Post on 05-Jan-2016
description
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
55
SECŢIUNEA 1
ANALIZA RISCURILOR NATURALE
Condiţiile geoclimaterice ale judeţului Prahova, precum şi explozia tehnologică a ultimelor
decenii au creat premisele existenţei unor surse de risc majore, pe teritoriul judeţului.
1.1. FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE
Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani,
caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebită a lor şi modul atipic de manifestare
faţă de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice în care se află judeţul Prahova, fără a neglija
efectele secundare pe care acestea le-au avut (inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale căilor de
comunicaţii rutiere şi feroviare etc.). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidenţia zone cu
vulnerabilitate crescută; din acest punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de
fenomene. Trebuie totuşi să evidenţiem apariţia unor fenomene meteo extreme în zona muntoasă, unde
adeseori s-au manifestat furtuni de o violenţă rar întâlnită şi cu precipitaţii abundente, uneori
nespecifice sezonului (zăpadă, lapoviţă şi ninsoare în luni de vară, furtuni de zăpadă, ploi abundente şi
avalanşe - iarna).
1.1.1. INUNDAŢII
În anul 2005 s-au inregistrat, chiar din luna februarie ( 24.02.05), debite deosebite pe râul
Teleajen la statia hidrometricã Moara Domneasca ( H = 565 cm, cu 65 cm peste cota de pericol si un
debit de 442 mc/s), anul continuându-se cu perioade cu precipitatii deosebite si in lunile mai, iunie,
iulie, august culminând cu precipitatiile din luna septembrie pe toate râurile din teritoriul judetului
Prahova.
În zilele de 7-8 mai 2005 s-au inregistrat precipitatii abundente cu caracter torential, Busteni –
66.2 l/mp, Câmpina – 86, 2 l/mp, Azuga -61.5 l/mp, Prahova - 42.6 l/mp, Tesila -125.1 l/mp, Alunis-
104. l/mp, Secãria – 98.5 l/mp, Soimari- 106.5 l/mp, Starchiojd-97.0 l/mp, Bustenari -83.4 l/mp,
Paltinu-78.3 l/mp, Ciorani -73.0 l/mp, producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã si depãsiri
ale cotelor de apãrare pe râurile Cricovul Dulce ( CP +90 cm, Q = 413 mc/s), Doftana ( CP+5 cm, Q =
211 mc/s), Prahova (CP+150 cm, Q= 660 mc/s), Teleajen (CP +110 cm, Q = 585 mc/s) si Azuga ( CI
+5 cm, Q = 34.0 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitãtile: Valea Doftanei,
Sotrile, Brebu (r. Doftana), Drãgãnesti, Breaza, Aricestii Rahtivani, (r. Prahova), Câmpina si Cornu
(r. Prahova, pr. Câmpea), Adunati, Provita de Jos (r. Provita), Dumbrãvesti (r. Teleajen si pr.
Vãrbilãu), Dumbrava si Râfov (r. Teleajen) Sângeru (r. Cricovul Sãrat). Pe afluientii unde nu sunt
statii hidrometrice s-au inregistrat deasemenea debite foarte mari ducând la afectarea localitãtilor
Scorteni si Telega (pr. Mislea ), Starchiojd (pr. Stâmnic si Bãtrâneanca), Alunis (pr. Alunis si Bertea),
Cosminele (pr. Cosmina), Bãicoi (pr. Dâmbu), Stefesti (pr. Vãrbilãu), Cãlugãreni (pr. Tohãneanca),
Cocorãstii Mislii (pr. Cosmina si Mislea), Bertea (pr. Vãrbilãu şi Bertea), Vâlcãnesti (pr. Cosmina),
Salcia (pr. Salcia) si Fântânele pr. Tohãneanca).
CAPITOLUL III
ANALIZA RISCURILOR
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
56
În perioada 10-14 iulie 2005 s-au inregistrat precipitatii cu caracter torential la Tesila -127.7
l/mp, Secãria -117 l/mp, Paltinu -107.9 l/mp, Starchiojd- 100.4 l/mp, Talea -98.9 l/mp, Mâneciu -94.8
l/mp, Cheia -91.4 l/mp, Azuga -90.8 l/mp, Provita -89.5 l/mp, Busteni -86.0 l/mp, Câmpina -85 l/mp,
Bustenari -82.5 l/mp M. Domneascã -66.2 l/mp, producând cresteri de debite si depãsiri ale cotelor de
apãrare pe râurile Doftana ( CA +32 cm, Q = 188 mc/s), Prahova ( CP+140 cm , Q = 640 mc/s),
Telejen ( CP +26 cm , Q = 340 mc/s) Azuga ( CA +20 cm, Q = 37 mc/s) si Cricovul Dulce ( CP+74
cm, Q= 378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in localitaãtile: Drajna ( pr. Drajna),
Cerasu (pr. Drajna), Scorteni ( pr. Mislea), Alunis ( pr. Alunis), Starchiojd ( pr. Stâmnic), Telega ( pr.
Mislea), Vãrbilãu si Stefesti ( pr. Vãrbilãu), Valea Dotanei ( r. Doftana), Sirna (r. Cricovul Dulce),
Gherghita ( r. Prahova).
În perioadele 7 - 11 august, 14 - 19 august si 23 - 27 august 2005, s-au inregistrat ploi
abundente cu caracter torential in localitãtile Vãlenii de Munte -346 l/mp, Vãrbilãu – 334.8 l/mp,
Starchiojd -300.2 l/mp, Ceptura -167.4 l/mp, Câmpina – 210.2 l.mp, Brãtãsanca – 144.8 l/mp, Teisani
– 289.2 l/mp, Bustenari – 236.8 l/mp Paltinu - 210.9 l/mp, Comarnic - 225.5 l/mp, Adunati -259.7
l/mp, Cheia-189.2 l/mp, Provita de Sus -267.1 l/mp, producând cresteri de debite si depãsiri ale
cotelor de apãrare pe râurile Telejen ( CP +64 cm, Q = 439 mc/s), Slãnic ( CP +40 cm, Q = 159 mc/s)
si Cricovul Dulce ( CP+74 cm, Q =378 mc/s). Datoritã acestor fenomene s-au produs efecte in
localitaãtile: Drajna (pr. Drajna), Cosminele (pr. Cosmina), Starchiojd (pr. Stâmnic), Râfov (r.
Teleajen), Cerasu (pr. Drajna).
În perioada 19 - 25 septembrie 2005, s-au inregistrat precipitatii abuindente cu caracter
torential in localitãtile Alunis -282.7 l/mp, Scorteni -263.3 l/mp, Adunati -257.8 l/mp, Vãrbilãu -241.9
l/mp, Movila vulpii -232.3 l/mp, Talea -228.6 l/mp, Tesila -225.8 l/mp, Comarnic -224.1 l/mp, Secãria
-221 l/mp, Cocorãstii Mislii -218.1 l/mp Vãlenii de Munte -217.6 l/mp, Nedelea -214.5 l/mp, Teisani -
210.3 l/mp, Brãtãsanca -205.3 l/mp, Ploiesti -202 l/mp, Ceptura -199.9 l/mp, Busteni -194.2 l/mp,
Ciorani -194 l/mp, Gura Vitioarei -193.9 l/mp, Lipãnesti -190.5 l/mp, Provita de Sus -190 l/mp,
Starchiojd -197.5 l/mp, Dârvari -187.2 l/mp, Cheia -182.4 l/mp, Corlãtesti -173.2 l/mp. S-au produs
cresteri de debite pe cursurile de apã cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile Teleajen ( CP +115
cm, Q = 602 mc/s), Prahova ( CP+110 cm, Q = 912 mc/s) , Cricovul Dulce( CP= 320 cm, Q = 257
mc/s), Doftana( CI+40 cm, Q = 148 mc/s), Slãnic (CI =200 cm, Q = 56.6 mc/s) si Istau ( CP =400
cm, Q =37 mc/s) si au fost afectate localitãtile: Drajna (pr. Drajna), Cerasu (pr.Drajna ), Scorteni (pr.
Mislea), Alunis (pr. Alunis), Starchiojd (pr. Stâmnic), Telega (pr. Mislea), Stefesti (pr. Vãrbilãu),
Mãnesti si Sirna (r. Cricovul Dulce, pr. Pribeagul), Gherghita (r. Prahova), Râfov (r. Teleajen).
În perioada 10 -12 august 2006 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii
abundente cu caracter torential in localitatile, Provita de Sus -46.5 l/mp, Bãltita - 27.4 l/mp, Azuga –
49.0 l/mp, Busteni -56.6 l/mp, Comarnic - 45.0 l/mp, Secãria -57.0 l/mp, Tesila – 56.9 l/mp, Paltinu-
41.2 l/mp, Câmpina -28.1 l/mp, Aricesti Rahtivani - 43.2 l/mp, Cheia – 79.8 l/mp, Mâneciu - 62.8
l/mp, Starchiojd -77.0 l/mp, Teisani -41.0 l/mp, Soimari -50.0 l/mp, Apostolache – 58.0 l/mp Gornet
Cricov -59.0 l/mp, Urlati -33.0 l/mp, producându-se creşteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri
ale cotelor de apãrare pe râurile Telejen, ( CA +60 cm, H = 410 cm, Q = 141 mc/s) Prahova ( CA +26
cm, H = 276 cm, Q = 199 mc/s) si Cricovul Sãrat ( CA +70 cm, H = 300 cm, Q = 113 mc/s).
Precipitatiile cãzute in perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici
cum sunt Alunis, Vãrbilãu, Bertea, Stâmnic, Bãtrâneanca, Bughea, Lupa etc.
S-au produs efecte in localitãtile: Alunis, Brebu, Bãtrâni, Bertea, Ceptura, Cerasu, Drajna,
Dumbrãvesti, Mâneciu, Posesti, Podenii Noi, Starchiojd, Stefesti si Teisani.
În perioada 22.-24.03.2007 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii
abundente cu caracter torential inregistrându-se localitatile, Bãltita -64.1 l/mp, Azuga – 138.0 l/mp,
Busteni -172.7 l/mp, Comarnic – 146.0 l/mp, Secãria – 156.0 l/mp, Valea Doftanei -155.5 l/mp, Tesila
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
57
– 151.5 l/mp, Paltinu- 156.9 l/mp, Câmpina – 44.7 l/mp, Aricesti Rahtivani -67.6 l/mp, Cheia – 175.5
l/mp, Mâneciu – 95.0 l/mp, Starchiojd -122.5.0 l/mp, Vâlcãnesti – 99.0 l/mp, Teisani – 133.6 l/mp,
Talea -124.2 l/mp, Provita de Sus – 135.0 l/mp, Brãtãsanca – 90.0 l/mp, Soimari – 82.8 l/mp,
Apostolache – 88.0 l/mp, Gornet Cricov -70.0 l/mp, Alunis -112.5 l/mp, Vãrbilãu – 104.1 l/mp.
Urmare acestor precipitatii Teleajen s-au atins si depãsit in perioada 23-24.03.2007 cotele de
apãrare pe râuri, astfel : Teleajen la statiile hidrometrice Cheia (CA + 45 cm, H = 145 cm, Q = 31.2
mc/s), Gura Vitioarei ( CI +20 cm, H = 320 cm, Q = 260 mc/s) si Moara Domneascã (CP +40 cm, H
= 540 cm, Q = 511 mc/s), pe râul Prahova la statia hidrometricã Busteni (CI +5 cm, H = 155 cm, Q =
94.4 mc/s), la statia Prahova (CP +76 cm, H = 476 cm, Q = 484 mc/s ), pe râul Doftana la statia
hidrometricã Tesila (CP +50 cm, H = 220 cm, Q = 249 mc/s), pe râul Cricovul Sãrat (CA +10 cm, H =
240 cm, Q = 60 mc/s) la statia hidrometricã Ciorani si pârâul Azuga la statia hidrometrica Azuga
(CI +15 cm, H = 145 cm, Q = 38.2 mc/s).
S-au produs efecte in localitãtile: Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic, Breaza, Cornu, Mâneciu,
Dumbrãvesti, Teisani, Gura Vitioarei, Vâlcãnesti, Cerasu, Drajna, Râfov, Drãgãnesti, Valea Doftanei,
Provita de Sus, Provita de Jos, Soimari, Apostolache, Mânesti, Bertea, Alunis, Ceptura.
În perioada 6- 9 martie 2009 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii
abundente producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe
râurile Prahova, Doftana si Cricovul Dulce.
Precipitatiile cãzute in perioada analizatã au dus la crearea de viituri mai ales pe pârâurile mici
cum sunt Vãrbilãu, Bertea, Telega, Provita, Zeletin etc.
S-au atins si depãsit in data de 07.03.2009 cotele de apãrare pe râuri, astfel:
Doftana, la statia hidrometrica Tesila ( CA +30 cm, H = 100 cm, Q = 34.1 mc/s);
Prahova la statia hidrometrica Prahova ( CA +30 cm, H = 280cm, Q = 189 mc/s)
Cricovu Dulce la statia hidrometricã Bãltita ( CA +10 cm, H = 210 cm, Q = 140 mc/s).
S-au produs efecte in localitãtile: Breaza, Comarnic, Bertea, Telega, Posesti, Aricestii
Zeletin, Cornu, Provita de Sus, Brebu, Mãgureni, Mãgurele, Pãcureti si Stefesti.
În anul 2010 cele mai multe inundaţii s-au înregistrat în lunile februarie şi iulie, datorită
încălzirii bruşte a temperaturii care a condus la topirea rapidă a zăpezii, precum şi a căderilor masive
de precipitaţii.
Localităţile în care s-au produs cele mai multe inundaţii în anul 2010 sunt:
Ploieşti 46
Mizil 36
Sinaia 33
Câmpina 19
Băicoi 17
Filipeştii de Târg 14
Vălenii de Munte 13
Bărcăneşti 13
Măneciu 11
Din punct de vedere meteorologic, anul 2010 a fost un an ploios si mai cãlduros decât in mod
normal. Dupã cantitãtile de precipitatii cãzute, acestea au fost mai bogate cantitativ in zona montanã a
judetului in bazinele râurilor Prahova si Teleajen, insã nu s-au semnalat cresteri importante ale
debitelor .
Cele mai mari cantitãti de precipitatii din cursul anului s-au inregistrat in luna iulie, la statiile
hidrometrice: Azuga (239.6 l/mp), Busteni (205.5 l/mp), Cheia (157.0 l/mp) si in luna iunie la Tesila
(230 l/mp).
Cantitatea cea mai micã de precipitatii, la nivelul intregului judet, s-a inregistrat in luna
noiembrie, iar valorile cele mai mici s-au semnalat la statia hidrometricã Baba Ana (10.1 l/mp) .
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
58
Evolutia fenomenelor hidrometeorologice in raport cu mãrimile caracteristice de apãrare:
În lunile iunie-iulie 2010 pe teritoriul judetului Prahova s-au inregistrat precipitatii abundente,
producându-se cresteri de debite pe cursurile de apã, cu depãsiri ale cotelor de apãrare pe râurile
Prahova si Doftana.
Precipitatii insemnate cantitativ s-au inregistrat in perioadele: Postul
pluviometric
Precipitatii
(l/mp)
19- 20.06.2010
Precipitatii
( l/mp)
21-22.06.2010
Precipitatii
(l/mp)
22-23.06.2010
Precipitatii
(l/mp)
23-24.06.2010
Precipitatii
(l/mp)
03-08.07.2010
Bãltita 18.5 - 7.5 5.4 5.2
Busteni 21.6 30.0 3.9 6.8 50.8
Câmpina 35.0 26.5 1.0 8.8 30.0
Prahova 17.0 4.5 7.0 29.8 2.5
Azuga 9.2 8.5 6.4 18.0 51.3
Tesila 95.7 45.2 20.5 1.2 70.3
V. de Munte 21.8 1.7 15.7 7.8 11.8
M. Domneascã 16.8 2.2 9.0 10.0 7.0
Cheia 21.5 1.5 8.0 6.5 21.7
Corlãtesti 13.8 2.3 4.6 14.1 28.1
Ciorani 0.5 - 13.0 7.0 4.9
Baraj Paltinu 96.9 36.2 18.0 12.1 69.3
Baraj Mãneciu 16.8 4.9 8.2 2.2 44.9
Baraj Nedelea 18.5 5.8 6.7 6.2 22.3
Alunis 26.0 11.0 24.0 12.0 78.0
Voila 64.0 42.6 6.5 13.8 65.5
Lunca Mare 81.0 36.0 2.5 12.0 61.9
Teisani 26.0 2.5 25.5 16.0 10.2
Movila Vulpii 25.0 17.0 2.0 11.0 58.5
Bãicoi 17.0 12.0 3.0 8.5 23.3
Cocorãstii Mislii 23.6 13.4 6.5 8.7 32.5
Bratasanca 25.0 1.0 2.0 4.0 20.5
Starchiojd 22.0 9.0 35.0 15.0 19.0
Apostolache 4.5 - 1.5 6.5 39.1
Provita de Sus 25.0 21.0 28.0 - 45.5
Soimari 42.5 - 19.2 - 23.0
Pãulesti - - - 75.6
Ca urmare a acestor precipitatii, cotele de apãrare pe unele râuri, s-au atins si depãsit in
perioada 20.06.2010 - 22.06.2010, astfel:
Curs de apã Post hidrometric Cota
max.
(cm)
Debit max.
(mc/s)
Depãsiri ale
cotelor de
apãrare
Ora/Data
Doftana Tesila 180 128 CP+ 10 cm 0.00/ 20.06.2010
Prahova Prahova 340 212 CA+ 90 cm 8.30/ 22.06.2010
Din analiza inundaţiilor produse în zona administrativ-teritorială a judeţului Prahova putem
evidenţia câteva situaţii care au necesitat concentrarea unui număr semnificativ de forţe şi mjloace din
cadrul structurilor de intervenţie ale ISUj Prahova pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative ale
acestora, astfel:
o în perioada 11 – 25.02.2010, datorită topirii rapide a zăpezii s-a intervenit în 115 situaţii pentru
evacuarea apei din spaţii şi/sau zone inundate, cu 82 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 31
autocamioane de intervenţie şi 71 motopompe remorcabile şi transportabile, în 32 de localităţi
din judeţul Prahova;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
59
o în data de 03.07.2010, ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din
subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în:
comuna Telega pentru evacuarea apei din 5 locuinţe, 14 beciuri şi anexe gospodăreşti;
oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din subsolul unui bloc;
comuna Scorţeni, satel Bordeni şi Mislea pentru evacuarea apei din 2 gospodării. De
asemenea în localitate au mai fost afectate :
- 4 podeţe construite peste pârâul Mislea;
- 4 punţi pietonale în satul Mislea;
- 2 branşamente de gaze naturale;
- 1 dig de apărare construit pe râul Telega, în satul Mislea pe o lungime de 100 m.l.;
- 1 drum comunal a fost inundat şi acoperit cu noroi pe o suprafaţă de aproximativ 100
m.p.;
- 1 dig de apărare în satul Bordenii Mari, în punctul strada Compozitorilor pe aprox. 100
m.l.;
- 3 anexe gospodăreşti inundate;
comuna Blejoi pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă;
municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei dintr-o gospodărie;
comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării;
oraşul Boldeşti Scăeni pentru evacuarea apei dintr-o locuinţă;
comuna Cosminele unde au fost afectate:
- drumul comunal 11 a fost acoperit de aluviuni pe o lungime de aproximativ 1 k.m.;
- drumul local care face legătura dintre DC 11 şi satul Poiana Trestieni pe o lungime de
aproximativ 1 k.m. unde a fost întreruptă circulaţia rutieră;
- 4 punţi pietonale;
- 30 de grădini, curţi şi anexe gospodăreşti;
o în data de 04.07.2010, ca urmare a ploilor cu caracter de averse structurile de intervenţie din
subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în:
comuna Telega pentru evacuarea apei din 4 gospodării şi asanarea a 2 fântâni;
municipiul Ploieşti pentru evacuarea apei din 9 gospodării;
comuna Bucov, sat Pleaşa pentru evacuarea apei din 2 gospodării;
oraşul Băicoi pentru evacuarea apei din 5 gospodării;
o în data de 25.07.2010, ca urmare a precipitaţiilor abundente structurile de intervenţie din
subordinea inspectoratului au fost solicitate să intervină în oraşul Comarnic pentru evacuarea
apei din 7 gospodării;
o în data de 07.08.2010, în intervalul 04:00 – 04:30 ca urmare a ploilor cu caracter de averse care
local au depăşit 20 – 25l/mp, structurile de intervenţie din subordinea inspectoratului au fost
solicitate să intervină în oraşul Sinaia pentru evacuarea apei din locuinţe şi anexe gospodăreşti,
precum şi pentru îndepărtarea aluviunilor şi materialului lemnos care au îngreunat traficul rutier.
Comportarea lucrãrilor de gospodãrire a apelor cu rol de apãrare impotriva inundatiilor:
Debitele crescute de pe râurile Doftana si Teleajen au fost retinute in lacurile de acumulare
Paltinu si Mãneciu din administrarea ANAR, Administratia Bazinala de apa Buzãu Ialomita –
Sistemul de Gospodãrire al Apelor Prahova, astfel incât sã nu se suprapunã cu cele de pe
afluentii din aval .
La nivelul SGA Prahova pe lângã serviciul de permanentã de la dispecerat si baraje, s-a
organizat si la nivelul formatiilor de lucru serviciu de permanenta, asigurându-se fluxul
informational privind comportarea lucrãrilor cu rol de apãrare.
ANALIZA INUNDAŢIILOR ÎNREGISTRATE ÎN 2012
În anul 2012 structurile de intervenţie din cadrul ISUJ Prahova au acţionat pentru limitarea şi
înlăturarea efectelor negative ale inundaţiilor în 109 situaţii.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
60
Repartiţia inundaţiilor pe lunile anului 2012 se prezintă astfel :
În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin - Inundaţie – se înţelege, acoperire
a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare, care, prin mărime şi durată, poate provoca
victime umane şi distrugeri materiale, ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice
din zona afectată.
Nr. crt. Judeţul Unitatea administrativ-teritorială Tipuri de inundaţii
pe cursuri de apă pe torenţi
0 1 2 3 4
1. Prahova Municipiul Ploieşti * -
2. Oraşul Boldeşti-Scăeni - *
3. Buşteni - *
4. Comarnic - *
5. Slănic - *
6. Comuna Adunaţi * -
7. Aluniş * -
8. Brazi * -
9. Dumbrava * -
10. Filipeştii de Târg * -
11. Gura Vitioarei * *
12. Măneşti * *
13. Proviţa de Sus - *
14. Râfov * -
15. Scorţeni * -
16. Starchiojd * -
17. Şirna * -
18. Târgşoru Vechi * -
19. Vărbilău - *
Pentru a monitoriza şi a menţine în permanenţă sub control nivelul râurilor din judeţ, precum şi
pentru a lua măsurile ce se impun pentru înştiinţarea, alarmarea, prealarmarea populaţiei posibil a fi
0
10
20
30
40
50
2
16
4 1
48
15
2 4
1 3
0
13
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
61
afectate, funcţionează în regim permanent staţii hidrologice şi pluviometrice. Existenţa acestor staţii
permit prognozarea formării unor viituri cu cel puţin 12 ore înainte, fapt care contribuie la realizarea
monitorizării fenomenului, dar şi anunţarea în timp util a autorităţilor administraţiei locale pentru a-şi
lua măsurile ce se impun în astfel de situaţii.
Monitorizarea situaţiei hidrologice pe cursurile de apă se execută printr-un număr de 14 staţii
hidrometrice amplasate în următoarele localităţi: Staţia hidrometrică Cursul de apă monitorizat
Azuga Râul Azuga
Buşteni Râul Prahova
Râul Valea Cerbului
Câmpina Râul Prahova
Tinosu Râul Prahova
Adâncata RâulPrahova
Teşila Râul Doftana
Cheia Râul Teleajen
Gura Vitioarei Râul Teleajen
Vărbilău Râul Slănic
Corlăteşti Râul Dâmbu
Moara Domnească Râul Teleajen
Ciorani Râul Cricovul Sărat
Băltiţa Râul Cricovul Dulce
Baba Ana Râul Istău
Situaţia meteorologică a judeţului este monitorizată prin 3 staţii meteorologice şi printr-un
număr de 45 posturi pluviometrice.
