi o populaţie de 872 de locuitori ce
trăiau în 205 case7.
Anuarul Socec consemnează comunele în plasa
Trotuş a aceluiaşi judeţ. Comuna Sascut avea
2.621 de locuitori în satele Bălcuţa, Conţeşti,
Fântânele, Sascut, Schineni, Târgu Sascut şi Valea
Nacului8; comuna Păncești avea aceeaşi alcătuire
şi 2.494 de locuitori9; iar comuna Bereşti, cu
unicul ei sat, avea 868 de locuitori10.
În anul 1950, comuna a fost transferată raionului
Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din
regiunea Bârlad şi (după 1956) din regiunea
Bacău. În 1968, comunele au trecut la judeţul
Bacău, iar comunele Păncești şi Bereşti au fost
desfiinţate, iar satele lor au trecut la comuna
Sascut; au fost desfiinţate satele Bălcuţa şi
Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele
Pănceşti-Târg şi Sascut-Târg au fost comasate şi
au format satul Sascut11.
Comuna Sascut ocupa o suprafaţă totală de
10.783,79 ha.
Conform Listei monumentelor istorice anexate la
Ordinul Ministrului Culturii nr. 2.828/2015,
pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul
ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004
privind aprobarea Listei monumentelor istorice,
7 Lahovari, George Ioan (1898). „Berești, com. rur., în jud. Putna”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 378–379. 8 „Comuna Sascut în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 9 „Comuna Păncești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. 10 „Comuna Răchitoasa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA 11 „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro.
actualizată și a Listei Monumentelor Istorice
dispărute, cu modificările ulterioare din
24.12.2015, în comuna Sascut se regăsesc
următoarele monumente istorice12:
BC-I-s-B-00745 - Aşezare medievală, sat
SASCUT, comuna SASCUT, în dreapta
șoselei Sascut-Berești, pe terasa
superioară a râului Siret, în spatele fermei
zootehnice, datată din sec. XIV - XV;
BC-II-m-B-00790 - Biserica "Sf.
Pantelimon”, sat BEREŞTI, comuna
SASCUT, datează din anul 1859;
BC-II-m-B-00896 - Conacul Elias, sat
SASCUT, comuna SASCUT, datează din sec.
XIX;
BC-II-m-B-00898 - Biserica "Sf. Nicolae”,
sat SASCUT, comuna SASCUT, datează din
anul 1809;
BC-II-m-B-00897 - Şcoală, sat SASCUT,
comuna SASCUT, Str. Jaques M. Elias 2,
datează din anul 1906;
BC-IV-m-B-00941 - Monumentul eroilor
din războiul pentru independență, sat
SASCUT, comuna SASCUT, datează din
anul 1910;
12 http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice
18
Cadrul natural
Teritoriul administrativ al comunei din punct de vedere geomorfologic face parte din platforma Pănceşti
şi Lunca Siretului şi se desfăşoară pe trei unităţi de relief distincte şi anume:
Lunca Siretului;
Terasele Siretului;
Sectorul colinar premontan.
Figura nr. 2: Harta fizică a județului Bacău Sursa: http://pe-harta.ro/bacau/
19
Relieful și geomorfologia
Teritoriul comunei Sascut se încadrează geografic între terminația sudică a
Culmei Pietricica și lunca râului Siret.
Geomorfologic, teritoriul cuprinde atât zona de luncă, formată din roci
sedimentare aluvionare, cât și zona de terasă, formată din sedimente eoliene
sau nisipoase-argiloase și zona deluroasă, formată din roci sedimentare de
origine lacustră, roci care formează fundamentul Sarmațian și Pliocen al zonei
subcarpatice. Relieful este în procent de aproximativ 40% deluros, cu înălțimi
de cca. 250 metri în zona central-vestică, cu folosință în majoritate agricolă și
cu înălțimi mai mari în partea vestică, în majoritate împădurit. Despărțirea de
teritoriul comunelor de pe valea Trotușului (Coțofănești, Căiuți și Ștefan cel
Mare), se face în general pe culmea dealurilor cu înălțimi de 350-400 metri13.
Zona deluroasă este brăzdată de multe văi de mică întindere, toate colectate de
cele două văi principale – pârâurile Pănceștilor și Fântânelelor, cu lungimea de
cca. 14 km pe direcția vest-est, afluenți de mal drept ai Siretului.
În general, zona intravilană este ușor accesibilă drumurile principale din și
dintre sate sunt destul de bine întreținute, iar ulițele sunt scurte și cu pante
reduse.
Rețeaua hidrografică
Hidrografia teritoriului comunei Sascut este direct legată de râul Siret, care
delimitează, prin lacul de acumulare Berești, partea estică a extravilanului;
această legătură se exprimă atât prin apele de suprafață – toate văile sunt
colectate spre valea Siretului, cât și prin apele subterane, care în partea estică,
pe terasele inferioară și medie sunt legate de pânza de infiltrație a luncii
Siretului.
Lacul Bereşti are o lungime de aproximativ 15 kilometri şi lăţimi medii de 1
kilometru14. Caracteristic acestui lac este acumularea redusă a poluanţilor, fapt
deosebit de favorabil faunei din zonă. Acesta este supus unui proces de
colmatare mai lent, fapt ce conduce la existenţa unui relief subacvatic
accentuat şi la prezenţa unor zone întinse cu adâncimi mari, de peste 10 metri.
13 Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004, p. 6 14 http://cre.naturabacau.ro
„” Intravilanul celor șapte
sate ale comunei, se
dezvoltă în principal pe
un relief plan, orizontal
sau cu înclinări de 5-
10%, cu stabilitatea
foarte bună.
„” Lacului Bereşti oferă
vizitatorilor peisaje
deosebite în care
alternează pădurea
specifică zonei de deal,
golfuri sălbatice sau
versanţi abrupţi.
20
Luciul de apă și zonele din coada lacului sunt
incluse în aria naturală protejată „Lacurile de
acumulare Buhuși – Bacău – Berești”, făcând parte
integrantă din rețeaua europeană de arii
protejate Natura 2000. Suprafața totală a zonei
inclusă în sit este de 2.253,7 ha. Lacul are o
importanță deosebită pentru cele aproximativ
160 de specii de păsări identificate aici, planul de
management desemnând un perimetru de 221,4
ha ca fiind zona de cuibărit și o suprafață de
1441,5 ha ca zona de iernare și pasaj. Habitatele
prielnice oferă condiții deosebite pentru fauna
piscicolă, amfibieni sau mamifere acvatice, în
zonă fiind semnalate inclusiv vidre15.
Caracteristici geotehnice
La nivelul comunei Sascut există patru unități
stratigrafice, care cuprind atât intravilanul cât și
extravilanul și anume:
15 http://cre.naturabacau.ro/?p=2235
a. Complexul aluviunilor grosiere, care
alcătuiește în totalitate terasa inferioară a
Siretului;
b. Complexul nisipos-argilos, care
alcătuiește o fâșie ce se identifică terasei
medii;
c. Complexul pământurilor loessoide,
asimilat terasei superioare; de remarcat
că în special în zona Păncești, erosiunea a
îndepărtat în mare parte acest strat,
indetificând până în apropierea
suprafeței, stratul grosier de pietriș cu
nisip, din baza terasei superioare;
d. Complexul argilos deluvial, care
alcătuiește stratigrafia cuaternarului
zonei deluroase și a văilor din partea
vestică, precum și rocile de bază ale
acestor zone16.
16 Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004, p. 7
Fotografia nr. 4 – Lacul Berești Sursa: http://cre.naturabacau.ro
21
Caracteristici climatice
Comuna Sascut se încadrează într-un climat
temperat continental caracteristic zonei de
silvostepă; aceasta se datorează predominării
influenţei directe a maselor de aer continental, de
origine asiatică, care în general, iarna sunt uscate
şi reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde şi
uscate. Ca urmare, precipitaţiile sunt reduse;
iarna acestea cad sub formă de zăpadă care este
frecvent viscolită. Pe parcursul anului repartiţia
precipitaţiilor este neuniformă, înregistrându-se
perioade secetoase cu o frecvenţă mai mare vara.
În anotimpurile de tranziție se resimt influențele
maselor de aer temperat-oceanice, iar în
anotimpul cald cele tropical-uscate. În timpul
iernii, sunt frecvente advecțiile de aer temperat-
continental din nord-est și est.
Un factor important care accentuează caracterul
excesiv al climatului din sezonul rece este
substratul, dominant neted și cu pondere ridicată
a suprafețelor acvatice. Acestea favorizează
intensificările vântului și scăderile accentuate de
temperatură.
Temperatura medie anuală de 9,1 grade Celsius
şi media precipitaţiilor în jur de 500 ml/mp/an17.
Luna cu cele mai bogate precipitaţii este luna
iunie, iar luna cea mai săracă fiind luna februarie.
Precipitațiile medii anuale sunt relativ reduse.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord-
vest. Vânturile sunt puternic influenţate de relief
atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei.
Zona este străbătută de curenți reci, în special în
partea estică, unde acționează curenții din lungul
văii Siretului. Climatul zonei se caracterizează
prin alternanțe de ierni viscolite și apoi moderate.
Adâncimea maximă de îngheț este de 0,80-0,90
m, conform STAS 6054/77, „Adâncimi maxime de
îngheț”.
Încărcarea dată de zăpadă pe sol, pentru o
perioadă de revenire IMR = 50 ani: 2,5 kN/mp.
17 Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015, p. 13
22
Resurse primare și secundare
Resurse naturale
Resusele naturale constituie o componentă importantă a bogăției unei țări. De aceea, valorificarea
acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât și a celor regenerabile și
prelucrarea lor în procese necesare vieții, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică și
socială, starea mediului și condițiile de trai ale populației.
Resurse naturale neregenerabile
În strânsă legătură cu condiţiile geologice şi
geomorfologice locale, subsolul comunei Sascut
este destul de limitat de resurse energetice
(petrol, gaze).
Resurse naturale regenerabile
Flora
Flora spontană este caracterizată de: mentă,
muşeţel, galbenele. Aceste plante la ora actuală se
găsesc în anumite zone ale păşunilor terenurilor
agricole, recoltarea lor se face neorganizat însă
uşor, uşor ele devin plante aducătoare de venit
pentru populaţie care timid încep să le cultive în
grădini sau terenuri proprietate.
Tot ca floră spontană se găsește și coada
şoricelului, pojarniţa, potbalul, pelinul, tătăneasa,
hreanul, şocul, măceşul, cătina18.
18 Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015, p. 13
Flora cultivată este reprezentată de: grâul,
porumbul, secara, mazărea, fasolea, lucerna,
zarzavatul, floarea soarelui, trifoiul, vița de vie,
inul, cânepa. Condiţiile pedoclimatice ce
caracterizează teritoriul comunei sunt prielnice
culturilor agricole ca cerealele, culturi tehnice şi
furajere care se regăsesc în zonele de câmpie, de
luncă, iar pe versanţii corespunzători ca expunere
şi valoare a pantei se pretează foarte bine
culturile viti-pomicole19.
Fauna
Cadrul natural, cu o bogată vegetaţie, se remarcă
printr-o diversitate ridicată. În pădurile comunei
se găsesc cerbi, căprioare, vulpi, jderi şi veveriţe.
În zona dealurilor: iepuri, viezuri, bursuci,
mistreţi şi în zonele mai joase, şoareci de pădure,
nevăstuici, raşi, pârşi.
19 Ibidem, p. 14
23
Bogată este şi categoria păsărilor, începând cu
neamul ciorilor şi continuând cu corbii, pupezele,
ciocănitoarele, piţigoii, mierlele, sturzii, gaiţele,
turturelele, prepeliţele, etc. Primăvara apar berze,
rândunele şi lăstuni, vin apoi privighetorile,
ciocârliile, cucii, cintezele. Între păsările de
noapte, amintim, bufniţa, huhurezul şi cucuveaua.
Dintre răpitoare, îşi fac deseori apariţia ulii.
Vin la rând reptilele (şerpi, broaşte, salamandre)
şi familiile greu de cuprins ale insectelor,
fluturilor, furnicilor şi altor numeroase gângănii
de tot felul.
În apele Siretului se întâlnesc şi o serie de specii
de interes piscicol: crap, ştiucă, șalău, fitofag.
Resursele de apă
Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic
format din apele de suprafaţă şi subterane, în
regim natural şi amenajat.
Resursele disponibile la nivelul localităţii Sascut
sunt reprezentate de:
râul Siret, care traversează teritoriul
comunei Sascut în partea de est a
acestuia;
reţeaua hidrografică este completată prin
mici cursuri de apă care au debit numai
la topirea zăpezilor şi la viituri şi care
formează afluenţi ai râului Siret;
surse de apă subterană, din care se
asigură alimentarea localităţilor
comunei20.
20
Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015, p. 81
Corpul de tip poros permebil se dezvoltă în
depozitele din lunca şi terasele râului Siret şi a
afluenţilor acestuia şi este de vârstă cuaternară.
Acviferul freatic este cantonat în nisipuri şi
pietrişuri cu bolovănişuri, acoperite de depozite
de argile, argile siltice sau nisipoase. Stratele
permeabile au grosimi medii de circa 5 metri.
Grosimi mai mari ale formaţiunilor acvifere se
înregistrează în zona staţiilor hidrogeologice
Hârleşti şi Gherăeşti, Bacău şi Sascut, unde
acestea ajung la circa 10 metri grosime, precum şi
la staţiile Adjud şi Ciorani unde grosimile
pietrişurilor sunt de 20 metri.
Între Răcăciuni şi Sascut, aluviunile se găsesc la
adâncimi de 0-14 m, nivelul apei subterane
situându-se la 1-5 m sub cota terenului. Debitele
au valori de 4,5-13,5 l/s, pentru denivelări de 0,2-
7,2 m, iar permeabilitatea este de 8-200 m/zi.
Ape de suprafaţă
Teritoriul comunei Sascut este traversat la limita
estică a acestuia (satul Bereşti) de râul Siret,
acesta colectând toate cursurile de apă minore
care străbat teritoriul analizat21.
Siretul, cel mai mare râu din ţară ca debit (222
m3/s la vărsare) străbate România pe direcţia
generală N – S pe o distanţă de 596 km (din
totalul de 706 km). Între intrarea în ţară (oraşul
Siret) şi sud de Adjud el străbate Podişul
Moldovei; la sud de Adjud intră în Câmpia
Română, menţinându-se în această unitate până
la vărsarea în Dunăre.
21 Idem
24
Ape subterane
Pe teritoriul aferent comunei Sascut, captările de
ape subterane sunt relativ reduse având 4 captări
subterane care alimentează cu apă 4 sate. Alte
câteva captări subterane sunt folosite de agenţi
economici care exploatând, calitatea de excepţie a
apei, cu un PH natural foarte mare au dezvoltat
afaceri de îmbuteliere şi comercializare.
În satul Sascut, pe teritoriul unei societăţi, există o
captare de apă subterană, ce se comercializează.
Apa naturală “PERLA MOLDOVEI” provine dintr-
un zăcământ de apă plată hidrogen-carbonatată,
sodică şi oligominerală (slab mineralizată) şi cu
un pH de 9,2 la sursă, aflat la 210 metri adâncime,
în dealurile din jurul localităţii Sascut22.
Apa este filtrată natural prin straturi de nisip,
pietriş cu nisip, bolovănişuri, argile siltice şi
nisipoase, pământ vegetal. Datorită acestei filtrări
22 http://www.apaalcalinapura.ro/despre-apa-alcalina-perla-moldovei
naturale şi a alcalinităţii ridicate “PERLA
MOLDOVEI” este microbiologic pură.
Conform buletinului de analiză efectuat de la-
boratorul SNAM (Societatea Nationala a Apelor
Minerale) sub numărul 624/21.05.2011 apa a fost
încadrată în rândul apelor alcaline cu beneficii
asupra sănătăţii corpului uman, astfel:
reduc secreţia, aciditatea şi motilitatea
stomacului;
fluidifică bila, favorizează depunerile de
glicogen în ficat;
scad colesterolul, alcalinizează urina;
fluidifică secreţiile mucoasei căilor
respiratorii.
Apă potabilă
La nivelul comunei, alimentarea cu apă potabilă
este asigurată de Serviciul Primăriei, sursele fiind
reprezentate de forajele amplasate pe teritoriul
satului Sascut pentru satele Sascut, Sascut-Sat şi
Fotografia nr. 5 – Râul Siret în comuna Sascut Sursa: https://maps.google.com/
25
Schineni, la Pănceşti alimentarea cu apă
realizându-se prin drenuri de suprafaţă, la
Conteşti este în lucru o reţea, iar în satul Bereşti
localnicii folosesc doar fântâni.
Indici de nepotabilitate s-au constatat în cazul
apei distribuite prin instalaţii mici sau surse
locale (fântâni, izvoare captate)23.
Ape uzate
Colectarea şi epurarea apelor uzate din satele
Sascut şi Schineni se face prin staţia de epurare
Sascut, staţie de epurare a căror lucrari de
modernizare au fost finalizate în cursul anului
2014.
Aerul
Calitatea aerului, la nivelul comunei, se
încadrează în limitele admise pentru indicatorii
monitorizaţi.
Resurse antropice
Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de
dezvoltare a României în ceea ce privește
numărul de locuitori și suprafața deținută. Deși
regiunea Nord-Est are cea mai mare populație
dintre toate regiunile de dezvoltare, contribuția la
Produsul Intern Brut național este de numai
10,6% în 2010. Produsul Intern Brut al Regiunii
Nord-Est se cifra la 55.669 milioane lei în anul
2010, reprezentând doar 10,63% din PIB-ul
României.
Infrastructura rutieră a comunei Sascut este
reprezentată de drumul național DN 2, drumul
23 Strategia de dezvoltare locală a comunei Sascut, județul Bacău, 2014-2020 (variantă anul 2014), p. 82
județean DJ 119 și drumurile comunale care
asigură circulația în interiorul comunei. Cea mai
mare parte a drumurilor locale sunt asfaltate sau
pietruite, reţeaua acestora fiind în continuă
extindere ca urmare a dezvoltării rezidenţiale pe
care localitatea o cunoaşte în ultimii ani.
Suprafața totală a comunei Sascut este de 10.784
ha, din care 7.163 ha reprezintă suprafața
agricolă24.
La sfârșitul anului 2016, fondul locativ al comunei
Sascut se cifra la un număr de 4.19425 locuințe,
din care 25 proprietăți publice.
Comuna Sascut beneficiază de un sistem de
alimentare cu apă, canalizare și gaze naturale.
În comună există 12 unități de învățământ,
printre care și Liceul Tehnologic "Jacques M.
Elias".
În ceea ce privește domeniul sanitar, în comună
există 4 cabinete medicale (medicină de familie),
3 cabinete stomatologice și 4 farmacii.
Principalele obiective turistice din comuna Sascut
sunt: Biserica "Sf. Pantelimon”, Biserica "Sf.
Nicolae”, Conacul Elias, Lacul de acumulare
Bereşti.
24 Date furnizate de Primăria comunei Sascut 25
INS România, Baza de date Tempo-Online
26
Resurse energetice
Conform ”Studiului privind evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în
România (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locații pentru
dezvoltarea investițiilor în producerea de energie electrică neconvențională” publicat de Ministerul
Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în 2010, Regiunea Nord-Est dispune de potențial important
în producerea de energie solară, energie eoliană și biomasă.
Comuna Sascut deține un potențial bun în ceea ce
privește valorificarea resurselor de energie
regenerabilă. De aceea, profitând de dinamica
vânturilor fie în interiorul văilor, unde masele de
aer se canalizează, fie pe înălțimile descoperite,
comuna are un potențial crescut în ceea ce
privește energia eoliană, care poate fi utilizată la
producerea electricității.
Studiind harta solară a României, se constată că
Sascut se află în zona de însorire galbenă
(4.781,2-4.891.9 MJ/mp), propice reținerii
energiei solare, care este gratuită, în totalitate
ecologică, nu emite noxe, nu produce reziduuri,
este inepuizabilă și nu implică instalații de
prelucrare sau transport a resurselor.
Figura nr. 3: Harta solară a României Sursa: http://energystreet.ro
27
Situația demografică
Populaţia nu este doar un agregat statistic, o sumă de indivizi, un număr sau un sistem relativ autonom
determinat de naşteri şi de decese; populaţia se caracterizează printr-o mare complexitate, prin
interdependenţe în care factorii biologici se înlănţuiesc cu cei sociali, economici, culturali. Mai mul decât
atât, dimensiunii cantitative a populaţiei i se adaugă tot mai pregnant caracteristici calitative, pe măsura
progresului social-economic. Este deci pe deplin explicabil de ce pe primul plan se situează astăzi calitatea
populaţiei, calitatea vieţii, iar măsura cea mai deplină a acesteia ne dau indicatorii sociali.
Structura demografică a populației
Evoluția populației – scurt istoric
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea
parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era
formată din satele Bălcuța, Conțești, Fabrica
Zaharină, Fântânele, Sascut, Schineni și Valea
Nacului, având în total 2.414 locuitori.
În comună era o fabrică de zahăr, trei biserici și o
școala mixtă cu 109 elevi. La acea vreme, pe
teritoriul actual al comunei mai funcționau în
aceeași plasă și comunele Berești și Păncești.
Comuna Păncești era formată din satele
Fântânele, Păncești și Târgul Păncești, cu 2.069
de locuitori ce trăiau în 548 de case; aici existau
o biserică și o școală mixtă cu 77 de elevi.
Comuna Berești avea doar satul de reședință, o
biserică și o populație de 872 de locuitori ce
trăiau în 205 case.
Anuarul Socec consemnează comunele în plasa
Trotuș a aceluiași județ. Comuna Sascut avea
2.621 de locuitori în satele Bălcuța, Conțești,
Fântânele, Sascut, Schineni, Târgu Sascut și Valea
Nacului; comuna Păncești avea aceeași alcătuire
și 2.494 de locuitori; iar comuna Berești, cu
unicul ei sat, avea 868 de locuitori.
În anul 1950, comuna a fost transferată raionului
Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din
regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea
Bacău. În anul 1968, comunele au trecut la
județul Bacău, iar comunele Păncești și Berești au
fost desființate, iar satele lor au trecut la comuna
Sascut; au fost desființate satele Bălcuța și
Fântânele (comasate cu Sascut-Sat), iar satele
Păncești-Târg și Sascut-Târg au fost comasate și
au format satul Sascut.