Această monitorizare se realizează permanent, astfel:
staţiile meteorologice monitorizează fenomenele orar asupra următoarelor
elemente:
- precipitaţii lichide şi solide;
- intensitatea şi direcţia vântului;
- temperatură aer-sol;
- radiaţia solară;
- fenomene meteorologice extraordinare (căderi masive de zăpadă, polei,
chiciură, vijelii etc).
staţiile hidrometrice monitorizează:
- nivelurile râurilor;
- temperatura apei şi aerului;
- fenomene de iarnă (gheaţă la mal, zăpoare, poduri de gheaţă);
- debite lichide şi solide;
- precipitaţii.
La aceste staţii hidrometrice, monitorizarea se efectuează zilnic, la orele 7.00 şi 17.00, în
situaţii normale, din trei în trei ore - la introducerea codului galben, din două în două ore - la
introducerea codului portocaliu şi din oră în oră sau mai des - la introducerea codului roşu.
De asemenea, staţiile hidrometrice monitorizează şi fenomenele meteorologice extraordinare
care se produc în zonă.
Posturile pluviometrice monitorizează precipitaţiile atmosferice, lichide şi solide şi efectuează
observaţii vizuale asupra celorlalte fenomene meteo. Posturile pluviometrice coordonate de Staţia
Hidrologică Ploieşti sunt situate în următoarele localităţi:
1. Ariceştii Rahtivani 11. Movila Vulpii
2. Nedelea (baraj) 12. Balta Doamnei
3. Paltinu (baraj) 13. Cocorăştii Mislii
4. Potigrafu 14. Comarnic
5. Proviţa de Sus 15. Dărmăneşti
6. Puchenii Moşneni 16. Dârvari
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
62
7. Secăria 17. Hăbud
8. Şoimari 18. Lipăneşti
9. Fulga 19. Măneciu (baraj)
10. Talea 20. Teişani
Posturile pluviometrice coordonate de consiile locale funcţionează în următoarele localităţi :
1. Aluniş 13. Gornet Cricov
2. Vărbilău 14. Mislea
3. A.N.I.F. 15. Băicoi e.s.z
4. Brătăşanca 16. Păuleşti
5. Apostolache 17. Corlăteşti
6. Trăisteni 18. Vâlcăneşti
7. Lunca Mare 19. Urlaţi
8. Starchiojd 20. Mizil
9. Câmpina 21. Mislea
10. Ceptura 22. Păuleşti
11. Ciorani 23. Gornet Cricov
12. Vălenii de Munte 24. E.s.z
Staţiile meteorologice şi staţiile hidrometrice transmit informaţii zilnic, conform programului
de observaţii şi măsurători, şi ori de câte ori situaţia o impune. Aceste staţii sunt încadrate cu personal
de specialitate, iar posturile pluviometrice sunt deservite de angajaţii consiliilor locale sau de către
colaboratori externi.
Pe teritoriul judeţului Prahova cantităţile de precipitaţii medii multianuale căzute de-a lungul
timpului, scad de la aproximativ 1200 l/mp - în zona cea mai înaltă a munţilor Bucegi, la mai puţin de
600 l/mp - în zona de câmpie.
Existenţa în judeţ a două baraje de acumulare, respectiv Paltinu şi Măneciu, duce la un control
riguros al precipitaţiilor de pe torent care vin din zona de munte, reprezentând un bun atenuator de
viitură pe râurile Prahova şi Teleajen.
Locuitorii din zonele inundabile situate în aval de cele două baraje, precum şi cei de pe
cursurile inferioare ale râurilor Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi al afluenţilor acestora sunt în
permanenţă pregătiţi, iar în planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt prevăzute locuri de adunare
pentru sinistraţi şi spaţii în care aceştia vor fi cazaţi.
În judeţ există o reţea de lucrări hidrotehnice care protejează populaţia şi terenurile de
revărsarea apelor, dar nu este suficientă, existând foarte multe zone vulnerabile, precum: Azuga,
Buşteni, Sinaia, Slănic, Râfov, Gherghiţa, Starchiojd, Ceraşu, Valea Doftanei, Bărcăneşti,
Cornu, Proviţa de Sus, Teişani, Cărbuneşti, Drajna, Bertea, Şoimari, Şirna.
La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova există situaţia
spaţiilor de cazare care ar putea fi utilizate, la nevoie, pentru sinistraţii rezultaţi în urma inundaţiilor.
Până în prezent nu s-a efectuat o strategie de strămutare a locuinţelor aflate în zonele
inundabile.
Situaţia intervenţiilor la inundaţii înregistrate în perioada 2005 – 2012 :
0
100
200
300
400
500
600568
52 57 65 129
315
59 109
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
63
Din analiza efectuată în perioada 2005 – 2012 cu privire la inundaţiile produse se observă că
cele mai multe s-au înregistrat în anul 2005 şi 2010, datorită căderilor masive de precipitaţii precum şi
a topirii rapide a zăpezii.
Din această analiză s-au desprins două posibilităţi de risc la inundaţii:
producerea de inundaţii prin scurgerea pe versanţi în zonele de deal şi de munte, în situaţii de
ploi în cantităţi semnificative (>de 25 l/mp), în timp relativ redus (până la 3h);
producerea de inundaţii prin băltire în zona de câmpie, cauzate de ploi cu caracter torenţial
(>de 25 l/m2 în mai puţin de 3 h), sau de ploi însemnate cantitativ (80-100 l/m
2 în 24 h).
Se poate concluziona că fenomenele generate de inundaţii au căpătat o amploare foarte mare la
nivel global şi este de aşteptat ca inundaţiile să se producă şi în viitor. De aceea, este necesar să se
întocmească din timp planuri viabile, care să răspundă riscurilor la inundaţii, şi în care să se prevadă
fonduri şi utilaje necesare intervenţiei.
Fiecare CLSU trebuie să acţioneze în realizarea îmbunătăţirii bazei materiale şi a pregătirii
serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, în vederea unei bune gestionări a situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii. De asemenea, fiecare localitate trebuie să-şi dimensioneze bugetele proprii
pentru a achiziţiona materialele şi tehnica necesare intervenţiei în caz de dezastre.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Prahova a acţionat cu forţa umană şi
materiale pentru scoaterea apei din locuinţe şi pentru asistarea sinistraţilor.
Din punct de vedere al frecvenţei şi al consecinţelor distructive, în ultimii ani un loc aparte l-au
ocupat inundaţiile, atât pe torenţi cât şi pe cursurile inferioare ale râurilor din judeţ.
1.2. Furtuni, grindină, secetă, îngheţ, căderi masive de zăpadă
Aceste fenomene meteorologice extreme se manifestă cu precădere în zona de munte şi de
câmpie. Din păcate, unele fenomene (furtuni, tornade) debutează brusc şi se manifestă cu o violenţă
extremă. Există foarte puţine posibilităţi de a fi prognozate.
De asemenea, se poate afirma că partea de sud a judeţului este din ce în ce mai mult afectată de
fenomenul de secetă, manifestat cu precădere în lunile de vară. Această zonă reprezintă aproximativ
30% din suprafaţa judeţului. Din studiile făcute de specialişti, se constată o tendinţă de desertificare a
zonei de câmpie datorită fenomenului de secetă.
Totodată s-a constatat că, în lunile de toamnă –iarnă, apar fenomenele de ceaţă sau îngheţ, care
se manifestă cu precădere în zona de câmpie şi zona colinară, uneori persistand zile în şir.
În zona de sud a judeţului, s-au manifestat cu precădere furtuni şi ploi abundente, urmate de
distrugeri de culturi şi inundaţii de scurtă durată. În ultimii ani, au fost semnalate furtuni violente în
municipiile Ploieşti şi Câmpina, oraşele Băicoi, Mizil şi Urlaţi şi multe din comunele situate în
partea de sud a judeţului, caracterizat de o zonă de câmpie. Datorită modificărilor climatice din ultimii
ani, sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie, însoţite deseori şi de grindină. Pentru
atenuarea efectului de grindină, în judeţul Prahova funcţionează sistemul integrat de luptă antigrindină,
care dispune de logistica necesară şi rachete antigridină. Acest sistem acoperă partea de sud a
judeţului.
În luna februarie 2010, în majoritatea zonelor din judeţul Prahova au căzut precipitaţii sub
formă de ninsoare, asociate cu intensificări ale vântului. Pe căile de circulaţie zăpada a fost spulberată,
în zonele deschise ajungând şi la înălţimea de 2 m. În contextul acestor fenomene meteo, ISU Prahova
a fost solicitat să intervină pentru salvarea persoanelor surprinse de zăpadă pe căile de circulaţie, astfel:
În comuna Şirna, sat Tăriceni s-a intervenit pentru salvarea a 26 persoane aflate într-un
microbuz şi 8 autoturisme;
În comuna Olari s-a intervenit pentru salvarea a 15 persoane aflate în 4 autoturisme;
În comuna Ariceştii-Rahtivani, sat Nedelea s-a intervenit pentru salvarea a 49 persoane aflate
într-un autobuz şi 12 autoturisme;
În comuna Colceag s-a intervenit pentru salvarea a 7 persoane din 2 autoturisme şi deblocarea
unei ambulanţe care se deplasa la un caz în satul Inoteşti;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
64
În comuna Berceni, sat Cătunu s-a intervenit pentru deblocarea a 8 autoturisme blocate în
zăpadă în care se aflau 17 persoane;
În comuna Berceni, sat Corlăteşti s-a intervenit pentru salvarea a 5 persoane aflate în 2
autoturisme;
În comuna Fulga s-a intervenit pentru salvarea unui copil de 4 luni cu insuficienţă respiratorie
care necesita îngrijire medicală de specialitate.
În perioada 26.01 – 15.02.2012, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile (ninsori
abundente şi viscol), C.J.S.U. Prahova a luat decizia de întrerupere a cursurilor şcolare şi preşcolare în
localităţile care au fost afectate grav de aceste fenomene meteorologice şi s-a dispus trimiterea de
ajutoare (apă, alimente, lemne de foc şi materiale diverse), în localităţile din judeţ ce au rămas izolate.
Tot în această perioadă, în şedinţele comitetului judeţean s-a aprobat transportul de alimente ca
ajutor umanitar, către localităţi din judeţele Buzău, Ialomiţa şi Vrancea ce au fost total izolate din
cauza viscolului şi ninsorilor abundente.
De asemenea, I.S.U.J. Prahova a întreprins acţiuni pentru distribuirea de hrană şi băuturi calde,
conducătorilor auto ce au rămas blocaţi în trafic, iar pentru deszăpezirea localităţilor grav afectate din
judeţul Buzău au fost deplasate la faţa locului forţe şi mijloace din organigrama inspectoratui.
2. INCENDII DE PĂDURE
Fondul forestier al judeţului Prahova este de peste 142.000 ha din care aflate în proprietate
particulară 37.000 ha, suprafaţa împădurită fiind de 124.107 ha împărţită în păduri de răşinoase,
foioase şi amestec de răşinoase cu foioase astfel :
păduri de răşinoase – 32.197 ha;
păduri de foioase şi amestec – 89.708 ha;
pepiniere, plantaţii, poieni şi alte terenuri aflate în administrarea Direcţiei Silvice Ploieşti –
2.302 ha.
Direcţia Silvică Ploieşti este o unitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi care
administrează o suprafaţă de fond forestier proprietate publică a statului de 105.000 ha din care
acoperite efectiv cu vegetaţie forestieră 102.761 ha, cu o mare varietate în ceea ce priveşte distribuirea
spaţială a vegetaţiei forestiere, respectiv de la golul alpin şi până la câmpia forestieră. De asemenea,
unitatea administrează pe bază de contracte de administrare o suprafaţă de 16.000 ha pădure particulară
a persoanelor fizice sau juridice de pe raza judeţului Prahova.
Distribuţia pe specii este de 23% (23.504 ha) acoperite cu răşinoase (brad, molid, pin, larice şi
altele) iar diferenţa de 77% (79.257 ha) este acoperită cu foioase. Specia preponderentă este fagul care
ocupă un procent din suprafaţa de 42%, urmat de răşinoase şi stejari (stejar pedunculat şi gorun
predominant) cu un procent din suprafaţă de 14%.
Alte specii întâlnite sunt paltinul de munte, frasinul, salcâmul, cireşul sălbatic, carpenul,
diferite specii de plopi şi salcie.
Direcţia Silvică Ploieşti este administrată prin centrala unităţii situată în Ploieşti şi 9 ocoale
silvice la care se adaugă Pepiniera Centralizată Beizadele şi Fazaneria Gherghiţa.
Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m (păduri de fag, anin, frasin, stejar), trecând prin
zona de deal cotele 500 m – 800 m (păduri de stejar, carpen, mesteacăn, fag), până la cota 2000 (păduri
de brad, molid).
Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii de puieţi până la pădurile de stejar pedunculat
(>140 ani) aflate în gospodăria Ocolului Silvic Slănic.
Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite
pentru exploatarea masei lemnoase.
Zone greu accesibile sunt cele muntoase : munţii Jepii mici – păduri amestec de răşinoase până
la cota 2070, munţii Cumpătu, munţii Baiului, vârful Clăbucet (1.459,8 m) – pădure amestec de
răşinoase cu foioase, muntele Furnica, vârful Peştera, Podişul Pietricica, vârful Ţiganului (1.080 m) –
pădure de fag.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
65
Fondul forestier din zona de competenţă a judeţului Prahova este gestionată de 9 ocoale silvice,
şi anume:
Ocolul Silvic Ploieşti ;
Ocolul Silvic Vălenii de Munte ;
Ocolul Silvic Slănic ;
Ocolul Silvic Măneciu ;
Ocolul Silvic Verbila ;
Ocolul Silvic Câmpina ;
Ocolul Silvic Sinaia ;
Ocolul Silvic Azuga ;
Ocolul Silvic Doftana.
OCOLUL SILVIC PLOIEŞTI.
Ocolul Silvic Ploieşti este situat în Câmpia Română şi se întinde până la contactul cu dealurile
subcarpatice. În partea de nord s-a dezvoltat un sistem de câmpii piemontane, formate din terase,
înclinate spre sud şi sud-est.
În zona câmpiilor înalte (piemontane) depozitele de terasă formează roca de bază. Cu o
permeabilitate slabă pentru aer şi apă şi textură grea, ele au determinat formarea unor soluri grele
(soluri argiloiluviale), cu puternice fenomene de pseudogleizare.
În zona câmpiilor medii (tabulare) loessul şi depozitele loesseide formează roca mamă.
Materialul loesseid, cu permeabilitate bună pentru apă şi aer, cu textură mai uşoară, bogat în carbonat
de calciu, a determinat formarea solurilor cu aciditate slabă şi complex absortiv saturat în baze (soluri
luvice).
Materialul din câmpia joasă şi luncă este format din aluviuni depuse de râurile Ialomiţa,
Prahova şi Teleajen. La baza aluviunilor se află un strat de pietriş sau de nisip, urmat de aluviuni
stratificate nisipoase şi nisipo-lutoase, solurile formate fiind diversificate, dar cele mai reprezentative
sunt solurile brune şi solurile aluviale.
Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge
spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu.
Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi
Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au
fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie.
În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere,
constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe
traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că
apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la
confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime.
În ultimul deceniu s-a constatat o scădere a nivelului apei freatice pe parcursul râului Prahova
(cu precădere în U.P.IV), fiind probabil unul din motivele care a contribuit la diminuarea ponderii
aninului negru (de la 53,2 ha la 16,1 ha).
Sunt parcele (de exemplu 14) unde aninul era în proporţie de 20-30 % în urmă cu 10-15 ani, iar
la data descrierii parcelare din 2001 mai erau în proporţie de 10%. Mai mult de atât, exemplarele
existente erau afectate de uscare.
Pădurile din Ocolul Silvic Ploieşti au o întindere redusă, fiind păduri de foioase (stejar şi fag)
având o înălţime de aproximativ 20 m, diametrul trunchiului de 0,25 m şi distanţa din arbori
aproximativ 5 m. In vestul pădurii Crângul lui Bot există tufişuri, accesul în această zonă fiind mai
dificilă.
În estul comunei Plopu există o pădure de stejar cu înălţimea de 14 m şi distanţa dintre
trunchiuri de 2 m, iar la limita din nord-est a raionului este o altă pădure de stejar cu înălţimea de 16
m, grosimea trunchiului de 0,3 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m. Aceste două păduri aparţin de
Ocolul Silvic Verbila.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
66
La nord-est de Păuleşti este o plantaţie tânără ce se continuă cu o pădure de stejar cu înălţimea
de 12 m, diametrul trunchiului de 0,15 m şi distanţa dintre trunchiuri de 3 m.
Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit
relativ constant tot timpul anului;
Reţeaua hidrografică este relativ bogată, ea aparţinând bazinului râului Ialomiţa, care curge
spre sud-est şi colectează direct sau prin intermediul afluenţilor râurilor şi pâraiele din acest teritoriu.
Râurile mai importante care străbat teritoriul analizat sunt: Prahova, Teleajen, Cricovul Dulce şi
Cricovul Sărat. Evident că mai sunt o serie de pâraie cu debit mai mult sau mai puţin constant, care au
fost menţionate la nivel de studiu întocmit pe unităţi de producţie.
În general procesul de aluvionare este destul de slab, aluviunile fiind relativ grosiere,
constituite din nisipuri carbonatice. Adâncimea pe care se află pânza freatică variază între 2-5 m pe
traseul râului Ialomiţa şi între 1-4 m pe traseul celorlalte râuri menţionate. Trebuie amintit faptul că
apa freatică pe râul Teleajen ajunge în nordul teritoriului (în dreptul localităţii Scăieni) la 5-7 m, iar la
confluenţa cu râul Prahova la 1 m adâncime.
Lungimea totală a drumurilor din O.S. Ploieşti este de 113,6 km, din care drumurile forestiere
17,1 km. Starea drumurilor forestiere este bună şi contribuie la asigurarea accesibilităţii fondului
forestier. Densitatea instalaţiilor de transport publice este de 9,1 m/ha, iar densitatea instalaţiilor de
transport forestiere este de 1,8 m/ha. Distanţa medie faţă de drumurile forestiere, publice şi existente
este de 0,73 km.
Datorită dispersiei trupurilor de pădure şi existenţei unei reţele dese de drumuri de pământ, care
fac legătura cu drumurile publice, nu este necesară construirea de drumuri forestiere.
OCOLUL SILVIC AZUGA.
Ocolul Silvic Azuga este situat în partea de nord a judeţului Prahova şi gospodăreşte o
suprafaţă de 12137,7 ha din care 8158 ha păduri de răşinoase şi 3979,7 ha păduri de foioase.
Vârsta pădurilor este variată, de la plantaţii tinere până la arborete ce depăşesc 170 ani. Accesul
forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere existente care se utilizează
la transportul masei lemnoase exploatate şi pe drumurile publice.
Drumurile forestiere sunt incluse, cu toată lungimea lor, în fond forestier administrat de ocol.
Lungimea lor este de 116,5 km. Reţeaua de drumuri publice care deserveşte pădurea este de 19,5 km.
Totalul lungimii drumurilor existente este de 136,0 km. Densitatea reţelei instalaţiilor de transport este
de 10,5 m/ha, din care 9,0 m/ha pentru drumurile forestiere şi 1,5 m/ha pentru drumurile publice.
Pe suprafaţa gospodărită de Ocolul Silvic Azuga se află şi zone greu accesibile cum ar fi în
U.P.I. Caraiman, U.P.II Valea Cerbului (abruptul Munţilor Bucegi), U.P.VI Valea Azugii (Unghia
Mare şi Unghia Mică) care sunt acoperite cu păduri de răşinoase foarte vulnerabile la incendii, datorită
afluxului mare de turişti atât vara cât şi iarna.
În cadrul ocolului există mai multe zone de risc expuse incendiilor, datorită afluxului mare de
turişti, atât vara cât şi iarna. În unitatea de producţie IX există o suprafaţă de 1 ha. care aparţine
Primăriei oraşului Buşteni şi care este folosită drept rampă de gunoi. Primăria practică în această
rampă focul deschis pentru arderea deşeurilor menajere.
De asemenea zone cu grad mare de risc privind producerea incendiilor sunt bazinul Văii Azugii
şi Văii Limbăşelului unde sunt arborete pure de molid precum şi zona Văii Cerbului în jurul Cabanei
turistice Gura Diham, deoarece mulţi turişti amplasează vara corturi pe terenul primăriei oraşului
Buşteni, care se învecinează cu pădurea.
Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt :
- Buşteni-Gura Diham-Poiana Izvoarelor;
- Căminul Alpin-Poiana Coştilei-Poiana Izvoarelor-Vânători;
- Azuga-Cabana Gârbova-Cabana Clăbucet plecare-Cabana Susai;
- Azuga-Valea Limbăşel-Cabana Susai;
- Azuga-Valea Azugii-Pietricica;
- Cabana Susai-Valea Roşie-Poienile Ritivoiu-Lacul Găvan-Cabana Rentea
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
67
Zone/Puncte vulnerabile:
în nord-vestul raionului, la vest de Azuga este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea
de 28m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 5 m, care se
continuă spre vest cu molid, cu înălţimea de 30 m, diametrul trunchiului de 0,60 m
şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;
la limita nord-est, între Clăbucetul,Azuga şi Munţii Neamţului este o pădure de
brad, cu înălţimea de 16 m, diametrul trunchiului de 0,20 m şi distanţa dintre
trunchiuri de 2 m, iar la sud de aceasta este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de
26 m, diametrul trunchiului de 0,40 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m;
la vest de Buşteni este o pădure de brad şi fag, cu înălţimea de 28 m, diametrul
trunchiului de 0,50 m şi distanţa dintre trunchiuri de 4 m, iar la est de Buşteni este o
pădure de brad, cu înălţimea de 28 m, diametrul trunchiului de 0,50 m şi distanţa
dintre trunchiuri de 4 m.
Trasee turistice: NR.
CRT.
TRASEUL TURISTIC U.P./u.a.
1 Hotel Silva- Cascada Urlătoarea U.P. I/u.a. 12-2
2 Hotel Silva- Cabana Caraiman U.P. I/u.a. 13 şi 24
3 Căminul Alpin – Poiana Costilei- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 11-35-47
4 Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor U.P. II/u.a. 52-47
5 Cabana Gura Diham- Cabana Dihamul Militar U.P. II/u.a. 53-58
6 Azuga- Cabana Gârbova U.P. IV/u.a. 55-49
7 Cabana Gârbova- Clăbucet Plecare- Cabana Susai U.P. V/u.a. 7-16
8 Cabana Susai- Poienile Ritivoiului- Lacul Găvan U.P. VI/u.a. 15, 47, 46-60
9 Cabana Susai- Cabana Piatra Mare U.P. VI/u.a. 15-20
Traseele turistice cele mai expuse incendiilor sunt:
- Buşteni – Gura Diham – Poiana Izvoarelor;
- Căminul Alpin – Poiana Căştilei – Poiana Izvoarelor – Vânători;
- Azuga – Cabana Gârbova – Cabana Clăbucet plecare – Cabana Susai;
- Azuga – Valea Limbăşel – Cabana Susai;
- Aguga – Valea Azugii – Pietricica;
- Cabana Susai – Valea Roşie – Poienile Ritivoiu – Lacul Găvan – Cabana Rentea.
OCOLUL SILVIC CÂMPINA.
Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Câmpina este de 14011 ha, din care, 82% sunt
păduri de foioase şi 18% păduri de răşinoase. Zonele împădurite se întâlnesc de la cota 100 m până la
cota 1700 m , vârsta arboretelor variind de la 1 an (plantaţii + regenerări naturale) până la 180 ani
(arborete de fag).
Suprafaţa fondului forestier administrat de O.S. Câmpina este cuprinsă în 7 unităţi de
producţie: UP I Câmpina, UP II Cheile Brebului, UP III Florei, UP IV Prislop, UP V Orjogoaia, UP VI
Musita şi UP XII Măgureni.
Administrativ suprafaţa O.S. Câmpina este amplasată pe teritoriul judeţului Prahova – 99% şi a
judeţului Dâmboviţa (loc. Moreni) – 1%, în raza teritorială a următoarelor localităţi: Filipeşti de
Pădure, Măgureni, Proviţa de Jos, Poiana- Câmpina, Câmpina, Cornu, Şotrile, Secăria, valea Doftanei
şi Moreni.