28
Tabel nr. 1 – Evoluția populației pe localități componente în perioada 1977-2002
Localitatea Anul
1977
Anul
1992
Anul
1995
Anul
1997
Anul
1998
Anul
1999
Anul
2000
Anul
2001
Anul
2002
Sascut 1.518 2.418 2.438 2.436 2.436 2.444 2.464 2.467 2.434
Berești 1.512 1.435 1.455 1.468 1.580 1.646 1.465 1.468 1.432
Conțești 820 674 694 696 676 684 684 685 598
Păncești 3.558 2.997 3.014 3.019 3.009 3.017 3.027 3.027 2.828
Sascut-Sat 2.702 2.178 2.198 2.197 2.187 2.195 2.203 2.209 2.143
Schineni 645 589 608 605 602 10 610 610 582
Valea
Nacului 274 213 215 216 206 214 214 210 150
TOTAL 11.029 10.504 10.622 10.637 10.574 10.628 10.667 10.676 10.167
Sursa datelor: Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004
Începând cu anul 2008,
populația comunei Sascut a
înregistrat scăderi anuale
continue până la nivelul
anului 2016, înregistrând o
mică creștere la nivelul
anului 2012. În ceea ce
privește distribuția pe sexe a
populației comunei, se poate
observa o pondere mai mare
a populației de sex masculin,
mai puțin la nivelul anilor
2011-2014 când numărul
persoanelor de sex feminin îl
depășește pe cel al
persoanelor de sex masculin.
Tabel nr. 2 - Volumul populației comunei Sascut (2006-2016)
Anul Număr total
locuitori Număr locuitori pe sexe
2006 10.346 5.180 Masculin
5.166 Feminin
2007 10.396 5.218 Masculin
5.178 Feminin
2008 10.448 5.248 Masculin
5.200 Feminin
2009 10.395 5.216 Masculin
5.179 Feminin
2010 10.323 5.174 Masculin
5.149 Feminin
2011 10.262 5.129 Masculin
5.133 Feminin
2012 10.311 5.146 Masculin
5.165 Feminin
2013 10.237 5.115 Masculin
5.122 Feminin
2014 10.161 5.071 Masculin
5.090 Feminin
2015 10.092 5.048 Masculin
5.044 Feminin
2016 9.980 4.993 Masculin
4.987 Feminin
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
29
Figura nr. 4 - Evoluția populației comunei Sascut (2006-2016)
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Figura nr. 5 - Evoluția populației comunei Sascut și a jud. Bacău în
perioada anilor 2006-2016
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Figura nr. 1 vine să
evidențieze și din punct de
vedere grafic trendul
ascendent al numărului de
locuitori de la nivelul
comunei Sascut. Concret, se
evidențiază o scădere cu
aproximativ 5 procente în
2016, față de valorile
înregistrate în anul 2008.
Analizând din punct de
vedere comparativ, evoluția
populației comunei Sascut cu
cea a populației județului
Bacău se poate observa o
evoluție similară începând
cu anul 2008, și anume una
de scădere continuă a
numărului de locuitori, cu
mică creștere înregistrată în
anul 2012 la nivelul comunei
Sascut.
30
Densitatea populației
Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitatea de suprafață, măsurându-se, în
general, în persoane pe kilometru pătrat și obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la
suprafață în kilometri pătrați.
Tabel nr. 3 - Densitatea populației comunei Sascut și a județului Bacău (2006, 2016)
Suprafața
totală
(km2)
Număr
locuitori 2006
Densitatea
populației 2006
Număr locuitori
2016
Densitatea
populației
2016
Comuna Sascut 107,84 10.346 96 9.980 93
Județul Bacău 6.620 761.003 115 745.279 113
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
În strânsă legătură cu evoluția pe care a avut-o
populația la nivelul anilor 2006-2016 este și
densitatea acesteia. Densitatea populației
comunei Sascut a înregistrat o scădere continuă
de-a lungul anilor. Dacă la nivelul anului 2006
înregistra 96 de locuitori/km2, în anul 2016
ajunsese la mai puțin de 93 locuitori/km2.
Situația este similară și la nivelul județului
Bacău, densitatea populației județului
înregistrând o scădere în perioada 2006-2016,
de la 115 locuitori/km2 la mai puțin de 113
locuitori/km2.
Structura populației pe sexe
Distribuţia pe sexe a populaţiei comunei Sascut este puțin diferită față de cea a județului Bacău, în
comună ponderea persoanelor de sex masculin aflându-se într-o proporție puțin mai mare. Se poate
observa un echilibru între ponderea populaţiei feminine – 49,97% (4.987 femei) şi a celei masculine –
50,03% (4.993 bărbaţi) de la nivelul comunei Sascut, la nivelul judeţului Bacău, populaţia feminină
predominând cu 50,55% (376.702 femei) în fața populaţiei de sex masculin 49,45% (368.577 bărbați).
Tabel nr. 4 - Structura populației pe sexe (2016)
Număr %
Comuna Sascut
Total 9.980 100
Masculin 4.993 50,03
Feminin 4.987 49,97
Județul Bacău
Total 745.279 100
Masculin 368.577 49,45
Feminin 376.702 50,55
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
31
Structura populației pe grupe de vârstă
Tabel nr. 5 - Structura populației comunei Sascut pe vârste (2006, 2016)
Grupe de vârstă Număr %
Anul 2006 Anul 2016 Anul 2006 Anul 2016
0-14 ani 1.621 1.446 15,67 14,49
15-64 ani 6.755 6.644 65,29 66,57
65+ ani 1.970 1.890 19,04 18,94
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
La nivelul anului 2006, datele evidențiază, pe
ansamblul comunei Sascut, următoarea
distribuție pe principalele grupe de vârstă:
populaţia cu vârste cuprinse între 0-14 ani -
populaţie tânără - reprezenta 15,67% din total,
proporţia celor în vârstă de muncă era de 65.29%,
iar cei cu vârste de peste 65 de ani – vârstnicii -
reprezentau 19,04%.
Conform ultimelor date statistice, structura
populației pe grupe mari de vârstă la nivelul
anului 2016 avea următoarea structură:
ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) – 14,49%,
ponderea populaţiei în vârstă de muncă –
66,57%, iar a celei vârstnice – 18,94%.
Comparativ cu anul 2006, ponderea populaţiei
tinere a cunoscut, până în anul 2016, o
descreștere cu aproximativ 11%.
Din punct de vedere procentual, grupa de vârstă
care a înregistrat creșteri, a fost cea cu vârste
cuprinse între 15 și 64 de ani (populația aptă de
muncă). Deși ca număr populația aptă de muncă
s-a diminuat de la 6.755 persoane la 6.644
persoane, ponderea din populația totală a crescut
datorită descreșterii numărului de tineri și de
vârstnici între anii 2006 și 2016.
Scăderea ponderii populaţiei tinere şi existența
unui număr considerabil de persoane cu vârste
peste 65 de ani, pun în evidenţă fenomenul de
îmbătrânire demografică. Analiza populaţiei
comunei pe grupe mici de vârstă în perioada
2006-2016, evidenţiază reduceri importante ale
populaţiei pe grupele de vârstă 0-39 ani, 45-54
ani și 50-74 ani. Simultan se înregistrează creșteri
importante de populație cu vârste cuprinse între
40 și 49 ani și peste 74 ani. Se poate observa și
faptul că evoluția natalității indică un trend
descendent a acesteia.
Piramida vârstelor
Compoziţia pe vârstă şi sexe a populaţiei are o
importanţă deosebită din punct de vedere
demografic, ea determinând, într-o măsură
decisivă, potenţialul biologic de creştere a unei
populaţii şi influenţând nivelul tuturor
componentelor schimbării populaţiei. Din punct
de vedere socio-economic ea condiţionează
32
semnificativ mărimea potenţială a forţei de
muncă, structura cererii de bunuri şi servicii,
structura ocupaţională a populaţiei, etc.
Cunoaşterea structurii populaţiei pe vârste
permite anticiparea tendinţei de dezvoltare a
unor fenomene demografice deja instalate, dintre
care cel mai important este îmbătrânirea
demografică.
Conform piramidei vârstelor, populația comunei
Sascut este mai mult de 50% de sex masculin
acest fapt fiind cel mai bine reprezentat la nivelul
grupelor de vârsta între 0-4 ani și 15-59 ani, adică
în rândul persoanelor apte de muncă. Femeile
sunt mai bine reprezentate în cadrul grupelor de
vârsta 5-14 ani și peste 60 de ani, adică în rândul
tinerilor și a vârstnicilor.
De asemenea, în anul 2016 se înregistrează o
valoare mare în rândul populației adulte, baza
piramidei (populația tânără, copiii) tinzând să se
îngusteze. Astfel, în viitor se prevede o micșorare
a numărului persoanelor adulte, respectiv a
persoanelor apte de muncă și o explozie a
populației vârstnice, aspect nu tocmai pozitiv,
raportul de dependență crescând substanțial.
Cea mai mare proporție a populației este
înregistrată în cadrul grupei de vârstă 40-49 ani,
aspect ce s-ar putea justifica prin celebrul decret
770 din 1966 dat de Nicolae Ceaușescu, decret
prin care interziceau întreruperile de sarcină,
“liberalizate” de către Dej în 1957. Consecinţele
decretului s-au văzut din anul imediat următor,
respectiv anul 1967.
Figura nr. 6 – Piramida vârstelor la nivelul anului 2016
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
33
Creşterea previzionată a populaţiei în vârstă,
apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din
domeniul asistenţei sociale şi medicale,
învăţământul fiind chemat să răspundă prin
oferta de formare la această realitate, atât prin
planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum
adaptat.
Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 25-49
de ani va conduce la o creşterea a nevoilor de
formare continuă. Acest fapt reprezintă o
importantă oportunitate pentru unităţile şcolare
interesate în compensarea diminuării populaţiei
şcolare.
Amploarea şi ritmul vieţii socio-economice în
zona studiată sunt direct influenţate de evoluţia
demografică în general şi de mişcarea naturală,
dar mai ales de procesul de îmbătrânire
demografică. Efectele acestora pot fi puse în
evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă.
Dezvoltarea socio-economică este direct
influenţată de evoluţia demografică în general
precum şi de mişcarea naturală, migratorie şi de
procesul de îmbătrânire demografică în special.
Efectele acestora pot fi puse în evidenţă de
raportul de dependenţă după vârstă care exprimă
raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-
64 ani) şi restul populaţiei şi ne arată sarcina
socială pe care o suportă segmentul populaţiei
adulte care are cea mai importantă contribuţie la
realizarea bugetului familial şi are de asemenea
un rol activ în formarea tinerei generaţii.
Raportul de dependență
Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă
raportul (exprimat în procente), dintre numărul
populaţiei de vârstă tânără (0 - 14 ani) şi al
populaţiei de vârstă bătrână (peste 65 ani) şi
numărul populaţiei de vârstă adultă (15 - 64 ani).
Acest raport exprimă presiunea populaţiei tinere
şi a celei vârstnice, numărul de dependenți minori
și vârstnici care revin în medie la 1000 de
persoane aflate în vârsta de muncă (potențial
activ economic). Trebuie făcută aici precizarea că,
pe de o parte, nu toți cei în vârstă de până la 15
ani și, mai ales, în vârstă de peste 65 ani sunt
economic inactivi, după cum nici toți cei în vârstă
de 15-64 ani sunt economic activi.
Raportul de dependenţă după vârstă, în anul
2006, stabilea la nivelul comunei un număr de
532 dependenţi minori şi vârstnici ce revin la
1000 de persoane în vârstă de muncă, valoarea
acestui indicator înregistrând o scădere în 2016,
și ajungând la 502 dependenţi minori şi vârstnici
la 1000 persoane în vârstă de muncă.
Cum era de aşteptat, scăderea valorii raportului
de dependenţă demografică în cei 10 ani are loc
pe seama unui număr redus de tineri cu vârste
cuprinse între 0-14 ani în anul 2016.
Tabel nr. 6-Raportul de dependență (2006, 2016)
Anul 2006
Anul 2016
Persoane cu vârste cuprinse între 15 și 64 ani – apte de muncă
6.755 6.644
Restul populației 3.591 3.336
Raportul de dependență (%0)
532 502
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
34
Structura populației după etnie
Tabel nr. 7 - Structura populației după etnie (anul 2011)
Etnie Comuna
Sascut
Județul
Bacău România
Comuna
Sascut %
Județul
Bacău %
România
%
Români 7.866 558.507 16.792.868 91,8 90,6 83,4
Maghiari 5 4.208 1.227.623 0,1 0,7 6,1
Rromi 227 15.284 621.573 2,7 2,5 3,1
Alte etnii 466 38.169 1.479.577 5,4 6,2 7,4
Sursa datelor: Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor - 2011
Conform tabelului de mai sus, cel mai bine
reprezentată este populaţia de etnie română
(92%), medie superioară celor înregistrate la
nivel de judeţ (90,6%) și la nivel național
(83,4%). Populația de etnie maghiară este slab
reprezentată la nivel de comună, doar 5 locuitori
fiind de această etnie.
În ceea ce privește populația de etnie romă,
aceasta este în proporție de 2,7% la nivelul
comunei Sascut, procent superior celui de la
nivelul județului Bacău (2,5%) și inferior celui de
la nivel național (3,1%). Prezenţa minorităţii
rome impune soluţii pentru asigurarea accesului
la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea
acestui grup defavorizat.
Structura populației după limba maternă
Tabel nr. 8 - Structura populației după limba maternă (anul 2011)
Limba maternă
Comuna Sascut
Județul Bacău
România Comuna Sascut %
Județul Bacău %
România %
Română 8.114 567.584 17.263.561 99,8 97,3 90,7
Maghiară 3 5.152 1.268.444 0,04 0,9 6,6
Romani 9 8.933 247.058 0,1 1,5 1,3
Altă limbă maternă
2 1.921 264.704 0,02 0,3 1,4
Sursa datelor: Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor - 2011
Pentru majoritatea locuitorilor comunei Sascut
(99,8%), limba maternă este limba română, mai
puțin pentru 9 locuitori a căror limbă maternă
este limba romani și 3 locuitori vorbitori de limbă
maghiară.
33
Structura populației după religie
Tabel nr. 9 - Structura populației după religie (anul 2011)
Religie Comuna Sascut
Județul Bacău
România Comuna Sascut %
Județul Bacău %
România %
Ordodoxă 7.249 473.673 16.367.267 89,2 81,1 85,9
Romano-catolică
522 95.220 869.246 6,4 16,3 4,6
Greco-catolică
3 365 160.275 0,04 0,1 0,8
Baptistă 4 662 118.003 0,05 0,1 0,6
Penticostală 36 5.444 367.938 0,4 0,9 1,9
Adventistă de ziua a șaptea
8 2.194 85.902 0,1 0,4 0,5
Alte religii 306 6.032 1.075.136 3,8 1,1 5,7
Sursa datelor: Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor - 2011
Religia cea mai reprezentativă atât la nivel de
comună, cât şi la nivel judeţean și național este
cea ortodoxă, ponderile înregistrate fiind peste
80%. Cel mai mare procentaj se înregistrează la
nivelul comunei Sascut 89,2%.
La nivelul comunei Sascut au fost declarate 522
persoane de religie romano-catolică, 3 persoane
de religie greco-catolică. 4 persoane de religie
baptistă, 36 penticostali, 8 persoane de religie
adventistă de ziua a șaptea, și 306 persoane au
alte religii.
Mișcarea naturală
Cele două tipuri de mişcări care determină volumul şi structura unei populaţii sunt: mişcare naturală cu
cele două fenomene pe care le surprinde – natalitate şi mortalitate – sintetizată prin sporul natural şi
mişcarea migratorie.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii care reprezintă numărul de copii
născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).
Tabel nr. 10 - Evoluția numărului de născuți vii în perioada anilor 2007-2016
Evoluția numărului de născuți vii
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Comuna Sascut
99 73 101 84 94 102 94 64 68 72
Județul Bacău
8,067 7,880 7,542 7,305 6,858 6,981 7,620 6,576 6,857 5,979
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
36
Tabel nr. 11 - Evoluția ratei natalității în perioada anilor 2007-2016
Evoluția ratei natalității (%0) Media (%0) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Comuna Sascut
9.52 6.99 9.72 8.14 9.16 9.89 9.18 6.30 6.74 7.21 8.28
Județul Bacău
10.61 10.38 9.95 9.66 9.10 9.28 10.16 8.79 9.17 8.02 9.51
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
În perioada 2007-2016, conform datelor furnizate
de INSSE (Baza Tempo-Online), în comuna Sascut
rata medie a natalităţii a avut valoarea de 8,28‰,
situându-se la un nivel inferior față de media
județeană (9,81‰). Valorile anuale înregistrate
în această perioadă au variat între 6,30‰, în
2014 (când s-au înregistrat doar 64 născuți vii) şi
9,89‰, în 2012.
Mortalitatea se măsoară tot cu ajutorul unei rate care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 de
locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic), iar importanţa acestui fenomen demografic
derivă din faptul că el este şi un indicator al calităţii vieţii, fiind direct influenţat de factori socio-
economici, precum accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie, dar şi de factori ecologici.
Tabel nr. 12 - Evoluția numărului de decese în perioada anilor 2007-2016
Evoluția numărului de decese
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Comuna Sascut
139 167 151 155 151 153 140 141 160 170
Județul Bacău
8,154 8,147 8,260 8,627 8,134 8,309 8,471 8,465 8,569 8,637
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Tabel nr. 13 - Evoluția ratei mortalității în perioada anilor 2007-2016
Evoluția ratei mortalității (%0) Media (%0) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Comuna Sascut
13.37 15.98 14.53 15.02 14.71 14.84 13.68 13.88 15.85 17.03 14.89
Județul Bacău
10.73 10.73 10.90 11.41 10.79 11.05 11.29 11.31 11.46 11.59 11.13
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Rata medie a mortalităţii în comuna Sascut a fost
de 14,89‰, rată net superioară mediei. Acest fapt
poate fi pus pe seama diferențelor determinate la
nivelul structurii pe vârste a populaţiei (populație
tânără în număr mic și populație cu vârsta de
peste 60 de ani, numeroasă).
În ceea ce priveșe evoluția ratei mortalității la
nivel județean, putem observa că aceasta
înregistrează un trend ascendent între anii 2007
și 2016. Această evoluție poate fi justificată de
creșterea numărului de decese datorate
caracteristicilor serviciilor de sănătate, precum
calitatea şi acccesibilitatea acestora și a
fenomenului de îmbătrânire demografică.
36
Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul existent între cele două fenomene: natalitate şi
mortalitate. El evidenţiază creşterea naturală a unei populaţii şi se calculează ca diferenţă între numărul
de naşteri şi cel de decese care au avut loc într-un an raportat la volumul populaţiei.
Tabel nr. 14 – Evoluția ratei sporului natural în perioada anilor 2007-2016
Evoluția sporului natural (%0) Media (%0) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Comuna Sascut
-3.85 -9.00 -4.81 -6.88 -5.55 -4.95 -4.49 -7.58 -9.12 -9.82 -6.60
Județul Bacău
-0.11 -0.35 -0.95 -1.75 -1.69 -1.77 -1.13 -2.52 -2.29 -3.57 -1.61
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Cea mai mică medie a ratelor sporului natural
este de -6,60%0 înregistrată la nivelul comunei
Sascut, în timp ce media ratelor sporului natural
județean are o valoare de -1,61%0.
Media ratelor sporului natural de la nivelul
comunei Sascut înregistrează o valoare dramatic
de mică, aceasta datorându-se unui număr foarte
mare de decese comparativ cu numărul
nașterilor, populația comunei fiind foarte
îmbătrânită.
În ceea ce privește evoluția sporului natural la
nivel județean, acesasta cunoaște un trend
descendent negativ pe perioada anlizată,
respectiv 2007-2016, cu o mică creștere în anul
2013. Acest regres general are loc din cauza
fenomenului de îmbătrânire demografică ce este
din ce în ce mai prezent la nivelul țărilor
dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare.
Dacă la nivel județean, rata sporului natural
urmează o traiectorie relativ descrescătoare pe
perioada anilor 2007-2016, la nivelul comunei
Sascut, rata sporului natural oscilează cu
fluctuații mari pe perioada analizată (vezi figura
4).
Figura nr. 7 – Evoluția sporului natural în perioada
anilor 2007-2016
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Cea mai mare valoare a ratei sporului natural, -
3,85%0, s-a înregistrat la nivelul anului 2007,
urmând ca în anul 2008 să scadă brusc la 9%0.
Cea mai scăzută rată a sporului natural s-a
înregistrat la nivelul anului 2016, respectiv -
9,82%0.
38
Mișcarea migratorie
Evoluţia volumului populaţiei este influenţată nu
doar de mişcarea naturală a acesteia, ci şi de
mişcarea migratorie. Migraţia reprezintă
totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu
înregistrate la nivelul unei unităţi administrativ-
teritoriale.
Până în anul 1990, se înregistra o migraţie către
centrele urbane apropiate: Bacău, Comănești,
Onești, Adjud, Focșani (ca centre economice
polarizante). Tinerii, plecau mai întâi pentru a
studia (în general licee cu profil industrial şi şcoli
profesionale), apoi primeau locuinţă şi loc de
muncă. Exista şi o migraţie zilnică, cunoscută sub
numele de navetism, practicată de către elevi şi
de populaţia activă (ca forţă de muncă) către
centrele urbane.
După 1990, graniţele s-au deschis şi tinerii au
migrat în căutarea unui loc de muncă, pentru
asigurarea existenţei zilnice şi a unor venituri
substanţiale, mai întâi în ţări precum Turcia şi
Italia. Începând cu anii 1998 şi 2000 populaţia din
comună, a cunoscut o scădere accentuată. Tinerii
au plecat în special în Italia, Spania şi Anglia, dar
au ajuns şi în Grecia, Cipru, Norvegia, Austria,
Germania etc. Cei mai mulţi dintre aceştia,
prestează o muncă brută (în construcţii) sau
servicii neagreate de populaţia autohtonă a ţării
respective (asistenţă socială – îngrijire bătrâni).
Evoluția numărului plecărilor cu domiciliul pe
perioada 2006-2015 din comuna Sascut urmează
trendul celei de la nivel județean.
În principal cele două evoluții oscilează, numărul
plecărilor din anul 2006 nefiind cu mult diferit de
cel din anul 2015, acesta din urmă fiind puțin
superior.
Cele mai multe plecări cu domiciliul din comuna
Sascut au avut loc în anul 2010, 175 de persoane
plecând din localitate, iar cele mai puține plecări
cu domiciliul, 122 la număr, s-au înregistrat la
nivelul anului 2011.
Tendinţa actuală este de migraţie a populaţiei, cu
domiciliul sau cu reşedinţa, şi se manifestă
dinspre marile centre urbane, către periferia lor.
Mulți dintre aceştia s-au stabilit definitiv, au
întemeiat familii mixte, au cumpărat case. Unii şi-
au construit locuinţe în localitatea de unde au
plecat, iar alţii s-au întors şi au deschis afaceri de
familie.