Ocolul Silvic Câmpina face parte din D.S.Ploieşti fiind situat în partea de vest a Subcarpaţilor
Prahovei şi în vestul Munţilor Teleajenului fiind împărţit în 4 districte silvice şi 24 cantoane silvice.
Limita sudică a ocolului este drumul judeţean Băicoi- Moreni, iar cea nordică ajunge până la
golul de munte Musita (1700 m).
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
68
Hidrografic, suprafaţa O.S.Câmpina aparţine cursului mijlociu al râului Prahova şi a
principalilor lui afluenţi: râul Doftana şi râul Proviţa.
Principalele ape care străbat O.S. Câmpina sunt râul Prahova cu afluienţii săi Doftana şi
Proviţa. În bazinul râului Prahova sunt cuprinse unităţile de producţie U.P.I Câmpina şi partea vestică
a U.P. II Ch. Brebului ; în bazinul Proviţei se găseşte U.P.XII Măgureni, iar în bazinul Doftanei sunt
situate U.P.III Florei, U.P. IV Prislop, U.P. V Orjogoaia şi U.P. VI Musita.
Râul Doftana, în bazinul căruia se află majoritatea pădurilor din O.S.Câmpina, are mai mulţi
afluienţi cei mai importanţi fiind: Secăria, Florei, Prislop, Orjogoaia şi Musita.
Accesul forţelor de intervenţie în zonele împădurite se face pe drumurile forestiere folosite
pentru exploatarea masei lemnoase. Acestea sunt în număr de 16 şi au o lungime totală de 65,8 km:
DAF Tisa Mare, Valea Câmpiniţa, Florei, Zănoaga, Mierlele, Prislop, Purcareata, Baiul Mare,
Cotofana, Valea Seacă, Orjogoaia, Glodeasa, Paraie Caleasa, Calda şi Musita.
Trasee turistice/zone vulnerabile la incendiu: Nr. crt. Denumire Traseu Turistic UP U.A.
1. Ruda XII Măgureni 111-130
2. Podul cu Tei II Ch. Brebului 6-10
3. Orjogoaia V Orjogoaia 55-68
4. Podul Musitei VI Musita 59-62
OCOLUL SILVIC VERBILA.
Suprafaţa actuală a fondului forestier proprietate publică a statului este de 10679 ha, din care
10517 păduri şi 162 ha alte terenuri.
Calea de acces (DC 71A şi DJ 100H) este practicabilă tot timpul anului, asigurându-se accesul
autospecialelor în zona suprafeţelor împădurite. Pantele abrupte existente în imediata vecinătate a
drumului de acces fac imposibilă acoperirea întregii zone cu dispozitive de stingere realizate de la
autospecialele de intervenţie.
Alimentarea autospecialelor cu apă se poate realiza doar din surse naturale, în urma
amenajărilor de captări pe cursurile de apă existente în zonă – pârâul Niscov. În această situaţie, prima
intervenţie pentru stingerea unui eventual incendiu se poate realiza doar cu mijloace iniţiale de stingere.
În cazul unui eveniment de amploare care nu poate fi controlat de forţele de intervenţie locale, se
preconizează întinderea pe o durată mare de timp o a operaţiunilor de localizare şi lichidare a
incendiului, datorită distanţelor mari faţă de sediile de dispunere a forţelor specializate, a drumului de
acces accidentat şi greu accesibil precum şi a timpului estimat pentru amenajarea captărilor pe sursele
de apă, în vederea alimentării autospecialelor.
OCOLUL SILVIC MĂNECIU.
Suprafaţa fondului forestier administrată de O.S. Măneciu este de 23986,4 ha şi este organizată
în 9 unităţi de producţie, astfel:
U.P.I Crasna – 4219,2 ha;
U.P.II Orăţii – 3620,8 ha
U.P.III Grohotiş – 2128,5 ha
U.P.IV Suzana – 3269,3 ha
U.P.V Cheia – 1008,2 ha
U.P.VI Bratocea – 1333,0 ha
U.P. VII Zăganu – 1116,1 ha
U.P. VIII Clăbucet – 4019,0 ha
U.P. IX valea Stânii – 3272,3 ha
Suprafaţa Ocolului Silvic Măneciu este situată în întregime pe teritoriul judeţului Prahova.
Pădurile din acest ocol ocupă 99% din suprafaţa totală a fondului forestier şi 78% din întreg teritoriul
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
69
ocolului silvic, procent considerat ca fiind foarte bun faţă de necesităţile de reglare a factorilor
climatici, de menţinere a echilibrului hidrologic şi de reglare a altor funcţii social-economice.
Pădurile sunt răspândite în mod uniform pe teritoriul ocolului, fiind formate, în cea, mai mare
parte, din bazine şi bazinete compacte. Sub raportul claselor de vârstă şi al compoziţiei, structura
actuală a arboretelor este diferită de cea normală.
Din punct de vedere geografic, teritoriul O.S. Măneciu este situat în Carpaţii de Curbură,
respectiv Munţii Grohotişu şi Munţii Ciucaş din Masivul Teleajenului şi în partea de nord a
Vărbilăului din Subcarpaţii Teleajenului (% din U.P.VIII şi U.P.II).
Din totalul suprafeţei cu păduri şi terenuri destinate împăduririi, 20100,5 ha (84%) sunt
ocupate cu staţiuni de productivitate mijlocie, 2547,1 ha (11%) sunt ocupate de staţiuni de
productivitate inferioară şi 1089,7 ha (5%) cu staţiuni de productivitate superioară.
În cadrul O.S. Măneciu au fost identificate 24 de tipuri naturale de pădure, dintre care cele mai
răspândite sunt:
Făget montan pe soluri schelete cu floră mull (m) – 10467,2 ha (44%);
Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) – 5398,3 ha (23%);
Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m) – 2653,3 ha (11).
Arboretele actuale sunt natural fundamentale de productivitate superioară (3%), de
productivitate mijlocie (57%) şi de productivitate inferioară (10%), artificiale de productivitate
superioară şi mijlocie (28%), subproductive (1%) şi parţial derivate (1%).
Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit
relativ constant tot timpul anului;
Sursele de alimentare cu apă în caz de incendiu.
reţelele de alimentare: Râul Teleajen, Telejenel şi reţeaua hidrografică care alimentează
aceste râuri, Barajul de acumulare Măneciu;
reţeaua de apă a comunei Măneciu;
puncte de alimentare: - centru de fructe la 500 m de unitate, pepiniera Oraţii la 6 km de
unitate, Brigada silvică Cheia la 18 km de unitate, Garda de Intervenţie Măneciu la 300 m
de unitate, platforma amenajată pentru alimentare, realimentare auto pompieri cu apă în
zona Valea Popii;
OCOLUL SILVIC SLĂNIC.
Ocolul Silvic Slanic este situat in bazinul mijlociu al raului Teleajen (bazinetele Varbilau,
Cosmina, Mislea), regiunea Carpatilor Meridionali, Carpatii de Curbura, Muntii Cicas (Muntii
Grohotis din Masivul Teleajen) si Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Teleajenului. Padurile ocupa o
parte din versantii sud vestici ai Muntilor Grohotis (versantii sudici ai Muntelui Radila si versantii
vestici ai Muntelui Moasa) si din Subcarpatii Teleajenului (Dealurile Varbilau, Dealurile Cosminele,
Depresiunea Magurele, Depresiunea Bertea, Depresiunea Mislea – Podenii Noi), pana spre Campia
Piemontana a Ploiestilor. Suprafata fondului forestier national proprietate publica a statului administrat
de ocolul silvic Slanic este de 10003.41 ha. In cadrul ocolului silvic sunt constituite patru unitati de
productie: I Cosminele, II Varbilau, III Plopeni, IV Doftanet. Suprafata fondului forestier administrat
de Ocolul Silvic Slanic este arondata pe patru districte silvice conduse de un sef de district. In cadrul
districtelor silvice sunt un numar de 22 de cantoane silvice conduse de un padurar.
Ocolul Silvic Slanic se invecineaza la: N si V cu Ocolul Silvic Doftana, pe culmea Clabucet,
plaiul Radila, culmea Macinului, Plaiul Hotilor, Plaiul Nemernicului, Culmea Pietriceaua, Culmea
Clabucet, DJ Baicoi – Bordenii Mici; N – E cu Ocolul Silvic Maneciu, pe plaiul Moasa, plaiul
Trifoiului, plaiul Serban Voda; E cu Ocolul Silvic Valenii de Munte, pe plaiul Muscelului, plaiul
Comorilor paraul Varbilau, raul Teleajen, DJ Plopeni – Magurele, DN 1A Ploiesti - Brasov S cu
Ocolul Silvic Ploiesti pe DJ Gageni – Baicoi – Floresti, linii parcelare.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
70
Ocolul Silvic este delimitat de limite naturale formate din culmi inalte numai cu O.S. Ploiesti
limita este prin linia somiera deschisa. Arborii de limita sunt insemnati cu vopsea rosie cu litera H.
Caracteristicile de ansamblu ale arboretelor din cadrul O.S.Slanic sunt date de dispunerea lor
teritoriala pornind de la campie inalta (Plopeni) si pana in zona subalpina (loc. Stefesti) precum si de
compozitia si structura lor.
Intalnim arborete valorose de stejar pedunculat cu varsta de peste 140 ani, amestecuri de gorun
si fag cu diverse specii valoroase, amestecuri de fag cu rasinoase, fagete precum si molidisuri.
Datorita faptului ca O.S.Slanic este dispersat pe raza a 15 localitati (Alunis, Baicoi, Bertea,
Cocorastii Mislii, Cosminele, Dumbravesti, Lipanesti, Paulesti, Plopeni, Scorteni, Slanic, Stefesti,
Telega, Varbilau, Valcanesti), cu retea de drumuri relativ deasa (publice, forestiere, industriale si de
colectare a masei lemnoase), alternanta suprafetelor impadurite cu fanete si pasuni, fragmentarea
padurii in trupuri ale diversilor proprietari, cu gospodarii care in marea majortiate se intind pana la
marginea padurii si existenta in zona Baicoi si Doftanet a sondelor de extractie pertoliera riscul de
producere a incendiilor este accentuat. De asemenea arboretele de rasinoase din bazinul Varbilaului
prezinta un risc ridicat pentru incendii. Padurile mai frecventate de turisti sunt in jurul Plopeniului si
pe valea Varbilaului de la Stefesti in sus cand turistii amplaseaza corturi in poenile ce apartin
cetatenilor.
Sursele de apa pentru stingerea incendiilor sunt cele naturale din raurile Varbilau, Bertea,
Cosmina, Slanic, Doftanet, Teleajan, cat si doua lacuri naturale de pe Valea Doftanetului.
Pentru anul 2011 s-a avut in vedere dotarea-completarea pichetelor de prevenire si stingere a
incendiilor conform Normelor de Prevenire si Stingere a Incendiilor in Fond Forestier (8), precum si
respectarea si efectuarea cu strictete a traseelor de patrulare in zonele de risc.
Alimentarea cu curent electric a cantoanelor si constructiilor ce apartin Ocolului Silvic Slanic
se fac din reteaua electrica a S.C. ELECTRICA S.A.
OCOLUL SILVIC SINAIA.
Fondul forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este situat pe ambii versanţi din bazinul
mediu şi superior al râului Prahova în regiunea de munte şi o mică parte în regiunea deluroasă.
Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul Silvic Sinaia
este de 10804 ha, reprezenta 0,30% din suprafaţa fondului forestier al ţării, fiind ocupată, în principal,
de arborete cu un deosebit rol social şi economic.
În cadrul Ocolului Silvic Sinaia, răşinoasele ocupă aproape jumătate din suprafaţa acestuia,
44% ponderea deţinând-o fagul cu 48%, urmează apoi gorunul cu 1%, restul de 9% fiind specii mai
puţin valoroase.
Suprafaţa fondului forestier administrat de Ocolul Silvic Sinaia este de 13817,0 ha şi este
împărţită în 11 unităţi de producţie după cum urmează: Nr. crt. Denumirea Suprafaţa
1 U.P.I. Comarnic 2999,3 ha
2 U.P.II Posada 851,0 ha
3 U.P.III Valea Largă 1093,1 ha
4 U.P.IV Valea Izvorului 1633,0 ha
5 U.P.V Sinaia 879,7 ha
6 U.P.VI Piatra Arsă 738,2 ha
7 U.P. IX Valea Sipei 887,5 ha
8 U.P.X Valea Rea 1168,1 ha
9 U.P.XI Valea lui Bogdan 1345,3 ha
10 U.P.XII Floreiu 925,8 ha
11 U.P.XIII Proviţa 1296,0 ha
Total 13817,0
Suprafaţa arboretelor, pe formaţii forestiere, se prezintă astfel:
Brădeto – făgete 32%;
Făgete pure montane 32%;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
71
Brădete pure 3%;
Amestec Mo, Br, Fa 10%;
Făgete de dealuri 8%;
Rest formaţii 15%.
Rezultă că cele mai reprezentative sunt bradeto – făgetele, brădetele şi făgetele pure care ocupă
71% din suprafaţa păduroasă a ocolului.
Majoritatea acestor arborete sunt cuprinse în clase de producţie superioare I – 8%; II – 27%; III
– 47%.
Reţele şi sursele proprii de alimentare cu apă şi alte substanţe stingătoare, râuri, pâraie cu debit
relativ constant tot timpul anului;
Zone de risc deosebit de mare : toate zonele cu pădurile din vecinătatea complexelor turistice, a
traseelor turistice pietonale şi auto din zona localităţilor Sinaia, Buşteni, astfel:
Urlătoarea – Poiana Ţapului – Piatra Arsă;
Valea Babei – Poiana Stânii – Piatra Arsă;
Peleş – Furnica – Poiana Stânii – Piatra Arsă;
Peleş – Furnica - Poiana Stânii – Cota 1400 – Cota 1500;
Calea Codrului – Furnica – Drumul Cotei;
Calea Moroieni – Vânturişa;
Păduchiosu – Cota 1000 – Dichiu;
Platoul Izvor – Olga Bangic – Valea Largă;
Valea Şipa – Tufa – Cumpătu;
Valea Rece – Piscul Câinelui;
Izvorul Rece – Valea Gagului;
Izvorul Rece – Valea lui Bogdan
Zone de risc mediu: traseul C.F.R., Valea Largă – Posada; D.N.1 – Sinaia – Comarnic;
Zone de risc scăzut: toate lizierele din preajma localităţilor, pajiştilor, islazurilor.
ANALIZA ARDERILOR NECONTROLATE ÎNREGISTRATE ÎN 2012
În anul 2012 la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Prahova s-au
înregistrat 929 arderi necontrolate, în general la vegetaţia uscată pe terenurile aflate în
administrarea consiliilor locale, o creştere 15,93% faţă de anul 2011, respectiv 148
evenimente.
Funingine coş de fum – 47;
Gunoi menajer/animal – 91;
Vegetaţie uscată – 791.
Din numărul total de arderi necontrolate la care forţele de intervenţie din cadrul
subunităţilor au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor acestora 85 de
evenimente au fost în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă şi 12
la care au acţionat doar SVSU.
Pentru localizarea, lichidarea şi limitarea efectelor negative ale arderilor necontrolate
inspectoratul a utilizat 796 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 27 autocamioane de
intervenţie, 29 ofiţeri şi 4362 subofiţeri.
Arderile necontrolate de vegetaţie uscată produse în anul 2012 au afectat o suprafaţă de
2529,65 hectare de teren. Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii pentru localizarea,
lichidarea şi limitarea efectelor arderilor de vegetaţie uscată sunt : Măneciu 280,36 ha – 31 intervenţii
Valea Călugărească 147,48 ha – 35 intervenţii
Urlaţi 138,26 ha – 58 intervenţii
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
72
Ceptura 133,58 ha – 13 intervenţii
Gornet 131,01 ha – 9 intervenţii
Bucov 127,53 ha – 35 intervenţii
Gornet Cricov 124 ha – 6 intervenţii
Floreşti 103,82 ha – 10 intervenţii
Iordăcheanu 100,70 ha – 12 intervenţii
Păcureţi 87 ha – 6 intervenţii
Boldeşti Scăieni 65,96 ha – 31 intervenţii
Plopu 55 ha – 10 intervenţii
Berceni 52,34 ha – 21 intervenţii
În funcţie de lunile în care s-au produs arderile de vegetaţie uscată, situaţia se prezintă
astfel :
Din situaţia prezentată mai sus se observă că cele mai multe arderi de vegetaţie uscată s-au
produs în lunile martie – 282, aprilie – 121 şi septembrie 103, cauzate în general de igienizarea
terenurilor şi gospodăriilor cetăţeneşti fără respectarea măsurilor specifice de apărare împotriva
incendiilor.
3. AVALANŞE
Avalanşele sunt definite ca fiind o cantitate mare de zăpadă care se deplasează cu viteză în
zona abruptului muntos, fiind provocate de cauze naturale, de natură umană sau animală şi de cauze
artificiale. Au o mare forţă distructivă şi provoacă daune materiale complexelor industriale şi
hidrotehnice, căilor ferate şi drumurilor, reţelelor electrice şi de comunicaţii, localităţilor şi nu rareori
produc victime omeneşti. Se produc de regulă în munţii cu versanţi abrupţi şi se formează din zăpada
ce se strânge pe pantele din apropierea vârfurilor, formând nămeţi uriaşi care în anumite condiţii îşi
pierd stabilitatea şi se prăbuşesc, antrenând totul în calea lor.
Cauzele producerii :
Naturale :
mişcările seismice care pot antrena concomitent mai multe avalanşe;
suprapunerea straturilor de zăpadă ;
suprapunerea mai multor tipuri de straturi de zăpadă: primul strat granulat şi crustă îngheţată,
restul straturilor putând fi de orice altă natură (pulver, compactă etc) ;
cornişele care prin mărire devin instabile, rupându-se şi antrenând restul masei de zăpadă.
0
50
100
150
200
250
300
50
0
282
121
18 9
76 86
103
42
1 0
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
73
Umane şi animale : vibraţiile – pot apărea în urma deplasării unui schior, om sau animal, pe creastă ;
fisurarea straturilor de zăpadă în urma deplasării unui schior în zona firului văii.
Tipuri de avalanşă :
avalanşa pulver care are o forţă distructivă mai mică, de cele mai multe ori decesul
persoanelor surprinse sub avalanşe este cauzat de asfixiere ;
avalanşa în plăci are cea mai mare forţă distructivă, fiind antrenate mai multe straturi
compacte şi delimitate de cruste îngheţate. Decesul intervine prin zdrobire şi asfixiere ;
avalanşa mixtă are o forţă distructivă medie.
În Munţii Bucegi cele mai multe avalanşe se produc în zona localităţii Buşteni. Caracteristica
principală a acestor avalanşe este că nu afectează locuinţele populaţiei, nu blochează căile rutiere sau
feroviare. Avalanşele produse afectează traseele turistice şi ceea ce este şi mai grav, îngreunează
intervenţia echipelor SALVAMONT.
Zonele cele mai expuse avalanşelor şi cu flux mare de turişti sunt :
- telecabina Buşteni – Cantonul SCHILL Piatra Arsă ;
- Buşteni – Pichetul Roşu – Bucşoiu – Vf. Omu;
- Buşteni – Pichetul Roşu – Mălăieşti ;
- Buşteni – Pichetul Roşu – Cabana Caraiman şi Cabana Babele;
- Buşteni – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Omu :
Datorită condiţiilor meteo (viteza vântului peste 15 m/s şi producerii avalanşelor, rămân izolate
următoarele cabane : Cabana Omu, Staţia Meteorologică Omu, Releul Coştila, Cantonul Baba Mare,
Cabana Babele, Cabana Caraiman, Cabana Piatra Arsă, Cabana Vârful cu Dor şi Cabana Mioriţa.
4. FENOMENE DISTRUCTIVE DE ORIGINE GEOLOGICĂ
4.1. Cutremure În ceea ce priveşte fenomenul seismic, este de notat faptul că majoritatea cutremurelor sunt de
natură tectonică, cele mai puternice putând afecta tot teritoriul judeţului. Caracteristica generală a
cutremurelor din România este aceea că, în general, sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea
cu epicentrul în zona de curbură a Carpaţilor, la confluenţa plăcii geologice Est-europene şi respectiv a
stratului sub-geologic Moesian şi Inter-Alpin. Profunzimea medie a epicentrelor se situează la 100-150
km adâncime, cu magnitudini de până la M=7 pe scala Richter, intensităţi de până la VII-IX pe scala
MSK (Medvedev-Spoheuer-Karnik). Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei plăci
tectonice şi cu un fenomen de subducţie asociat cu fracturi ale plăcilor la diferite adâncimi prin procese
de rupere, lunecare, etc. Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h<60 km) sau
intermediare (h=60 la 150...220 km), în funcţie de adâncimea focarului. Zona în care se produc
cutremurele intermediare este bine identificată şi prezintă un mare interes datorită particularităţilor sale
specifice: izolare, concentrare şi regularităţi în modul de producere (câmp macroseismic, mecanism
focal, activitate seismică după şocul principal, ciclicitate etc.).
Zonele afectate de cutremure de mică adâncime (mai puţin de 10km) sunt: Azuga-Sinaia.
Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor de mare amploare în Vrancea este de circa 100 de
ani, cu circa 3 perioade de activitate seismică intensă. Printre cutremurele importante ale ultimului
secol, cu epicentrul în Vrancea, sunt de notat cele din 1940, 1977, 1986. Din punct de vedere seismic,
judeţul Prahova este împărţit în trei zone: zona A, partea de sud-est (Vălenii de Munte-Mizil- Urlati);
zona B, partea de sud şi centrală (Ploieşti-Câmpina-Băicoi-Slănic); zona C, restul judeţului.
Analiza câmpurilor macroseismice ale cutremurelor istorice evidenţiază următoarele aspecte:
cutremurul din 26.10.1802, s-a caracterizat printr-o intensitate epicentrală I0 = IX-X, urmată de
o zonă extinsă de intensităţi I = VIII MSK (în care a fost cuprins şi judeţul Prahova), o zonă
importantă de grad I = VII MSK, acestea însumând cca. 50% din teritoriul României de azi.
Restul ţării a fost afectat de intensităţi I=VI MSK (cca. 30 %) şi I=V MSK (cca. 20 %);
cutremurul din 10.11.1940 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=IX MSK (relativ
restrânsă), o zonă importantă de grad I=VIII MSK la care trebuie adăugată o amplificare de
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
74
I=VIII în zona Ploieşti, o zonă importantă de intensitate I=VII şi similar I=VI MSK. Zonele de
intensitate I=VI-IX MSK acoperă 50-60% din teritoriu; o pondere de cca. 10% a fost apreciată
cu efecte I=V MSK;
cutremurul din 4.03.1977 s-a caracterizat printr-o zonă de intensităţi I=VIII de o extindere
moderată la curbura Carpaţilor, la care trebuie adăugate amplificările cu I=VIII de la Bucureşti,
Zimnicea şi Iaşi într-un cuantum total de 5-10% din teritoriu. Aproape 45% din teritoriu a fost
afectat de intensităţi I=VII MSK. Dincolo de Subcarpaţi se remarcă o amplificare locală de
grad I=VII în zona de munte a judeţului.
În urma acestui dezastru, în judeţul Prahova au rezultat următoarele pierderi şi distrugeri: 39 de
morţi, 335 răniţi, 4846 sinistraţi, 26 instituţii cu clădiri distruse, 228 instituţii cu clădiri avariate, 416
locuinţe distruse şi 5648 lociunţe avariate.
Cele mai mari distrugeri s-au produs în municipiile Ploieşti şi Câmpina şi în oraşele Plopeni,
Boldeşti-Scaeni, Mizil şi Vălenii de Munte.
Pierderi cauzate de cutremure puternice în România : Nr.
crt.