Figura nr. 8 – Evoluția numărului plecărilor cu
domiciliul în perioada anilor 2006-2015 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
39
Ca în situația plecărilor, evoluțiile stabilirilor cu
domiciliul în comuna Sascut și în județul Bacău
sunt în cea mai mare parte similare, dar în acest
caz până la nivelul anului 2013.
Cele mai multe stabiliri cu domiciliul în comuna
Sascut, 242 la număr, s-au înregistrat în anul
2008, iar cele mai puține, 117 de stabiliri cu
domiciliul, au avut loc în anul 2013.
Analizând tabelul de mai jos, se poate observa că
media ratei migrației la nivelul comunei Sascut
este net superioară mediei județene, pe perioada
anilor 2006-2015, înregistrându-se mai multe
stabiliri cu domiciliul decât plecări. Cea mai mare
rată a migrației s-a înregistrat în anul 2008
(8,23%0), iar cea mai mică, la nivelul anului 2013
(-2,64%0). Un aspect pozitiv este reprezentat de
faptul că la nivelul comunei Sascut în majoritatea
anilor s-au înregistrat valori pozitive ale ratei
migrației.
Nu putem spune același lucru și despre media
ratei migrației de la nivelul județului Bacău, unde
aceasta se înregistrează cu o valoare negativă pe
tot parcursul perioadei analizate, exceptând anul
2014, acest fapt reflectând scăderea volumului
populației pe baza migrației.
Tabel nr. 15 - Evoluția ratei migrației în perioada anilor 2006-2015
Evoluția ratei migrației (%0) Media (%0) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Comuna Sascut
2.80 6.25 8.23 -1.54 0.29 2.92 5.24 -2.64 0.59 1.19 2,33
Județul Bacău
-0.21 -0.13 -0.13 -0.14 -0.27 -0.13 -0.10 -0.07 0.17 -0.06 -0,11
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo
40
Mediul economic local
Potrivit Strategiei Europa 2020, recenta criză economică a afectat într-o mare măsură întregul
continent, „progresele constante în materie de creştere economică şi de creare de locuri de muncă
înregistrate în ultimii zece ani fiind anulate”.
O analiză viabilă a contextului economic actual al comunei Sascut impune o trecere informațională de la
contextul național către cel regional, județean și local și o analiză comparativă a indicatorilor economici
reprezentativi în acest sens.
Aspecte generale
Conform datelor transmise de Primăria Comunei
Sascut în cadrul sectorul economic al comunei
activează un numar de 98 agenți economici, ce
dețin punctul de lucru/sediul social în comună.
Repartizarea după forma de organizare este
evidențiată în tabelul de mai jos.
Tabel nr. 16 - Distribuţia agenţilor economici din comuna Sascut pe forme de organizare
Forma juridică de organizare Numărul agenților
economici
PFA 4
PF 3
II 18 AF 3
IF 4
SRL 58
SA 4
TOTAL 98 Sursa datelor: Date furnizate de Primăria comunei Sascut
La nivelul anului 2016, densitatea
întreprinderilor din comuna Sascut era de 9,81
de unități la 1.000 de locuitori.
Activitățile economice sunt majoritar concentrate
în sectorul terțiar – servicii, ocupând 84% din
sectoarele economice, sectorul secundar –
industrii – are o pondere de 9%, pe când restul
întreprinderilor își desfășoară activitatea în
sectorul primar – agricultură, silvicultură,
pescuit (într-un procent de 7%).
41
Repartiția întreprinderilor din comuna Sascut, pe sectoare ale economiei
respectă următoarea distribuție:
Figura nr. 9 – Repartiția întreprinderilor pe principalele sectoare ale economiei
Sursa datelor: Date furnizate de Primăria Comunei Sascut
Dezvoltarea economică este încă defectuoasă, datorită lipsei unei strategii de
dezvoltare a întreprinderilor, a managementului, a resurselor de menținere a
investițiilor, cu pierderea piețelor de desfacere și reducerea nivelului de
competitivitate al produselor.
În ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi din comuna Sascut, aceştia
erau în număr de 543 în anul 2015, având o pondere de doar 8% din totalul
populaţiei apte de muncă, ceea ce reflectă insuficienţa ofertei locurilor de
muncă de pe plan local pentru a absorbi forța de muncă disponibilă în
comuna Sascut.
Tabel nr. 17 – Numărul mediu de angajați din comuna Sascut
2012 2013 2014 2015
Comuna Sascut 578 615 563 543 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo
Se constată un declin de circa 12% la nivelul anului 2015, a populației
angajate, față de anul 2013. Această situaţie a fost determinată printre altele,
de instabilitatea economică ce şi-a pus amprenta asupra activităţii
întreprinderilor dar şi de numărul mic de întreprinderi din comuna Sascut
raportat la forța de muncă existentă.
„” Densitatea
întreprinderilor din
comuna Sascut era de
9,81 de unități la 1.000
de locuitori.
„” Ponderea numărului de
salariați înregistrați la
nivelul anului 2015
reprezenta doar 8% din
totalul populației apte
de muncă.
42
„” În perioada 2012-2016,
numărul șomerilor
înregistrați la nivelul
comunei Sascut a
înregistrat un parcurs
oscilant.
„” În prezent, agricultura
nu este îndejuns
valorificată în comuna
Sscut, aceasta putând
constitui o oportunitate
în vederea dezvoltării
zonei.
Mai mult decât atât, de evidențiat este și evoluția numărului de șomeri
existenți la nivelul comunei Sascut, care a înregistrat un parcurs oscilant în
perioada 2012-2016, cu o ușoară scădere în intervalul 2014-2015, urmată de
o creștere la nivelul anului 2016.
Tabel nr. 18 – Numărul șomerilor din comuna Sascut
2012 2013 2014 2015 2016
Comuna Sascut
125 150 86 69 95
Sursa datelor: Adresa nr. 4893 din 10.08.2017 transmisă de ANOFM
Agricultura
Lumea satului prezintă dezechilibre socio-economice importante, ceea ce face
din mediul rural românesc un spațiu expus riscurilor sociale.
Evidenta subdezvoltare a celor mai multe dintre sate, supraocuparea agricolă
a populației rurale sau deficitul de calificare înregistrat de segmente
importante ale locuitorilor domiciliați la sate reprezintă consecințe ale
situației economice precare înregistrate la nivel național. 26
Agricultura, sector economic de bază al județului Bacău, a cunoscut
schimbarea prin reforma proprietății, care a dus la distrugerea vechilor
structuri atât în sectorul culturii plantelor, cât şi în zootehnie, silvicultură.
Ţăranii au devenit proprietari de terenuri, fără a dispune de mijloace
financiare necesare cultivării acestora. Factorii negativi pentru piaţa
produselor agricole au fost creşterea preţurilor carburanţilor, a seminţelor,
utilajelor şi altor produse industriale necesare producţiei agricole,
insustenibile de micul proprietar de pământ, dar şi inexistența unei cereri
constante de produse agricole de către industria prelucrătoare
Pentru comuna Sascut, agricultura poate reprezenta una din oportunitățile de
dezvoltare a zonei, însă în prezent, aceasta nu este îndeajuns valorificată.
26
Flavius Mihalache, O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale, p. 1
43
Ca și resurse existente pe plan local care pot constitui baza pentru dezvoltarea
socio-economică a comunei Sascut, terenurile agricole prezintă un potențial
ridicat. În prezent, agricultura nu este exploatată suficient însă oportunitatea
fondurilor europene în acest sector de activitate poate reprezenta un
stimulent în creșterea interesului antreprenorial pentru realizarea de proiecte
investiționale în acest domeniu. Micii producători agricoli, dar și societățile
private din agricultură constituie un fundament al revitalizării agriculturii
locale.
În prezent, suprafața totală a comunei Sascut totalizează 10.784 ha, din care
7.163 ha constituie suprafaţa agricolă iar 3.621 ha suprafaţa terenurilor
neagricole27. Cea mai mare parte a suprafeței agricole este reprezentată de
suprafața arabilă (75,47%), acesteia adăugându-i-se viile în proporție de
13,19 % şi pășunile și fânețele (11,17%). Livezile ocupă doar 0,17% din
suprafața agricolă a comunei.
Figura nr. 10 – Suprafața agricolă a comunei Sascut Sursa datelor: Date furnizate de Primăria Comunei Sascut
27
Date furnizate de Primăria Comunei Sascut
„” Suprafața agricolă a
comunei Sascut se
întinde pe 7.163 ha.
„” Comuna Sascut deține o
piață agroalimentară.
44
„” Suprafața forestieră
ocupă doar 3,7% din
suprafața totală a
comunei Sascut.
„” Sistemul de irigații din
comuna Sascut se
întinde pe o suprafață
de 5.028 ha.
.
În vederea comercializării produselor locale, în comuna Sascut este amenajată
o piață agroalimentară.
Pădurea poate fi o resursă foarte importantă a unei zone având un rol
economic şi social deosebit. Conform datelor furnizate de Primăria comunei
Sascut pe teritoriul comunei există o suprafață forestieră de 400 ha28,
reprezentând 3,7% din suprafața totală a comunei.
Perimetrul silvic existent, pe lângă rolul important pe care îl are prin crearea
unei protecții naturale a mediului înconjurător, poate conferi și un cadru
natural deosebit de pitoresc, propice turismului, a cărui dezvoltare este însă
condiționată de modernizarea infrastructurii.
Sistemul de irigații de la nivelul comunei Sascut are o suprafață amenajată de
5.028 ha și este structurat pe patru ploturi (Sascut, Schineni, Păncești,
Conțești).
Alimentarea cu apă se face din Lacul de acumulare Berești de pe râul Siret,
prin sifonare.
Cerințele de apă pentru irigații conform autorizației de gospodărire a apelor
nr. 200/19.07.2016 emisă de ABA Siret:
28 Date furnizate de Primăria comunei Sascut
Fotografia nr. 6 – Piața Sascut
45
„” Alimentarea cu apă
necesară sistemelor de
irigații se realizează
din Lacul de acumulare
Berești
Volume de apă autorizate la sursă:
max anual = 6.958,9 mii mc;
max lunar = 993,9 mii mc;
max zilnic = 33,12 mii mc;
mediu zilnic = 27,6 mii mc;
Norma brută de irigare:
an secetos (p=80%): 3.256 m3/ha an;
an cu umiditate medie (p=50%): 3.131 m3/ha an.
Norma medie de irigare: 1.086 mc/s;
Metoda de udare, care caracterizează suprafața (ha): aspersiune prin conducte
și canale.
Norma de udare porumb = 800 mc/ha;
Norma de irigare porumb = 800 mc/ha x 3-5 udări/an = 2400-4000 mc/ha;
Norma de udare grâu, orz = 700 mc/ha;
Norma de irigare porumb = 700 mc/hax3-5 udări/an = 2100-3500 mc/ha.
Norma de udare floarea soarelui, rapiță = 600 mc/ha;
Norma de irigare floarea soarelui, rapiță = 600 mc/ha x 3-5 udări/an = 1800-
3000 mc/ha.
Timpul efectiv de irigare = 210 zile/an29.
29 Autorizație de mediu nr. 26/07.03.2017 emisă de APM Bacău către ANIF-FTMS Unitatea de Administrare Bacău.
46
Zootehnia
Efectivul de animale de la nivelul comunei
Sascut cifra, în anul 2015, 23.162 de capete.
Creșterea animalelor se practică atât în ferme de
exploatare, dar și în gospodării mici, în general
pentru uzul familiilor. Sunt așa numitele
exploatații de semi-subzistență, dar mai ales de
subzistență în care producția agricolă este
destinată consumului propriu, foarte puține fiind
acele gospodării care reușesc să disponibilizeze
mici cantități de produse pentru piață. În fermele
de semisubzistență fermierii desfășoară diverse
activități agricole de cultivare a plantelor și
creșterea animalelor, bazate pe tradiții specifice
zonei. Aceste ferme se caracterizează printr-o
structură de producție foarte diversificată,
determinată de necesitățile gospodăriei, precum
și printr-o dotare tehnică redusă și
necorespunzătoare ceea ce împiedică creșterea
productivității și obținerea unui surplus de
produse destinate vânzării.
Orientarea acestor ferme către piață necesită
schimbarea sistemului de producție și implicit
cheltuieli financiare suplimentare, pe care
fermierii nu și le pot permite.
Efectivele de animale de la nivelul comunei
Sascut la nivelul anului 2015, este prezentată în
tabelul de mai jos:
Tabel nr. 18 – Efectivele de animale din comuna Sascut – anul 2015
Bovine Ovine și caprine
Porcine Cabaline Păsări
Comuna Sascut 792 5.661 1.273 296 15.140
Sursa datelor: Planul de analiză și acoperirea riscurilor de pe teritoriul Bacău - 2015, p. 45
La nivelul comunei Sascut, în anul 2015, se remarcă următoarele categorii de animale existente:
păsări 65,37%, ovine și caprine 24,44%, porcine 5,50%, bovine 3,42% și cabaline 1,28%.
Figura nr. 11 – Efectivul de animale din comuna Sascut Sursa datelor: PAAR județul Bacău - 2015
47
Turism
Angrenând sub diverse forme și celelalte sectoare economice din comună, cu precădere comerțul,
serviciile și construcțiile, turismul și dezvoltarea acestuia trebuie susținute și la nivelul comunei Sascut,
chiar dacă potențialul de dezvoltare este estompat de situația actuală a infrastructurii de turism. Deși nu
deține un patrimoniu turistic bogat, există puncte de interes turistic, disponibile pentru vizitare dar și
vestigii aparținând mai multor epoci.
Harta principalelor obiective turistice la nivelul
comunei Sascut, include:
Biserica "Sf. Pantelimon”: datează din
anul 1859 și este monument istoric,
având cod BC-II-m-B-00790;
Biserica "Sf. Nicolae”: are o așezare
pitorească pe o culme de deal ce domină o
bună parte din lunca Siretului.
Conacul Elias: a fost folosit de către Elias
de-a lungul timpului, atunci când venea în
zonă. Conacul este înconjurat de viță de
vie și de o livadă de meri, ambele ale
fundației, care dau dealului un farmec
aparte.
Lacul de acumulare Bereşti: face parte
din aria protejată "Natura 2000".
Caracteristic acestui lac este acumularea
redusă a poluanţilor, fapt deosebit de
favorabil faunei din zonă.
Malul estic al Lacului Bereşti oferă
vizitatorilor peisaje deosebite în care
alternează pădurea specifică zonei de
deal, golfuri sălbatice sau versanţi abrupţi.
Aria natrală protejată se caracterizează
printr-o mare diversitate a faunei, aici
fiind semnalate 19 specii de mamifere,
148 specii de păsări, 13 specii de reptile şi
amfibieni, şi 23 specii de peşti.
Lacul Bereşti este bine cunoscut
pescarilor sportivi pentru ihtiofauna
deosebit de bogată: Cyprinius carpio –
crap, Silurus glanis – somn, Stizosteidon
lucioperca – şalău, etc30.
Referitor la structurile de cazare turistică din
Comuna Sascut, din datele furnizate de Primărie,
nu există înregistrate unități de cazare.
30 http://www.naturabacau.ro
Fotografia nr. 7 – Conacul Elias
Sursa: http://www.digistoria.net/
Fotografia nr. 8 – Lacul Berești
Sursa: http://www.romanianresorts.ro
41
Infrastructură
Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social și din
punct de vedere al dimensiunii, diversității, resurselor naturale și umane pe care le deţin.
Infrastructura şi serviciile de bază neadecvate constituie principalul element care menţine decalajul
accentuat dintre zonele rurale şi zonele urbane din România şi care, cu atât mai mult, reprezintă o
piedică în calea egalităţii de şanse şi a dezvoltării socio-economice a zonelor rurale. Așadar,
nfrastructura joacă un rol important în dezvoltarea locală, fiind necesară îndreptarea atenţiei către
acţiuni de modernizare şi de creştere a accesibilităţii populaţiei la aceasta. Regiunea Nord-Est face parte
din zonele cu un grad scăzut de modernizare a infrastructurii, acest lucru având implicaţii directe şi
asupra comunei Sascut.
Infrastructura rutieră
În zonele rurale, cum este și în cazul comunei
Sascut, drumurile locale dețin un rol cheie în
asigurarea accesului la rutele de comunicare
naționale și, prin urmare, la principalele centre
economice, sociale și culturale ale județului și
obiective de interes general.
Între infrastructura de transport a unei regiuni
şi dezvoltarea sa economică există o influenţă
reciprocă, starea necorespunzătoare a
infrastructurii provocând un regres al
dezvoltării locale din punct de vedere economic
şi nu numai.
Fotografia nr. 9 – Drum principal spre
localitatea Berești
49
Comuna Sascut are o poziţie importantă din punct de vedere al infrastucturii
rutiere fiind străbătută de DN 2 care pe harta TEN-T a coridoarelor europene
de transport rutier, traseul DN 2 (E 85) face parte din reţeaua "core", în
categoria drumurilor care urmează să fie upgradate. CNADNR are în plan (într-
un viitor incert) construcţia unei autostrăzi ”Moldova”, care ar urma traseul
Culoarului Siretului şi care ar lega coridorul IX pan-european (în zona Focşani
– Mărăşeşti) de autostrada Târgu Mureş – Iaşi în apropiere de Târgu Neamţ.
Așadar, la nivelul comunei Sascut infrastructura rutieră este reprezentată de
următoarele categorii de drumuri:
DN 2: limită jud. Vrancea – Sascut -Bacău – Filipești - limită jud. Neamț,
pe o distanță de 2,7 km
DJ119A: Urechești (DN 11A) – Conțești -Sascut Sat - Sascut – Berești –
Limita jud. Vrancea (Cornii de Jos), pe o distanță de 19,2 km;
DC 102A: Sascut (DN2)-DC102, pe o distanță de 2,9 km;
DC 104: Sascut (DN2)-Schineni, pe o distanță de 1,8 km;
DC 105: Sascut (DN2)-Păncești, pe o distanță de 6,3 km;
DC 105A: DJ 119A (Sascut-Sat)-Valea Nacului, pe o distanță de 5 km;
DC 105B: Păncești (DC105)-Sascut Sat, pe o distanță de 2,6 km31;
Drumuri sătești și străzi
Drumuri de exploatație agricolă
Cea mai mare parte a drumurilor locale sunt asfaltate sau pietruite, reţeaua
acestora fiind în continuă extindere ca urmare a dezvoltării rezidenţiale pe
care localitatea o cunoaşte în ultimii ani. În vederea realizării unei diagnoze a
stării actuale a infrastructurii rutiere de la nivelul comunei Sascut, se pot aduce
în evidență datele din tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 19 – Starea infrastructurii rutiere de la nivelul comunei Sascut
Nr crt. Stare infrastructură rutieră Lungime (km)
2. Asfaltate 36
3. Pietruite 45
4. Pământ 8
Sursă: Date furnizate de Primăria comunei Sascut
31 Planul de analiză și acoperirea riscurilor de pe teritoriul județului Bacău, 2015, pag. 29
„” Din totalul de
aproximativ 89 km de
drumuri rutiere de la
nivelul comunei Sascut,
aprox. 51 % sunt
acoperite cu pietriș, iar
aprox 9.% sunt din
pământ.
„” În ultimii ani,
autoritățile publice
locale au depus eforturi
în vederea atragerii de
fonduri pentru
modernizarea
infrastructurii rutiere
50
Așadar, din totalul de aprox. 89 km de drumuri
rutiere de la nivelul comunei Sascut, aprox. 51 %
sunt acoperite cu pietriș, iar aprox 9.% sunt din
pământ.
În ultimii ani, autoritățile publice locale au depus
eforturi în vederea atragerii de fonduri pentru
modernizarea infrastructurii rutiere.
Prin programul FEADR, Măsura 322, s-a obţinut
la nivelul comunei Sascut o finanţare
nerambursabilă pentru proiectul ,,Modernizare
drumuri comunale şi săteşti din comuna Sascut;
construire centru ,,After school” sat Pănceşti,
comuna Sascut; dotarea Serviciului public de
gospodărie comunală şi locativa şi a Serviciului
voluntar pentru situaţii de urgenţă comuna Sascut;
achiziţionarea de costume populare pentru
ansamblul folcloric Mugurelul şi dotarea căminului
cultural Pănceşti în vederea conservării specificului
local şi a moştenirii culturale în comuna Sascut,
judeţul Bacău". Astfel, în cadrul componentei ,,Modernizare
drumuri comunale şi săteşti din comuna Sascut” s-
au modernizat următoarele drumuri:
drum sătesc în satul Valea Nacului, de la
Avrămescu Grigore la Radu Gică, racordat
cu drumul judeţean DJ 119 A;
drum sătesc în satul Valea Nacului, de la
Radu Gică la păşune comunală, drum aflat
în prelungirea celui de la poziţia 183 şi
prin care se racordează la drumul
judeţean DJ 119A;
drum sătesc în satul Sascut Sat, de la
Lascarescu Gheorghe la Stan Gheorghe,
racordat la drumul judeţean 119A;
drum comunal care face legătura între
satele Sascut Sat şi Pănceşti şi care se
racordează în drumul judeţean 119 A în
satul Sascut Sat;
drumul comunal DCL 825, face legătura
între satele Pănceşti şi Sascut şi se
racordează în drumul naţional DN2.
De asemenea, în prezent comuna Sascut deține un
obiectiv de investiții ce vizează infrastructura
rutieră, care urmează a fi finanțat prin
intermediul Programului Național de
Dezvoltare Locală – etapa a II-a (2017-2020),
respectiv ”Construire poduri în comuna Sascut,
judeţul Bacău”, în valoare de 5,114,278 lei32.
Mai mult decât atât, autoritățile publice locale ale
comunei Sascut urmăresc atragerea de fonduri în
vederea finanțării următoarelor obiective de
investiții, pentru care au fost aprobate cheltuielile
eligibile și neeligibile, respectiv necesitatea,
oportunitatea și potențailul economic al
investițiilor prin Hotărâre de Consiliu Local:
”Modernizare drumuri de interes local în
sat Contești, comuna Sascut, județul
Bacău”;
”Modernizare drumuri de interes local în
sat Berești, comuna Sascut, județul
Bacău”;
”Modernizare drumuri de acces la
exploatațiile agricole în comuna Sascut,
județul Bacău”33.
Important de pecizat este faptul că străzile
principale din localitate sunt dotate cu trotuare,
32 www.csjbacau.ro 33 www.primaria-sascut.ro
51
acestea formând obiectul unor lucrări de
reabilitare executate în ultimii ani.
O situaţie deficitară în ceea ce priveşte
amenajările specifice pentru circulaţia pietonală
se face remarcată la nivelul zonelor rezidenţiale
nou construite unde este necesară realizarea unor
căi de acces rutier corespunzătoare, inclusiv a
trotuarelor adiacente.
Pe de altă parte, la nivelul comunei Sascut nu
există piste special amenajate pentru bicicliști,
circulaţia acestora realizându-se pe partea
carosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie la
creşterea riscului producerii unor accidente.
În perspectiva dezvoltării agriculturii este
importantă starea infrastructurii drumurilor de
acces spre exploataţiile agricole care sunt
destinate circulaţie vehiculelor agricole. În
prezent, în comuna Sascut drumurile de
exploatație agricolă sunt în totalitate din pământ,
prezentându-se într-o stare mediocră. De aceea,
lipsa unor drumuri de exploatație agricolă
reprezintă o problemă atât pentru agricultori cât
şi pentru participanţii la trafic. Lungimea totală a
drumurilor de exploatație agricolă din comuna
Sascut este de 10,050 km.
În acest sens, Comuna Sascut a depus în sesiunea
2017 un proiect ce urmărește modernizarea
drumurilor agricole, în vederea accesării de
fonduri nerambursabile asugurate prin PNDR
2014-2020, Sub-măsura 4.3 ”Investiţii pentru
dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea
infrastructurii agricole şi silvice”. Drumurile
agricole ce au fost propuse spre modernizare sunt
următoarele:
DE 2863 și DE 2805, pe o lungime de
1.800 ml;
DE 2.734, pe o lungime de 1.082 ml;
DE 2.735, pe o lungime de 1.920 ml;
DE 4.767, pe o lungime de 1.298 ml.
Fotografia nr. 10 – Drum sătesc pietruit Schineni
52
Infrastructura de hidro-edilitară
Dezvoltarea activităților socio-economice de la nivelul comunei, precum și
calitatea vieții cetățenilor este în mare măsură datorată gradului de
accesibilitate la serviciile de utilități publice.
În prezent, comuna Sascut dispune de o reţea centralizată de alimentare cu
apă, respectiv de un sistem public de canalizare și epurare a apelor uzate.
Alimentarea cu apă
Comuna Sascut dispune de un sistem de alimentare cu apă ce deservește
localitățile Sascut, Schineni, Sascut Sat și Păncești. Acest lucru a fost posibil
prin obținerea unei finanțări prin intermediul SAPARD și din fonduri ale
Bugetului Local.
Principalele caracteristici ale rețelei de alimentare cu apă Sascut 34
Sursa de apă este asigurată de un front de captare constituit din 3 puțuri forate
amplasate în Sascut (Q1foraj=3,5 l/s), un foraj amplasat în Păncești (Q = 2l/s) și 3
drenuri (Qtotal = 7,38 l/s).
În ceea ce privește tratarea apei, schema de alimentare include următoarele
gospodăriri de apă:
Gospodărire de apă Sascut – dezinfecție cu UV, Q=46 m3/h;
Gospodărire de apă Sascut-Sat – dezinfecție cu UV, Q=23 m3/h;
2 Gospodării de apă Păncești – 2 instalații de dezinfecție cu clor.
Schema de alimentare cu apă cuprinde următoarele:
Sascut: V=500 m3, subteran;
Sascut-Sat: V=200 m3, subteran;
Păncești: V1=100 m3, V2=200 m3 – rezervoare subterane, necesită
lucrări de reabilitare.
Sistemul de alimentare cu apă deservește un număr de 2.533 gospodării, după
cum urmează:
Sascut Sat și Schineni: 1.088 gospodării;
Păncești: 1100 gospodării;
Sascut-Sat: 345 gospodării.35
34 Master Plan „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, Cap 2 ”Analiza situației curente” 35 Date furnizate de Primăria comunei Sascut
„” Comuna Sascut dispune
de o reţea centralizată
de alimentare cu apă,
respectiv de un sistem
public de canalizare și
epurare a apelor uzate
„” Sistemul de alimentare
cu apă din comuna
Sascut se întinde pe o
lungime de
aproximativ 32 km, și
deservește un număr de
2.533 gospodării.
53
„” Sistemul de
alimentare cu apă
din comună
deservește doar
localitățile Sascut,
Schineni, Sascut Sat
și Păncești.
„” În prezent, se derulează
lucrări de realizare a
unei rețele de
distribuție a apei în
localitatea Contești
Principalele caracteristici ale conductelor de aducțiune sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 20 – Caracteristici conducte de aducțiune – sistem comuna Sascut
Traseu Lungime (km) Material Diametru
Sascut 2,1 PEID 140
Sascut-Sat 2,69 PEID 140
Sascut-Sat 2,5 OL 110
Păncești 9,50 OL 110
Păncești 5,00 OL 110
Păncești 3,5 OL 110
Reţeaua de distribuţie a apei este descrisă în cele ce urmează:
Sascut şi Schieni: L=15.4 km, materialele utilizate sunt oţel, PEID şi
azobociment; diametrele utilizate sunt cuprinse în intervalul De 90 mm
şi De 240 mm;
Sascut Sat: L=6.7 km, din care 5 km din ţevi de oţel cu Dn 100 mm, iar
1.7 km conducte din PEID cu diametru De 110 mm realizate prin
programul SAPARD în 2006, ce asigură alimentarea cu apă a două
cartiere din sat;
Păncești: L=10 km, cu diametre cuprinse între De 90mm şi De 110 mm,
conducte din oţel; necesită înlocuire datorită uzurii avansate.
În prezent, se derulează lucrări de realizare a unei rețele de distribuție a apei
în localitatea Contești, din fonduri ale Bugetului Local:
Foraj (H=115 m), complet echipat, cu un debit de 3.12 l/sec;
Conducta de aducţiune va fi realizată din conducte de PEID pe o
lungime de cca. 4,900 m, cu diametre cuprinse între 140-75 mm;
Gospodăria de apă va include o instalatie de dezinfecţie cu UV şi un
rezervor de înmagazinare V=200 m3;
Reţeaua de distribuţie va fi realizată din conducte de PEID pe o lungime
de cca. 1,800 m, cu diametru de 90 mm
54
Deficienţele sistemului de alimentare cu apă sunt:
sistemul de alimentare cu apă nu asigură grad de deservire 100%.
în localitatea Conteşti, sistemul de alimentare nu include sistem de
dezinfecţie cu clor.
rezervoarele din Păncești necesită lucrări de reabilitare, fiind în stare
avansată de degradare.
În ceea ce privește sistemul de alimentare de la nivelul comunei Sascut,
conform Planului de investiții pe termen lung aferent Master Plan „Extinderea
şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, pentru
perioada 2014-2020 sunt cuprinse următoarele investiții:
Realizarea staţiilor de corectie a durității apei în satele Sascut, Păncești
şi Contești;
Realizarea unei staţii de clorinare în Contești;
Extinderea/realizarea reţelelor de distribuţie în satele Sascut, Păncești
şi Contești, Valea Nacudlui (L=19.5km);
Reabilitarea rezervoarelor de înmagazinare Păncești.
Canalizare
În ceea ce privește rețeaua de canalizare aceasta există doar la nivelul
localității Sascut, emisarul atat pentru apă uzată cat şi pentru cea pluviala fiind
pârâul Fântânele. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de 9.95 km,
deservind un număr de 87636 gospodării.
Principalele caracteristici ale rețelei de canalizare sunt prezentate în tabelul de
mai jos:
Tabelul nr. 21 – Caracteristici rețea de canalizare comuna Sascut
Lungime (km) Material Diametru
2,1 Beton 200-400
0,8 Beton 300-600
5,8 PAFSIN 200
0,6 PAFSIN 250
1,2 PAFSIN 300
0,24 PAFSIN 400
Sursa: Master Plan „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, Cap 2 ”Analiza situației curente”
36 Date furnizate de Primăria comunei Sascut
„” Rețeaua de canalizare
din comuna Sascut se
întinde pe o lungime de
aproximativ 10 km, și
deservește un număr de
876 gospodării.
„” În localitatea Sascut se
există o nouă staţie de
epurare a apelor uzate
cu treapta biologică
55
„” Comuna Sascut dispune
de o rețea centralizată
de distribuție și
furnizare gaz doar la
nivelul localităților:
Sascut, Schineni și
Sascut Sat.
„” Sistemul de alimentare
cu gaze naturale există
doar la nivelul satelor
Sascut, Schineni și
Sascut Sat
În localitatea Sascut a fost realizată o nouă staţie de epurare (prin OG 7) a
apelor uzate cu treapta biologică secundară formată din:
staţie cu epurare biologică cu două module compacte monobloc;
staţia de epurare veche va fi parţial reabilitată va avea rol de
preepurare şi va fi compusă din:
- grătar rar
- grătar des cu instalaţie de sitare mecanică automată, site plane cu
marimea ochiurilor de 3 mm;
- decantor primar longitudinal existent reabilitat
- decantor secundar ce se va transforma în bazin de acumulare,
omogenizare şi amestec echipat cu mixer cu jet şi 2 pompe
submersibile cu tocator având Q=26m3/h care vor trimite apă
uzată în cele două module în care se va desfasura procesul biologic.
modulele de epurare având Q=2x210 m3/zi vor fi formate din decantor
primar, 4 bazine de aerare cu bule fine şi sistem de aerare cu difuzori
poroşi, decantor secundar lamelar longitudinal şi biofiltre;
linia tehnologică este compusă atat pentru funcţionarea simultană a
celor 2 module cat şi o funcţionare alternativă;
linia nămolului, îngroşătorul de nămol, staţia de pompare nămol,
instalaţia de deshidratare în saci.
Dupa dezinfecţie apele vor fi evacuate printr-un colector din PVC, Dn 300 m şi
o lungime de 150 m.
Staţia de epurare este dimensionată la Qmax= 374,62 m3/zi.
Alimentarea cu gaz metan
Comuna Sascut dispune de o rețea centralizată de distribuție și furnizare gaz.
În prezent, sistemul de alimentare cu gaze naturale există doar la nivelul
satelor Sascut, Schineni și Sascut Sat.
Întrucât sistemul de alimentare cu gaze naturale nu asigură un grad de
deservire de 100%, o mare parte din locuitorii comunei utilizează sisteme
individuale bazate pe combustibili lichizi, solizi (lemn, cărbune, petrol), gazoși
(butelii cu gaze lichefiate) și energie electrică.
56
Alimentarea cu energie termică
La nivelul comunei Sascut nu există un sistem centralizat de producție și
distribuție a energiei termice. Aceasta este asigurată pentru consumatorii
publici și privați prin sisteme individuale de încălzire ce folosesc ca și
combustibil gazul metan, lemnul, peleți.
Agenții economici locali îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în
instalaţii proprii care funcţionează în general pe bază de combustibil gazos sau
deşeuri din lemn.
Încălzirea clădirilor aparţinând autorităţilor publice şi instituţiilor locale se
realizează prin intermediul centralelor termice care funcţionează cu precădere
pe combustibil gazos (gaz metan), dar și cu deșeu lemnos, produse petroliere,
etc.
Din cauza utilizării acestor sisteme clasice de alimentare cu energie termică, se
înregistrează un nivel scăzut al gradului de performanțe atât din punct de
vedere al randamentelor cât și al gradului de protejare al factorilor de mediu,
bazate pe arderea combustibilului lemnos și al combustibilului fosil pentru
prepararea hranei și furnizarea energiei termice.
Așadar, este necesar ca administrația locală să urmărească implementarea
unor soluții tehnice care să asigure accesul la astfel de servicii care conferă pe
de o parte, condiții decente de viață și de muncă comunității locale și
satisfacerea nevoilor sociale ale acestora și, pe de altă parte, conservarea
resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul
ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a comunei Sascut este realizată printr-o rețea
de distribuție de joasă tensiune dezvoltată în cadrul fiecărei localități și
racordată la rândul ei la rețelele de transport de medie tensiune existente.
Aceasta este pozată pe stâlpi de beton.
Pe teritoriul comunei Sascut, rețeaua de energie electrică asigură electricitatea
pentru 95% din numărul total al locuințelor din comună.
„” În prezent, în Sascut nu
există un sistem
centralizat de
producție și distribuție
a energiei termice
„” 95% din totalul
locuințelor din comuna
Sascut sunt racordate
la rețeaua de energie
electrică.
57
„” Rețeaua de iluminat
public a comunei
Sascut se întinde pe o
lungime de 52,750 km.
„” La nivelul comunei
Sascut, populația
beneficiază de un acces
foarte bun la serviciile
de comunicații
Iluminatul public are un rol important în buna funcționare și dezvoltare a
comunei Sascut și este, totodată, un sector cu un potențial mare de
îmbunătățire și eficientizare.
Iluminatul public se întinde pe o lungime totală de 52,750 km37.
Din cei 1.051 stâlpi existenți doar 955 sunt echipați cu aparate de iluminat.
De asemenea, există în prezent 955 aparate de iluminat stradale vechi și foarte
vechi (tip Norris, PVB, PVT), echipate cu surse de lumina economice și cu
vapori de mercur.
Consumul anual cu energia electrică la nivelul anului 2016 facturate către
Primăria Comunei Sascut a fost de 138.200 lei cu TVA.
Nu există un program de întreținere corectivă sau preventivă a sistemului de
iluminat existent. În funcție de resursele financiare ale Primăriei, se comandă
înlocuirea unor surse de lumină. Există numeroase deficiențe în funcționarea
corectă a sistemului de iluminat public.
Din sumele raportate în 2016 s-au inregistrat cheltuieli cu mentenanță de
58.000 lei, schimbându-se un numar de aproximativ 950 becuri și 332
lămpi.
Având în vedere nivelul necorespunzător al iluminatului public stradal din
Comuna Sascut, vârsta înaintată pentru majoritatea echipamentelor precum și
problemele specifice semnalate anterior, se impune:
îmbunătățirea calității sistemului de iluminat stradal pentru a
corespunde normativelor în vigoare.
scăderea consumului și a cheltuielilor cu energia electrică.
Lucrările de modernizare a iluminatului public din Comuna Sascut, cuprind în
principal:
înlocuirea aparatelor de iluminat vechi,
suplimentarea numărului de corpuri de iluminat de la 955 la 1.000
corpuri de iluminat38,
37 Date furnizate de Primăria comunei Sascut 38 Audit iluminat public realizat de Direct Group Solutions SRL
58
scoaterea punctelor de aprindere în afara
posturilor de transformare ale E-ON.
În ceea ce privește extinderea sistemului de
iluminat se va ține cont ca toate extinderile să se
realizeze cu aparate de iluminat moderne, stâlpi
de beton și retea electrică subterană / aeriană.
Extinderea unui punct luminos presupune
realizarea următoarelor operații:
Realizarea rețelei electrice;
Plantarea stâlpului;
Echiparea stâlpului cu aparat de iluminat
și coloana de alimentare a acestuia.
Pentru comuna Sascut sunt necesare
următoarele: 8.000m rețea nouă, 200 stâlpi
noi pentru rețeaua de iluminat public, 200
corpuri noi de iluminat și 3 noi puncte de
transformare39.
Infrastructura de telecomunicații
Dezvoltarea comunității este într-o relație de
interdependență cu facilitarea pe piață a accesului
la informație. Motiv pentru care infrastructura de
comunicații are un rol la fel de important precum
dezvoltarea infrastructurii de bază.
Telefonie și poștă
La nivelul comunei Sascut, populația beneficiază
de un acces foarte bun la serviciile de comunicații,
fiind disponibile serviciile principalilor operatori
naționali de telefonie fixă și mobilă. Racordarea la
rețeaua telefonică este realizată prin centrale
automate din centrul localităților comunei,
39 Audit iluminat public realizat de Direct Group Solutions SRL
asigurând întreg necesarul de legături telefonice
cu capacitatea de deservire a solicitanților.
În ceea ce priveşte telefonia mobilă, comuna
Sascut beneficiază de acoperire integrală cu reţele
de telefonie mobilă, cei mai importanţi operatori
de telefonie mobilă care funcţionează în zonă
fiind Vodafone, Orange şi Telekom. De altfel,
evoluţia acestui tip de reţele, în ultimii ani, a fost
extrem de dinamică, ducând la scăderea
importanţei telefoniei fixe.
În ceea ce privește serviciile poștale, acestea sunt
asigurate de Poșta Română, ce deține un oficiu și
în comuna Sascut.
Fotografia nr. 11 – Oficiu poștal
Sascut
59
Radio, televiziune și internet
Televiziunea şi radioul sunt bine reprezentate
pe tot teritoriul localităţii, ca şi serviciile TV
prin cablu, Internet şi transmisii date. În ceea
ce privește gradul de acoperire al serviciile de
transfer de date și internet din comună, acesta
este în continuă creștere prin dezvoltarea
infrastructurii specifice.
Concluzii
Comuna Sascut a făcut progrese în ultimii ani în
ceea ce privește dezvoltarea și îmbunătățirea
infrastructurii de bază, dovadă fiind şi
proiectele realizate sau cele în curs de derulare
amintite. Este foarte important ca procesul de
modernizare a infrastructurii să fie continuat,
pentru a elimina decalajele existente faţă de
celelalte state membre ale Uniunii Europene,
efectele răsfrângându-se şi asupra dezvoltării
socio-economice locale.
În perspectiva viitorului, comuna Sascut
trebuie să se plaseze într-o poziție competitivă
pentru investiții, oferind în același timp
populației locale standarde adecvate de viață în
comunitate și servicii sociale corespunzătoare.
În vederea poziționării comunei Sascut ca piață
de desfacere pentru produsele locale și
generatoare de locuri de muncă cu potențial
turistic și atractiv pentru locuitori,
infrastructura reprezintă baza acestui proces
de dezvoltare.
Diferențele dintre mediul urban și cel rural din
județul Bacău sunt semnificative, iar o
interconectare a nivelului de dezvoltare impun
o aliniere a căilor de transport la standarde
normale, care să confere un nivel ridicat de
mobilitate a populației. O infrastructură
modernă poate contribui pe de o parte la
atragerea investitorilor în mediul rural iar pe
de altă parte la atragerea populației din mediul
urban spre cel rural.
60
Educație
În contextul actual se constată o creștere semnificativă a rolului
ocupat de resursa umană în cadrul elaborării planurilor și
strategiilor de dezvoltare economică. Aceasta este un factor decisiv
în atragerea investitorilor și asigurarea dezvoltării economice,
decizia de a investi într-o anumită zonă fiind de multe ori
condiționată de calitatea, nivelul de instruire și specificul forței de
muncă.
Motiv pentru care, una din preocupările principale ale autorităților
comunei Sascut trebuie să fie creșterea actului de instruire prin
îmbunătățirea și menținerea unui nivel adecvat al infrastructurii
școlare și al facilităților aferente educației.
„” Educaţia are un rol important
asupra dezvoltării socio-
economice locale. O evoluţie
favorabilă a nivelului de
educaţie contribuie la sporirea
participării pe piaţa muncii, la
consolidarea fiscală şi
sustenabilitatea financiară pe
termen lung. (Strategia Europa
2020)
Fotografia nr. 12 – Liceul tehnologic “Jacques M. Elias” Sascut
Sursa: http://www.liceul-elias.ro/
61
Istoric
Liceul Tehnologic “Jacques M. Elias”
A fost înfiinţat în anul 1976, prin Ordinul Ministrului Educaţiei
nr.74/1976, sub numele Liceul Agroindustrial Sascut. Clădirea
internatului şi cantina liceului sunt inaugurate în anul 1978.
Prima promoţie de absovenţi termină studiile în anul 1979.
În anul 1997, prin Ordinul Ministrului Învăţământului nr.
3659/1997, numele instituţiei se schimbă în Grupul Şcolar
Agricol "Jacques M. Elias".
În anul școlar 1997-1998 sunt inaugurate laboratorul fonic, cu
dotări ultramoderne pentru acea perioadă, precum şi primul
laborator de informatică al şcolii, ambele finanţate de către
Fundaţia "Elias" a Academiei Române.
În perioada 2000-2001, clădirea liceului este consolidată şi
reabilitată cu finanţare de la Banca Mondială, valoarea totală a
lucrărilor fiind de 5,6 mil lei vechi. În cadrul aceluiaşi proiect, s-a
construit şi centrala termică proprie, alimentată cu gaz metan.
După lucrările de reabilitare,
baza materială a instituției s-a
modernizat continuu,
finanţarea fiind asigurată fie
prin fonduri de la Ministerul
Educaţiei, fie de la Fundaţia
"Elias", fie cu fonduri proprii.
Începând cu 1.09.2012, ca
urmare a OMECTS nr.
6564/13.12.2011, instituţia îşi
schimbă numele în Liceul
Tehnologic "Jacques M.
Elias", care este numele său
actual.
Dotări actuale:
4 laboratoare: fizică, chimie şi
2 laboratoare de informatică/
TIC/AeL
cabinet fonic (limbi străine),
cu 24 de posturi de lucru,
computerizat
cabinete de specialitate:
economie, biologie,
matematică, lb. română,
zootehnie/tehnică veterinară
cabinet de asistenţă
psihopedagogică
sală de tratamente
medicale/izolator
simulator de conducere auto
ateliere: mecanică generală,
mecanică auto
bază sportivă: sală şi teren de
sport
15 săli de clasă
bibliotecă cu peste 10.000 de
volume
internat cu 150 de locuri
cantină cu 100 locuri/schimb
spaţii administrative
internet de mare viteză, prin
fir şi wireless, atât în clădirea
liceului, cât şi în internat
microbuz şcolar cu 18 locuri
Fotografia nr. 13 – Fondator Liceu
tehnologic ” “Jacques M. Elias” Sursa: http://www.liceul-elias.ro/
62
Dotări actuale
numărul spațiilor școlare:
31, din care: 23 săli de
clasă, 7 cabinete, 1
laborator, 1 bibliotecă;
numărul spațiilor sanitare
– la fiecare etaj, separat
fete/băieți;
numărul spațiilor
administrative: 3;
sală și teren de sport: 1;
material didactic – școala
este dotată satisfăcător cu
material didactic modern;
acces la rețeaua internet.
Nivelul dotărilor cu resurse
educaționale
Școala are în dotare planșe,
hărți, aparate de proiecție (2
videoproiectoare), materiale
didactice specifice
laboratoarelor de fizică-chimie,
biologie și cabinetelor de
specialitate, un televizor, fax,
copiatoare și imprimante. În mai
multe săli de clasă există
computere, imprimante, Cd
playere.
Există un laborator de
informatică (laborator AeL) cu
15 calculatoare care prezintă o
uzură avansată.