Data Timp
(UT)
M
Richter
Pierderi de vieti si
raniti
Avarii si pierderi economice
Zona Vrancea - Cutremure intermediare
1 1940 Noe 10 01:39 7.4 500 morti
multi raniti
- Avarii grave la cladiri joase in
special in zona epicentrala;
- cladirile moderne inalte
avariate si una prabusita in
Bucuresti;
- 10 milioane US$ pagube
2 1977 Mar 3 19:21 7.2 1570 morti
11300 raniti
- 32900 cladiri prabusite si grav
avariate;
- 28 cladiri pre-1940 prabusite si
3 cladiri post-1940 partial
prabusite alte avarii ample;
2 miliarde US$ pagube
3 1986 Aug 30 21:28 7.0 2 morti
558 raniti
- 55000 cladiri au suferit diferite
grade de avariere
4 1990 Mai 30 10:40 6.7 7 morti
100 raniti
- Avarii puternice in zona
epicentrala;
-avariile nestructurale sunt
majoritare
5 1990 Mai 31 00:17 6.1 Avarii moderate cumulate cu
cele precedente
Izoseistele cutremurelor din 30/31.08.1986 şi respectiv 30/31.05.1990 arată că la seismele de
magnitudine apropiată de 7, zonele de intensitate I=VIII rămân concentrate în jurul sursei Vrancea,
zona de grad VII este importantă, iar zona de grad VI este extinsă către S-V. În Moldova, Transilvania
şi Dobrogea zonele de grad V sunt importante, dar comparabile cu cele de grad IV, III şi II MSK.
În privinţa cutremurelor puternice, intermediare, (I0VII MSK, M6,7), pe baza experienţei
evenimentelor istorice, se pot remarca următoarele caracteristici:
izoseistele sunt puternic alungite în direcţia NE-SV pentru unele cutremure (1802, 1940, 1977)
dar există şi date privind elipse izoseistice orientate pe o direcţie perpendiculară faţă de aceasta
(de. ex în 1990 - date instrumentale, 1471 - date istorice); seismele sunt resimţite la mari
distanţe (Moscova, St. Petersburg, Istanbul);
uneori apar amplificări locale ale intensităţilor la distanţe considerabile: 200-300 km;
procesul de rupere este un eveniment multiplu (de exemplu în 1977 au fost 3 şocuri principale)
planul de rupere (falie inversă) fiind orientat N 40oE şi scufundat 70
o către NV, sub Munţii
Carpaţi;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
75
şocurile principale sunt urmate de post şocuri pentru care diferenţa M0 - M11,9; cele mai mari
post-şocuri nu sunt asociate cu o activitate post-şoc importantă;
ciclicitatea este de cca. 100 ani, cu trei intervale de timp în care activitatea seismică este mai
intensă (pe ansamblu anii 5 ; 35 ; 80 din fiecare secol); conform mai multor autori,
următorul cutremur puternic (M>7,0) este prognozat pentru începutul secolului XXI;
ca urmare a studiului acestor caracteristici, rezultă că teritoriul României este afectat, în cazul
cutremurelor de Vrancea cu magnitudine M7,0 şi intensităţi IVII MSK, pe mai mult de 50%
din suprafaţă: cutremurele de adâncime intermediară de Vrancea în sud-estul ţării (cca.50% din
teritoriu) ;
pe bază instrumentală, la cutremurele din 4 martie 1977, 30 august 1986 şi 30 mai 1990 au fost
remarcate mai multe situaţii în care acceleraţia de vârf a terenului a fost între 0,2 g şi 0,3 g. În
aceeaşi zonă s-au mai produs cutremure puternice în 30 august 1986 (M=7,0), 30 mai 1990
(M=6,7) şi 31 mai 1990 (M=6,1).
Dupa anul 1977, în urma studiilor întreprinse şi ţinând cont de ciclicitatea cutremurelor din
zona Vrancea, s-au întreprins măsuri privind disciplina în constructii, de la proiectare şi până la
execuţie, după normative care au luat în considerare microzonarea seismică şi izoseistele.
În conformitate cu Legea Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţiona l- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, prin cutremur, se înţelege
mişcarea vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la
victime umane şi distrugeri materiale.
Toate localităţile urbane din judeţ sunt expuse la o intensitate seismică cuprinsă între VII grade
şi IX grade pe scara MSK. Unitatea administrativ-teritorială Numărul de locuitori Intensitatea seismică exprimată în
grade MSK
Municipiul Ploieşti 251.981 VIII
Municipiul Câmpina 40.569 VIII
Oraşul Azuga 6.119 VII
Oraşul Băicoi 20.234 VIII
Oraşul Boldeşti-Scăeni 11.505 VIII
Oraşul Breaza 18.863 VIII
Oraşul Buşteni 11.787 VII
Oraşul Comarnic 13.532 VIII
Oraşul Mizil 17.075 IX
Oraşul Plopeni 10.083 VIII
Oraşul Sinaia 14.636 VII
Oraşul Slănic 7.249 VIII
Oraşul Urlaţi 11.858 IX
Oraşul Vălenii de Munte 13.898 VIII
Din datele prezentate, rezultă că:
fiecare categorie de clădiri, pe regim de înălţime şi material, perioadă de construcţie şi norme
de proiectare antiseismică aplicate, implică măsuri specifice de protecţie în raport cu expunerea
locuitorilor din acestea la riscuri, ca urmare a acţiunii seismice;
categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori şi/sau prezintă
caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viaţa acestora, trebuie să fie analizate prioritar
pentru a identifica potenţialele de vulnerabilitate, a evalua efectele şi măsurile pentru a-i proteja
şi educa adecvat pe locatari.
În aceste categorii pot fi incluse:
clădirile pre-1940, proiectate numai la încărcări gravitaţionale şi avariate sucesiv de cutremure;
clădirile înalte pre-1977 (situate cu precădere în zona centrală, cartier Cina, Cartier Nord zona
pieţii, Complexul Mic, str. Cameliei) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de
acoperitoare în 1977, fără cerinţe moderne de ductilitate şi cu utilizarea unei curbe spectrale
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
76
inadecvate, structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri în cadre şi diafragme fără
armare corespunzatoare, structurile glisate cu calitate de şantier necorespunzătoare.
categoriile de clădiri care sunt ocupate de un număr mare de locuitori dar nu prezintă
caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi încadrate în activităţile curente de protecţie şi
educaţie antiseismică.
În aceste categorii pot fi incluse:
clădirile cu P...P+1 niveluri, cu caracteristici arhitectural-constructive şi conformare
antiseismică acceptabilă, stare de întreţinere bună şi fără avarii evidente.
clădirile din panouri mari P+4 si P+8 realizate în Ploieşti în număr mare.
În sensul Normelor metodologice de aplicare a ordonanţei nr.20 din 27.01.1994, privind
punerea în siguranţă a fondului construit existent, aprobate prin Hotărârea nr. 1364 din 27.12.2001:
Prin construcţie existentă se înţelege construcţia amplasată în localităţi din zonele seismice de
calcul A-E definite în Normativul pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-
culturale, agrozootehnice şi industriale - indicativ P100-92**), cu modificările ulterioare, denumit în
continuare Normativul P100-92 pentru care, conform standardului de zonare seismică a teritoriului
României, intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII şi care prezintă:
a. degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice puternice;
b. nivel de asigurare la acţiuni seismice insuficient în raport cu clasa de importanţă din
care fac parte.
SITUAŢIA CENTRALIZATOARE REFERITOARE LA CONSTRUCŢIILE EXPERTIZATE
TEHNIC ŞI ÎNCADRATE ÎN CLASELE 1,2 ŞI 3 DE RISC SEISMIC DIN JUDEŢUL
PRAHOVA Nr.
crt
Localitatea Adresa Tipul de
imobil
Destinaţia
imobilului
Clasa de
risc
Locuitori Observaţii
1 PLOIESTI Str. Democratiei Bloc 108 – 110D Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1995
2 PLOIESTI Str. Democratiei Bloc 96 – 106E Bloc P + 4 locuinţe II - II ~360 pers. /
120 ap. Expertizat în
anul 1995
3 PLOIESTI Str. Democratiei Bloc 92 – 94F Bloc P + 4 locuinţe II - II ~120 pers. / 40 ap.
Expertizat în
anul 1995
4 PLOIESTI Str. Crizantemei
Bloc 8
Bloc S+P + 9 locuinţe I ~228 pers. / 76
ap. Expertizat în
anul 1995
5 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 112 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1995
6 PLOIESTI Ploiesti Nord Bloc 29 Bloc S+P +9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap.
Expertizat în
anul 1995
7 PLOIESTI Str. Jianu Bloc A Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73
ap. Expertizat în
anul 1995
8 PLOIESTI Str. Jianu Bloc B Bloc S+P +9 locuinţe II ~219 pers. / 73
ap. Expertizat în
anul 1995
9 PLOIESTI Str. Jianu Bloc C Bloc S+P +9 locuinţe I ~219 pers. / 73
ap. Expertizat în
anul 1995
10 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 42 Bloc S+P +9 locuinţe I ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1996
11 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 43 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap.
Expertizat în
anul 1996
12 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 45 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76
ap. Expertizat în
anul 1996
13 PLOIESTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76
ap. Expertizat în
anul 1996
14 PLOIESTI Str. Scorusului Bloc 15 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap.
Expertizat în
anul 1996
15 PLOIESTI Str. Scorusului Bloc 13 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76
ap. Expertizat în
anul 1996
16 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 39 Bloc S+P +9 locuinţe II ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1996
17 PLOIESTI Str. Alunului Bloc 1 Bloc S+P +9 locuinţe I ~228 pers. / 76 ap.
Expertizat în
anul 1996
18 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 113 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1996
19 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 24 S + P+ 9 locuinţe I ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1996
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
77
20 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 53 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40 ap.
Expertizat în
anul 1996
21 PLOIESTI Str. Cameliei Bloc 59 S + P+ 9 locuinţe II ~120 pers. / 40
ap. Expertizat în
anul 1996
22
PLOIESTI Centru Civic Vest
Tronson I,II,III,IV
S + P+ 4 locuinţe I ~396 pers. /
132 ap. Expertizat în
anul 1996
23 PLOIESTI Str. Teatrului nr.7, 9, 11 S + P + 3 Locuinţe II – II - II ~60 pers. / 20 ap.
Expertizat în
anul 1997
24 PLOIESTI Str. E.C.Catalin nr.3 –5 S + P + 5 Locuinţe I – I ~210 pers. / 70
ap. Expertizat în
anul 1997
25 PLOIESTI Str. M Bravu nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. /
6 ap. Expertizat în
anul 1997
26 PLOIESTI Str. Paris nr.1 S + P + 3 Locuinţe II ~18 pers. / 6 ap.
Expertizat în
anul 1997
27 PLOIESTI Str. M.Eminescu nr.2, 4 S + P + 4 Locuinţe I - I ~252pers. / 84
ap. Expertizat în
anul 1997
28 PLOIESTI Str. Unirii nr.8 S + P + 3 Locuinţe II ~21 pers. /
7 ap. Expertizat în
anul 1997
29 PLOIESTI Bdul Republicii Bloc 201, 207 P + 9 Locuinţe II – II ~240 pers. / 80 ap.
Expertizat în
anul 1998
30 PLOIESTI Ploiesti Nord Bloc 2 S + P + 4 Locuinţe I ~90 pers. /
30 ap. Expertizat în
anul 1998
31 PLOIESTI Ploiesti Nord Bloc 5, 9, 10 S + P + 4 Locuinţe II ~270 pers. /
90 ap. Expertizat în
anul 1998
32 PLOIESTI Str. M.Eminescu Bloc 3
D + P + 3 Locuinţe II ~96 pers. / 32 ap.
Expertizat în
anul 1998
33
PLOIESTI Str. M.Eminescu
Bloc 1
D + P + 4 Locuinţe I ~108 pers. /
36 ap. Expertizat în
anul 1999
34 PLOIESTI Soseaua Nordului
Bloc 4
S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /
60 ap. Expertizat în
anul 1999
35 PLOIESTI Soseaua Nordului Bloc 11
S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. / 60 ap.
Expertizat în
anul 1999
36 PLOIESTI Soseaua Nordului
Bloc 12
S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /
60 ap.
Expertizat în
anul 1999
37 PLOIESTI Bdul Republicii
Bloc 209 – 210
P + 9 Locuinţe II ~120 pers. /
40 ap. Expertizat în
anul 1999
38 PLOIESTI Bdul Republicii Bloc 210
P + 9 Locuinţe II ~120 pers. / 40 ap.
Expertizat în
anul 1999
39 PLOIESTI Str. Tarnavei nr.3
Bloc A2
S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /
60 ap. Expertizat în
anul 2000
40 PLOIESTI Str. Cibinului nr.2
Bloc A7
S + P + 4 Locuinţe I ~180 pers. /
60 ap. Expertizat în
anul 2000
41 CAMPINA Str. M.Eminescu nr. 6 P + 3 Locuinţe I ~72 pers. / 24 ap.
Expertizat în
anul1995
42 CAMPINA Str. M.Eminescu nr. 8 P + 3 Locuinţe I ~72pers. /
24 ap. Expertizat în
anul 1995
43 CAMPINA Str. M.Eminescu nr.10 P + 3 Locuinţe I ~96 pers. /
32 ap. Expertizat în
anul 1995
44 CAMPINA Str. Orizontului
Bloc 38,39,40,41,43
P + 9 Locuinţe I ~600 pers. /
200 ap. Expertizat în
anul 1997
45 URLAŢI Str. 1 Mai Bloc 1 P + 1 III ~96 pers. /
32 ap. Expertizat în
anul 1998
46 MIZIL Str.N.Balcescu Bloc 15
S + P + 4 III ~24 pers. / 8 ap.
Expertizat în
anul 1995
47 MIZIL Str.N.Balcescu
Bloc 16
S + P + 4 III ~24 pers. /
8 ap. Expertizat în
anul 1995
48 MIZIL Str.N.Balcescu
Bloc 17
S + P + 4 III ~24 pers. /
8 ap. Expertizat în
anul 1995
49 MIZIL Str. Unirii Bloc 43B
S + P + 4 III ~36 pers. / 12 ap.
Expertizat în
anul 1995
50 MIZIL Str. Unirii
Bloc 43C
S + P + 4 III ~24 pers. /
8 ap. Expertizat în
anul 1995
51 MIZIL Str. Unirii
Bloc 43A
S + P + 4 III ~24 pers. /
8 ap. Expertizat în
anul 1995
52 VĂLENII DE
MUNTE
Str. B.Delavrancea nr. 1 P + 3 II ~36 pers. /
12 ap. Expertizat în
anul 1995
53 VĂLENII DE
MUNTE
Aleea Alunilor Bloc 5 P + 4 II ~60 pers. /
20 ap. Expertizat în
anul 1995
54 VĂLENII DE
MUNTE
Aleea Alunilor
Bloc 6
P + 4 II ~60pers. /
20 ap. Expertizat în
anul 1995
55 BOLDEŞTI-SCĂIENI
Str. Fagului nr.19 Bloc 2B
P + 4 III ~57 pers. / 19 ap.
Expertizat în
anul 1994
56 BOLDEŞTI- Str. Fagului nr.17 P + 4 III ~75 pers. / Expertizat în
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
78
SCĂIENI Bloc 3A 25 ap. anul 1994
57 BOLDEŞTI-
SCĂIENI
Str. Podgoriei nr.9
Bloc 2
P + 2 II ~54 pers. /
18 ap. Expertizat în
anul 1994
58 BOLDEŞTI-
SCĂIENI
Str. Podgoriei nr.5 P + 2 I ~54 pers. /
18 ap. Expertizat în
anul 2001
59 BOLDEŞTI-
SCĂIENI
Str. Fagului nr.21 P + 4 II ~60 pers. /
20 ap. Expertizat în
anul 2001
60 BOLDEŞTI-
SCĂIENI
Str. Intr.Pietii nr.3
Bloc 12
P + 3 I ~96 pers. /
32 ap.
Expertizat în
anul 2002
4.2. Alunecări de teren
Alunecarea de teren reprezintă o deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care formează
versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de hidroamelioraţii sau a unor lucrări funciare,
ce poate produce victime umane şi pagube materiale.
Alunecările de teren sunt provocate de precipitaţiile abundente care generează eroziunea la
baza versantului, cu declanşarea accelerării şi extinderii deformaţiei acestuia şi avansării masei de
alunecare pe rampa astfel creată şi denumită suprafaţă de alunecare.
În acelaşi timp, alunecarea terenurilor este provocată şi de existenţa unor râuri subterane care,
negăsindu-şi un spaţiu de deversare, se infiltrează în masa de pământ, îi slăbeşte coeziunea, şi sub
greutatea proprie, în zonele slăbite, de regulă cele formate de straturile de argilă prăfoasă, alunecă atâta
timp cât nu întâmpină un blocaj pentru sprijinire.
Sunt de menţionat o serie de caracteristici, specifice alunecărilor de teren, de care se ţine seama
în analizarea mecanismului de producere a evenimentului, şi în mod deosebit a efectelor post dezastru,
în cazul în care nu se întreprind măsuri adecvate, corespunzătoare.
Alunecările de teren sunt procese ce se desfăşoară în timp, acestea accelerându-se în perioadele
cu precipitaţii abundente sau intervenţii asupra zonelor caracteristice, care modifică structura geologică
naturală a terenului, în scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, după necesităţile
economice ale unei perioade determinate.
Fenomenele de tip alunecare de teren care se întâlnesc în aproape 60% din localităţile judeţului
reprezintă un motiv în plus de îngrijorare pentru autorităţile locale, dar fiecare zonă trebuie tratată
individual, dat fiind faptul că o abordare globală pentru eliminarea cauzelor care le provoacă este
imposibilă. Posibilităţile legate de efectele dezastruoase asupra comunităţilor umane sunt cele care
primează în luarea deciziilor pentru apărare la dezastru.
În urma precipitaţiilor căzute, pe teritoriul judeţului Prahova, au fost reactivate/activate alunecările de
teren din următoarele 75 de localităţi:
Nr.crt Localitati Nr.crt Localitati
1. Municipiul Ploieşti 39. Comuna Gura Vitioarei
2. Municipiul Câmpina 40. Comuna Iordăchianu
3. Oraşul Azuga 41. Comuna Izvoarele
4. Oraşul Băicoi 42. Comuna Jugureni
5. Oraşul Boldeşti - Scăieni 43. Comuna Lapoş
6. Oraşul Breaza 44. Comuna Măgurele
7. Oraşul Buşteni 45. Comuna Măgureni
8. Oraşul Comarnic 46. Comuna Măneciu
9. Oraşul Mizil 47. Comuna Măneşti
10. Oraşul Sinaia 48. Comuna Păcureţi
11. Oraşul Slănic 49. Comuna Păuleşti
12. Oraşul Urlaţi 50. Comuna Plopu
13. Oraşul Vălenii de Munte 51. Comuna Podenii Noi
14. Comuna Adunaţi 52. Comuna Poiana Câmpina
15. Comuna Aluniş 53. Comuna Poseşti
16. Comuna Apostolache 54. Comuna Predeal Sărari
17. Comuna Ariceştii Rahtivani 55. Comuna Proviţa de Jos
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
79
18. Comuna Ariceştii Zeletin 56. Comuna Proviţa de Sus
19. Comuna Baba Ana 57. Comuna Puchenii Mari
20. Comuna Bătrâni 58. Comuna Salcia
21. Comuna Bertea 59. Comuna Sîngeru
22. Comuna Brazi 60. Comuna Scorţeni
23. Comuna Brebu 61. Comuna Secăria
24. Comuna Călugăreni 62. Comuna Starchiojd
25. Comuna Cărbuneşti 63. Comuna Surani
26. Comuna Ceptura 64. Comuna Şirna
27. Comuna Ceraşu 65. Comuna Şoimari
28. Comuna Chiojdeanca 66. Comuna Şotriile
29. Comuna Cocorăştii Colţ 67. Comuna Ştefeşti
30. Comuna Cornu 68. Comuna Talea
31. Comuna Cosminele 69. Comuna Tătaru
32. Comuna Drajna 70. Comuna Teişani
33. Comuna Dumbrava 71. Comuna Telega
34. Comuna Filipeştii de Pădure 72. Comuna Tomşani
35. Comuna Filipeştii de Târg 73 Comuna Vadu Săpat
36. Comuna Floreşti 74. Comuna Valea Doftanei
37. Comuna Gornet 75. Comuna Vărbilău
38. Comuna Gura Vadului
Cauzele principale ale reactivării alunecărilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea
alimentării alunecării din fronturile freatice care acced din platoul înalt prin izvoarele de la creasta
versantului, ce apar la contactul cu marnele vinete reprezentând patul impermeabil al apei subterane
cantonată în nisipuri şi calcare, iar pe de altă parte ploile abundente căzute în cuprinsul alunecării.
O altă cauză care a dus la producerea de alunecări de teren a constituit-o defrişările masive ce
au avut ca efect slăbirea rezistenţei solului şi implicit producerea de astfel de fenomene.
Efectele alunecărilor de teren au constat în:
distrugerea sau avarierea gospodăriilor cetăţenilor;
distrugerea drumurilor pe diferite lungimi şi lăţimi;
blocarea drumurilor de masa de pământ căzută de pe versanţi;
apariţia de denivelări, tasări şi crăpături în carosabilul drumurilor;
avarierea podurilor (desprinderea sau apariţia de crăpături în culeele podurilor);
distrugerea sau deplasarea lucrărilor de apărare;
distrugerea stâlpilor de înaltă şi joasă tensiune şi întreruperea alimentării cu energie electrică a
locuinţelor cetăţenilor;
blocarea accesului hipo şi auto ca urmare a apariţiei făgaşelor cu adâncimi mari şi frământării
drumurilor, ducând la izolarea colectivităţilor de cetăţeni;
avarierea conductelor de gaze şi apă;
prăbuşirea livezilor de pomi fructiferi şi înclinarea copacilor cu scoaterea rădăcinilor din
pământ.
În judet nu s-au produs în ultimul timp alunecări de teren masive în zonele locuite. Există
localităţi în care un număr limitat de case sunt ameninţate şi pentru care au fost luate măsurile necesare
privind prevenirea populaţiei şi au fost identificate locaţii pentru eventualii sinistraţi în locuri mai
sigure.
Localităţile cu alunecări de teren activate sunt monitorizate în permanenţă de ISU Prahova,
precum şi de membrii CLSU.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
80
SECTIUNEA a 2 a
ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE
1. RISCURI INDUSTRIALE
La nivelul judeţului Prahova există un număr de 10 operatori economici cu risc de producere
de accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Pentru prevenirea şi înlăturarea
posibilelor categorii de accidente şi a limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi sănătăţii
populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului, ISUJ Prahova împreună cu Agenţia judeţeană de
Protecţie a Mediului Prahova, monitorizează îndeplinirea prevederilor legislaţiei în vigoare, respectiv
H.G. 804/2007 :
Nr. crt.
Denumire amplasament
Substante nominalizate Substante nenominalizate
Denumire substanţa
Cantitate prezentă (t)
Categoria de
substanţă
Denumire substanţă
Cantitate prezentă
(t)/capacitate de stocare(t)
1. Rompetrol -Punct de lucru Rafinaria Vega
Solvent greu+Jet 42,786 / 1794 Periculoase pentru mediu
Keroflux 6204
0 / 18
Slurry 0 / 4120
Solvent usor tip 2 0 / 3546
Benzina Naphtha 427,832 / 9816
White Spirit 644,532 / 2442
C.L.U. (amestec slurry,pacura)
1865,618 / 5486
Rompetrol calor EQ
712,227 / 3670
Rompetrol calor EC 3
898 / 1172
Fractie C5 - C6 40,220 / 712
Rafinat Midia 0 / 1495
Normal Hexan 2573,746 /
5182
Hidrogen 0 / 0,336
Materie prima CC 0 / 1675
Citom 0 / 139
Solventi ecologici 2537 / 4691
Motorina 786,271 / 1742
Rompetrol calor extra 1
0 / 391
Izoeter 0 / 201
Benzina Naphtha Arpechim
0 / 1584
2. OMV PETROM -
rafinăria Petrobrazi
Benzina (comerciala si semifabricata)
2910/150110
6
xileni 850/940
petrol comercial si semifabricat
16020/21690
chimec 1830 4,5/4,5
inhibitor cortrol
0,2/0,2
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
81
Nr. crt.