Biblioteca are un număr de 4140
de volume, însă fondul de carte
este inestetic și insuficient
Școala Gimnazială Sascut
Prima atestare documentară a localităţii Sascut datează din data de
11 aprilie 1639. Sascutul era un sat răzeşesc dar, odată cu trecerea
anilor, orânduirile sociale în schimbare au dezvoltat economia
localității. Școala Gimnazială Sascut, "mezina" școlilor din comună,
a fost construită spre finalul anilor '70, începutul anilor '80, fiind
inaugurată în anul 1982. Personalități marcante precum Ioan
Athanasiu (n.27 aprilie 1868, Sascut, d.20 iulie 1926, București)
medic veterinar și fiziolog român, membru corespondent al
Academiei Române, sunt la loc de cinste în istoricul cultural al
comunei. Din relatările primilor profesori și dascăli care au educat
încă de la început generații de copii (amintim aici, înv. Costea
Nicolae, Tofan Constantin, prof. Coman Lenuța, Gruber George,
Turcu Georgeta, Corobană Elena), școala dispunea de trei
laboratoare complet utilate: fizică, chimie și biologie.
Astăzi, recent renovată și modernizată, laboratoarele CDI, AeL, sala
de sport si baza sportivă de aproximativ 2000 m2 completează
resursele didactice puse la dispoziția elevilor.
Starea clădirii
Școala a fost renovată în perioada martie 2012-aprilie 2013, fiind
înlocuită toată lemnăria, instalația electrică, instalația sanitară și
alte îmbunătățiri cu fonduri de la Banca Mondială.40
40
Proiect de dezvoltare instituțională 2013-2017, Școala Gimnazială Sascut, revizuit octombrie 2014, octombrie 2015, septembrie 2016, p. 16
Fotografia nr. 14 – Școala Gimnazială Sascut
63
Școala Gimnazială Sascut-Sat
Clădirea școlii a fost construită în anul 1971 sub atenta
îndrumare și supraveghere a domnului primar Minea Ion și a
domnului director, prof. Apostu Neculai. Școala este situată în
centrul satului, fiind compusă din parter și două etaje totalizând
20 de încăperi (săli de clasă, laboratoare, cabinete).
Dintre personalitățile marcante care s-au născut și au învățat în
Sascut-Sat amintim pe savantul UNESCO Ion Athanasiu (1868-
1925), și pe exploratorul polar Theodor Gheorghe Negoiță (1947-
2011). Dintre profesorii remarcați ai școlii dar care din păcate nu
mai sunt printre noi amintim: Crețu Alecu, Florea Ion, Florea
Maria, Vetrea Maricica, Apostu Neculai, Apostu Gheorghen și
Maria, Negoiță Iftimie și Elena, Cândea Gheorghe și Mărioara,
Dumitrescu Mihai, Bunea Dumitru, Bejan Constantin și Maria,
Vetrea Maricica, Tuhan Ion și Aurica, Scutaru Maria, Țarălungă
Maria.
Starea clădirii
Școala a fost renovată recent, fiind izolată cu polistiren și văruită
la exterior. S-au realizat numeroase amenajări interioare cu
ajutorul elevilor, părinților și a comunității locale cu ocazia
desfășurării proiectului Comenius “So different…and so alike,
everybody needs a chance”.41
41
Ibidem, p. 17
Dotări actuale
numărul spațiilor școlare: 16,
din care: 11 săli de clasă, 3
cabinete. 1 laborator, 1
bibliotecă;
numărul spațiilor sanitare: 2;
numărul spațiilor
administrative: 3;
sală și teren de sport nu există,
ora de educație fizică și sport
se desfășoară în curtea școlii;
material didactic – școala este
dotată satisfăcător cu material
didactic modern;
acces la rețeaua internet.
Nivelul dotărilor cu resurse
educaționale
Școala are în dotare planșe, hărți,
aparate de proiecție (două
videoproiectoare), materiale
didactice specifice laboratoarelor
de fizică, chimie, biologie și
cabinetelor de specialitate, un
televizor, fax, copiatoare și
imprimante. În mai multe săli de
clasă există computere, Cd playere.
Există un laborator de
informatică/laborator AeL, cu 20
de calculatoare.
Biblioteca are un număr de
aproximativ 4000 de volum
Fotografia nr. 15 – Elevi ai Școlii Gimnaziale Sascut înainte de 1989
Sursa: http://www.scoalasascut.ro/
64
Dotări actuale
numărul spațiilor școlare: 11,
dintre care: 8 săli de clasă, 1
cabinet, 1 laborator, 1
bibliotecă;
numărul spațiilor sanitare: 2;
numărul spațiilor
administrative: 2;
sală și teren de sport – nu
există spațiu propriu-zis, ci
un spațiu improvizat;
material didactic: școala este
dotată satisfăcător cu
material didactic modern;
acces la rețeaua internet.
Nivelul dotărilor cu resurse
educaționale
Școala are în dotare planșe,
hărți, aparate de proiecție (două
videoproiectoare), un televizor,
fax, copiatoare, imprimante. În
mai multe săli de clasă există
computer.
Există un laborator de
informatică (laborator AeL)cu
20 de calculatoare. Biblioteca
are un număr de 6700 de
volume.
Școala Gimnazială Păncești
Situată în centrul satului, Școala Gimnazială Păncești este o mândrie
a locuitorilor satului răzeșesc. Aceasta, împreună cu Grădinița cu
program normal Nr.1 și Grădinița cu program normal Nr.2 sunt
structuri arondate Școlii Gimnaziale Sascut.
Şcoala primară din Pănceşti a fost înfiinţată in anul 1864, iniţial
într-o casă veche. Clădirea construită ulterior în 1868, avea 4 săli
de clasă în care invăţau 71 de copii după cum reiese din "Marele
Dicţionar Geografic al României" din 1902. Mai târziu, s-a impus
construirea altei şcoli, formată din 8 săli de clasă, aceasta fiind o
mare realizare a pănceştenilor. Astfel, toamna anului 1968 a
însemnat pentru mulţi dascăli şi elevi începutul activităţii didactice,
într-o unitate şcolară nouă. Măiestria, tactul, şi răbdarea de care au
dat dovadă dascălii şcolii, dar şi ambiţia elevilor au făcut posibilă
obţinerea a numeroase premii la concursuri şcolare, la admiterea
în licee şi şcoli profesionale, dar şi la concursurile cultural-artistice
şi sportive. Mulţi elevi s-au realizat profesional, unii dintre ei
devenind medici, ingineri, profesori, economişti, sau buni meseriaşi.
Grădiniţa Nr.1 îşi desfăşoară activitate într-o clădire nouă,
modernă, iar Gradiniţa Nr 2, situată la 3 km distanţă, în vechea
clădire a Şcolii Primare Nr. 2.
Starea clădirii
Școala se află într-o stare bună, a fost recent văruită la exterior,
când au fost montate geamuri și uși de termopan. Încălzirea se face
cu sobe, ceea ce este un neajuns, deoarece acestea trebuie anual
verificate, scot fum, iar rezultatul nu este tocmai cel mai bun – au fost
alocate fonduri de primărie pentru centrală și calorifere, care au
fost montate în octombrie-noiembrie 2015.42
42
Ibidem, p. 19
65
Școala Primară Berești
Deși nu se cunoaște data apariției satului Berești, denumirea
acestuia se regasește într-o monografie din anul 1904, numele
provenind de la boierul Bereșteanu, ce stapânea moșiile din zonă.
Primele începuturi de școlarizare a copiilor de vârstă școlară se
amintesc în deceniul al VII-lea din secolul XIX. Până atunci, cititul
și scrisul erau cunoscute de preotul satului.
Școala Primară a fost înființată la 20 martie 1879, primul
învățător fiind preotul Vasile Catană. Alți învătători, înscriși în
Cartea Școlii, în perioada 1962-1963, sunt: Ichim Gheorghe, Ichim
Maria, Nițescu Elena, Cândea Mărioara, Cândea Gheorghe, Vetrea
Valeria, Istrate Veta, Corobană Eugen.
Starea clădirii
corpul vechi: satisfăcătoare
corpul nou: bună.43
43
Ibidem, p. 20
Dotări actuale
numărul spațiilor școlare: 8,
dintre care: 7 săli de clasă și o
bibliotecă;
numărul spațiilor sanitare: -
numărul spațiilor
administrative: -
sală și teren de sport; -
material didactic: școala este
dotată nesatisfăcător cu
material didactic;
acces la rețeaua internet.
Nivelul dotărilor cu resurse
educaționale
Școala are în dotare planșe, hărți,
aparate de proiecție (un
videoproiector), un televizor, fax,
un copiator, o imprimantă. În
ăatru săli de clasă există
computer.
Există un laborator de informatică
(laborator AeL) cu 26 de
calculatoare.
Biblioteca are un număr de 2000
de volume
Fotografia nr. 16 – Școala Primară Berești
66
Populația școlară
Având în vedere dinamica demografică şi social-
economică a Comunei Sascut se poate constata o
reducere semnificativă a numărului de elevi
în ultimii ani, precum şi plecarea multor
locuitori în afara ţării. Cu toate acestea,
învăţământul din Comuna Sascut a funcţionat,
conform următoarei structuri:
Liceul Tehnologic "Jacques M. Elias"
Şcoala Gimnazială Sascut – şcoală cu
personalitate juridică;
Şcoala Gimnazială Sascut-Sat –
structură;
Şcoala Gimnazială Păncești – structură;
Şcoala Primară Berești – structură;
Grădiniţa cu program normal Sascut;
Grădiniţa cu program prelungit Sascut;
Grădiniţa cu program normal Nr. 1
Sascut-Sat;
Grădiniţa cu program normal Nr. 2
Sascut-Sat;
Grădiniţa cu program normal Nr. 1
Păncești;
Grădiniţa cu program normal Nr. 2
Păncești;
Grădiniţa cu program normal Berești.
Populația școlară reprezintă totalitatea copiilor
din grădinițe și creșe, a elevilor și studenților
cuprinși în procesul de instruire și educare
dintr-un an școlar/universitar din cadrul
educației formale, indiferent de formele de
învățământ pe care le frecventează (de zi, seral,
cu frecvență redusă și la distanță), programul de
studii și de vârstă.
În tabelul de mai jos se regăsesc date legate de
evoluția numărului de copii/elevi înscriși în
unitățile școlare mai sus menționate:
Tabel nr. 22 - Evoluția populației școlare pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015
Anul
2006
Anul
2007
Anul
2008
Anul
2009
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Copii înscriși în
învățământul preșcolar 361 326 325 315 339 311 219 215 235 247
Elevi înscriși în
învățământul primar 448 416 403 390 364 361 454 445 438 421
Elevi înscriși în
învățământul
gimnazial
441 452 438 435 419 378 352 337 331 327
Elevi înscriși în
învățământul
profesional
136 122 123 53 21 0 0 0 15 37
Elevi înscriși în
învățământul liceal 264 287 283 358 351 335 315 303 301 232
TOTAL 1650 1603 1572 1551 1494 1385 1340 1300 1320 1264
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
67
Figura nr. 12 – Evoluția populației școlare pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Pe baza datelor regăsite pe site-ul Institutului
Național de Statistică a fost realizat graficul de
mai sus care prezintă evoluția populației școlare
din comuna Sascut pe niveluri de educație.
În ceea ce privește evoluția numărului de
copii/elevi încadrați în cele cinci niveluri de
învățământ în perioada 2006-2015, se poate
observa că acesta a oscilat de-a lungul anilor,
numărul copiilor/elevilor înscriși în instituțiile
de învățământ din comuna Sascut fiind mai mic
în anul 2015 decât în anul 2006.
De asemenea, se poate observa că numărul
elevilor înscriși în învățământul profesional este
cel mai scăzut la nivelul tuturor anilor, în timp
ce numărul elevilor înscriși în învățământul
primar depășește începând cu anul 2012
numărul elevilor înscriși în învățământul
gimnazial.
Numărul elevilor înscriși în învățământul liceal,
începând cu anul 2010, cunoaște un trend
descendent.
68
Luând în considerare că interesul elevilor în
ceea ce privește frecventarea orelor de curs este
influențată și de profilul educațional al familei
din care provine, se constată că predomină
familiile în cadrul căreia cel puțin un părinte are
fie studii generale, fie studii medii. Situația este
similară la toate școlile/liceele din comuna
Sascut.
Tabel nr. 23 – Distribuția elevilor din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în funcție de nivelul
educațional al familiei în anul școlar 2014-2015
Număr %
Copii în
grădiniță
Elevi în
școală
Copii în
grădiniță
Elevi în
școală
Cel puțin un părinte are studii generale (8 clase absolvite) 65 483 28% 63%
Cel puțin un părinte are studii medii (liceu absolvit) 120 223 51% 29%
Cel puțin un părinte are studii superioare 25 47 10,5% 6%
Nici un părinte nu are studii generale (sub 8 clase absolvite) 25 17 10,5% 2%
Total 235 770
Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut
Tabel nr. 24 – Distribuția elevilor din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în funcție de nivelul educațional al
familiei în anul școlar 2014-2015
Număr %
Cel puțin un părinte are studii generale (8 clase absolvite) 156 49%
Cel puțin un părinte are studii medii (liceu absolvit) 133 42%
Cel puțin un părinte are studii superioare 10 3%
Nici un părinte nu are studii generale (sub 8 clase absolvite) 17 6%
Total 316
Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut
Analizând datele prezentate în tabelul de mai jos
se constată faptul că aproximativ 22% din
numărul total al elevilor înscriși la una din
unitățile de învățământ din comuna Sascut, în
anul școlar 2014-2020, aparțin unui grup
vulnerabil.
Tabel nr. 25 – Distribuția elevilor din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în funcție de
grupurile vulnerabile din care provin, în anul școlar 2014-2015
În școala număr elevi
Grup vulnerabil Unitate
coordonatoare Structuri
subordonate
Elevi instituționalizați sau în plasament familial 2 4
Elevi care trăiesc în familii monoparentale 5 47
Elevi cu nevoi speciale (CES) 1 4
Elevi care trăiesc în grija bunicilor sau a altor rude 15 42
Total 23 97 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut
69
Tabel nr. 26 – Distribuția elevilor din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în funcție de grupurile vulnerabile din
care provin, în anul școlar 2014-2015
În școala număr elevi
Grup vulnerabil Unitate
coordonatoare Structuri
subordonate
Elevi instituționalizați sau în plasament familial 1 0
Elevi care trăiesc în familii monoparentale 49 0
Elevi din familii cu nivel economic scăzut, pentru care s-a întocmit dosarul pentru bursă socială, indiferent dacă beneficiază de aceasta, sau nu i s-a putut acorda restricții financiare
99 0
Elevi care trăiesc în grija bunicilor sau a altor rude 22 0
Total 171 0 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut
Tabel nr. 27 – Distribuția elevilor din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în funcție de
domiciliul acestora în anul 2014-2015
Număr elevi %
Cu domiciliul în aceeași localitate cu școala 601 78%
Cu domiciliul în altă localitate, care fac naveta zilnică 169 22%
Total 770 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut
În ceea ce privește distribuția elevilor în funcție
de domiciliul acestora, se constată că în cazul
Școlii Gimnaziale Sascut și a structurilor
subordonate, 22% din numărul elevilor înscriși
fac naveta zilnic. În schimb, în cazul Liceului
Tehnologic “J.M.Elias” Sascut situația este
diferită, întrucât 79% din elevii înscriși fac
naveta zilnic.
Tabel nr. 28 – Distribuția elevilor din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în funcție de domiciliul acestora în anul
2014-2015
Număr elevi %
Cu domiciliul în aceeași localitate cu școala 42 13%
Cu domiciliul în altă localitate, care fac naveta zilnică 248 79%
Din alte localități care stau în gazdă sau la internat 26 8%
Total 316 Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut
70
Personalul didactic
Personalul didactic reprezintă persoanele fizice
care sunt angajate în sistemul de învățământ și
predau în cadrul procesului educațional și de
instruire (cu normă întreagă și cu normă
parțială). Fiecare cadru didactic este înregistrat
o singură dată, numai la unitatea școlară la care
are funcția de bază sau la care predă numărul
cel mai mare de ore didactice.
Tabel nr. 29 - Evoluția personalului didactic pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Nr. cadre didactice în învățământul preșcolar
19 19 19 18 16 16 13 13 13 13
Nr. cadre didactice în învățământul primar
25 23 23 22 18 18 23 25 24 24
Nr. cadre didactice în învățământul gimnazial
35 35 35 36 30 24 27 31 31 27
Nr. cadre didactice în învățământul liceal
25 23 30 31 31 23 22 23 25 23
TOTAL 104 100 107 107 95 81 85 92 93 87
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Evoluția numărului personalului didactic pe
toate nivelurile de educație a oscilat de-a lungul
anilor 2006-2015, mai puțin evoluția numărului
personalului didactic din învățământul
preșcolar care începând cu anul 2011, a
înregistrat un trend descendent. De menționat
este faptul că numărul cadrelor didactice ce
profesează în cadrul tuturor nivelurilor de
educație, a înregistrat un trend descendent, în
anul 2015 fiind mai redus decât în anul 2006.
Figura nr. 13 – Evoluția personalului didactic pe niveluri de educație în perioada anilor 2006-2015
Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
71
Tabel nr. 30 - Distribuția pe grade didactice a personalului didactic angajat în Şcoala Gimnazială Sascut și în
structurile subordonate, în anul școlar 2014-2015
Număr cadre didactice %
Număr cadre didactice cu gradul I 52 ∼74%
Număr cadre didactice cu gradul II 7 ∼10%
Număr cadre didactice cu definitivat 6 ∼9%
Număr cadre didactice fără definitivat 4 ∼6%
Număr personal didactic necalificat 1 ∼1%
TOTAL 70
Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut
Tabel nr. 31 - Distribuția pe grade didactice a personalului didactic angajat în Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut,
în anul școlar 2014-2015
Număr cadre didactice %
Număr cadre didactice cu gradul I 10 40%
Număr cadre didactice cu gradul II 5 20%
Număr cadre didactice cu definitivat 4 16%
Număr cadre didactice fără definitivat 5 20%
Număr personal didactic necalificat 1 4%
TOTAL 25
Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut
Tabel nr. 32 - Valori medii ale indicatorilor privind
elevi/cadru didactic
Nivel teritorial Elevi/cadru didactic
Comuna Sascut 14,5
Județul Bacău 15,2 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
Analizând datele prezentate mai sus se poate
observa că raportul dintre numărul de elevi și
numărul cadrelor didactice din județul Bacău
este mai mare decât cel al comunei Sascut.
Valorile indicatorului număr mediu de elevi pe
cadru didactic, atât la nivel comunal, cât și la
nivel județean, sunt adecvate pentru instruirea
de către un singur cadru didactic, fără a avea
consecinţe negative asupra calităţii procesului
educaţional.
72
Infrastructura educațională
Unitățile școlare sunt în stare bună de funcționare astfel încât activitatea instructiv – educativă se
desfășoară conform legislației în vigoare la standarde europene. Sălile de clasă, laboratoarele,
cabinetele și celelalte spații specifice activității cu școlarii și preșcolarii sunt dotate cu mobilier adecvat,
material didactic și aparatura IT conformă cu cerințele unui învățământ modern.
Tabel nr. 33 - Valori medii ale indicatorilor privind
elevi/săli de clasă
Nivel teritorial Elevi/săli de clasă
Comuna Sascut 23,0
Județul Bacău 27,5 Sursa datelor: INS România, Baza de date Tempo-Online
În ceea ce privește raportul dintre numărul de
elevi și numărul sălilor de clasă, se înregistrează
o valoare mai mică la nivelul comunei Sascut
față de cea a județului, aspect ce este justificat
de numărul redus de săli de clasă de la nivelul
județului Bacău.
Tabel nr. 34 – Numărul de computere din Şcoala Gimnazială Sascut și din structurile subordonate, în anul școlar
2014-2015
Unitatea
cordonatoare Structuri
subordonate Total
Număr de calculatoare utilizate în administrație (cabinet director, cancelarie, secretariat, bibliotecă)
5 1 6
Număr de calculatoare utilizate exclusiv de cadrele didactice
3 5 8
Număr de calculatoare utilizate în activități cu elevii și de către elevi
23 53 76
din care: număr de calculatoare cu acces la internet, utilizate în activități cu elevii și de către elevi
31 47 78
TOTAL 31 59 90
Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială Sascut
Tabel nr. 35– Numărul de computere din Liceul Tehnologic “J.M.Elias” Sascut, în anul școlar 2014-2015
Unitatea cordonatoare
Număr de calculatoare utilizate în administrație (cabinet director, cancelarie, secretariat, bibliotecă)
7
Număr de calculatoare utilizate exclusiv de cadrele didactice 3
Număr de calculatoare utilizate în activități cu elevii și de către elevi 44
din care: număr de calculatoare cu acces la internet, utilizate în activități cu elevii și de către elevi
44
TOTAL 54
Sursa datelor: Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Liceul Tehnologic
“J.M.Elias” Sascut
73
Conform adresei numărul 1940 din 28.08.2017, emisă de Școala Gimanzială Sascut, situația privind dotarea cu
utilități a unităților de învățământ aflate în administrarea acesteia este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 36– Dituația privind dotarea cu utilități a unităților de învățământ
Unitate școlară Sistemul de
încălzire Aprovizionare cu apă potabilă
Iluminat Canalizare
Școala Gimnazială Sascut Centrală termică gaz metan
Rețea publică da da
Școala Gimnazială Sascut Sat Rețea publică da da
Școala Gimnazială Păncești Centrală termică lemn
Rețea publică da da
Școala Primară Berești Centrală termică lemn
Puț da da
Grădinița cu program normal Sascut Centrală termică gaz metan
Rețea publică da da
Grădinița cu program normal nr. 1 Sascut Sat
Centrală termică gaz metan
Rețea publică da da
Grădinița cu program normal nr. 2 Sascut Sat
Centrală termică gaz metan
Rețea publică da da
Grădinița cu program normal nr. 1 Păncești
Centrală termică lemn
- da da
Grădinița cu program normal nr. 2 Păncești
Sobe cu lemne - da nu
Grădinița cu program normal Berești Centrală termică lemn
Puț da da
Grădinița cu program prelungit Sascut Centrală termică gaz metan
Rețea publică da da
Sursa datelor: Adresa nr. 1940 din 28.08.2017, emisă de Școala Gimnazială Sascut
În ceea ce privește numărul bibliotecilor din comună, acestea sunt în număr de 6 din care una este
publică. Volumele existente în acestea sunt 46.870 la număr, dintre care 8.882 au fost eliberate la
nivelul anului 2015. Cititorii activi din comuna Sascut sunt în număr de 1.304 persoane.
74
Sănătate
”Atingerea unor parametrii apropiați de nivelul decent al stării de sănătate a populației și al calității
serviciilor medicale rurale” reprezintă obiectivul principal al strategiei naționale Orizont 2020. În acest
context creșterea accesibilității la serviciile medicale presupune implementarea unor investiții majore în
spațiul rural, care să răspundă problemelor de sănătate publică prioritare și nevoilor grupurilor
vulnerabile. Prin urmare, creșterea finanțării serviciilor sanitare și un management mai eficient al
resurselor existente reprezintă priorități ce trebuie implementate, având în vedere că dezvoltarea socială
este influențată direct de investirea în capitalul uman.
„” Comuna Sascut dispune
de 4 cabinete de
medicină de familie, 3
cabinete stomatologice
și 4 farmacii.
În prezent, sistemul sanitar al comunei Sascut este format din 4 cabinete
medicale de familie, care deservesc locuitorii din cele șapte localități
aparținătoare comunei. Sub acest aspect, se poate preciza că 5 cadre medicale
oferă servicii de specialitate locuitorilor comunei Sascut.
Este evident faptul că personalul medical din comună este insuficient, întrucât
se constată faptul că un medic deservește un număr de 1.996 de locuitori.
Această problemă se identifică și la nivel regional (la nivelul Regiunii Nord-Est
se înregistrează o valoare de 18,3 medici/10.000 locuitori). Activitatea
cadrelor medicale ce asigură servicii medicale în cele 4 cabinete de medicină
de familie este sprijinită și de personalul medical mediu (asistente medicale) în
număr de 6.
Cadrele de specialitate efectuează triaje epidemiologice periodice la școlile din
comună, în vederea prevenirii și tratării bolilor infecțioase și parazitare, des
întâlnite în rândul copiilor. De asemenea, personalul medical se implică în
educația sanitară a elevilor, efectuând vizite educative cu rol de
preîntâmpinare a diverselor epidemii sau afecțiuni de sezon.
Important de precizat este faptul că, în caz de urgență, pentru a se acorda
primul ajutor, comuna Sascut deține dotările necesare pentru astfel de cazuri,
întrucât în anul 2015 a fost înființat în comună un centru de ambulanță
SMURD.
75
Echipajul SMURD aparține Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr.
CONSTANTIN ENE” al judeţului Bacău și efectuează intervenţii de acordare a
primului ajutor calificat şi de transport al pacienţilor la unităţile de primiri
urgenţe din judeţ.
Gradul de acces la serviciile medicale este reflectat în primul rând prin prisma
distanţelor ce trebuie parcurse de către locuitori până la locaţia unităţilor
spitaliceşti/sanitare. Majoritatea punctelor sanitare sunt amplasate cu
precădere în centrul localităților, ceea ce înlesnește accesul tuturor locuitorilor
comunei la serviciile medicale. Cu toate acestea, în doar 3 localități din cele 7
aparținătoare comunei se întâlnesc astfel de puncte sanitare, precum44:
localitatea Sascut: 2 cabinete medicale (medicină de familie), 1 cabinet
stomatologic, 2 farmacii;
localitatea Păncești: 1 cabinet medical (medicină de familie), 1 cabinet
stomatologic, 1 farmacie;
localitatea Berești - 1 cabinet medical (medicină de familie), 1 cabinet
stomatologic, 1 farmacie.
În ceea ce priveşte distanţa până la cea mai apropiată unitate spitalicească
locuitorii comunei Sascut trebuie să parcurgă o distanţa de 15 km, unde pot
beneficia de serviciile Spitalului Municipal Adjud, organizat pe 11 secții de
specialitate, dotat cu 185 de paturi.
Pentru realizarea unei infrastructuri sanitare eficiente și pentru a crește
calitatea serviciilor trebuie să se creeze condiții pentru îmbunătățirea stării de
sănătate a populației prin investiții în extinderea portofoliului de servicii
oferite, dar și dotarea și modernizarea infrastructurii sanitare deja existente.
44
Date furnizate de Primăria comunei Sascut
„” În comuna Sascut
există un centru de
ambulanță SMURD, ce
efectuează intervenții
de acordare a primului
ajutor și de transport al
pacienţilor la unităţile
de primiri urgenţe din
judeţ
Fotografia nr. 17 – Dispensar uman sat Berești
75
Cultură și artă
Valorificarea patrimoniului cultural reprezintă un factor important în dezvoltarea comunei Sascut,
contribuind totodată la consolidarea identităţii locale. Este importantă asigurarea unei dezvoltări
durabile a patrimoniului cultural, pentru ca şi generaţiile următoare să beneficieze de aceste resurse
dobândite de la înaintaşi. Având în vedere caracterul lor neregenerabil, acestea trebuie protejate,
deoarece risipirea lor este ireversibilă, nemaiputând fi ulterior recuperate.
Patrimoniul cultural
Comuna Sascut are un patrimoniu cultural bogat
și cu o tradiție îndelungată. Deși nu reprezintă o
zonă puternic reprezentată sub aspectul valorii
istorice sau arhitectural-arheologice, există
totuși câteva edificări reprezentative de interes
istoric şi arhitectural cât şi arheologi, precum:
Biserica "Sf. Pantelimon”
Biserica Sfântul Pantelimon este situată în
comuna Sascut, sat Bereşti, la 2 km de albia
râului Siret, făcând parte dintr-un peisaj
armonios. Această Biserică datează din anul
1859 și este monument istoric, având cod BC-
II-m-B-00790. Are o vechime de 158 de ani şi
este zidită din cărămidă, are formă de navă,
îmbinând stilul vechi creştin, cu elemente gotice
şi apusene, cu o singură turlă pe pridvor, ce a
fost folosită ca şi clopotniţă până în anul 1980,
când s-a construit una nouă la intrare în curtea
bisericii.
Biserica prezintă încă o particularitate, având
dedesubt, în partea sudică o criptă de 2x3 metri
cu intrare prin pridvor, care probabil ar fi avut
scopul să fie folosită drept cavou pentru ctitori,
dar care nu a fost folosită niciodată în acest
scop.
Până în momentul de faţă, numele arhitectului şi
al meşterilor au rămas necunoscute, dar se
poate bănui după caracterele specifice că sunt
de origine străină.
În interior biserica a fost pictată în stil
neobizantin de pictorul Vasile Pascu din
Focşani, lucrarea fiind executată în anul 1957,
sub păstorirea preotului de atunci, Vasile
Armencea. În urma cutremurului din 1977
pereţii bisericii au fost fisuraţi şi tindeau să
cadă. Totul a fost refăcut pe timpul preotului
paroh Dumitru Isvoranu, iar în perioada 1980-
1983 a fost efectuată repictarea in fresco, dar de
data aceasta de către tânărul pictor Sorin Belciu
şi soţia sa Monica. A fost resfințătă în anul
1983 de către P.S. Etimie al Romanului și Hușilo
77
Fotografia nr. 18 – Biserica "Sf. Pantelimon” sat Berești Sursa: http://concurs.cristis.ro
Biserica "Sf. Nicolae”
Biserica cu hramurile „Sf. Ierarh Nicolae” are o
așezare pitorească pe o culme de deal ce domină
o bună parte din lunca Siretului. Vechimea
bisericii parohiale ”Sf. Ierarh Nicolae” se pierde
în timp. Din mărturiile celor vârstnici reiese că
”pe vremuri aici a fost mănăstire, având și chilii
construite împrejurul ei, care au dispărut în
timp”.
Potrivit unei inscripții de pe un clopot existent și
astăzi. ”Acest clopot s-a dat bisericii de soții
Iștgatar și soția sa Teodorovna și s-a pus în
biserica ”Sf. Nicolae” din Sascut în anul 1796”
ne putem da seama de vechimea ei.
Biserica este construită din cărămidă pe temelie
de piatră în formă de cruce, acoperită cu tablă
zincată, fațada exterioară îmbinând stilul
armean și rus. În anul 1958 P.C. Pr. Paroh
Străistaru Alexe, începe la interior o reparație
capitală constând în tencuirea pereților și apoi
pictarea lor, în tehnică frescă terminată în 1960.
În exterior biserica este reparată radical în anul
1966. Vrednicii credincioşi păstoriţi de către P.C
Pr. Paroh Laurenţiu Stan au început din anul
1994, cu binecuvântarea Prea Sfințitului Episcop
EFTIMIE al Romanului, lucrări de reparaţie
capitală a sfântului lăcaş, care au constat în
subzidirea şi fortificarea temeliei cu fier beton,
pentru susținerea zidurilor slăbite de intemperii
și trecerea timpului, turnarea unor stâlpi de
rezistenţă pentru consolidarea biserici,
refacerea în totalitate a bolţilor, a acoperişului,
prin înlocuirea lemnăriei şi acoperirea cu tablă
zincată. Totodată, s-a refăcut Sfânta Masă din
beton şi s-a adus o nouă catapeteasmă, străin şi
78
iconostase din stejar sculptate de meşterul
Costică Tănase din Vânători-Neamţ. La interior
pereţii au fost acoperiţi cu o nouă pictură în
tehnica fresco, iar la exterior au fost tencuiţi în
praf de piatră. Biserica a fost dotată cu încălzire
termică.
Toate lucrările s-au executat prin contribuţia
benevolă a credincioşilor parohiei care au dorit
să continue strădaniile ctitoriceşti ale
înaintaşilor şi să-și înscrie, astfel, numele în
veşnicie. Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, pe
17 septembrie 2006, în Duminica după înălţarea
Sfintei Cruci încununarea efortului tuturor se
vede finalizat, prin săvârşirea slujbei de
resfinţire de către Prea Sfinţitul Ioachim
BĂCĂUANUL, arhiereu vicar al Episcopiei
Romanului. Începând cu data de 1 martie 2011,
a fost numit ca paroh P.C. Pr. Abageru.
Figura nr. 19 – Biserica "Sf. Nicolae” Sursa: www.protoieriasascut.ro
79
Conacul Elias
Conacul a fost folosit de către Elias de-a lungul
timpului, atunci când venea în zonă. Clădirea
este modestă, construită în stil țărănesc, cu o
verandă înaltă și temelie de piatră. Vederea spre
valea Siretului este superbă. De asemenea,
conacul este înconjurat de viță de vie și de o
livadă de meri, ambele ale fundației, care dau
dealului un farmec aparte.
Fotografia nr. 20 – Conacul Elias Sursa: http://concurs.cristis.ro
Monumentul eroilor din războiul de independenţă
Amplasat în centrul satului, lângă Şcoala
generală şi Căminul Cultural, obeliscul a fost
dezvelit în anul 1910 din iniţiativă locală. Are o
înălţime de 5.30 metri, fiind împrejmuit cu un
gard metalic. Alcătuit din piatră, mozaic şi beton,
monumentul are un postament pătrat pe care se
ridică un soclu şi un obelisc care se termină în
vârf cu un vultur metalic.
Acest monument a fost ridicat în cinstea eroilor
căzuţi în urma războiului. Încheierea victorioasă
a războiului pentru independentă a avut o
însemnătate deosebită în istoria poporului
român.
80
Activitatea culturală a comunei Sascut este susținută și de cele patru cămine culturale din cadrul
comunei. De-a lungul timpului autoritățile publice locale au depus eforturi în vederea atragerii de
fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea / modernizarea infrastructurii culturale (dotarea
căminului cultural din localitatea Păncești, lucrări de renovare a căminului cultural din localitatea
Sascut Sat).
Evenimente culturale
Comuna Sascut prezintă o activitate culturală
plină de evenimente, multe din acestea fiind
organizate cu sprijinul cadrelor didactice dar și
al personalului administrației publice locale. Cu
toate acestea, lipsa unei promovări adecvate,
amploarea scăzută a evenimentelor nu au
ridicat nivelul de interes al publicului din alte
localități. Activitatea culturală se desfășoară cu
precădere pentru comunitatea locală, însă
reluarea unor activități cu impact pozitiv asupra
comunității locale și a dezvoltării sectorului
culturale precum meșteșugurile populare
(fierăria, țesutul, împletitul din nuiele) pot
determina o creștere a gradului de popularitate
a comunei și a consolidării identității culturale.
Printre activitățile culturale derulate anual de
autoritățile locale în colaborare cu unitățile de
învățământ, se remarcă următoarele:
15 august – Ziua comunei
24 Ianuarie – Unirea Principatelor
Române;
1 Martie – Ziua Mărțișorului;
9 Mai – Ziua Europei;
1 Iunie – Ziua internațională a copilului;
26 Iunie – Ziua drapelului internațional
al României;
29 Iulie – Ziua imnului național al
României;
13 Septembrie – Ziua pompierilor din
România;
1 Octombrie – Ziua internațională a
persoanelor în vârstă.
Fotografia nr. 21 – Cămin Cultural Sascut-Sat
Fotografia nr. 22 – Cămin Cultural Păncești
81
Mediu
Pentru a diminua decalajele existente faţă de celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, este esenţială
gestionarea responsabilă a resurselor naturale, prin regenerarea mediului natural, respectiv prin
reciclarea şi refolosirea materialelor. Prin urmare, este importantă educarea comunităţii locale în scopul
valorificării factorilor de mediu şi a resurselor naturale, fiind avute în vedere conservarea, protecţia şi
ameliorarea acestora.
Calitatea globală a factorilor de mediu din comuna Sascut, este apreciată ca fiind bună, pe teritoriul
comunei neexistând surse majore de poluare a factorilor de mediu.
Calitatea aerului
În urma analizei situației actuale a factorului de
mediu aer în comuna Sascut, au rezultat
următoarele aspecte relevante pentru mediu:
emisii de pulberi provenite de la traficul
rutier pe drumurile neasfaltate și din
activitățile agricole;
emisii de gaze de ardere/pulberi din
surse rezidențiale.
Luând în considerare intensitatea activităților
derulate la nivelul localităților aparținătoare
comunei Sascut, se poate aprecia că aerul la
nivelul comunei este în stare naturală, nefiind
afectat semnificativ de activități umane.
Pe de altă parte, este necesar a se ține cont de
posibilitatea dezvoltării de noi obiective, noi
activități la nivelul județului Bacău, care pot
afecta calitatea aerului. Natura și gradul de
dezvoltare a acestor obiective, precum și
dinamica creșterii economice nu se cunosc, dar
se impun măsuri care să diminueze poluarea
aerului prin:
respectarea legislației pe linie de mediu
existentă, astfel încât viitoarele obiective
să nu funcționeze decât în baza
acordului de mediu obținut prin
evaluarea impactului asupra mediului;
obiectivele existente sa fie supuse
reevaluării din punct de vedere al
emisiilor obținându-se de către acestea
autorizația de mediu, eventual
reautorizarea pentru cele care dispun
deja de acest document;
orientarea în viitor pentru
implementarea de tehnologii cu
potențial redus de poluare sau
nepoluante;
la amplasarea în teritoriu a obiectivelor
trebuie sa se tina cont şi de faptul ca
unele dintre condițiile mediului
82
geografic local pot asigura procesele de
autoepurare naturala a aerului.
Fenomenele meteorologice care pot influenta
nivelul de poluare al aerului sunt:
curenții de aer (vanturile) au un caracter
puternic depoluator la viteze > 3 m/sec.;
calmul atmosferic favorizează stagnarea
noxelor atmosferice în jurul surselor de
emisie;
inversiunile termice, însoțite de stări de
calm atmosferic, ceata și depuneri de
chiciura, sunt mai frecvente și au o
intensitate mai mare iarna, în condițiile
stratificării aerului rece deasupra
culoarului de vale.
Calitatea apei
Apa este elementul esențial al vieții, iar
resursele de apă, în ciuda tuturor variațiilor de
temperatură din ultimii ani, cu perioade de
secetă întrerupte de perioade cu precipitații
abundente trebuie să asigure folosința pentru o
perioadă cât mai îndelungată.
Resursele de apă de la nivelul comunei Sascut
pot și folosite în mai multe scopuri: pentru
asigurarea cerințelor gospodărești, stingerea
incendiilor, irigațiile terenurilor agricole,
piscicultură etc. Resursele de apă din spațiul
analizat este asigurat de apele de suprafață, în
special din râuri, volumul apelor stătătoare fiind
nesemnificativ și din ape subterane și freatice,
având în vedere parametrii cantitativi și
calitativi ale acestora.
Apele de suprafață și adâncime reprezintă
resursele de bază pentru menținerea sănătății
populației și dezvoltarea tuturor sectoarelor
economice din spațiul rural: agricultură,
piscicultură, silvicultură, asigurarea serviciilor
de bază prin transport, turism, comerț ș.a.
Calitatea acestora determină asigurarea
condițiilor optime de viață, iar poluarea lor prin
diverse activități amenință securitatea
populației.
Apele uzate menajere încărcate cu substanțe
organice și chimice, infiltrațiile provenite de la
grupurile sanitare de tip uscat și grajduri pot
ajunge în stratul acvifer, ceea ce poate influența
negativ calitatea surselor de apă potabilă.
Calitatea solului și subsolului
Solul este rezultatul acțiunii a diferite procese
determinate de factorii de mediu, adaptându-se
continuu la schimbările naturale și/sau
artificiale ale mediului, înregistrând și
memorând prin anumite fenomene, procese și
caracteristici principalele momente de evoluție.
În condiții antropice, datorită unei anumite
utilizări, amenajări teritoriale, chimizări etc,
sistemul sol poate fi perturbat, iar funcționarea
lui deranjată, afectând calitatea solului. În
asemenea situații, diferitele soluri se comportă
diferit, în funcție de proprietățile lor.
Pentru monitorizarea solului trebuie să se
execute studii pedologice și agrochimice în
vederea inițierii unor lucrări de ameliorare și
eliminare a fenomenelor de degradare a solului.
Pe de altă parte, monitorizarea urmărește
83
degradarea solurilor prin recomandarea și
stabilirea lucrărilor de ameliorare pentru
eliminare excesului de umiditate, stabilirea
alunecărilor de teren, reducerea proceselor de
degradare.
Riscul alunecărilor de teren este definit ca
probabilitatea de apariţie a unor fenomene
geodinamice de restabilire a stării de echilibru a
versanţilor, prin deplasarea lentă sau violentă a
maselor de pământ, stare de echilibru pierdută
în urma unor fenomene fizice, chimice şi
mecanice de durată.
În urma controlelor efectuate de personal din
cadrul ISUJ Bacău, la nivelul judeţului Bacău, în
comuna Sascut nu au fost identificate
zone/obiective expuse riscului de alunecări /
prăbuşiri de teren45.
Biodiversitate
În România au fost desemnate, în scopul
asigurării măsurilor speciale de protecție şi
conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural, următoarele categorii de arii naturale
protejate:
de interes județean sau local: stabilite
numai pe domeniul public/privat al
unităților administrativ-teritoriale, după
caz;
de interes național: rezervaţii ştiinţifice,
parcuri naţionale, monumente ale
naturii, rezervaţii naturale, parcuri
naturale;
45 www.isubacau.ro
de interes comunitar sau situri "Natura
2000": SAC-uri (Special Areas for
Conservation – Arii Speciale de
Conservare) desemnate pentru: habitate
naturale şi specii de floră şi faună
sălbatică; SPA-uri (Special Protection
Areas – Arii de Protecţie Specială
Avifaunistică) desemnate pentru specii
de păsări SCI -uri (Sites of Community
Importance - Situri de importanţă
comunitară) reprezintă un sit care, în
cadrul regiunii sau regiunilor
biogeografice cărora le aparţine,
contribuie în mod semnificativ la
menţinerea sau readucerea unui habitat
din anexa 2 sau a unei specii din anexa 3
din OUG nr. 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, cu modificările şi completările
ulterioare, la un stadiu corespunzător de
conservare şi, în acelaşi timp, la coerenţa
sistemului Natura 2000, precum şi/sau
la menţinerea diversităţii biologice a
regiunii sau regiunilor biogeografice
respective;
de interes internaţional: situri naturale
ale patrimoniului natural universal,
geoparcuri, zone umede de importanţă
internaţională, rezervaţii ale biosferei.
Teritoriul administrativ al comunei Sascut se
suprapune unei arii naturale protejate de
interes comunitar, unul din siturile ”Natura
2000”, numit ”Lacurile de acumulare Buhuși -
Bacău – Beres - ROSPA0063. Suprafața totală a
84
sitului este de 4.993.345,87 mp2, iar pe teritoriul
comunei Sascut se întinde pe 4,9 km46.
Managementul deșeurilor
Deșeurile reprezintă o problemă presantă de
mediu, socială și economică. Creșterea
consumului și economia în dezvoltare continuă
să genereze cantități mari de deșeuri – ceea ce
necesită eforturi mai mari pentru a reduce
cantitatea acestora și pentru a le preveni. Dacă
în trecut se considera că deșeurile nu erau
refolosibile, în prezent acestea sunt recunoscute
din ce în ce mai mult ca fiind resurse; acest lucru
se reflectă în gestionarea deșeurilor, unde s-a
trecut de la eliminarea deșeurilor la reciclarea şi
recuperarea acestora.
Astfel, conservarea resurselor naturale şi
gestionarea deșeurilor reprezintă una din cele
patru arii prioritare ce definesc direcţiile de
acţiune şi politicile de mediu UE, care
evidenţiază în principal importanţa unei
abordări integrate în gestionarea deşeurilor,
dezvoltând o serie de măsuri axate pe
prevenirea generării de deșeuri şi a impactului
negativ al acesteia, coordonarea, reglementarea
şi organizarea activităţilor de tratare, reciclare
şi valorificare a deșeurilor, precum şi
depozitarea finală sigură a deşeurilor, acolo
unde nu există posibilitatea recuperării.
La nivelul comunei Sascut, autoritatea
responsabilă de gestionarea deșeurilor solide
46 Lista ariilor naturale protejate – Natura 2000
este UAT Sascut, prin Serviciul de Gospodărire
Comunală și Locativă.
Cantitatea de deșeuri generată la nivelul
comunei Sascut în anul 2014 este de 144.630
kg, din care:
4.021 kg – deșeuri tip plastic;
67.369 kg – deșeuri tip metale feroase;
740 kg – deșeuri tip echipamente
electrice și electronice;
72.500 kg – deșeuri tip deșeu organic47.
În ceea ce privește containerele de depozitare a
deșeurilor, atât cele de uz individual, cât și cele
de uz comunal sunt din plastic.
Important de precizat este faptul că, Sascut
aparține Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău
(A.D.I.S Bacău), care s-a constituit în scopul
înființării, organizării, reglementării, exploatării,
monitorizării și gestionării în comun a
serviciului de salubrizare pe raza de competență
a unităților administrative (UAT-uri) membre,
precum și realizarea în comun a unor proiecte
de investitii publice de interes zonal sau
regional destinate înființării, modernizării
și/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de
utilități publice aferente Serviciului, pe baza
strategiei de dezvoltare a Serviciului. Serviciul
are în vedere acoperirea activităților de
salubrizare a localităților48.
47 http://www.infocons.ro 48 http://www.adisbacau.ro
85
3
Analiza SWOT
86
Analiza SWOT
Introducere
Pornind de la premisa că orice entitate are o
viziune proprie, pe care o promovează în scopul
reiterării perspectivei acesteia asupra viitorului,
cunoașterea punctelor tari şi slabe, a
amenințărilor și oportunităților ce privesc
Comuna Sascut este esențială.