Denumire amplasament
Substante nominalizate Substante nenominalizate
Denumire substanţa
Cantitate prezentă (t)
Categoria de
substanţă
Denumire substanţă
Cantitate prezentă
(t)/capacitate de stocare(t)
motorina comerciala si semifabricat
1200/78300
7b
toluen 1214/1830
MTBE 2350/2610
combustibil lichid usor
0/19370 stadis-aditiv 0,3/0,3
conc arom 200/2100 9i amoniac 1,5/2
rafinat 3300/8800 2 anticor 1,6/1,6
extract arom 50/250
8
fracţieC5 8325/15250 gazolina 0/600
fractie grea izomerizare
0/2310
GPL auto 360/360 component euro iC6, iC5
4500/5200
Aragaz 7740/7740
9 ii
keroflux -aditiv
460/512 oxigen 0,3/0,3
butan-butene 3050/3050 percloretilena 1/1,2
propan 750/750 chimec 1044 2/2
propilena 1185/1185
hidrogen 0,02/0,02
9 ii 6
chimec 2132 2/2
produse stationate in triaj
6840/6840 chimec 3837 4/4
chimec 1538 1,2/1,2
titei 1494/118000
9i 6
chimec 1534 5/5
7b 2
metanol 2750/3055
benzen 5320/5910
3. SC Rafinăria
Steaua Română SA
benzina 1933/4643 6 titei 2316/14260
petrol 4152/6600
motorina 5312/13667
slops 209/982
combustibil 246/531
4. SC Petrotel - Lukoil SA
metanol 30/1650
6 Titei 960/161000
7b MTBE 23/3550
9 aditivi carburanti
60/60
benzina semifabracat
765/30380
benzina finita 1100/32920
fractia C5-C6 186/2150
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
82
Nr. crt.
Denumire amplasament
Substante nominalizate Substante nenominalizate
Denumire substanţa
Cantitate prezentă (t)
Categoria de
substanţă
Denumire substanţă
Cantitate prezentă
(t)/capacitate de stocare(t)
motorina semifabricat
787/23600
motorina finita 1030/94100
gaze lichefiate extrem de inflamabile si gaz natural
420/7700
Hidrogen 2/2
5. SC Bulrom Gas
Impex SRL
propan 80/80
butan 80/80
GPL 80/80
Propilena 80/80
amestec propan, butan, propilena, GPL
260/260
6. SC Unilever România SA
3 percarbonat de sodiu
122/189
9i alcooli polietoxilaţi
45/67
9ii parfumuri 29/30
7. S.C GASPECO
L&D S.A
propan 111/128
autogaz 56/81
Aragaz 48/50
metanol 2,8/3,5
8.
CN Romarm SA - Filiala SC Uzina
Mecanica Plopeni SA
5
produse finite continand subst. periculoase
2,45/71,05
hexogen, AIX2 si PbAl
0,152/42,62
Pulbere nitroceluloza, pulbere nitroglicerina
46,6/126,95
TO 34 0,005/0,28
DRP - pulbere neagra
10,56/13
ST 1 0,03/0,28
MGS 54 0,007/0,15
SB 160 0,008/0,13
MS-2 0,011/0,13
V-11 0,01/0,28
PK-5 0/0,15
MGS-100 0,001/0,15
pulverin 0,03/0,15
PAM 0,054/0,15
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
83
Nr. crt.
Denumire amplasament
Substante nominalizate Substante nenominalizate
Denumire substanţa
Cantitate prezentă (t)
Categoria de
substanţă
Denumire substanţă
Cantitate prezentă
(t)/capacitate de stocare(t)
teril 0,002/0,13
TNT 13/99,75
produse pirotehnice
28,95/549,4
pentrita 0/40
elemente de initiere
7,9/77,8
pulberi metalice
0/37
pulberi 0/37
focoase 5,67/52,8
9. SC Rafinaria
ASTRA ROMÂNĂ SA
combustibil lichid usor
113/500
2
furfurol 68,398/80
H2SO4 oleum
26,731/93,5
6 titei 5/350
9.ii aditivi 48,878/180
10. SC Dachser
România SRL
1 fungicide 0/8783
2
În conformitate cu prevederile Ordinului M.A.I. 647 din 16.05.2005 în planurile de urgenţă
internă şi externă, există prevăzut pentru fiecare operator economic, măsuri de protecţie şi intervenţie
pe tip de eveniment şi scenariu posibil să se producă la un moment dat, cu efecte atât în interiorul
amplasamentului, cât şi în exteriorul acestuia.
Planul de urgenţă externă cuprinde informaţii despre obiectiv şi despre teritoriul din jurul
obiectivului, zone locuite, condiţii meteorologice, centre vulnerabile, dispunerea forţelor de intervenţie
şi a autorităţilor publice locale, căi de comunicaţii, organizarea centrului de coordonare a intervenţiei,
atribuţiile autorităţilor administraţiei publice şi forţelor de intervenţie, cât şi proceduri clare şi specifice
fiecărui tip de scenariu pentru forţele de intervenţie care trebuie să intervină împreună cu celelalte
autorităţi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor produse.
Trebuie avut în vedere faptul că există posibilitatea producerii efectului de domino, datorită
poziţionării relativ apropiate a operatorilor economici, sursă de risc, deoarece razele de acţiune se
întrepătrund, fiind necesare măsuri suplimentare de prevenire şi intervenţie.
În cadrul fiecărui plan de urgenţă externă există trei scenarii posibile, de tip C, cu implicarea
exteriorului respectiv:
Având în vedere posibilitatea producerii unui accident chimic major cu implicarea zonelor
limitrofe şi că aproape toţi operatorii economici sunt înconjuraţi de zone locuite, au fost întocmite
planuri de înştiinţare-alarmare-evacuare a populaţiei din zonă, precum şi măsurile de protecţie ce
trebuiesc luate pentru oameni şi animale, imediat după producerea accidentului, pentru înlăturarea
contaminării.
Un risc tehnologic îl reprezintă depozitele de produse petroliere şi derivate ale S.C.
PETROMSERVICE S.A. – Sucursala Ploieşti, punct de lucru Boldeşti. Aceste produse sunt depozitate
în rezervoare (subterane şi supraterane), tancuri sau habe. Ele sunt marcate cu denumirea produsului
depozitat pentru identificarea rapidă,
Amplasarea rezervoarelor şi habelor în judeţul Prahova este prezentată în tabelul de mai jos:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
84
Nr.
Crt.
Tip recipient Tip produs
depozitat
Capacitate(l) Amplasare
Subteran Suprateran
Depozit Boldeşti-Scăieni
1 Rezervor R 9 Motorină 33410 *
2 Rezervor R 1 Motorină 27338 *
3 Rezervor R 10 Benzină 10500 *
4 Rezervor R 3 Ulei M30 6593 *
5 Rezervor R 5 Ulei T90 5055 *
6 Rezervor R 6 Ulei H46 5064 *
7 Rezervor R 7 Ulei L150 5026 *
8 Rezervor R 8 Petrol 5076 *
9 Rezervor R 4 Valvolină 6610 *
Depozit CĂRBUNEŞTI
10 Tanc Motorină 18325 *
Depozit URLAŢI
11 Tanc Motorină 17099 *
12 Haba H1 Ulei M30 4976 *
13 Haba H2 Ulei L150 4998 *
14 Haba H3 Ulei K150 4988 *
15 Haba H4 Valvolină 2012 *
Un alt risc tehnologic prezent în activitatea S.C. PETROMSERVICE S.A. – Sucursala Ploieşti,
Punct de lucru Boldeşti îl reprezintă fabrica de oxigen amplasată în intravilanul localităţii Boldeşti-
Scăieni.
âCa risc tehnologic se mai poate enumera fabrica de oxigen, aparţinând de S.C. UPETROM S.A.
Ploieşti, sau cea a S.C. LINDE GAZ S.R.L.
2. RISCURI DE TRANSPORT ŞI DEPOZITARE DE PRODUSE PERICULOASE.
Judeţul Prahova se caracterizează printr-o reţea densă de şosele şi căi ferate, pe care circulă o
mare diversitate de vehicule. Un rol aparte îl au vehiculele de mare tonaj care transportă substanţe sau
deşeuri periculoase, destinate proceselor de producţie, stocării sau distrugerii în instalaţii speciale. De
regulă, substanţele periculoase destinate operatorilor economici din judeţ sau care tranzitează judeţul
sunt produse petroliere sub presiune (GPL, metan, propan, etc.), produse exploziv-incendiare ca
oxigen, hidrogen, acetilenă, sau alte produse exterem de toxice cum ar fi clorul, cianurile, amoniacul,
ş.a. Riscul cel mai mare îl reprezintă implicarea acestor vehicule în accidente rutiere, în urma cărora
pot să apară scurgeri de produs periculos, ceea ce impune măsuri foarte stricte din punct de vedere al
intervenţiei. În situaţia în care aceste vehicule sunt răsturnate pe şosea, este necesară o intervenţie
complexă, cu utilaje speciale care să înlăture vehiculul de pe şosea sau de pe calea ferată. De
asemenea, se iau măsuri speciale de asigurare a siguranţei intervenţiei pentru a nu se produce efecte
colaterale. Zonele cu risc ridicat în producerea accidentelor cu autovehicule ce transportă substanţe
periculoase, sunt DN1 în zona de munte, Comarnic-Azuga, zona Ploieşti-Mizil şi DN1B, în zona
Vălenii de Munte-Cheia.
2.1. Transport rutier.
Reţeaua de drumuri cuprinde:
o autostradă : Bucureşti – Ploieşti;
6 trasee de drumuri naţionale, din care:
- 1 traseu de drum european, E 60;
- 5 trasee de drumuri naţionale principale;
71 trasee de drumuri judeţene;
214 trasee de drumuri comunale.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
85
RUTE DE TRANSPORT DEŞEURI ŞI MATERIALE PERICULOASE
Ploieşti-Câmpina-Sinaia-Azuga
Ploieşti-Boldeşti Scăieni-Vălenii de Munte-Cheia
Ploieşti-Albeşti Paleologu-Ciorani
Ploieşti-Cocorăştii Colţ
Ploieşti-Filipeşti de Pădure
Ploieşti-Pucheni-Potigrafu
Referitor la activitatea de monitorizare şi gestionare a transporturilor speciale care au tranzitat
unitatea administrativ-teritorială a judeţului, în anul 2011 s-au înregistrat 4610 transporturi speciale,
dintre care 902 au constat în materiale explozive, 328 bunuri şi valori şi 3380 cu deşeuri periculoase.
În anul 2012 echipajele SMURD încadrate pe autospecialele de descarcerare au intervenit
pentru permiterea accesului şi degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posib la
464 accidente rutiere în care au fost implicate 513 persoane (480 adulţi şi 33 minori), dintre care 3 au
fost preluate de elicopterul SMURD Bucureşti şi 144 au fost transportate de echipajele paramedicale la
Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti.
În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază arterele
rutiere naţionale, pe raza localităţilor: municipiul Ploieşti – 86, Băicoi – 39, Comarnic – 23, Sinaia –
21, Blejoi – 17 şi Bucov - 14.
2.2. Transport feroviar.
Reţeaua de cale ferată are o lungime de 348 km din care 163 km este electrificată, densitatea
fiind de 73,8 km/1.000km2
teritoriu situând judeţul pe locul 3 în ţară.
Municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, este un important nod de cale ferată, asigurând tranzitul
atât spre capitala ţării cât şi spre Transilvania şi Moldova.
În judeţul Prahova, sunt identificate cinci staţii C.F.R. cu risc ridicat de producere a situaţiilor
de urgenţă, acestea fiind poziţionate în apropierea localităţilor sau a agenţilor economici identificaţi ca
sursă de risc.
Astfel, în apropierea municipiului Ploieşti sunt amplasate staţiile C.F.R. Ploieşti Sud şi Ploieşti
Est, staţii tranzitate frecvent de garnituri ce transportă produse petroliere şi gaze petroliere lichefiate.
O eventuală situaţie de urgenţă produsă în aceste locaţii impune o concentrare masivă de forţe
pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie civilă, respectiv evacuarea populaţiei din zona
periculoasă.
0
200
400
600
800
2011 2012
616
464
Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu 2012
65.1 %
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
86
În zone relativ izolate faţă de centrele urbane, se află staţiile C.F.R. Ploieşti Ghighiu şi Ploieşti
Triaj, staţii în care permanent se află mari cantităţi de produse petroliere sau g.p.l.
O altă staţie C.F.R. identificată cu risc ridicat de producere a situaţiilor de urgenţă generate de
incendii (datorită cantităţilor mari de produse petroliere care o tranzitează), este staţia C.F.R. Brazi.
Astfel, cantităţile mari de substanţe combustibile care tranzitează sau staţionează în
respectivele staţii, duc la o creştere a riscului de incendiu iar natura acestora duce la apariţia riscului de
explozie, cu implicaţii majore asupra procedurilor de limitare şi lichidare a efectelor negative (prin
realizarea intervenţiei de specialitate) dar şi pentru protejarea populaţiei aflate în zonele de risc (prin
evacuare sau adăpostire).
Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti-Ploieşti-Braşov, componentă a Culoarului IV
Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de aproximativ 240 milioane USD din
surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în cale ferată de mare viteză. În cadrul
aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind
Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent,
dar şi modernizarea infrastructurii de comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.
Reţeaua de cale ferată poate fi afectată de înzăpeziri şi căderi de stănci, inundatii, cutremure
în special, dar şi de accidente majore în dreptul localităţilor unde sunt amplasate obiective deţinătoare
clasificate din punct de vedere a directivei SEVESO II.
Înzăpeziri se pot produce pe rutele Ploieşti – Mizil, Ploieşti – Urziceni, Ploieşti Vest – Buda
– Găgeni, Buda – Câmpina, Ploieşti Est – Vălenii de Munte şi Ploieşti Triaj – Brazi – Crivina.
Circulaţia poate fi blocată din cauza căderilor de stânci pe traseul dintre staţiile Câmpina şi
Azuga.
În dreptul staţiilor de cale ferată Ploieşti Triaj şi Brazi acţionează pericolul accidentului
chimic de la operatorul economic Petrobrazi, în staţia Ploieşti Sud de la operatorul economic Astra
Română iar în staţiile Ploieşti Est şi Corlăteşti de la operatorul economic Petrotel Lukoil.
2.3. Transport aerian.
În judeţul Prahova nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de călători şi
marfă, dar beneficiază de serviciile celui mai mare aeroport din România-Bucureşti Otopeni, amplasat
la distanţe între 60 km şi 120 km de capitalele judeţelor regiunii.
2.4. Transport prin reţele magistrale.
Magistralele de transport ţiţei, cu punct terminus agenţii economici prelucrători din
municipiul Ploieşti, sunt:
Ţicleni – Ploieşti;
Cartojani – Ploieşti;
Călăreţi – Ploieşti;
Bărăganu – Ploieşti
Moreni – Ploieşti; Urziceni – Ploieşti.
Magistralele de transport produse finite sunt:
Ticleni – Ploieşti
Moreni – Ploieşti;
Ploieşti – Constanţa
Ploieşti – Bucureşti; Ploieşti – Braşov.
Capacităţile de transport anuale sunt de aproximativ 20 mil. tone. Pericolul pe aceste trasee este
poluarea cu produse petroliere a terenurilor agricole pe care le tranzitează din cauza furturilor din
aceste conducte, din cauza alunecărilor de teren şi din cauza ruperii sau fisurării conductelor la
traversările peste cursuri de apă din cauza creşterii nivelurilor acestora.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
87
La nivelul judeţului PRAHOVA, există 4 sectoare de gestionare a conductelor magistrale de
transport gaze naturale, conducte ce aparţin de SNGN TRANSGAZ S.A. – Sucursala de transport gaze
naturale Mediaş – Regionala Bucureşti respectiv Regionala Braşov. Cele 4 sectoare sunt: Ploieşti,
Măneşti, Câmpina şi Azuga, diametrele conductelor de transport variind de la 10 la 28 cu presiuni
între 25 şi 40 de bari.
Situaţia concretă a sectoarelor este următoarea :
Sector Ploieşti:
ø 12 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65) Blejoi-Boldeşti-Scăieni;
ø 16 având traseul Nedelea-Buda-Ploieşti (km 65);
ø 10 cu traseul Filipeştii de Tărg-Ariceştii Rahtivani – Ploieşti (km 65) – Berceni;
ø 16 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bod-Târgşorul
Vechi;
ø 20 (cu firele F1 şi F2) prin Măneşti-Stănceşti-Negoieşti;
ø 14 de la Ploieşti (km 65)-Blejoi-Pleaşa;
ø 20 pe traseul Brazi-Ploieşti-Berceni;
ø 12 Valea Călugărească-Berceni- s.c. Petrotel Lukoil S.A;
ø 8 prin Blejoi-Pleaşa.
Câteva conducte trec pe la marginea unor localităţi, circa 100-200 m, care în caz de avarie
deosebită, ar putea afecta comunitatea, spre exemplu: Buda, Blejoi, Boldeşti-Scăieni, Târgşorul Vechi,
Stoieneşti, Măneşti, Berceni. În acest sector, având în vedere traseul unor conducte de transport, au
existat probleme create de viiturile din 2005, în zone cum sunt Nedelea, Ariceştii-Rahtivani şi Berceni,
dar acestea au fost remediate şi totodată au fost realizate protecţii de maluri, monitorizarea acestora
făcându-se cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele
defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-
urile în sine.
Sector Măneşti:
ø 16 (cu firele F1 şi F2) având traseul Filipeştii de Pădure-Brătăşanca-Măneşti-Băltiţa-
Păstârnac;
ø 12 având traseul Schela Vădeni (DB)-Coada Izvorului-Măneşti;
ø 16 (cu firele F1 şi F2) pe traseul Măneşti-Stănceşti-Zalhana-Brazi;
ø 14 ce străbate extravilanul localităţilor Brătăşanca-Stoieneşti-Crângul lui Bot;
Ca şi în sectorul precedent, există localităţi pe lângă care trec aceste magistrale, cum ar fi:
Filipeştii de Pădure, Măneşti şi Coada Izvorului. În caz de avarie deosebită, emanaţiile de gaze sau
posibilitatea apariţiei unor explozii ar putea afecta comunitatea pe lângă care trec. Monitorizarea
conductelor se face şi aici cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor,
eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. La fel, punctul sensibil din acest sector îl
reprezintă SRM-ul Măneşti.
Sector Câmpina
ø 28 având traseul în extravilanul localităţilor Sinaia-Posada-Comarnic-Ghioşeşti, restul
traseului situându-se în apropierea localităţilor Breaza (Valea Tîrsei)-Proviţa de Sus şi Proviţa
de Jos-Măgureni-Filipeştii de Tărg pe firul pâraielor Târşa şi Proviţa;
ø 20 având traseul Sinaia-Posada(zona muntoasă)-Comarnic-Breaza-Poiana Câmpina-
Floreşti-Filipeştii de Târg (în albia pârâului Prahova);
ø 16 ce străbate Sinaia-Posada-Comarnic (zona muntoasă), mai departe prin Breaza (Valea
Onei)-Nistoreşti-Poiana Câmpina-Bobolia (albia râului Prahova)-Băneşti-Floreşti-Nedelea
(extravilan);
ø 8 - de pe malul drept al râului Prahova, subtraversare DN1 Km 97+500 prin extravilan la
SRM Cornu;
ø 20 pe traseul malul drept al râului Prahova, -subtraversare DN 1 km 91-SRM Câmpina;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
88
ø 10 prin Breaza la distanţă de siguranţă spre SRM Breaza;
ø 8 prin malul drept al râului Prahova, subtraversare rîu-SRM Brebu (extravilan).
La acest sector, din analiza zonei rezultă că pot exista pericole potenţiale mai mari şi cu riscuri
ridicate datorită catastrofelor naturale (alunecări de teren, ruperi de maluri, viituri etc.) pe raza
localităţilor Breaza, Proviţa de Sus şi de Jos, Comarnic, Bobolia şi Posada. Monitorizarea în acest
sector se face tot cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi continuităţii conductelor, eventualele
defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile din acest sector o reprezintă SRM-
urile , porţiunile de traseu în zonele greu accesibile.
Sector Azuga:
ø 12 având traseul Râşnov (BV)-mal drept râu Prahova-Azuga (între Azuga şi Buşteni este
scoasă din funcţiune);
trei conducte în paralel cu ø 16, ø 20 , respectiv ø 28, având traseul Ghimbav (BV)-Azuga-
Buşteni-Sinaia-Nedelea (la distanţe variind între zeci de metri şi kilometri faţă de localităţi);
ø 20 prin Sinaia-Fieni (DB);
Identic, monitorizarea acestora se face cu liniori proprii pentru verificarea integrităţii şi
continuităţii conductelor, eventualele defecţiuni remediindu-se cu personal propriu. Punctele sensibile
din acest sector o reprezintă SRM-urile în sine.
3. RISCURI NUCLEARE
Accidentele nucleare sunt evenimente nucleare care afectează instalaţia şi provoacă iradierea
sau contaminarea populaţiei ori a mediului, peste nivelurile permise de reglementările în vigoare.
Din punct de vedere al accidentelor nucleare, judeţul Prahova nu poate fi afectat, dar se poate
confrunta cu urgenţă radiologică rezultată în urma acestora
Urgenţele radiologice pot fi :
accidente radiologice, survenite la instalaţii autorizate, altele decât reactoarele nucleare;
urgenţe radiologice survenite ca urmare a activităţilor autorizate din domeniul nuclear, altele
decât cele în care sunt implicate reactoarele nucleare;
urgenţe radiologice survenite în urma accidentelor de transport de materiale radioactive sau
surse radiologice;
urgenţe radiologice rezultate în urma furtului sau pierderii de materiale sau surse radioactive;
urgenţe radiologice survenite ca urmare a unor efecte transfrontiere sau din alte cauze, care nu
se încadrează la lit. b).
Aceste evenimente pot provoaca iradierea sau contaminarea populaţiei şi a mediului
înconjurător peste limitele permise de normele în vigoare.
Urgenţele radiologice pot fi generate de :
instituţii medicale cu aparatură folosită în radiografiere sau radioterapie;
dispozitive industriale folosite în defectoscopie, indicatori de nivel, carotaj şi perforare in
industria petroliera;
instituţii de cercetare şi învăţământ din municipiile Ploieşti şi Câmpina (Universitatea de Petrol
şi Gaze Ploieşti şi Institutul de Cercetare şi Proiectare în domeniul petrolului şi gazelor
Câmpina);
orice tip de rută de transport (rutier, pe calea ferată) pe teren neted sau accidentat;
aplicaţii de teren cu radiografie gama;
altă locaţie:
pe câmp (surse de radiografie gama);
activităţi teroriste sau criminale;
trafic ilicit;
Principalele riscuri ce pot apărea la anumite obiective sau practici desfăşurate sunt:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
89
RISCURI CE POT APAREA LA ANUMITE OBIECTIVE SAU PRACTICI DESFASURATE -
CLASIFICAREA EVENIMENTELOR
Nr.
Crt.
Obiectivul sau
practica
Descrierea riscului Obs.
1. Prelucrare radio-
farmaceutica
Off-site: fara potentiale efecte deterministice. O mica eliberare
radioactiva in exteriorul amplasamentului. Eliberarea poate fi marita de
un incendiu si este functie de cantitate si volatilitate. Exploziile,
furtunile scurgerile si rupturile prezinta un risc scazut.
On-site: efectele deterministice asupra sanatatii sunt putin probabile,
dar este posibila depasirea limitei dozei operationale.
2. Spitale Off-site: fara potentiale depasiri ale dozelor permise legal
On-site: posibile efecte deterministice pentru personal, daca sunt
utilizate surse etanse.
3. Laboratoare de
cercetare
Off-site: deoarece cantitatile de materiale radioactive depozitate si
utilizate nu sunt mari, nu exista o potentiala eliberare radioactiva care
sa depaseasca nivelele de urgenta.
On-site: pot aparea efecte deterministe pentru personalul implicat prin
expunere externa.
4. Aparate de
realizare a
radiografiilor
Off-site: dozele localizate sunt suficiente pentru a duce la efecte
deterministe si la depasirea nivelului de urgenta si la contaminarea
localizata de la surse pierdute sau furate.
On-site: posibile efecte deterministe de la o sursa externa prin
pierderea ecranarii sau printr-un control al accesului neadecvat.
5. Pachete exceptate Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale
radioactive. Nu exista nici un risc pentru consecinte radiologice, care
sa necesite actiuni protective speciale.
On-site: fara aplicabilitate.
6. Pachete industriale Off-site: acestea contin numai cantitati minore de materiale
radioactive. Nu exista nici un risc pentru consecinte radiologice, care
sa necesite actiuni protective speciale.
On-site: fara aplicabilitate.