Orice comună trebuie să asimileze și să
promoveze o viziune strategică în ceea ce
privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei
asemenea viziuni duce la o activitate
administrativă haotică, în cadrul căreia se pot
rata oportunități și se consumă irațional resurse
prețioase.
Folosindu-se instrumente de cercetare, precum
observația, consultarea diverselor publicații de
specialitate, publicate de Institutul Național de
Statistică, Registrul Comerțului, AJOFM, şi a
informațiilor furnizate în mod oficial de
Primărie, Poliție, Unități de învățământ şi
Biserică s-a reușit elaborarea analizei SWOT a
unității administrativ teritoriale Sascut.
Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat
definirea reperelor strategice de dezvoltare a
comunității pe o perioadă de 6 ani.
Doar identificând şi conștientizând situația
actuală, reflectată în punctele tari şi punctele
slabe ale comunei Sascut, aceasta va putea
identifica oportunitățile şi amenințările din
prezent și viitor.
Analiza SWOT poate fi utilizată ca o fișă de
prezentare a untății administrativ-teritoariale,
mai ales la momentul consultării programelor
de finanțare naționale și europene.
Pentru a da roade, însă, planificarea strategică
trebuie însoțită de promovarea, la nivelul
administrației publice, a unui management
strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să
identifice și să speculeze oportunitățile aparute
în beneficiul comunității.
Pentru a avea certitudine ca politicile și
programele existente corespund necesităților de
dezvoltare a comunei Sascut, în cadrul
limitărilor impunse de resursele locale
disponibile și pentru accesarea fondurilor prin
care Uniunea Europeana susține politică de
dezvoltare regională s-a impus elaborarea
strategiei de dezvoltare locală pentru perioada
2014 - 2020.
87
Metodologie
Experiența internațională a arătat că proiectele
și programele operaționale funcționează cel mai
bine atunci când fac parte dintr-un cadru
coerent și când există o coordonare la nivel
strategic.
Analiza situației economice, sociale și
instituționale se realizează utilizând matricea
SWOT. Pe baza profilului comunitar sau a
resurselor pe care localitatea le deține se
realizează matricea SWOT. Este vorba de un
diagnostic din care să poată fi extrase
obiectivele viitoare.
Matricea expune într-o dispunere vizuală și
concentrează în formulări cât mai precise și
concise :
punctele forte (S = strengths)
punctele slabe (W = weaknesses)
oportunitățile (O = opportunities)
amenințările (T = threats)
Etapele metodologice principale ale procesului
de planificare strategică (PPS) au fost
următoarele:
1. realizarea unei analize preliminare;
2. stabilirea viziunii asupra dezvoltarii
strategice a comunității;
3. analiza sectorială a domeniilor
strategice principale;
4. articularea documentului strategic.
Principiile care au stat la baza PPS au fost
asigurarea validității științifice, implicarea
comunității, transparența, obiectivitatea,
coerența și continuitatea demersului.
Pentru a da roade, însă, planificarea strategică
trebuie însoțită de promovarea, la nivelul
administrației publice, a unui management
strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să
identifice și să speculeze oportunitățile aparute
în beneficiul comunității.
Pentru a avea certitudine ca politicile și
programele existente corespund necesităților de
dezvoltare a comunei Sascut, în cadrul
limitărilor impunse de resursele locale
disponibile și pentru accesarea fondurilor prin
care Uniunea Europeana susține politica de
dezvoltare regională s-a impus elaborarea
strategiei de dezvoltare locală pentru perioada
2014 – 2020.
Punctele forte și cele slabe țin exclusiv de
mediul intern al comunității, de resursele
acesteia. Oportunitățile și amenințările vin
din mediul extern și țin de cadrul legal, de
actorii externi ce pot avea o influență pozitivă
sau, dimpotrivă, negativă asupra comunității.
Pentru o caracterizare cât mai completă a
localității, analiza a luat în considerare cele mai
importante trăsături ale domeniului social si
economic, exprimate printr-un ansamblu de
criterii de analiză.
Utilizarea unei astfel de metode permite:
identificarea disparităților existente în
dezvoltarea economică şi socială a
localității şi a domeniilor de intervenție;
88
identificarea stadiului de dezvoltare şi a
resurselor necesare pentru asigurarea
unei dezvoltări durabile;
facilitarea realizării unei percepții
asupra necesităților de dezvoltare la
nivel local.
Analiza acestor domenii permite identificarea
stadiului de dezvoltare și a resurselor necesare
pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.
În cele ce urmează este prezentată analiza
SWOT a unor domenii generale, precum
agricultura, silvicultura, dezvoltarea durabilă,
populația și forța de muncă, infrastructura şi
utilitățile publice, economia și mediul de afaceri,
educația, cultura și mediul.
89
AGRICULTURA, SILVICULTURA ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
existența condițiilor și tradiției pentru dezvoltarea
activităților zootehnice în comună;
condiții favorabile pentru producția agricolă;
teren arabil în suprafață totală de 7.163 ha;
zonă prielnică pentru dezvoltarea producțiilor
agricole: soluri fertile;
existența sistemelor de irigat;
experiența locuitorilor comunei în domeniul
zootehnic și vegetal;
păşunile şi fâneţele permit dezvoltarea sectorului
zootehnic;
existenţa forţei de muncă pregătită în domeniul
activităţilor agricole;
existența unui lac de acumulare - Lacul Berești care
asigură producția piscicolă din comună.
fragmentarea suprafețelor agricole ce
conduce la practicarea unei agriculturi
tradiționale slab competitive economic;
lipsa marilor unități productive și de cercetare
de tip agricol;
existența unor suprafețe agricole necultivate;
infrastructura fizică de acces și socială slab
dezvoltată;
ponderea redusă a activităților non-agricole;
lipsa investițiilor în agricultură;
efectivele de animale din comună au scăzut
substanțial în ultimii ani din cauza
dificultăților economice cu care se confruntă
fermierii și a migrației forței de muncă;
lipsa unor spațiilor de depozitare a
produselor agricole de mari dimensiuni.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
existența alocărilor financiare din partea Uniunii
Europene pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;
existența PNDR, care facilitează accesarea
fondurilor europene de către locuitorii din mediul
rural;
facilități legislative privind arendarea suprafețelor
agricole;
existența în cadrul PNDL a unor măsuri/programe
de dezvoltare a agriculturii, zootehniei și
agroturismului;
condiții favorabile de obținere a produselor
ecologice ce pot fi destinate exportului;
subvenții de la UE și Guvern.
exploatarea excesivă a pământului prin
cultivarea unui singur tip de cultură;
creşterea suprafeţelor necultivate şi
reducerea continuă a efectivelor de animale
datorită posibilităţilor reduse de valorificare a
produselor;
eroziunea și degradarea calității solurilor ce
pot conduce la scăderea productivității;
slaba informare a agricultorilor cu privire la
normele europene;
gradul ridicat al birocrației ce îngreunează
accesarea fondurilor europene;
migrarea forţei de muncă calificate în zona
urbană şi în străinătate;
pierderea identităţii culturale şi a tradiţiilor
specifice;
taxe și impozitele mari.
90
POPULAȚIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
persoane apte de muncă în proporție
majoritară;
populația masculină majoritară;
rata infracționalității extrem de redusă;
comuna are un număr ridicat de locuitori,
respectiv 9.980 de persoane;
creșterea numărului de decese înregistrate
în ultimii ani;
creșterea numărului de îmbolnăviri;
scăderea natalității;
îmbătrânirea populației (spor natural
negativ și migrarea tinerilor spre centre
urbane);
gradul redus de pregătire profesională a
populației;
numărul șomerilor ridicat.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
revigorarea mediului rural prin
reducerea migrației externe a tinerilor;
implementarea unor proiecte care să
conducă la incluziunea socială a
persoanelor defavorizate;
organizarea de cursuri de formare și
reconversie profesională;
existența programelor de accesare
fonduri europene care încurajează
deschiderea unei afaceri în mediul rural;
susţinerea natalităţii la nivel naţional
prin stimulente guvernamentale
(ajutoare pentru copii, alocaţii, etc.);
dezvoltarea economică sustenabilă a
zonei poate determina reîntoarcerea
populaţiei plecată la muncă în
străinătate.
continuarea fenomenului de migrare a
populației pe fondul situației economice
actuale;
îmbătrânirea populației pe fondul scăderii
numărului de nou născuți;
scăderea numărului de persoane calificate
odată cu ieșirea acestora din viața activă;
creșterea fenomenului de muncă la negru;
acutizarea problemelor sociale.
91
INFRASTRUCTURA ȘI UTILITĂȚILE PUBLICE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
rețea bine dezvoltată de drumuri județene și
naționale care asigură accesul în comună;
acces la transportul feroviar;
existența rețelei de alimentare cu apă și
canalizare;
existența rețelei de alimentare cu gaz
metan;
acces facil la rețelele de telefonie mobilă;
gradul scăzut de conectare a populației la
rețeaua de apa potabilă;
gradul scăzut de conectare a locuințelor la
rețeaua de canalizare;
gradul scăzut de conectare a locuințelor la
rețeaua de gaz metan;
grad avansat de degradare a sistemului de
iluminat public;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
existența programelor guvernamentale de
susținere a unor investiții în domeniul
reabilitării și extinderii rețelelor de apă,
canalizare și epurare a apelor uzate;
extinderea și reabilitarea infrastructurii
rutiere prin intermediul finanțărilor
europene nerambursabile;
lucrări de reabilitare a rețelei de iluminat
public;
deteriorarea condițiilor de trai și mediu;
reducerea investiţiilor publice în
infrastructură ca urmare a crizei economico-
financiare;
reducerea capacităţii autorităţilor publice
locale în implementarea proiectelor de
dezvoltare a infrastructurii rutiere şi tehnico-
edilitare;
reducerea veniturilor populaţiei şi
imposibilitatea plăţii serviciilor de utilităţi
publice; interes scăzut din partea
investitorilor datorat lipsei infrastructurii
fizice și sociale.
92
ECONOMIA ȘI MEDIUL DE AFACERI
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
potențial agricol și zootehnic ridicat;
preocuparea autorităților locale pentru
stimularea și sprijiniriea mediului de
afaceri;
potențial ridicat pentru obținerea de
produse ecologice;
forță de muncă aptă;
existența resurselor naturale și antropice
din comună;
continuarea tradițiilor de către populația
comunei.
utilizarea unor tehnologii vechi, cu
productivitate și eficiență economică
scăzută;
lipsa canalelor de colectare a produselor
agricole;
lipsa marketingului și a promovării locale;
slaba dezvoltare a sectorului de servicii (cu
atenție sporită asupra turismului);
slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial;
lipsa investitorilor privați;
informarea precară cu privire la
programele europene.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
dezvoltarea și creșterea competivității
sectorului economic;
posibilitatea accesării fondurilor
europene pentru dezvoltarea mediului
antreprenorial și dezvoltarea
infrastructurii;
încurajarea și dezvoltarea parteneriatelor
de tip public-privat;
existența programelor guvernamentale de
susținere a sectorului IMM;
diversificarea activităților economice;
cooperarea mediului privat cu autoritățile
publice locale, cu instituțiile de
învățământ superior și centrele de
cercetare și dezvoltare.
cadrul legislativ instabil și complex;
gradul redus de absorbție a fondurilor
europene;
interes redus al investitorilor pentru
demararea de afaceri din cauza
infrastructurii fizice și sociale neadecvate;
continuarea procedurilor birocratice și
complexe;
lipsa de receptivitate și flexibilitate a
populației cu privire la cerințele pieței;
greutățile întâmpinate în obținerea de
finanțare;
pierderea ocupațiilor tradiționale;
creșterea ratei șomajului și a inflației.
93
EDUCAȚIA ȘI CULTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
existența Liceului tehnologic "Jacques M.
Elias" care atrage elevi și din localitățile
învecinate.
rezultate bune obținute de elevii
unităților de învățămât;
rata scăzută a abandonului școlar;
existența a 6 biblioteci, dintre care 1
publică;
existența în comună a patru cămine
culturale;
existenţa unor obiective culturale de
importanţă deosebită (situri arheologice,
aşezări, monumente istorice etc.);
trendul descrescător al numărului de elevi
înmatriculați;
gradul ridicat de acoperire al posturilor din
școli cu cadre didactice fără definitivat;
procentajul ridicat de elevi școlarizați în
învățământul cu clase simultane;
scăderea numărului de cadre didactice:
numărul ridicat al elevilor cu domiciliul în
altă localitate decât cea a școlii, elevi care
fac naveta zilnică.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
existența de programe și fonduri alocate
dezvoltării infrastructurii educaționale
prin construirea, renovarea și dotarea
clădirilor dedicate activităților școlare;
existența de programe și fonduri alocate;
construirea, renovarea și dotarea
căminelor culturale;
existența de fonduri disponibile pentru
amenajarea și dotarea unei baze sportive
în comună;
existența de fonduri disponibile pentru
amenajarea și dotarea unor săli de sport
în cadrul școlilor care nu dețin deja una;
instituirea unor programe de instruire a
persoanelor necalificate prin parteneriate
între autoritățile locale, instituțiile de
învățămant și mediul de afaceri.
numărul redus de absolvenți de studii
superioare;
reducerea populației școlare datorată
declinului natalității;
slaba motivare a cadrelor didactice ce poate
duce la plecarea profesorilor bine pregătiți
din sistem;
creșterea ratei abandonului școlar pe fondul
insuficiențelor materiale și financiare.
94
MEDIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
cadru natural cu potențial deosebit;
potențialul de dezvoltare a agroturismului;
grad redus de poluare al solului și a
aerului;
utilizarea îngrășămintelor în agricultura la
o scară redusă.
poluarea cauzată de gradul scăzut de
conectare a populației la rețeaua de
canalizare;
vulnerabilitatea solurilor către ariditate sau
inundații;
existența unor suprafețe de teren ce pot fi
afectate de alunecări;
poluare generată de lipsa unui sistem de
colectare și tratare a deșeurilor;
poluare generată de arderea
combustibililor solizi și a deșeurilor
agricole pentru încălzire;
lipsa unei preocupări pentru agricultura de
tip ecologic;
slaba conștientizare a populației și a
agenților economici în problematica
protecției mediului.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
dezvoltarea unei tehnologii performante
în domeniul colectării deșeurilor, dar și de
reciclare a acestora;
oportunitatea adoptării unei măsuri ce
vizează împădurirea unor suprafețe;
informarea populației și implicarea
acesteia în dezvoltarea durabilă și
protecția mediului;
disponibilitatea fondurilor europene
destinate protejării mediului înconjurător;
existența fondurilor structurale pentru
managementul integrat al deșeurilor;
dezvoltarea de parteneriate în vederea
protecției mediului.
creșterea presiunii asupra mediului prin
deversarea necontrolată a apelor menajere;
incapacitatea susținerii cofinanțării
proiectelor în acest domeniu;
extinderea suprafețelor construite în
defavoarea spațiilor verzi;
efectele negative ale poluării asupra
populației dar și a mediului economic.
95
Dezvoltarea durabilă a comunei
4
96
Viziunea strategică
de dezvoltare
Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să
găsească un cadru teoretic stabil, pentru luarea
deciziilor în orice situație în care se regăsește
un raport de tipul om/mediu, fie că e vorba de
mediul înconjurător, economic, social sau
administrativ.
În acest context, strategia locală, prin structura
și orientarea ei, urmărește integrarea
aspirațiilor de dezvoltare a comunei în
contextul strategiei de aderare a României la
Uniunea Europeană. Elaborată pe baza unei
abordări logice, structura strategiei este bazată
pe punctele tari și oportunitățile identificate cu
privire la comunitate.
Viziunea comunei Sascut reprezintă dezideratul
care se doreşte să fie atins în anul 2020, prin
implementarea planului de măsuri şi proiecte.
La formularea acesteia s-a plecat de la premisa
că baza dezvoltării comunei în toate sectoarele
ține de dezvoltarea economică, motiv pentru
care creşterea economică sustenabilă joacă un
rol central.
„”
Comuna Sascut va oferi locuitorilor săi condiţii bune de trai prin
creşterea calităţii serviciilor publice, a infrastructurii şi prin
dezvoltarea activităţilor economice în concordanţă cu protecţia
mediului înconjurător.
97
Cu un orizont temporar până în 2020, comuna
Sascut va deveni o comunitate generatoare a
unui mediu participativ, ecologic, favorabil
dezvoltării economice, bazat pe transfer
tehnologic și care să ofere condiții de trai
decente și bunăstare locuitorilor săi (Un loc în
care oamenii aleg să locuiască). Enunțată într-o
manieră clară, posibil de atins prin intermediul
obiectivelor, viziunea va pune accent pe
dezvoltarea mai multor domenii, precum cel
economic, social, cultural sau turistic.
În primul rând, comuna Sascut va răspunde
celor mai mari probleme ale comunității de la
momentul actual și va crea premisele unei
dezvoltări solide pentru generațiile viitoare,
oferind în acest sens locuitorilor săi un trai
decent prin servicii publice de calitate, într-un
mediu lipsit de poluare.
De asemenea, va oferi un grad sporit de
atractivitate pentru investitori, dispunând de un
cadru prosper și competitiv. Atragerea acestora
va contribui la crearea de noi locuri de muncă,
având efecte pozitive asupra nivelului de trai al
populației; emigrarea tinerilor către alte
localității putând fi astfel stopată.
Nu în ultimul rând, comuna Sascut va pune
accent pe valorificarea resurselor de care
dispune, prin dezvoltarea sectoarelor de
activitate și printr-o activitate adecvată de
promovare. În acest sens, se va putea sprijini
dezvoltarea sectorului agricol (prin
implementarea metodelor și tehnologiilor noi,
mai puțin costisitoare și nepoluante),
dezvoltarea activităților locale din domeniul
industriei alimentare sau energiilor verzi.
98
Obiective de dezvoltare, măsuri,
planuri de acțiune
OBIECTIV GENERAL
Îmbunătățirea calității vieții populației comunei Sascut prin valorificarea resurselor existente.
Prioritizarea investiţiilor este un demers important pentru administraţia publică locală, deşi
implementarea proiectelor este condiţionată de disponibilitatea fondurilor de finanţare (tipuri de
fonduri, perioade de accesare, condiţii de eligibilitate, etc.). Astfel, condiţionată de deschiderea liniilor
de finanţare într-un anumit domeniu, administraţia publică va implementa un proiect a cărui prioritate
este mai scăzută decât cea a altui proiect pentru care nu există încă linii de finanţare deschise. Cu toate
acestea, Primăria Sascut şi-a stabilit un set de priorităţi pe care le are în vedere în perioada 2014-
2020:
Prioritatea 1. Dezvoltarea economică
Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice locale
Prioritatea 3. Protecția mediului
Prioritatea 4. Dezvoltarea capacității administrative și implicarea comunității în
luarea deciziilor
99
PRIORITATEA 1 – DEZVOLTAREA ECONOMIEI LOCALE
Obiectiv specific 1.1: Dezvoltarea unei economii locale durabile, capabilă să absoarbă factorul
uman local şi să creeze locuri de muncă
Obiectiv specific 1.2: Creșterea productivității sectorului agrozootehnic
Măsuri OS 1.1:
1.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor
1.1.2 Crearea unui mediu antreprenorial atractiv pentru investiţii şi investitori
1.1.3 Sprijinirea creării de noi afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial local
1.1.4 Dezvoltarea factorului uman în acord cu oportunităţile existente pe piaţa muncii
Măsuri OS 1.2:
1.2.1 Sprijinirea dezvoltării afacerilor locale bazate pe valorificarea resurselor existente
1.2.2 Susţinerea dezvoltării agriculturii şi valorificarea produselor agroalimentare
100
Obiectiv 1.1 - Dezvoltarea unei economii locale durabile, capabilă să absoarbă factorul uman local
şi să creeze locuri de muncă
MĂSURĂ ACȚIUNI
1.1.1 Dezvoltarea
infrastructurii de sprijinire a
afacerilor
1. Realizarea de investiţii pentru viabilizarea zonelor destinate
extinderii şi plasării investiţiilor (căi de acces, reţea de apă,
canalizare)
2. Amenajarea de locaţii pentru comercializarea permanentă a
produselor autohtone
1.1.2 Crearea unui mediu
antreprenorial atractiv pentru
investiţii şi investitori
1. Identificarea oportunităţilor locale şi promovarea acestora
2. Asocierea comunei Sascut cu operatorii economici interesaţi să
investească în proiecte de interes public
1.1.3 Sprijinirea creării de noi
afaceri şi dezvoltarea spiritului
antreprenorial local
1. Organizare sesiuni de informare cu privire la oportunităţile
oferite de comuna Sascut
2. Dezvoltarea serviciilor specializate de sprijin şi consultanţă în
afaceri pentru start-up-uri
1.1.4 Dezvoltarea factorului
uman în acord cu
oportunităţile existente pe
piaţa muncii
1. Crearea şi implementarea de diverse programe destinate
perfecţionării, calificării şi recalificării în domeniile cu potenţial
de dezvoltare economică la nivel de regiune
2. Adaptarea ofertei educaţionale la cerinţele ofertei de pe piaţa
muncii prin crearea de specializări relevante mediului economic
local
3. Încheierea unui parteneriat între instituţiile locale de
învăţământ şi mediul de afaceri local în vederea efectuării de
stagii de practică a elevilor în cadrul firmelor.
101
Obiectiv 1.2 - Creșterea productivității sectorului agrozootehnic
MĂSURĂ ACȚIUNI
1.2.1 Sprijinirea dezvoltării
afacerilor locale bazate pe
valorificarea resurselor existente
1. Organizarea de târguri/expoziţii de promovare a
produselor locale
2. Sprijnirea participării producătorilor locali la pieţe şi
târguri specializate organizate la nivel naţional şi
internaţional pentru a promova produsele locale
3. Integrarea produselor locale în consumul intern al
comunităţii, educarea populaţiei în a consuma cu
preferinţă produse locale
4. Identificarea produselor autentice locale şi sprijinirea
înregistrării acestora ca mărci locale
5. Stimularea/sprijinirea înfiinţării de pensiuni agro-turistice
6. Organizare sesiuni de instruire a tinerilor şi creare ateliere
pentru practicarea meşteşugurilor în vederea asigurării
conservării artei populare locale
1.2.2 Susţinerea dezvoltării
agriculturii şi valorificarea
produselor agroalimentare
1. Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării de ferme zootehnice
2. Modernizarea fermelor existente şi dotarea lor tehnologică
conform normelor europene
3. Sprijinirea şi încurajarea tinerilor în vederea practicării
agriculturii
4. Amenajarea de pieţe agro - alimentare în comună
5. Adaptarea exploataţiilor agricole pentru practicarea
agriculturii în sistem ecologic
6. Sprijinirea participării producătorilor agricoli locali la
târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale
7. Promovarea şi informarea privind condiţiile de acordare a
subvenţiilor de stat deţinătorilor de terenuri agricole
8. Promovarea proiectelor şi programelor cu finanţare
europeană destinate modernizării sectorului agricol
9. Practicarea unor condiţii flexibile de concesionare a
terenurilor agricole/păşunilor aflate în proprietatea
autorităţilor publice
102
PRIORITATEA 2 – DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ȘI SERVICIILOR
PUBLICE LOCALE
Obiectiv specific 2.1: Creșterea accesibilității la infrastructura de bază
Obiectiv specific 2.2: Dezvoltarea infrastructurii sociale
Obiectiv specific 2.3: Sporirea atractivității generale a comunei
Obiectiv specific 2.4: Dezvoltarea serviciilor publice locale
Măsuri OS 2.1:
2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii rutiere
2.1.2 Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii tehnico-edilitare şi creşterea gradului de acces şi
conectare la aceasta
Măsuri OS 2.2:
2.2.1 Asigurarea unor servicii educaţionale, sociale şi de sănătate conforme standardelor
europene
2.2.2 Dezvoltarea echilibrată a fondului locativ în acord cu nevoile comunităţii
Măsuri OS 2.3:
2.3.1 Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii recreative şi de petrecere a timpului liber
2.3.2 Consolidarea identităţii locale și dezvoltarea patrimoniului cultural
Măsuri OS 2.4:
2.4.1 Organizarea, modernizarea și eficientizarea serviciului de iluminat public
2.4.2 Dezvoltarea serviciilor publice (inclusiv de siguranță și ordine publică)
103
Obiectiv 2.1 - Creșterea accesibilității la infrastructura de bază
MĂSURĂ ACȚIUNI
2.1.1 Dezvoltarea infrastructurii
rutiere
1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de
legătură între mediul rural şi cel urban
2. Modernizarea şi reabilitarea drumurilor locale de acces
în interiorul satelor aparţinătoare comunei
3. Amenajarea de trotuare
4. Modernizarea şi completarea infrastructurii de
semnalizare, protecţie şi siguranţă rutieră
5. Modernizarea drumurilor de exploatație
agricolă/forestieră
2.1.2 Îmbunătăţirea calităţii
infrastructurii tehnico-edilitare şi
creşterea gradului de acces şi
conectare la aceasta
1. Reabilitarea şi extinderea reţelei existente de furnizare a
apei potabile
2. Reabilitarea şi extinderea reţelei existente de furnizare a
apei potabile
3. Realizare reţea pentru colectarea apelor pluviale
4. Campanii de promovare şi informare a cetăţenilor
privind avantajele racordării la reţelele publice de
utilităţi
5. Extinderea reţelei centralizate de gaz metan
104
Obiectiv 2.2 - Dezvoltarea infrastructurii sociale
MĂSURĂ ACȚIUNI
2.2.1 Asigurarea unor servicii
educaţionale, sociale şi de sănătate
conforme standardelor europene
1. Modernizarea infrastructurii unităţilor educaţionale
2. Dotarea şcolilor cu tehnică informaţională modernă
3. Dotarea unităţilor de învăţământ cu sisteme de
supraveghere şi securitate
4. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a serviciilor
sociale (înființarea unor centre de bătrâni, centre sociale
pentru categoriile defavorizate, centru after-school etc.)
5. Dotarea tehnică medicală modernă a dispensarelor din
comună
6. Amenajarea de cabinete medicale şi farmacii în satele
aparţinătoare comunei
7. Atragerea de capital privat în dezvoltarea sectorului
medical
8. Derularea de proiecte privind protecţia socială a copiilor
ai căror părinţi lucrează în străinătate
9. Programe de consiliere, orientare şi reorientare
profesională pentru tineri şi adulţi
10. Derularea de proiecte de incluziune socială în instituţiile
de învăţământ a grupurilor vulnerabile
11. Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat în
procesul educaţional
12. Sprijin pentru derularea de campanii de evaluare a stării
de sănătate a populaţiei
2.2.2 Dezvoltarea echilibrată a
fondului locativ în acord cu nevoile
comunităţii
1. Alocarea de terenuri în vederea construirii de locuinţe
care au asigurate racordarea la utilităţi publice
2. Dezvoltarea de programe de locuinţe sociale pentru
tineri
3. Campanii de conştientizare a riscurilor produse de
sistemele improvizate de încălzire a imobilelor
105
Obiectiv 2.3 - Sporirea atractivității generale a comunei
MĂSURĂ ACȚIUNI
2.3.1 Dezvoltarea și diversificarea
infrastructurii recreative şi de
petrecere a timpului liber
1. Amenajarea unor spații publice de recreere și de
petrecere a timpului liber
2. Amenajarea unor parcuri/spații de joacă pentru copii
3. Amenajarea unui teatru de vară
4. Dezvoltarea infrastructurii sportive (bază sportivă)
5. Amenajare unei zone turistice și de agrement în zona
lacului Berești
2.3.2 Consolidarea identităţii locale
și dezvoltarea patrimoniului
cultural
1. Modernizarea și dotarea căminelor culturale din comună
2. Reabilitarea clădirilor şi obiectivelor de patrimoniu
cultural local
3. Susţinerea ansamblurilor/formaţiilor artistice din mediul
rural şi promovarea acestora la nivel naţional
4. Dezvoltarea de relaţii de parteneriat la nivelului
instituţiilor de cultură, educaţie
5. Organizarea de evenimente sportive
106
Obiectiv 2.4 – Dezvoltarea serviciilor publice locale
MĂSURĂ ACȚIUNI
2.4.1 Organizarea, modernizarea și
eficientizarea serviciului de iluminat
public
1. Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat
public
2. Extinderea sistemului de iluminat public unde se impune
3. Adaptarea sistemului de iluminat stradal în vederea
utilizării energiei din surse regenerabile pentru a
acoperi parţial cosumul energetic al reţelei
2.4.2 Dezvoltarea serviciilor publice
(inclusiv de siguranță și ordine
publică)
1. Dotarea tehnică a Serviciului de Gospodărire Comunală
Sascut (utilaje de profil)
2. Dotarea tehnică a Serviciului pentru Situații de Urgență
Sascut (autospeciale de profil)
3. Dotarea cu sisteme de monitorizare video a spaţiilor
publice
4. Dezvoltarea infrastructurii și dotărilor administrației
publice locale
107
PRIORITATEA 3 – PROTECȚIA MEDIULUI
Obiectiv specific 3.1: Crearea unor condițiie calitative de viață locuitorilor comunei
Măsuri OS 3.1
3.1.1 Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor şi patrimoniului natural
3.1.2 Protecţia zonelor expuse la risc de degradare
108
Obiectiv 3.1 – Crearea unor condițiie calitative de viață locuitorilor comunei
MĂSURĂ ACȚIUNI
3.1.1 Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor şi patrimoniului natural
1. Ecologizarea şi amenajarea zonelor afectate de deșeuri
2. Îmbunătățirea managementului deșeurilor solide
3. Realizarea de lucrări de îmbunătățiri funciare
4. Educarea cetățenilor cu privire la colectarea selectivă a
deșeurilor
5. Informarea fermierilor cu privire la beneficiile utilizării
în agricultură a deşeurilor naturale generate de
compostarea deşeurilor biodegrabile
6. Încurajarea soluţiilor alternative de producere a energiei
electrice
7. Promovarea acţiunilor de îmbunătăţire a factorilor de
mediu
8. Încurajarea soluţiilor alternative de producere a energiei
electrice
9. Încurajarea consumului raţional de energie în instituţiile
publice (campanii de informare, montare de becuri
economice, implementare sisteme care produc energie
din surse regenerabile)
10. Construirea şi modernizarea arhitecturală şi peisagistică
a spaţiilor verzi stradale şi parcurilor
3.1.2 Protecţia zonelor expuse la risc
de degradare
1. Lucrări de combatere a torenţilor în zonele cu risc de
eroziune
2. Lucrări de îndiguire în zonele cu risc de inundaţii
3. Realizare lucrări de împădurire a terenurilor/zonelor
degradate sau a zonelor cu risc de alunecare teren
109
PRIORITATEA 4 – DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE ȘI IMPLICAREA
COMUNITĂȚII ÎN LUAREA DECIZIILOR
Obiectiv specific 4.1: Asigurarea unui management instituţional şi strategic orientat spre
dezvoltarea economico-socială comună
Obiectiv specific 4.2: Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice şi creşterea eficienţei
actului decizional
Măsuri OS 4.1
4.1.1 Crearea de parteneriate strategice de dezvoltare
4.1.2 Facilitarea implementării de investiţii comune
Măsuri OS 4.2
4.2.1 Consolidarea relaţiei dintre administraţia publică locală şi comunitatea locală
110
Obiectiv 4.1 – Asigurarea unui management instituţional şi strategic orientat spre
dezvoltarea economico-socială comună
MĂSURĂ ACȚIUNI
4.1.1 Crearea de parteneriate
strategice de dezvoltare
1. Sprijinirea activităţii comunităţilor partenere şi
asociaţiilor de dezvoltare intercomunitara (ADI)
2. Crearea de asociaţii/parteneriate de dezvoltare la
nivel microregional în vederea facilitării şi
implementării coerente a proiectelor comune
4.1.2 Facilitarea implementării de
investiţii comune
1. Iniţierea de proiecte investiţionale comune cu alte
UAT-uri pentru dezvoltarea durabilă a zone
2. Campanii de promovare la nivel microregional a
proiectelor investiţionale implementate cu impact
Obiectiv 4.2 – Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice şi creşterea eficienţei
actului decizional
MĂSURĂ ACȚIUNI
4.2.1 Consolidarea relaţiei dintre
administraţia publică locală şi
comunitatea locală
1. Organizarea de consultări publice periodice între
autorităţile locale şi mediul de afaceri în ceea ce
priveşte luarea deciziilor cu impact asupra mediului
economic
2. Crearea de pagini de internet în vederea facilitării
schimbului informaţional pe teme de interes public
3. Publicarea pe site-ul primăriei a bugetului comunei şi a
planului anual de achiziţii precum şi a justificării
cheltuirii fondurilor publice
4. Realizarea de rapoarte anuale de activitate de către
compartimentele aflate în subordinerea administraţiei
locale şi publicarea acestora pe site-ul primăriei
111
Managementul și monitorizarea
strategiei de dezvoltare
Viziunea şi obiectivele Strategiei Actualizate de
Dezvoltare Durabilă a Comunei Sascut sunt
ambiţioase şi vor fi realizate numai dacă factorii
implicaţi şi membrii comunităţii sunt angajaţi
activ, îşi asumă responsabilitatea şi proprietatea
procesului schimbării.
Implementarea proiectelor şi aplicarea
măsurilor aferente fiecărei direcţii strategice de
acţiune va asigura succesul planificării integrate
a dezvoltării Comunei Sascut.
Planificarea integrată este o soluţie modernă
pentru dezvoltarea iniţiativelor şi acţiunilor
instituţionale, administrative şi socio-
economice, care duc la optimizarea folosirii
resurselor, în scopul administrării schimbării şi
maximizării impactului pozitiv al schimbării,
conform strategiei stabilite. Planificarea
integrată va ajuta autorităţile locale să deruleze
proiecte care au impact multiplu, coerența inter-
sectorială şi sunt justificate pentru finanţarea şi
sprijinul oferit de fondurile judeţene,
guvernamentale sau europene.
În vederea implementării Strategiei de
Dezvoltare Locală, concretizată prin
transpunerea în practică a măsurilor aferente
fiecărei direcţii strategice de acţiune vor acţiona
următoarele componente instituţionale:
Consiliul Local Sascut va asigura legitimitatea
procesului de implementare a strategiei şi va
ghida acest proces, prin intermediul comisiilor
de specialitate. Consiliul Local are capacitatea de
a încuraja efectiv societatea civilă, grupurile
politice şi comunitatea de afaceri să participe la
procesul de implementare a strategiei. De
asemenea, acesta va colabora îndeaproape cu
alte consilii locale, Consiliul Judeţean Bacău şi
asociaţiile de dezvoltare intercomunitara,
pentru realizarea unei armonizări a dezvoltării
Sascutului cu evoluţia celorlalte comunităţi.
Membrii aparatului de specialitate al primarului
(coordonaţi şi conduşi de Primarul Comunei
Sascut), vor organiza procesul de implementare
a strategiei. Primarul Comunei Sascut, ca şi
autoritate executivă a Consiliului Local, va
asigura funcţia de conducere generală în cadrul
112
procesului de implementare a Strategiei.
Personalul din subordinea sa va coordona şi
administra procesul de implementare în toate
stadiile, începând cu planificarea procesului de
implementare, activităţile operaţionale
programate, alocarea sarcinilor etc.
Societatea civilă şi comunitatea oamenilor de
afaceri – comunitatea locală îşi poate exprima
eficient aspiraţiile şi interesele prin intermediul
participării la implementarea strategiei. Atât
persoanele cât şi organizaţiile vor fi încurajate şi
provocate să gândească strategic, să stabilească
priorităţi şi să devină parteneri în procesul de
implementare Comunităţile partenere şi
asociaţiile de dezvoltare intercomunitara (ADI).
În acest context, un rol esenţial îl vor avea ADI
din care Sascutul face parte.
Deoarece pentru atingerea obiectivelor stabilite
este necesară o bună cooperare cu furnizorii
externi (de bunuri, lucrări şi servicii), în mod
special cu executanţii lucrărilor de
infrastructură, schimbul de informaţii cu aceştia
va fi o constantă a procesului de implementare a
SDD.
Parteneriatele Strategice Locale vor fi iniţiate şi
menţinute prin participarea principalilor factori
implicaţi în diferitele domenii ale dezvoltării
durabile, ai organizaţiilor din comună, din
zonele învecinate şi din judeţ, pentru a se
asigura că intervenţiile realizate conform
planurilor de măsuri adoptate vor corespunde
priorităţilor şi măsurilor naţionale, regionale şi
locale, privind dezvoltarea socio-economică,
implementarea politicilor, modernizarea
instituţională şi administrativă, regenerarea
infrastructurii industriei şi protecţia mediului.
Aceste parteneriate sunt instrumentele de
asigurare a coerenței inter-sectoriale şi a
implicării tuturor factorilor şi a membrilor
comunităţii din Sascut şi din zonele învecinate
în procesul de implementare. Aceste
parteneriate vor juca un rol activ, fiind
mecanisme colective de asumare a
responsabilităţii pentru implementarea SDL.
Actorii identificaţi în cadrul acestui acestui
capitol vor colabora în derularea următoarelor
activităţi:
Actualizarea periodică a strategiei de
dezvoltare durabilă
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Sascut
reprezintă un document necesar dezvoltării
coordonate, coerente a teritoriului în ansamblul
său. Din punct de vedere practic, strategia de
dezvoltare reprezintă un instrument de
coordonare a demersurilor de dezvoltare
derulate de diferite persoane sau organizaţii.
Strategia de Dezvoltare Locală trebuie să poată
răspunde nevoilor de dezvoltare, nevoi ce
evoluează în permanenţă. Prezenţa Comunei
Sascut pe traseul Drumului Naţional 2 care leagă
capitala Bucureşti de frontiera cu Ucraina prin
punctul vamal Siret, străbătând de la sud la nord
partea de est a României şi trecând prin oraşele:
Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focşani, Adjud,
Bacău, Roman, Fălticeni, Suceava, Siret
(formează o parte din drumul european E85)
face ca ritmul dezvoltării şi implicit al evoluţiei
nevoilor de dezvoltare să fie unul foarte
113
accelerat. Din acest motiv, actualizarea
periodică a acestui document reprezintă o
necesitate în perspectiva unui proces de
dezvoltare continuu. În acest sens, textul
Strategiei de Dezvoltare durabilă trebuie să fie
în permanenţă accesibil către publicul larg.
Această deschidere a administraţiei publice faţă
de procesul de dezvoltare reprezintă o premisă
pentru actualizarea eficientă a strategiei de
dezvoltare.
Chiar şi după adoptarea documentului de către
Consiliul Local al Comunei Sascut, posibilitatea
furnizării de sugestii şi comentarii trebuie să
rămână deschisă. În această manieră,
administraţia publică locală are la îndemână un
instrument facil pentru a identifica modificarea
nevoilor de dezvoltare în funcţie de sugestiile de
modificare venite din partea publicului larg.
Monitorizarea/evaluarea procesului de
implementare a strategiei de dezvoltare
La baza procesului de actualizare periodică sta
un proces continuu de monitorizare şi evaluare
a procesului de dezvoltare, atât pe teritoriul
administrativ al Comunei Sascut cât şi pe
teritoriile comunităţilor învecinate.
Strategia de dezvoltare locală a Comunei Sascut
va fi monitorizata prin intermediul unor
rapoarte anuale elaborate de către persoane
desemnate din cadrul administraţiei publice
locale. Raportul de monitorizare va include:
Stadiul de implementare al diverselor
componente incluse în portofoliul de
măsuri din cadrul Strategiei de
Dezvoltare Locală;
Problemele identificate pe parcursul
implementării strategiei;
Propuneri de revizuire a strategiei, dacă
este cazul;
Alte aspecte relevante în cadrul
procesului de implementare a strategiei
de dezvoltare durabilă.
Raportul de evaluare trebuie apoi discutat în
cadrul unei dezbateri publice.
Dezbaterea trebuie organizată de către
administraţia publică locală. Toate persoanele
sau organizaţiile, publice sau private, care sunt
implicate în orice fel în procesul de dezvoltare
trebuie să fie invitate la aceste dezbateri.
Strategia de dezvoltare durabilă a Comunei
Sascut va fi evaluată pe bază:
Raportului de monitorizare
Concluziilor din cadrul dezbaterilor
publice
Monitorizarea şi evaluarea strategiei de
dezvoltare durabilă sunt procese care se
derulează continuu, cu participarea publicului
larg, în vederea asigurării unei corelări cât mai
puternice între documentul de planificare
strategică şi realităţile existente în comunitate.
O modalitate complementară de monitorizare şi
evaluare a strategiei de dezvoltare durabilă o
reprezintă introducerea în regulamentul de
organizare şi funcţionare a Consiliului Local
Sascut a unei proceduri de asigurare a
conformităţii între Hotărârile de Consiliu Local
şi strategia de dezvoltare durabilă. Astfel, în
114
cadrul referatului de specialitate/expunerii de
motive necesare pentru orice hotărâre de
Consiliu Local poate fi introdusă obligativitatea
de a menţiona căror obiective sau măsuri din
strategia de dezvoltare se subscrie proiectul de
hotărâre de consiliu local. O astfel de relaţie nu
trebuie să afecteze votul consilierilor locali.
De cealaltă parte, o astfel de procedura ar avea,
printre altele, următoarele efecte pozitive:
Ar permite consilierilor locali să
evalueze proiectele de hotărâre de
consiliu local şi din punctul de vedere al
corelării cu strategia de dezvoltare
durabilă.
Ar facilita în mare măsură elaborarea
raportului anual de monitorizare de
către personalul primăriei.
Actualizarea periodică a listei de proiecte
prioritare un instrument important de verificare
periodică a legitimităţii şi relevanței Strategiei
de Dezvoltare Locală a comunei este
actualizarea periodică a portofoliului de
proiecte prioritare. La un interval de 12-18 luni,
cade în sarcina executivului primăriei de a
evalua fiecare proiect din lista de priorităţi pe
baza unor criterii cum ar fi impactul estimat la
nivelul comunei, posibilitatea de a atrage
sursele de finanţare, orizontul de timp necesar
pentru finalizarea investiţiei, etc. Pe baza
analizei efectuată de executivul Primăriei,
Consiliul Local ia decizia de menţinere sau
actualizare a listei de proiecte prioritare.
115
Bibliografie
[1] Adresa nr. 4893 din 10.08.2017 transmisă de ANOFM
[2] Adresa nr. 1940 din 28.08.2017, emisă de Școala Gimnazială Sascut
[3] Audit iluminat public realizat de Direct Group Solutions SRL
[4] Autorizație de mediu nr. 26/07.03.2017 emisă de APM Bacău către ANIF-FTMS Unitatea de
Administrare Bacău
[5] „Comuna Sascut în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA.
[6] „Comuna Păncești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA.
[7] „Comuna Răchitoasa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA
[8] „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”.
Monitoruljuridic.ro.
[9] HG nr. 782/2014 pentru modificarea anexelor la HG nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în
categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației
publice
[10] Institutul Național de Statistică - Baza de date Tempo-online
[11] Inventarul bunurilor ce aparțin domeniului public al comunei Sascut
[12] Lahovari, George Ioan (1902). „Sascut, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5.
București: Stab. grafic J. V. Socecu
[13] Lahovari, George Ioan (1901). „Păncești, com. rur., în județul Putna”. Marele Dicționar Geografic al
Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu.
[14] Lahovari, George Ioan (1898). „Berești, com. rur., în jud. Putna”. Marele Dicționar Geografic al
Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu
[15] Lista ariilor natural protejate – Natura 2000
[17] Master Plan „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, Cap 2
”Analiza situației curente”
[18] F. Mihalache, O analiză critică asupra dezvoltării agriculturii și zonelor rurale
[19] Planul de analiză și acoperirea riscurilor de pe teritoriul Bacău – 2015
[20] Planul Urbanistic General al comunei Sascut, anul 2004
116
[21] Proiect de dezvoltare instituțională 2013-2017, Școala Gimnazială Sascut, revizuit octombrie
2014, octombrie 2015, septembrie 2016
[22] Raportul anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2014-2015 Școala Gimnazială
Sascut
[23] Recensământul populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor 2011
[24] Strategia de dezvoltare a comunei Sascut pentru perioada 2008-2015
Surse web
[25] http://statistici.insse.ro/shop/
[26] www.primaria-sascut.ro
[27] www.csjbacau.ro
[28] http://www.dadrbacau.ro/bacau.php
[29] https://maps.google.com
[30] http://www.desteptarea.ro
[31] www.bacaul.ro
[32] http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice
[33] http://pe-harta.ro/bacau/
[34] http://cre.naturabacau.ro
[35] http://www.apaalcalinapura.ro/despre-apa-alcalina-perla-moldovei
[36] http://www.digistoria.net/
[37] http://www.romanianresorts.ro
[38] http://www.liceul-elias.ro/
[39] http://www.scoalasascut.ro/
[40] http://www.naturabacau.ro
[41] http://energystreet.ro
[42] http://concurs.cristis.ro
[43] www.protoieriasascut.ro
[44] http://www.infocons.ro
[45] http://www.adisbacau.ro
[46] www.isubacau.ro