7. Pachete de tip A Off-site: Activitatea prescrisa pentru pachetele de tip A limiteaza
pericolul radiologic. Depasirea dozelor peste limitele de urgenta nu
prezinta nici un pericol in vecinatatea pachetului. In cel mai rau caz
limita poate fi depasita prin inhalarea fumului rezultat in urma unui
incendiu la locul accidentului. Insa persoana contaminata poate pleca
de la locul accidentului fara a i se face monitorizarea. Este posibil sa
fie necesara decontaminarea locului unde a avut loc accidentul.
On-site: fara aplicabilitate.
8. Pachete de tip B Off-site: pachetele de tip B pot contine o cantitate mare de material
radioactiv. Aceste pachete au fost proiectate sa reziste la orice accident
posibil; de aceea dozele care sa depaseasca limitele nu pot fi luate in
considerare. Insa, daca pachetul este fisurat si are loc un incendiu la
locul accidentului, dozele pot depasi limita de urgenta in imediata
apropiere.
On-site: fara aplicabilitate.
9. Accident cu arma
nucleara- eliberare
de Pt
Off-site: Daca are loc un incendiu sau explozie in urma utilizarii unei
arme nucleare, pot aparea efecte deterministice prin inhalare sau
resuspensia materialelor depozitate. Zona contaminata semnificativ
poate fi de cativa kilometri patrati.
On-site: fara aplicabilitate.
10. Sursa
pierduta/furata/nec
ontrolata
Off-site: Sunt posibile doze letale pentru cei care utilizeaza o sursa
neecranata. Dintr-o sursa fisurata pot rezulta doze letale si
semnificative contaminari. Poate fi contaminata o arie considerabila
din cauza activitatilor desfasurate de personal.
On-site: fara aplicabilitate.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
90
11. Contaminare din
cauza unei eliberari
transfrontiera
Off-site: Sunt posibile depuneri semnificative la mari distante de la un
obiectiv foarte indepartat.
On-site: fara aplicabilitate.
12. Caderea unui satelit
nuclear
Off-site: Riscul este foarte scazut si va fi imposibil sa se limiteze zona
in care trebuie luate actiuni de protectie rezonabile. Parti din satelit sau
manevrarea unor piese din acesta pot duce la efecte deterministe.
On-site: fara aplicabilitate.
13. Importul de
materiale sau
alimente
contaminate
Off-site: utilizarea necontrolata a otelului contaminat sau a altor
materiale de acest fel poate conduce la depasirea dozelor peste nivelul
de urgenta.
On-site: riscul poate aparea din aducerea in interior materiale sau
surse necunoscute. Obiectivul poate fi primul care sa identifice
pericolul.
În categoria accidentelor nucleare intră:
accidente nucleare majore survenite la o centrala termonucleara din tara sau strainatate;
caderea unor obiecte cosmice care ar putea produce contaminare radioactiva in zona de impact.
In ambele cazuri efectul este producerea unei urgente radiologice
In situatia urgentelor radiologice pot sa apara urmatoarele efecte:
contaminarea solului,vegetatiei si a animalelor cu elemente radioactive;
contaminarea radioactiva a apelor de suprafata si a lacurilor de acumulare de la Paltinu si
Maneciu precum si lacurile din domeniul piscicol;
contaminarea furajelor,alimentelor si produselor agroalimentare cu radionuclizi;
transferul radionuclizilor din lanturile alimentare in organismul uman.
La nivelul serviciului de protectie civila se tine in permanenta evidenta surselor radioactive de
la operatorii economici care lucraza in mod curent cu acestea. Situatia surselor este intocmita dupa
datele furnizate de reprezentantul CNCAN si Laboratorul de Igiena Radiatiilor dein cadrul DSP
Prahova
4. RISCURI DE POLUARE A APELOR.
Judeţ intens populat şi puternic industrializat, Prahova şi-a creat renumele şi prin problemele de
poluare a apelor de suprafaţă şi subterane cu care se confruntă şi pe care le are de rezolvat.
Ignorarea problemelor de mediu de-a lungul timpului a condus la agravarea deteriorării calităţii
apelor, lucru care se poate greu repara, necesitând timp îndelungat şi cu condiţia stopării sau cel puţin
a diminuării surselor de poluare.
Poluările accidentale reprezintă un fenomen în judeţ datorită în primul rând consecinţelor. Fie
ele cu produse petroliere sau cu alte categorii de poluanţi, poluările accidentale prezintă acelaşi grad de
risc pentru flora şi fauna acvatică.
Se cunoaşte faptul că în zona municipiului Ploieşti, apa din subteran este poluată cu produse
petroliere. Dintre posibilele cauze ale poluării subteranului enumerăm :
pierderile de produse petroliere din rezervoare, separatoare, bazine de decantare, batale, rampe
de încărcare, conducte subterane, reţele de canalizare ;
calamităţile naturale (cutremure) ;
bombardamentele din al doilea război mondial ;
incendii, explozii.
Rafinăriile, asumându-şi tacit vina, fac eforturi de depoluare a subteranului, cel puţin în incinte,
dar datorită curgerii pe direcţie NV-SE, „pata” s-a extins. Nu există studii recente referitoare la acest
subiect, însă se fac eforturi pentru depoluarea subteranului în zona de sud-est a municipiului Ploieşti.
De luat în seamă este şi poluarea difuză. Fără sursă precisă, poluarea difuză se încadrează în
acea categorie de poluare extrem de periculoasă, neputând fi nici prevenită, nici anticipată.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
91
Se cunoaşte faptul că topirea zăpezilor, precipitaţiile peste gunoaiele depozitate necontrolat pe
malurile cursurilor de apă sau pe suprafeţe agricole tratate cu substanţe nutritive şi/sau antidăunători,
trecerea apei peste roci conţinând săruri solubile sunt potenţiale surse de poluare.
Uneori, ne-am confruntat cu creşterea bruscă a concentraţiilor substanţelor în apa de suprafaţă (chiar şi
sub limita admisă de standarde) fără a sesiza cauza, datorită faptului că poluantul nu provenea dintr-o
evacuare “organizată”, cunoscută.
Analizând doar principalele cursuri de apă (râu, curs de apă cu evacuări ale potenţialilor
poluatori), este posibil ca un afluent de mică importanţă care străbate aşezări umane, fără sistem de
canalizare, să fie cauza creşterii concentraţiei poluantului în apa de suprafaţă. Sistemul de monitoring
al Administraţiei Naţionale “Apele Române” (recoltarea periodică a probelor de apă de suprafaţă) nu
permite caracterizarea acestor fenomene, el are drept scop caracterizarea şi aprecierea evoluţiei calităţii
apelor de suprafaţă de-a lungul timpului, de-a lungul unui râu. Doar întâmplarea şi/sau analizarea apei
brute la intrarea în staţiile de tratare (unde este absolut necesar) pot conduce la depistarea poluărilor
difuze, încercându-se explicarea apariţiei şi evitarea opririi staţiei de tratare, în caz că apa nu poate fi
tratată.
Prezentăm câteva obiective cu problemele specifice, puncte critice, poluări accidentale şi
măsurile necesare pentru evitarea şi/sau limitarea efectelor acestor tipuri de poluări :
S.C. Rafinăria ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploieşti
Poziţionată în partea sudică a municipiului Ploieşti, rafinăria şi-a întrerupt activitatea la finele
anului 2004. Cu toate acestea sunt monitorizate în continuare punctele critice din incinta acestei
unităţi. Staţia de epurare a rafinăriei este în funcţiune pentru epurarea apelor uzate provenite de la
Rafinăria Vega, S.C. SSVAC Ghighiu, etc.
Datorită faptului că în staţia de epurare apa la intrare şi pe diferitele trepte de epurare este
analizată cu o frecvenţă de 4 ore, se poate semnala orice creştere a valorilor concentraţiilor
indicatorilor de calitate şi pot fi semnalate poluările accidentale.
În staţia de epurare, măsurile ce pot fi luate sunt limitate şi depind de poluantul din apă (by-
pass treaptă biologică), dar pe traseu se pot lua măsuri de limitare a efectelor poluării şi anume
stoparea sursei, stocarea apei uzate, izolarea zonei şi recuperarea produsului petrolier (dacă poluarea a
fost produsă de acest poluant), evitarea contactului cu sursa pentru personalul necalificat, evitarea
şocurilor puternice şi contactului cu focul.
Batalul de reziduuri industriale al unităţii este amplasat în afara perimetrului unităţii şi are o
capacitate proiectată de 115.000 mc, suprafaţa fiind de 2,6 ha. Amplasamentul (departe de resursa de
apă), existenţa şi monitorizarea forajelor de observaţie, fac ca batalul să nu fie o potenţială sursă de
poluare.
Rompetrol Rafinare – punct de lucru Rafinăria VEGA S.A.
Unitatea a creat de-a lungul timpului probleme în ceea ce priveşte poluările accidentale. Având
două evacuări, din care una în pârâul Dâmbu, iar cealaltă spre staţia de epurare a rafinăriei Astra la
Corlăteşti, cu posibilitate de trecere din una în alta, au fost semnalate situaţii de depăşiri ale valorilor
indicatorilor chimici ai apelor uzate evacuate în special datorită poluării cu produse petroliere şi alte
reziduuri din procesul de prelucrare.
Poluarea din primăvara anului 1997 cu n-hexan şi alte produse petroliere a condus la
producerea unui incendiu la gura de evacuare a apelor în pârâul Dâmbu. În urma acestui eveniment
nedorit, unitatea a fost obligată să suprime evacuarea apelor uzate în pârâul Dâmbu şi să canalizeze
toate apele uzate spre staţia de epurare a rafinăriilor Corlăteşti. Acest lucru a condus la investiţii pentru
repararea, înlocuirea, testarea şi mărirea capacităţii tronsonului de canalizare din municipiul Ploieşti
spre Corlăteşti.
În vederea preluării debitului suplimentar de ape provenit din precipitaţii şi evitarea inundării
zonei s-a construit un bazin de retenţie cu un volum util de 2500 mc.
În incinta unităţii există :
13 bataluri de gudroane acide, în care se depozitează şlamurile rezultate din curăţarea
rezervoarelor, a canalelor tehnologice, precum şi a unor componente ale instalaţiilor ;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
92
3 batale de şlam de alumină cu o suprafaţă de 1100 mp, capacitate totală depozitată de circa
600 tone (instalaţia de catalizatori este în conservare).
Începând cu anul 2002, conţinutul lichid al batalurilor acide este preluat şi procesat în instalaţia
de prelucrare gudroane acide, exploatată de către S.C.Ecomaster Servicii Ecologice S.A.
După golirea acestora, se va trece la ecologizarea solului şi a apelor subterane, conform
studiului de fezabilitate întocmit de firma CDM din S.U.A.
Cele 3 batale de alumină urmează să intre într-un proces de lichidare.
Unitatea dispune de o reţea de monitorizare a pânzei freatice constituită din 14 foraje de
observaţie.
Pe lângă calamităţile naturale (seisme puternice, ploi extrem de abundente), printre cauzele
provocatoare de poluări accidentale pot fi erori de operare, distrugeri sau defecţiuni apărute accidental
la instalaţiile şi utilajele din dotare, incendii, acţiuni răuvoitoare.
Pentru evitarea poluărilor accidentale, unitatea are un program permanent de instructaj al
personalului care lucrează în punctele critice.
S.C. Steaua Română S.A. Câmpina
În ceea ce priveşte alimentarea cu apă a unităţii, există probabilitatea de a avea probleme
datorate poluării pârâului Voila şi a râului Doftana în amonte de captările unităţii.
Unitatea nu a avut în general probleme la alimentarea cu apă, datorită faptului că apa captată
din sursa râu Doftana este utilizată în scop industrial, rareori acesta fiind poluat.
Influenţă a avut doar accidentul (spargerea conductei aparţinând S.C. Petrotrans S.A.) din luna
ianuarie 1996, atât pentru râul Doftana, cât şi pentru alimentarea cu apă potabilă a S.C. Steaua Română
S.A. (din sursa S.C. C.P.G.C. S.A. Câmpina).
Evacuarea apelor uzate provenind din rafinărie se realizează prin lacul Peştelui. Apele uzate intră în
lac, considerat ca lac de aerare naturală, printr-o conductă de Ø 800 mm şi este evacuată după
aproximativ 5-7 zile printr-un canal deschis din beton, cu deversare în trepte.
Dimensiunile lacului sunt 800x40/90x2 m, capacitate de aproximativ 92.000 mc. Lacul are rol
benefic în ceea ce priveşte calitatea apei uzate evacuate de către unitate, deoarece prin staţionare o
parte din emulsii se desfac formând peliculă recuperabilă, suspensiile se depun şi, parte din fenoli se
degradează. Perioada de staţionare a apei în lac permite luarea de măsuri în caz de poluări accidentale
şi permite recuperarea produselor petroliere flotante pe suprafaţa apei, unitatea preconizând a face
acest lucru în mod permanent.
Pentru evitarea poluărilor şi pentru limitarea efectelor acestora, s-au prevăzut amenajarea de
baraje pe colector (doar în caz de poluare accidentală) în vederea recuperării produselor petroliere
evacuate, înălţarea şi consolidarea malului de la coada lacului Peştelui, recuperarea permanentă a
şlopsului din lac.
Unitatea are 10 bataluri (3,9 ha active), amplasate pe malul drept al râului Doftana. Batalele
conţin gudroane acide şi au capacitate de depozitare redusă circa 10 % din capacitatea totală.
Pentru evitarea poluărilor accidentale au fost consolidate şi înălţate malurile batalelor. În
prezent gudroanele acide nu sunt recuperate de către unitate. Pentru evitarea poluărilor accidentale,
unitatea monitorizează permanent zona. Începând cu anul 2009 activitatea de prelucrare a ţiţeiului a
fost întruptă pe amplasament desfăşurându-se activităţi de colectare uleiuri uzate şi fabricare
combustibil de focare ( păcură , combustibil uşor etc.)
S.C. PETROM S.A. – Punct de lucru PETROBRAZI
Interconectările sistemelor de canalizare de pe plarformă, lipsa din inventarul unităţii a
canalelor de evacuare ca mijloace fixe, necunoaşterea traseelor de canalizare a condus la apariţia
substanţelor poluante (în special produse petroliere).
Evacuarea apelor uzate, într-un receptor constituit dintr-un canal aparţinând S.G.A. Prahova,
prin mai multe puncte şi faptul că acest canal este parţial subteran (posibil spart şi în legătură cu pânza
freatică infestată cu produs petrolier din aval de perimetrul unităţilor), conduc la considerarea apei
uzate evacuate ca sursă permanentă de poluare. Totuşi, s-au înregistrat şi poluări accidentale, cu
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
93
produse petroliere în special, datorate imposibilităţii epurării apei din cauza concentraţiilor prea mari
din apă la intrarea în instalaţiile de epurare, sau din cauza unor erori de operare la rampa de descărcare
a staţiei de epurare Ploieşti, fără ca emisarul să fie afectat grav, produsele petroliere nedizolvate fiind
reţinute la instalaţiile de recuperare montate pe canal.
Se consideră întreaga incintă a Sucursalei Petrobrazi ca punct critic în ceea ce priveşte poluările
accidentale, acordându-se atenţie în special, instalaţiilor de epurare, dar şi canalizărilor.
Având în vedere poluările frecvente apărute înainte de anul 2000, canalizările industriale şi
meteorice au fost redirecţionate către staţiile de epurare ECBTAR II şi III, (ECBTAR I fiind
actualmente folosită ca bazin de stocare). Există două conducte de avarie care sunt sigilate şi
deversarea în caz de forţă majoră pe aceste conducte se face numai cu acceptul şi înştiinţarea
S.G.A.Prahova.
S.C. PETROTEL – LUKOIL S.A. PLOIEŞTI
Faţă de anii precedenţi, după finalizarea modernizării staţiei de epurare a societăţii la sfârşitul
anului 2004, s-a diminuat pericolul apariţiei unor poluări accidentale la această unitate.
În prezent, activitatea de epurare şi alimentare cu apă industrială este externalizată către S.C.
PRO-WATER ECOSISTEM S.R.L. care asigură prin instalaţiile proprii, o diminuare a pericolului de
poluare.
Se consideră puncte critice : instalaţiile tehnologice, rezervoarele de produse petroliere,
rampele de încărcare, batalele de şlamuri, nămoluri şi reziduuri de produse petroliere. Pe lângă
calamităţile naturale, printre cauzele provocatoare de poluări accidentale, enumerăm avarii la
instalaţiile tehnologice, fisuri apărute în digurile batalelor, accidente tehnice, erori de operare.
Ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale, instalaţiile tehnologice sunt dotate cu bazine
de avarie care pot prelua zestrea tehnologică în situaţie de accident tehnic.
În situaţia depăşirii valorilor admise ale impurificatorilor la intrarea în staţia de epurare, apele
uzate sunt dirijate şi stocate în bazinul de egalizare care trebuie menţinut permanent 7 trepte gol (3.000
mc disponibil).
Unitatea are 3 batale de depozitare gudroane acide, amplasate pe malul drept al râului Teleajen.
Dat fiind faptul că în acea secţiune debitul râului Teleajen este în medie de aproximativ 7,5 mc/s, iar
gradul de periculozitate al amestecului apei acide – produse petroliere este mare, se poate aprecia că
poluarea va afecta flora şi fauna pe tot tronsonul din aval de batal până la vărsarea în râul Prahova.
În scopul evitării poluărilor accidentale, unitatea monitorizează permanent zona. Se impune
impermeabilizarea batalului şi neutralizarea in situ a apelor acide conţinute de batal.
S.C. CONPET S.A. şi S.C. PETROM S.A. - Sucursala Ploieşti – Schelele petroliere Boldeşti şi
Băicoi
Deşi nu au evacuări de ape uzate în resursele de apă, care să creeze probleme de poluare, aceste
unităţi pot fi considerate unităţi potenţial poluatoare datorită profilului de activitate. Desele spargeri ale
conductelor de transport în scopul sustragerii de produse petroliere au condus la poluări accidentale, în
special ale solului.
În ceea ce priveşte Schelele petroliere, ele pot fi oricând surse de poluare accidentală. S-a
constatat că batalurile de pământ aferente forajelor sondelor au fost şi sunt în continuare surse de
poluare. În prezent li se acordă o atenţie deosebită pentru eliminerea lor ca surse de poluare, folosindu-
se rezervoare şi renunţându-se la batalele de pământ.
Este în curs de ecologizare batalurile existente prin firme specializate, existând o monitorizare
permanenta a factorilor de mediu , apă şi sol.
S.C. APANOVA S.R.L.PLOIEŞTI
Această unitate necesită investiţii masive pentru realizarea Programului de Etapizare, staţia de
epurare a municipiului Ploieşti având doar treaptă mecanică, ea nu face altceva decât „să
tranziteze” apa uzată.
Aceste ape uzate nu provin doar din gospodării, ci şi de la unităţile industriale de pe teritoriul
municipiului Ploieşti. Nu putem considera că apa uzată evacuată de S.C. ApaNova S.R.L. Ploieşti
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
94
poluează accidental, poluarea fiind continuă. Eforturile de a întreţine în bună stare de funcţionare
decantoarele sunt insuficiente pentru ca apa uzată evacuată să nu reprezinte o sursă permanentă de
poluare.
Ca principiu, orice unitate industrială sau de gospodărire comunală poate fi considerată
potenţial poluatoare în caz de calamitate naturală, accident, avarii sau din cauza unor erori de operare.
Considerăm că doar măsurile de prevedere pe care unităţile le iau, creşterea gradului de
implicare şi de interes pentru problemele de protecţia mediului, cointeresarea acestor unităţi, atât prin
măsuri coercitive cât şi punitive, ar conduce la scăderea numărului şi a gravităţii poluărilor accidentale.
Poluările accidentale ale cursului de apă pot afecta alimentarea cu apă a unor unităţi,
întrerupând continuitatea acesteia şi, dacă nu se acţionează corespunzător, pot fi înregistrate efecte
importante asupra populaţiei sau proceselor industriale şi pagube materiale importante.
Unităţile ce pot fi afectate de o deteriorare a calităţii apei la captare sunt:
S.C. CIVITAS BREAZA
Este unitatea care se ocupă de alimentarea cu apă a oraşului Breaza, una din surse fiind
captarea din râul Prahova, în zona Nistoreşti. Apa este trecută prin bazine de infiltraţie şi apoi pompată
în rezervor de stocare înainte de alimentarea gravitaţională a consumatorilor. Atenţionarea în timp util
şi o acţiune eficientă a operatorilor staţiei de tratare pot avea ca rezultat evitarea situaţiei neplăcute în
care poluantul ajunge în reţea.
Sursele de apă din râul Doftana, respectiv Teleajen, aparţinând A.N. APELE ROMÂNE
Aceste surse de apă pot fi afectate de poluările accidentale ce se pot produce în amonte de
lacurile de acumulare, Paltinu, respectiv Măneciu, direct în acestea, sau pe cursul de apă până la staţiile
de tratare, de unde apa pleacă prin conductă către utilizatori. Nu există unităţi economice posibile surse
de poluări accidentale în zonă, dar prezenţa conductelor de combustibil, posibilele accidente rutiere pe
şoselele din apropierea obiectivelor, poluarea difuză produsă de aşezările umane pot afecta calitatea
apei. Având în vedere importanţa acestor obiective, este bine stabilit modul de acţiune în cazul acestor
evenimente, pentru a evita pătrunderea poluantului în acumulări sau în cursul de apă, în staţiile de
tratare sau chiar, în cazul grav, în apa furnizată consumatorilor.
Toate unităţile economice, posibile surse de poluare accidentală sau posibil a fi afectate de o
poluare accidentală, întocmesc Planuri de Prevenire a Poluărilor Accidentale.
5. EŞECUL UTILITĂŢILOR PUBLICE
Reţeaua de alimentare cu apă.
adâncime, precum şi cu sisteme de captare, stocare, tratare, transport şi distribuţie care asigură
apa necesară pentru consumul populaţiei şi pentru activităţile economice.
1. Sursele de apă pentru sistemele zonale şi microzonale:
a. În administrarea S.G.A. Prahova: a. Barajul Paltinu şi Staţia de tratare a apei Voila;
b. Barajul Măneciu şi Staţia de tratare a apei Măneciu;
c. Sistem de stocare comuna Movila Vulpii - capacitate 60.000 mc.;
d. Barajul de priză Nedelea;
e. Conducte de transport:
- Paltinu - Movila Vulpii;
- Măneciu - Movila Vulpii.
b. În administrarea Consiliului Judeţean Prahova: f. Captarea Azuga;
g. Front captare puţuri forate Bălţeşti;
h. Captare şi transport din sursa Vulpea;
i. Captare şi transport din sursa Crasna;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
95
j. Conducte de transport:
- Staţie tratare Azuga - Buşteni - Sinaia;
- Staţia Bălţeşti – Urlaţi - Mizil;
- Staţia Bălţeşti - Podenii Vechi - Bălţeşti - Gornet.
2. Sistemele zonale şi microzonale existente şi dezvoltate pentru alimentarea cu apă a
localităţilor prahovene: Sisteme existente:
a. Sistemul deservit de sursa Paltinu
b. Sistemul deservit de sursa Măneciu
c. Sistemul microzonal Azuga
d. Sistemul microzonal Bălţeşti
Sisteme în curs de realizare:
e. Sistem microzonal de alimentare cu apă potabilă Brebu, Aluniş, Vărbilău, Slănic din
sursa Paltinu
f. Sistem microzonal de alimentare cu apă a comunelor Ceraşu, Drajna, Bătrâni,
Starchiojd şi Poseşti din sursa Măneciu
g. Sistem microzonal de alimentare cu apă zona Şoimari-Cărbuneşti, comunele Predeal-
Sărari, Ariceştii-Zeletin, Şoimari, Surani, Păcureţi din sursa Măneciu
Situaţia localităţilor care dispun de reţea de canalizare şi sisteme de epurare a apelor
uzate:
35 localităţi cu reţea de canalizare, din care:
- 2 municipii;
- 11 oraşe, excepție Comarnic;
- 22 comune (Albeşti-Paleologu, Baba Ana, Bărcăneşti, Blejoi, Brazi, Brebu, Bucov,
Ceptura, Ciorani, Cornu, Drajna, Fântânele, Filipeştii de Pădure, Floreşti, Gorgota,
Măneciu, Păuleşti, Poiana Câmpina, Puchenii Mari, Valea Călugărească, Valea
Doftanei, Vâlcăneşti).
Din acest punct de vedere, judeţul Prahova se situează pe primul loc în cadrul Regiunii de
Dezvoltare Sud Muntenia cu un procent de 33,7% din totalul localităţilor, respectiv 92,9% în mediul
urban şi 24,4% în mediul rural.
Alimentarea cu gaze naturale Sistemele de alimentare cu gaze naturale asigură distribuția (total sau parțial) în 53 localităţi
ale județului Prahova, din care în 13 oraşe și 40 de comune, ocupând din acest punct de vedere primul
loc în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Muntenia.
Alimentarea cu energie termică Singurul sistem centralizat de furnizare a energiei termice pentru populaţie funcţionează în
municipiul Ploieşti. Acesta este gestionat de către S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L., care asigură
alimentarea cu energie termică (apă caldă şi căldură) a circa 58.000 apartamente din Ploieşti, a
instituţiilor publice şi a unui număr important de agenţi economici, însumând aproximativ 150.000
persoane.
Dalkia Termo Prahova este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al
Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
96
gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod
centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie.
S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L. exploatează întregul lanţ de producere, transport, distribuţie
şi furnizare energie termică precum şi producerea de energie electrică.
Transportul energiei termice se realizează printr-un circuit primar bitubular în lungime de 64,7 km
realizat eşalonat îm perioada 1963-1988, urmat în anul 2002 de joncţiunea cu magistrala V Mihai
Bravu.
La sistemul de transport sunt racordate 112 puncte de distribuţie şi 36 puncte termice din care
sunt alimentaţi consumatorii de tip industrial şi urban.
Alimentarea cu energie electrică Energia electrică pentru toate categoriile de consumatori publici şi privaţi este asigurată prin
Sucursala de Distribuţie Ploieşti aparţinând S.C. Electrica Distribuţie Muntenia Nord S.A. Reţeaua de distribuţie şi exploatare la
nivelul judeţului Prahova cuprinde: Linii
electrice aeriene (LEA)
(km)
Linii electrice
subterane (LES)
(km)
Posturi
de transformare
(nr.)
Staţii de transfer
110 KV MT
• 110 KV – 830,3
Medie Tensiune
(MT) – 2.288,9
Joasă Tensiune (JT)
– 9.184,9
4,5
Medie Tensiune
(MT) - 1.097,4
Joasă Tensiune
(JT) – 1.347,9
2.077 31 16
Lungimea reţelei de iluminat public în municipiul Ploieşti este de 221 km (din care 196 km
reţea aeriană şi 25 km reţea subterană).
În restul localităţilor din judeţul Prahova funcţionează instalaţii comune de distribuţie şi
iluminat public.
În perioada 2007-2012 Electrica S.A. a realizat lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor tehnice
de alimentare cu energie electrică a consumatorilor în 25 de localităţi din judeţ, îmbunătăţirea nivelului
de tensiune în 31 de localităţi, modernizare de reţele şi branşamente în 42 de localităţi, 2 staţii de
transformare 100/20KV.
În 25 de localităţi se derulează proiecte similare în anul 2013, iar cu fonduri europene este în
implementare un sistem automat de distribuţie pentru municipiul Ploieşti.
6. CĂDERI DE OBIECTE DIN ATMOSFERĂ SAU DIN COSMOS
Căderile de obiecte cosmice sunt fenomene relativ rare şi greu de prognozat.
Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva săptămâni sau luni
inainte, dar se poate întâmpla ca anumite astfel de accidente, să poată fi prevăzute doar cu câteva ore
înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o determinare a zonei unde se
aşteaptă să aibă loc impactul. Zona tipică de impact este de 100.000 km2. Un satelit poate conţine
materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau de generator termic. Riscul iradierii dat de
aceste materiale poate varia de la foarte mic la foarte mare. Din resturile de sateliţi au fost înregistrate
nivele ale radiaţiilor de până la 5000 mSv/h.
Conform Convenţiei de Notificare Rapidă în caz de Accident Nuclear, autorităţile naţionale
competente vor fi informate prin AIEA despre orice cădere de satelit, după ce s-a primit notificarea din
partea statului responsabil pentru satelit.
7. MUNIŢIE NEEXPLODATĂ
Muniţii rămase neexplodate – toate categoriile de muniţii utilizate în scop militar, trecute prin
gura de foc, lansate sau iniţiate, care nu au avut efect final prin nefuncţionare sau cele neutilizate şi
care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
97
Acţiuni ce pot determina existenţa unor muniţii rămase neexplodate:
atacuri aeriene;
operaţiuni şi manevre terestre;
explozii sau incendii la depozitele de muniţii sau materiale explozive;
accidente pe timpul transportului;
trageri de instrucţie cu muniţie de război, în poligoane ce au trecut în circuitul
economic.
Tipuri de muniţie :
muniţie de infanterie:
- cartuşe calibrul 4 – 14 mm;
- grenade de mână;
- mine antipersonal;
muniţie de artilerie:
- bombe (mine) de aruncător calibrul 60 -120 mm;
- proiectile de artilerie calibrul 20 – 240 mm
explozive,fuzante, brizante, incendiare, fumigene şi reactive;
muniţie de aviaţie:
- bombe brizante de calibru 0,5 – 150 Kg.;
- bombe exploziv-brizante de calibru 50-10.000 Kg.;
- bombe (mină) cu acţiune explozivă de calibru 150-5.000 Kg.;
- bombe pentru rupere – pătrundere de calibru 150 – 5.000 Kg.;
- bombe de apă destinate distrugerii prin efectul şocului hidraulic;
- bombe de aviaţie – ghidate (rachete).
Descoperirea muniţiei neexplodate se face, de regulă, pe timpul executării de: lucrări
arheologice, lucrări de construcţie, sistematizări şi îmbunătăţiri funciare, lucrări agricole, în alte cazuri
speciale.
SECTIUNEA a 3-a
ANALIZA RISCURILOR BIOLOGICE
Prezentăm principalele surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, pe domenii monitorizate
de D.S.P. Prahova – Serviciul Evaluarea factorilor de mediu şi Serviciul Supraveghere şi control al
bolilor transmisibile.
1. Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei
Calitatea apei potabile este permanent ameninţată datorită multitudinii factorilor de risc
existenţi în mediul natural şi antropic, astfel încât practic, toate sistemele de aprovizionare cu apă
potabilă a populaţiei reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, apa fiind unul din factorii
principali de transmitere a acestora.
Factorii de risc principali la adresa sănătăţii publice legate de acest domeniu îl reprezintă:
lipsa în majoritate covârşitoare a cazurilor, a dimensionării instituirii, asigurării şi respectării
zonelor de protecţie sanitară a surselor şi instalaţiilor de tratare şi transport a apei către
consumator;
deficienţele tehnico-constructive şi/sau uzura instalaţiilor/reţelelor de distribuţie, care duc
frecvent la apariţia de avarii şi întreruperi ale furnizării apei către consumatori;
deficienţe de exploatare şi întreţinere;
lipsa monitorizării/sau monitorizarea necorespunzătoare a calităţii apei potabile;
lipsa permanenţei la nivelul staţiilor de tratare şi în general neasigurarea cu personal de pază
specializat a sistemelor de aprovizionare cu apă;
furnizarea pentru consum uman a apei industriale din surse neautorizate şi neverificate sanitar.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
98
Trebuie subliniat faptul că magnitudinea riscului de izbucnire a unei epidemii este dată nu
numai de acţiunea singulară sau asociată a factorilor de risc amintiţi ci şi de mărimea populaţiei
comunităţii din zona de aprovizionare a sistemelor de aprovizionare cu probleme.
Astfel, considerăm ca factor de risc major pentru sănătatea populaţiei, modul de asigurare a
aprovizionării cu apă potabilă a localităţilor Buşteni, Breaza, Slănic, Comarnic, Fântânele şi Vadu-
Săpat.
O parte din localităţile aprovizionate cu apă au distribuţie discontinuă (ex: Ariceştii Rahtivani,
Breaza, Filipeştii de Pădure). Această distribuţie discontinuă se datorează unui debit insuficient la
sursă, dar în cele mai multe cazuri datorită imposibilităţii de plată către furnizorii de apă şi
electricitate).
Deficienţe în strategia deţinătorilor de surse şi instalaţii de alimentare cu apă potabilă
inexistenţa rezervoarelor de înmagazinare care să asigure o rezervă de apă în caz de avarii,
calamităţi şi unde să se poată realiza o dezinfecţie a apei sau o corectare a concentraţiei clorului
rezidual (ex: Buşteni, Bărcăneşti, Blejoi, Brazi, Măgurele, Valea Doftanei);
existenţa unor sisteme de aprovizionare cu apă (captări, înmagazinare, reţele), efectuate de
grupuri de cetăţeni care asigură apa potabilă pentru un număr de case, străzi sau un cartier (ex:
Comarnic, Breaza, Drajna, Ceraşu, Homorâciu). Amplasarea, construcţia şi exploatarea
acestora nu are la bază norme tehnice şi, cu atât mai puţin, sanitare. Ele s-au realizat folosindu-
se diverse materiale de construcţii, unele conducte recuperate de diferite tipuri şi dimensiuni;
în unele localităţi rurale există apa potabilă numai în zona centrală din conducte ce traversează
comuna, conducte aparţinând unor agenţi economici (ex: conductele aparţinând GPS Boldeşti
pentru localităţi ca Păcureţi, Cărbuneşti, Şoimari, Ariceştii Zeletin, Şoimari, Predeal Sărari);
neasigurarea zonelor de protecţie sanitară, în conformitate cu prevederile HG 101/1997, la toate
sursele subterane;
amplasarea pe terenuri supuse influenţei apelor de şiroire şi aducţiuni supuse îngheţului (ex:
Buşteni, Comarnic, Cheia, Valea Doftanei, Secăria);
suplimentarea debitului la sursă, prin prizarea apei din pârâuri (ape de suprafaţă), dirijată în
captare sau în conducta de aducţiune (Buşteni, Comarnic, Valea Doftanei, Cheia);
starea igienico-sanitară necorespunzătoare a staţiilor de tratare (Azuga, Ştefeşti, Crasna);
instalaţiile de tratare a apei necorespunzătoare (vechi, improvizate la Staţia de tratare Ştefeşti,
Azuga), inexistenţa staţiei de reactivi şi a sistemului de dozare a sulfatului de aluminiu (Valea
lui Conci, Oppler, Valea Dorului, Azuga, Ştefeşti, Crasna, Voila);
lipsa stocului de nisip pentru filtre (Azuga, Valea Dorului) sau pat filtrant cu grosime
necorespunzătoare (Ştefeşti, Azuga);
nerespectarea procesului tehnologic de tratare a apei cu opriri nejustificate în funcţionarea
staţiei (Ştefeşti, Crasna) sau lipsa dezinfecţiei apei (Buşteni, Cheia şi unele localităţi rurale
aprovizionate din surse subterane);
reţele de distribuţie cu uzură avansată, cu numeroase avarii (chiar mai multe în aceeaşi zi, în
toate localităţile deservite (Azuga, Sinaia, Buşteni, Comarnic, Slănic, Câmpina, Vălenii de
Munte, Măneciu, Cheia etc.);
distribuţie în regim discontinuu, în Comarnic - datorită debitului insuficient (există zone unde
se distribuie apa o dată la două zile), nefinalizării etapei II de extindere a Staţiei de tratare
Oppler din sursa Valea Peleşului, se obţine preluarea unei cantităţi mici de apă din Staţia de
tratare Azuga (deşi aceasta dispune de posibilităţi de tratare şi livrare a unor cantităţi mai mari
de apă). O situaţie particulară este distribuţia discontinuă sau întreruperea furnizării apei pentru
perioade de câteva zile, datorită neachitării de către deţinătorii de instalaţii de aprovizionare cu
apă a datoriilor către furnizori (în special CONEL) – ex: Urlaţi, Băicoi, Valea Călugărească,
Podenii Noi, Ariceştii Rahtivani, Târgşorul Vechi etc.;
lipsa personalului de exploatare calificat, în majoritatea localităţilor rurale (ex: Ştefeşti, Crasna,
Măneciu);
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
99
personal insuficient pentru asigurarea supravegherii funcţionării staţiei de tratare (pe toate
schimburile – ex: Ştefeşti, Crasna), sau pentru realizarea întreţinerii şi reparaţiilor la nivelul
sistemului de aprovizionare cu apă (ex: Azuga, Comarnic, Urlaţi, Buşteni, Slănic şi toate
localităţile rurale);
lipsa organizarii unor servicii de specialitate la nivelul primăriilor, a localităţilor rurale cu
atribuţii în exploatarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă (Cărbuneşti, Ceptura,
Ceraşu, Gorgota, Izvoarele, Gura Vadului, Puchenii Mari, Teişani, Valea Doftanei, Ariceştii
Rahtivani);
concesionarea serviciilor de aprovizionare cu apă unor agenţi economici, fără ca aceştia să
dispună de personal cu pregătire profesională necesară;
inexistenţa sau nerespectarea Regulamentului de exploatare;
neanunţarea D.S.P. Prahova cu privire la toate opririle efectuate în distribuţia apei, a avariilor, a
modificărilor aduse în sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, conform legislaţiei în vigoare;
inexistenţa unei strategii locale de îmbunătăţire a alimentării cu apă a localităţii, de reducere a
risipei de apă;
inexistenţa planurilor de urgenţă în caz de accident, calamitate, catastrofă.
Impactul asociat
distribuţia discontinuă crează dificultăţi în funcţionarea unor agenţi economici (ex: unităţi de
cazare, de alimentaţie publică), dar şi a unor instituţii publice (unităţi de învăţământ, unităţi
sanitare). La toate acestea se adaugă, agravând situaţia, lipsa unor rezervoare de înmagazinare
ce sunt obligatorii să asigure o rezervă pentru cel puţin 12 ore la nivelul spitalelor (ex: Spitalul
Judeţean Boldescu, Buna Vestire, Dermatologie, TBC, Municipal 1, Spital Sinaia, Spital
Azuga, Spital Mizil, Spitalul Vălenii de Munte, Bălţeşti, Câmpina, Băicoi, Poiana Câmpina,
Voila, Bălţeşti, Filipeştii de Târg, Sanatoriul TBC Floreşti, Sanatoriul Balneoclimateric
Buşteni, Spitalul de Boli Pulmonare Breaza);
distribuţia discontinuă, asociată cu starea reţelelor, determină deteriorarea calităţii apei,
provocând disconfort şi reclamaţii din partea populaţiei.
Conţinutul mediu de nitraţi din apa distribuită.
Concentraţia nitraţilor în apa distribuită în sistem centralizat este mult sub C.M.A. (50 mg/l).
Conţinutul de nitraţi variază între 0 mg/l şi 25 mg/l. Concentraţii mai mari chiar peste C.M.A. se
înregistrează în fântânile din zona de sud şi est a judeţului (ex: Lapoş, Balta Doamnei, Ciorani,
Gherghiţa, Gorgota, Plopu, Vâlcâneşti, etc.).
Cele 30 de localităţi rurale, dar şi unele sate din localităţile care dispun parţial de sisteme
centralizate sunt aprovizionate din surse locale (fântâni publice). În aceste localităţi se constată:
inexistenţa şi/sau nereactualizarea evidenţelor fântânilor publice;
neimplicarea primăriilor în amenajarea, întreţinerea, asanarea şi dezinfecţia acestora;
existenţa unor instituţii publice fără apă curentă (unităţi de învăţământ, cabinete medicale
individuale);
calitatea necorespunzătoare chimică şi bacteriologica a apei acestor fântâni;
construcţia, amenajarea şi întreţinerea necorespunzătoare a surselor locale (fântâni publice):
fără perimetre sanitare, acoperiş şi capac;
2. Servicii de salubritate.
Asigurarea serviciilor de salubritate în cadrul unei comunităţi reprezintă un factor de prevenire
şi combatere a apariţiei factorilor de risc potenţial de izbucnire a unor epidemii, fiind cunoscută
interrelaţia existentă între factorii de mediu (apă, aer, sol, habitat) şi modul de reflectare a poluării
unuia dintre ei în ceilalţi factori de mediu.
3. Servicii de canalizare şi epurare a apelor fecaloid menajere.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
100
Principala problemă în acest domeniu, din punct de vedere epidemiologic, o reprezintă lipsa
canalizării, în special în mediul rural, cu deversara apelor uzate direct pe sol, canalizarea parţială/sau
deteriorată a unor localităţi şi neutralizarea necorespunzătoare a apelor uzate datorită lipsei sau
existenţei unor staţii de epurare neperformante/exploatate necorespunzător (în special nerezolvarea
dezinfecţiei înainte de deversarea în emisar a efluentului (pentru staţiile de epurare orăşeneşti) şi în
canalizare (pentru unităţile sanitare).
4. Gestionarea deşeurilor medicale periculoase.
Principala problemă în acest domeniu o reprezintă existenţa unor spaţii şi circuite
necorespunzătoare de depozitare temporară, respectiv evacuare a deşeurilor medicale periculoase,
datorită soluţiilor constructive depăşite moral a tuturor unităţilor sanitare din judeţul Prahova. La
aceasta, se adaugă şi posibilitatea nerespectării cu stricteţe a prevederilor existente în actul normativ ce
reglează acest domeniu (O.M.S. 219/2002).
Riscul epidemiologic este cu atât mai important, cu cât grupele populaţionale expuse prezintă
deja o imunitate scăzută (pacienţi).
5. Habitat.
Chiar dacă mai dificil de cuantificat, există numeroşi factori de risc cu potenţial epidemiologic
în habitat, în afara celor deja amintiţi, care acţionând independent sau sinergic, pot să-şi producă
efectul, astfel:
poluarea aerului (industrială, trafic, interioară) cu afectarea grupelor populaţionale la risc
(copii, bătrâni, bolnavi, convalescenţi) ducând la deprimarea imunologică a acestora şi creând
premizele apariţiei unor epidemii (gripă etc.).
Surse: unităţi industriale intens poluatoare (rafinării , uzine chimice, industria materialelor de
construcţii, metalurgie, centrale termoelectrice) sisteme locale de încălzire ale populaţiei, traficul
intens în marile oraşe, condiţii insalubre de habitaţie (locuinţe necorespunzătoare ca suprafaţă/volum,
lipsa de utilităţi).
6.Bazine naturale. Cu toate că în judeţul Prahova nu există declarate bazine naturale amenajate/neamenajate
pentru îmbăiere, D.S.P. Prahova a monitorizat calitatea apei din bazinele naturale ale râurilor Prahova
şi Teleajen, evidenţiind încărcătura microbiologică a acestor cursuri de apă, precum şi prezenţa
bacteriofagilor anti- salmonella, ceea ce sugerează prezenţa unuia sau mai multor purtători cronici şi
eliminatori de salmonella, creând un risc crescut de izbucnire a unei epidemii de febră tifoidă.
Astfel, o atenţie deosebită trebuie acordată exploatării, dezinfecţiei şi monitorizării
corespunzătoare a apei tratate în cadrul staţiilor de apă care folosesc ca sursă râul Teleajen (staţiile de
tratare Măneciu şi Vălenii de Munte). La aceasta se adaugă şi necesitatea avertizării turiştilor care
campează lângă aceste cursuri de apă şi care le folosesc în scop menajer.
7. Unităţi agro-zootehnice. Principala problemă o reprezintă în cazul acestor unităţi depozitarea, evacuarea şi neutralizarea
purinului şi a gunoiului de grajd necorespunzătoare, ca şi practicile de folosire a apelor uzate rezultate
din activitatea lor, ca şi a gunoiului de grajd neutralizat necorespunzător ca ape de irigare/îngrăşământ,
în special pentru culturile agricole care se consumă în stare crudă.
De asemenea, deversarea necontrolată a apelor uzate din aceste unităţi influenţează încărcătura
microbiologică a surselor de apă subterane şi de suprafaţă folosite ca surse pentru consumul uman.
8. Unităţi sanitare.
Dintre unităţatile sanitare care reprezintă surse potenţiale de izbucnire a unor epidemii, datorită
specificului afecţiunilor tratate, amintim în special, spitalele de boli transmisibile:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
101
Spitalul de boli infecţioase Movila (Ploieşti, B-dul Republicii, nr.271), spital de
referinţă în domeniu la nivelul judeţului Prahova, fiind unitatea desemnată pentru
internarea eventualelor cazuri de boli infecţioase ca: SARS, gripa aviară etc.;
Secţia de boli infecţioase a Spitalului orăşenesc Băicoi (Str. Unirii, nr.10);
Secţia de boli infecţioase a Spitalului Municipal Câmpina (Str. Vasile Alecsandri,
nr.10);
Sanatoriul TBC Drajna (com. Drajna, sat Drajna de jos, Str. Principală, nr.888);
Spitalul de pneumoftiziologie Floreşti (Str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 44);
Secţia de pneumoftiziologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti (str. Oborului,
nr.5).
Toate probele recoltate din focarele epidemiologice sunt lucrate în cadrul laboratoarelor D.S.P.
Prahova din Ploieşti, Câmpina, Sinaia şi Vălenii de Munte.
În domeniul sănătăţii animalelor, există pericolul îmbolnăvirii animalelor, care poate să ducă la
evoluţia unor epizootii sau zoonoze. Pericolul îl reprezintă un element care influenţează direct sau
indirect sănătatea animalelor. Pentru animale, cel mai frecvent pericol îl reprezintă agenţii patogeni şi/
sau toxinele acestora. În categoria agenţilor patogeni sunt incluşi: virusuri, bacterii şi paraziţi. În
anumite condiţii, aceşti agenţi patogeni pot produce boli la animale, unele dintre ele putând să se
transmită şi la oameni (zoonoze). Bolile infecţioase pot avea un caracter sporadic (apar rar) sau pot să
apară cazuri frecvente, cu o oarecare permanenţă într-un teritoriu sau regiune şi cu difuzibilitate mare.
În acest din urmă caz, boala evoluează epizootic.
Se ştie că animalele domestice şi sălbatice bolnave sau convalescente, precum şi produsele
provenite de la acestea, cadavrele de la animale pot constitui surse de infecţie.
Principalele boli pentru care diferite specii de animale mai importante constituie rezervor şi
sursă de infecţie pentru om, sunt:
de la bovine, se pot transmite la om tuberculoza, antraxul, bruceloza, leptospiroza,
pasteureloza, febra aftoasă, babesioza, cisticercoza. Pentru cele mai multe din aceste boli,
laptele consumat crud constituie mijlocul principal prin care infecţia se transmite la om, pentru
altele contactul direct cu animalele bolnave.
de la porcine, se transmite la om bruceloza, leptospiroza, salmoneloza, pasteureloza, rujetul,
trichineloza, cisticercoza, boala lui Aujensky.
de la cabaline, se transmite morva, antraxul, bruceloza.
de la oi si capre, se pot transmite la om: bruceloza, febra Q, fascioloza.
păsările, constituie un rezervor important de boli transmisibile la om cum ar fi tuberculoza,
salmoneloza, colibaciloza, pseudopesta aviară şi gripa aviară.
câinii şi pisicile, pot transmite turbarea, toxoplasmoza, echinococoza.
Principalele căi de transmitere a bolilor infecto-contagioase şi parazitare la om sunt:
contact direct cu animalele domestice sau sălbatice bolnave sau purtătoare de germeni;
manipularea cadavrelor, cărnurilor, pieilor, lânii de la animalele bolnave;
venirea în contact cu obiecte contaminate de animalele bolnave;
consumul alimentelor de origine animală provenite de la animalele bolnave, cum sunt carnea şi
preparatele din carne (la om poate să apară trichineloza ca urmare a consumului de carne
necontrolată sanitar-veterinar şi insuficient prelucrată termic).
un risc al contaminării rumegătoarelor cu diferite parazitoze îl constituie păşunile care nu sunt
tratate corespunzator. În acest sens DSVSA Prahova a înştiinţat Consiliile locale, prin medicii
veterinari zonali, cu privire la obligativitatea efectuării acţiunilor fitosanitare pe suprafeţele
păşunabile.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
102
Factori care favorizează producerea unor epizootii şi zoonoze:
Modificări în mediul social – factori demografici (densitatea populaţiei, urbanism)
– neajunsuri ale măsurilor legate de sănătatea publică
– statut socio-economic (sărăcia, lipsa resurselor pentru un trai decent)
– mobilitate (călătorii în alte ţări, continente)
Factori tehnologici – medicali ( vaccinarea)
– producţia de hrană (reciclarea)
Factori ecologici – contactul cu animale (din sălbăticie, grădina zoologică)
– agricultura (defrişările)
– poluarea mediului (produce imunosupresie)
– încălzirea globală (consecinţe asupra florei şi faunei)
Prin aplicarea măsurilor cuprinse în „Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control
al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia
mediului „ la nivelul judeţului Prahova s-a reuşit menţinerea indemnităţii pentru majoritatea bolilor
infecţioase.
La nivelul judeţului Prahova, în ultimii ani au evoluat următoarele boli:
cărbunele emfizematos (Câmpina şi Starchiojd);
rabia (turbarea) în special la animale sălbatice din zone colinare şi mediul silvatic;
pesta porcină clasică, în exploataţii de tip gospodăresc (cele mai multe focare în
localitatea Târgşorul Vechi;
pseudopesta aviară a evoluat în gospodăriile populatiei, de cele mai multe ori ca urmare a
nevaccinării păsărilor;
trichineloza la porcine, ca urmare a lipsei acţiunilor de deratizare;
în anul 2006, în judeţ au fost notificate 55 de focare de gripă aviară, localizate în special
în zona oraşelor Ploieşti şi Câmpina, în localităţi situate de o parte şi cealaltă a DN1 care
face legătura între Braşov (au apărut primele cazuri de gripă în ferme de creştere
intensivă a păsărilor) şi Bucureşti. Au evoluat focare de gripă şi în localităţi izolate
(Proviţa de Sus, Şotriile, Trestioara, Predeal Sărari).
Principalele tipuri de risc, epizootiile şi zoonozele pot să apară frecvent:
în zonele unde se cresc un număr mare de animale, cum sunt fermele de creştere a
animalelor;
în localităţile judeţului sau areale definite de mai multe localităţi, dispuse pe principalele
căi de comunicaţie sau nu;
în localităţi dispuse pe principalele cursuri de apă. Pentru gripa aviară, la nivelul judeţului
Prahova, au fost stabilite 11 localităţi ţintă cu risc, situate în apropierea lacurilor, râurilor
unde pot staţiona păsări migratoare (Balta Doamnei, Ciorani, Sălciile, Fulga, Boldeşti
Gradişte, Puchenii Mari, Gorgota, Bucov, Valea Doftanei, Măneciu).
SECŢIUNEA a 4-a
ANALIZA RISCURILOR DE INCENDIU
Prin „incendiu” se înţelege acel proces de combustie complexă, cu evoluţie aleatorie, definit de
următoarele elemente:
existenţa materialului combustibil şi acţiunea unei surse de aprindere (de iniţiere a
incendiului);
iniţierea şi dezvoltarea în spaţiu şi în timp a unei arderi şi scăparea ei de sub control;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
103
producerea de pierderi materiale şi/sau umane în urma arderii;
necesitatea intervenţiei printr-o acţiune de stingere, cu scopul întreruperii şi lichidării
procesului de ardere.
Apariţia unui incendiu este direct proporţională cu existenţa „riscului de incendiu” care
reprezintă acea stare exprimată prin relaţia de interdependenţă între probabilitatea globală de iniţiere a
unui incendiu şi gravitatea consecinţelor evenimentului respectiv. De regulă, relaţia este exprimată prin
produsul celor doi parametri enunţaţi anterior. Datorită faptului că fiecărei construcţii i se stabileşte un
risc de incendiu, conform normativului de siguranţă la foc indicativ P 118-99, s-a determinat ca „risc
de incendiu acceptat” acel nivel limită al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct
de vedere al gravităţii consecinţelor incendiului, corelat cu probabilitatea de iniţiere a evenimentului
respectiv.
La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilităţii de iniţiere a unui incendiu
şi a consecinţelor acestuia, se au în vedere, după caz:
factorii care pot genera, contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea şi/sau
propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate şi de periculozitate ale
materialelor şi elementelor de construcţii, respectiv ale produselor şi substanţelor
depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, condiţiile preliminate care pot
determina sau favoriza aprinderea, măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea
factorilor menţionaţi anterior);
agenţii termici, chimici, electromagnetici şi/sau biologici care pot interveni în caz de
incendiu şi efectele negative ale acestora asupra construcţiilor, instalaţiilor şi a
utilizatorilor;
nivelurile criteriilor de performanţă ale construcţiilor privind cerinţa de calitate
"siguranţă la foc" (comportare, rezistenţă şi stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagării
incendiilor, căi de acces, evacuare şi intervenţie);
nivelul de echipare şi dotare cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor,
starea de funcţionare şi performanţele acestora;
factorul uman (numărul de persoane, vârsta şi starea fizică a acestora, nivelul de
instruire);
alte elemente care pot influenţa producerea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui
incendiu.
Sursele de aprindere se clasifică, după natura lor, în următoarele grupe:
surse de aprindere cu flacără (de exemplu: flacără de chibrit, lumânare, aparat de
sudură, flacără închisă);
surse de aprindere de natură termică (de exemplu: obiecte incandescente, căldură
degajată de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);
surse de aprindere de natură electrică (de exemplu: arcuri şi scântei electrice,
scurtcircuit, electricitate statică);
surse de aprindere de natură mecanică (de exemplu: scântei mecanice, frecare);
surse de aprindere naturale (de exemplu: căldură solară, trăsnet);
surse de autoaprindere (de natură chimică, fizico-chimică şi biologică, reacţii chimice
exoterme);
surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor incendiare;
surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiaţia unui focar de incendiu).
Condiţiile (împrejurările) preliminate care pot determina şi/sau favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau
propagarea unui incendiu se clasifică, de regulă, în următoarele grupe:
instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate;
receptori electrici lăsaţi sub tensiune, nesupravegheaţi;
sisteme şi mijloace de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;
contactul materialelor combustibile cu cenuşa, jarul şi scânteile provenite de la
sistemele de încălzire;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
104
jocul copiilor cu focul;
fumatul în locuri cu pericol de incendiu;
sudarea şi alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor şi măsurilor specifice de
P.S.I.;
reacţii chimice necontrolate, urmate de incendiu;
folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru neadecvate, precum şi
executarea de operaţiuni mecanice (polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii
periculoase;
neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiunilor şi lucrărilor de reparaţii şi
întreţinere a maşinilor şi aparatelor cu piese în mişcare;
scurgeri (scăpări) de produse inflamabile;
defecţiuni tehnice de construcţii-montaj;
defecţiuni tehnice de exploatare;
nereguli organizatorice;
explozie urmată de incendiu;
trăsnet şi alte fenomene naturale;
acţiune intenţionată ("arson");
alte împrejurări.
Măsurile de apărare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu
existent, sunt cele destinate reducerii neutralizării şi/sau eliminării factorilor de risc, respectiv pentru
limitarea, localizarea şi/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.
Măsurile de apărare împotriva incendiilor se analizează şi se stabilesc, după caz, pe baza
prevederilor reglementărilor tehnice, normelor şi dispoziţiilor generale de P.S.I. şi a celor specifice
fiecărui domeniu de activitate, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor identificate.
La nivelul judeţului Prahova, pe lângă obiectivele identificate SEVESO s-au determinat şi
obiective cu un risc mare de incendiu (risc determinat prin documentaţiile tehnice depuse la avizarea
din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor). Grupându-se pe diverse categorii, acestea
sunt:
fabrici de mobilă, amplasate în intravilanul localităţilor (S.C. DOINA N S.R.L. Ploieşti,
S.C. ANTECO S.A Ploieşti, S.C. RELAXA S.A. Mizil) sau în zone izolate, la marginea
acestora (S.C. LEMET MOB S.R.L. Brebu);
gatere amplasate în zona montană, principala problemă constituind-o depozitarea
necorepunzătoare a deşeurilor combustibile precum şi al accesului greoi al
autospecialelor de intervenţie;
fabrici de alcool (S.C. ALEXANDRION GROUP S.R.L. Bucov, S.C. GLOBAL
SPIRITS S.R.L. Ploieşti etc.);
fabrici de confecţii (S.C. PCC S.R.L. Ploieşti, S.C. OZTASAR S.R.L. Păuleşti etc.)
magazine de tip en-gross şi supermarket, caracterizate prin numărul mare de persoane
existente în unitatea de timp şi cantitatea mare de materiale combustibile (Gama Center,
Balif Center, Serpo, respectiv Interex, Kaufland, Billa) toate din Ploieşti, sau în
imediata apropiere a localităţii (Carrefour, Metro, Praktiker, Bricostore, Selgros,
Baumax, Obi, Real).
unităţi turistice;
fond forestier ;
obiective de patrimoniu;
unităţi de învăţământ.
Statistica incendiilor produse în perioada 2005 – 2012:
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
105
Din situaţia prezentată mai sus se observă o uşoară curbă descendentă a numărului de incendii
produse în perioada 2005 – 2010, datorită redirecţionării acţiunilor de prevenire în mediul rural şi
responsabilizării membrilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă cu atribuţii în acest domeniu
dar şi o creştere de la 493 în anul 2010 până la 715 în anul 2012 .
ANALIZA INCENDIILOR ÎNREGISTRATE ÎN 2012
În perioada analizată echipajele specializate pentru intervenţie din cadrul structurilor de
intervenţie au acţionat pentru localizarea, lichidarea şi înlăturarea efectelor negative a 715 incendii, în
creştere faţă de anul 2011 cu 17,34%, respectiv 124 evenimente.
Din numărul total de intervenţii la care inspectoratul a participat, 86 intervenţii au fost în
cooperare cu serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, 5 în cooperare cu serviciile private pentru
situaţii de urgenţă ale obiectivelor/ operatorilor economici din zona de competenţă iar la 10 acţiuni au
participat mai multe structuri de intervenţie, SVSU şi SPSU.
Repartiţia incendiilor pe lunile anului 2012 se prezintă astfel:
0
200
400
600
800
465
641 583 593
550
493
591
715
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
106
În funcţie de tipul proprietăţii, situaţia incendiilor se prezintă astfel:
TIPUL PROPRIETĂŢII INTERVENŢII
Domeniul public al statului 62
Domeniul privat al statului 4
Domeniul privat român 104
Domeniul privat străin 4
Domeniul privat mixt 9
Proprietăţi individuale 532
TOTAL 715
Pe timpul acţiunilor de localizare, lichidare şi înlăturare a efectelor negative generate
de incendii au fost salvate bunuri materiale în valoare de 129.826.410 lei, respectiv
29.372.490,9 euro. Pentru gestionarea eficientă a incendiilor produse în anul 2012 inspectoratul a acţionat
cu 1246 autospeciale de lucru cu apă şi spumă, 6 autospeciale pentru salvare de la înălţime, 14
autocamioane de intervenţie, 2 motopompe, 25 alte tipuri de autospeciale, 126 ofiţeri şi 6504
subofiţeri. Alte forţe: 378 SVSU/SPSU, 1143 poliţie, 121 jandarmi.
În funcţie de sursele de aprindere care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia se
prezintă după cum urmează : SURSA DE APRINDERE TOTAL ponderea
%
Arc sau scânteie electrică 8 1,11
Efectul termic al curentului electric 35 4,89
0
10
20
30
40
50
60
70
8080
75 71
57
42 46
62
55 56
44
62 65
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
107
Scurtcircuit electric 170 23,77
Flacără 186 26,01
Jar sau scânteie 120 16,78
Efect termic 147 20,55
Frecare 7 1,07
Scântei mecanice 13 2
Autoaprindere 6 0,92
Explozie 4 0,61
Trăsnet 15 2,30
Alte surse 1 0,15
În curs de cercetare 1 0,15
Propagat de la un alt incendiu 1 0,15
În funcţie de împrejurările determinante care au condus la izbucnirea incendiilor, situaţia
se prezintă după cum urmează: ÎMPREJURAREA DETERMINANTĂ TOTAL PONDEREA
%
INSTALATII ELECTRICE DEFECTE 190 26,57
ECHIP. EL. IMPROVIZATE 9 1,38
AP.EL. SUB TENSIUNE/NESUPRAV. 17 2,37
SIST. DE INCALZIRE DEFECTE 17 2,37
MIJL. DE INC. IMPROVIZATE 5 0,69
MIJL. DE INC. NESUPRAVEGHEATE 37 5,17
BURLAN, COS DE FUM DEFECT/NECURATAT 139 19,44
CENUSA/JAR/SCANTEI DE LA SIST. DE INC. 19 2,65
JOCUL COPIILOR CU FOCUL 11 1,69
FUMATUL IN LOCURI NEPERMISE 54 7,55
FOC DESCHIS IN SPATII DESCHISE 72 11,07
SUDURA 15 2,30
AUTOAPRINDERE/REACTII CHIMICE 8 1,23
SCANTEI MECANICE/ELECTRO/FRECARE 10 1,53
SCURGERI PRODUSE INFLAMABILE 7 1,07
DEFECTIUNI TEHNICE IN EXPLOATARE 5 0,76
EXPLOZIE URMATĂDE INCENDIU 2 0,27
ACCIDENT URMAT DE INCENDIU 1 0,15
TRAZNET / FENOMENE NATURALE 16 2,46
ACTIUNE INTENTIONATA 55 8,46
ALTE (RAD.SOLARA/PROPAG./ACT.ANIM) 2 0,30
NEDETERMINATE (I.C.S.) 1 0,15
FOC DESCHIS IN SPATII INCHISE 120 16,78
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
108
FUMATUL IN TIMPUL SOMNULUI 1 0,15
În urma analizei efectuate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Prahova
a rezultat că cele mai multe incendii s-au înregistrat în localităţile:
Ploieşti 155 Băicoi, Brazi 15
Câmpina 30 Valea Călugărească 14
Măneciu 25 Boldeşti Scăieni , Blejoi, Urlaţi 13
Mizil 21 Buşteni 12
Breaza 20 Vălenii de Munte 11
Comarnic 16
SECTIUNEA a 5-a
ANALIZA RISCURILOR SOCIALE
Riscul social se referă la acea parte a riscului ce poate afecta un număr oarecare de oameni ce
participă la diferite manifestări cultural-sportive.
Pe teritoriul judeţului PRAHOVA, ca manifestări cu caracter permanent/temporar se pot
enumera:
Oborul Ploieşti – amplasat în zona sud-estică a municipiului, ce are un caracter
permanent sâmbăta şi duminica;
Festivalul Vinului – în localitatea Valea Călugărească;
Festivalul Ţuicii – în localitatea Vălenii de Munte;
Festivalul Caşcavelei – pe terenul de fotbal din localitatea Valea Doftanei, sat
Trăisteni;
Şcoala de Vară – în localitatea Vălenii de Munte;
Meciuri de fotbal de pe stadioanele” Ilie Oană” şi „Astra”;
Competiţiile sportive din Sala Sporturilor „Olimpia”.
Toate aceste adunări şi manifestări, care pot aduna un număr apreciabil de oameni (de la 1500-
2000 la festivaluri şi până la 2500-3000 la meciuri sportive).
Manifestările tip obor sau festivaluri au ca particularitate numărul mare de tarabe, chioşcuri etc.
pentru etalarea produselor sau a diferitelor obiecte artizanale. La aceste manifestări se utilizează foc
deschis (grătare) ce poate constitui un pericol potenţial în caz de evenimente nedorite sau panică.
Pentru aceste manifestări cu aglomerări de persoane, ca riscuri potenţiale ce pot afecta un
număr mare de persoane se pot enumera:
fenomene meteo deosebite ca vijelii, ploi torenţiale sau grindină;
cutremur;
căderi de persoane în şanţuri, fântâni etc. funcţie de configuraţia terenului unde are loc
manifestarea;
îmbolnăviri în masă;
act terorist;
artificii sau focuri de artificii neautorizate;
panică ce poate determina învălmăşeli, striviri, răsturnări de grătare urmate de arsuri, izbucniri
de incendii datorită densităţii mari de obiecte şi îngustarea căilor de intervenţie şi
acces/evacuare.
O altă particularitate este aceea că aceste manifestări nu sunt gestionate şi de SVSU-urile locale
pentru supravegherea lor pe timpul desfăşurării.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
109
SECTIUNEA a 6-a
ANALIZA ALTOR TIPURI DE RISCURI
Se constată o creştere importantă a numărului de autovehicule ce se deplasează pe o
infrastructură ce nu asigură un trafic fluent şi în condiţii de securitate. Teribilismul şi nerespectarea
regulilor de circulaţie pe drumurile publice au dus la creşterea numărului de accidente de circulaţie,
având ca rezultat decesul conducătorilor auto şi a ocupanţilor autovehiculului şi în cel mai fericit caz
rănirea şi încarcerarea acestora.
I.S.U. Prahova prin echipajele S.M.U.R.D., în colaborare cu Serviciul Judeţean de Ambulanţă
Prahova şi echipajele de poliţie, asigură prin proceduri specifice, accesul personalului medical, la
persoana încarcerată şi acordarea primului ajutor medical de urgenţă. Procedurile specifice acţiunilor
de descarcerare, executate în ordinea lor logică, asigură un timp de acces la încarcerat cât mai scurt, în
condiţii de siguranţă maximă.
Trecerea la profesionalizarea efectivelor proprii, obligă I.S.U., prin compartimentele
specializate, să asigure, să urmărească şi să verifice gradul de pregătire a membrilor echipajelor
specializate în descarcerări şi asistenţă medicală prespitalicească.
O altă categorie de acţiuni la care este solicitat I.S.U. sunt deblocările de persoane. Aceste
acţiuni constau în asigurarea accesului persoanelor în locuinţe, asigurarea evacuării persoanelor din
ascensoare.
Datorită precipitaţiilor abundente căzute, a incapacităţii sistemului de canalizare de a prelua
apa sau a proiectării defectuase a acestuia, în foarte multe situaţii I.S.U. a fost solicitat pentru a evacua
apa din subsolurile unor clădiri. Pe timpul desfăşurării acţiunilor de evacuare a apei s-au constatat o
serie de neajunsuri, în primul rând dotarea cu un număr insuficient de motopompe transportabile atât la
forţele proprii cât şi la cele cu care se cooperează, precum şi alocarea unei norme de carburanţi reduse.
ANALIZA INTERVENŢIILOR SERVICIULUI MOBIL DE URGENŢĂ, REANIMARE ŞI
DESCARCERARE PENTRU ANUL 2012.
Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare Prahova este constituit în cadrul
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino” prin cele două componente, medicală
şi de descarcerare.
Componenta medicală S.M.U.R.D. îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor „Ordinului nr.
1092/1500 din 7 septembrie 2006 privind stabilirea competenţelor şi atribuţiilor echipajelor publice de
intervenţie de diferite niveluri în faza prespitalicească şi a Ordinului nr. 2.021 din 12 decembrie 2008
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale titlului IV "Sistemul naţional de asistenţă
medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat "din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii” şi este operaţională la nivelul a 8 structuri de intervenţie (Detaşamentul de Pompieri Ploieşti
1, 2, Câmpina, G.I. Băicoi, Sinaia, Mizil, Boldeşti şi G.I. Măneciu) având în dotare ambulanţe de tip
B2 cu capacitate de evacuare a victimei.
EVOLUŢIA SITUAŢIEI OPERATIVE ÎN RAPORT CU NUMĂRUL DE SOLICITĂRI
SMURD.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
110
În anul 2012 echipajele specializate din cadrul structurilor de intervenţie, încadrate pe
autospecialele de descarcerare şi ambulanţele tip B2 au participat la 7476 acţiuni pentru acordarea
primului ajutor medical de urgenţă, descarcerare, asistenţă persoane, salvări de animale şi alte
intervenţii.
Din numărul total de intervenţii la care structurile SMURD au participat, 6250 au fost acţiuni
pentru acordarea primului ajutor medical calificat de urgenţă, reprezentând 83,60%.
Repartiţia acţiunilor SMURD pe lunile anului 2012 se prezintă astfel:
Pe timpul acţiunilor de intervenţie echipajele paramedicale încadrate pe ambulanţele tip B2 din
dotarea S.M.U.R.D. Prahova au acordat primul ajutor medical de urgenţă unui număr de 6665
persoane (6174 adulţi şi 491 minori), dintre care 4635 au fost transportaţi la Unitatea de Primiri
Urgenţe Ploieşti,Centrele de Primiri Urgenţe Câmpina şi Sinaia sau alte unităţi medicale, 421 au fost
predaţi la echipaje ale S.A.J., iar 1165 au rămas la domiciliu din care la 146 în urma consultului s-a
constatat decesul.
Situaţia pe tipuri de intervenţie şi pe lunile anului 2012 se prezintă astfel:
TIPUL INTERVENŢIEI IAN. FEB. MAR. APR. MAI IUN.
Asistenţă medicală de urgenţă 459 550 460 553 444 620
Descarcerare 12 4 11 6 20 12
Asistenţă persoane 28 26 14 13 15 21
0
100
200
300
400
500
600
700
800
584
660
554
637
544
724
642
711
634 614
479
693
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
111
Alte situaţii de urgenţă(asigurare
zonă, misiuni de asigurare, salvări
animale, deplasări fără intervenţie,
întoarse din drum, alarme false,
participare la incendii)
84 81 69 65 65 71
TOTAL 583 661 554 637 544 724
TIPUL INTERVENŢIEI IUL. AUG. SEP. OCT. NOI. DEC.
Asistenţă medicală de urgenţă 608 520 520 520 393 576
Descarcerare 10 19 19 17 22 16
Asistenţă persoane 12 17 17 14 13 17
Alte situaţii de urgenţă(asigurare
zonă, misiuni de asigurare, salvări
animale, deplasări fără intervenţie,
întoarse din drum, alarme false,
participare la incendii)
81 78 78 63 51 84
TOTAL 642 711 634 614 479 693
Pentru cele 7476 situaţii de urgenţă la care s-a acţionat în anul 2012 echipajele specializate
SMURD au înregistrat un timp mediu de răspuns de 10,24 minute şi un timp mediu de intervenţie
de 76,57 minute.
0
20
40
60
80
20112012
9.22 10.24
48.31
76.57
timp de raspuns
timp deinterventie
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
112
În funcţie de motivul pentru care echipajele SMURD au fost solicitate să intervină pentru
acordarea primului ajutor medical de urgenţă în faza prespitalicească, situaţia se prezintă astfel :
▪ persoane inconştiente sau cu stare de conştienţă alterată: 629;
▪ persoane cu dureri precordiale : 84;
▪ persoane cu insuficienţă respiratorie: 467;
▪ persoane intoxicate cu fum, gaze, substanţe sau medicamente: 36;
▪ persoane care prezintă convulsii: 16;
▪ persoane implicate în accidente rutiere: 464;
▪ persoane implicate în accidente feroviare: 6;
▪ persoane implicate în accidente aviatice: 1;
▪ persoane implicate în accidente de muncă: 7;
▪ persoane care au căzut de la acelaşi nivel sau de la înălţime: 2045;
▪ persoane cu arsuri: 32;
▪ persoane înecate: 3;
▪ persoane electrocutate: 8;
▪ persoane agresate, înjunghiate sau împuşcate: 548;
▪ prim ajutor medical la incendiu/explozie: 100;
▪ participarea la incendiu/explozie: 323;
▪ alte motive: 2069.
Situaţia operativă S.M.U.R.D. pe intevale orare se prezintă astfel:
415
331
1485
1829
2032
1384
00:00-04:00
04:00-08:00
08:00-12:00
12:00-16:00
16:00-20:00
20:00-24:00
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
113
Situaţia intervenţiilor S.M.U.R.D. în funcţie de zilele săptămânii se prezintă astfel:
Din analiza intervenţiilor SMURD, în funcţie de momentul în care acestea s-au produs se
observă că cele mai multe acţiuni s-au înregistrat în întervalul 12:00 – 20:00, în zilele de sâmbătă,
duminică şi luni.
În anul 2012 echipajele SMURD încadrate pe autospecialele de descarcerare au intervenit
pentru permiterea accesului şi degajarea victimelor în cele mai bune condiţii şi cât mai rapid posib la
464 accidente rutiere în care au fost implicate 513 persoane (480 adulţi şi 33 minori), dintre care 3 au
fost preluate de elicopterul SMURD Bucureşti şi 144 au fost transportate de echipajele paramedicale la
Unitatea de Primiri Urgenţe Ploieşti.
1158
953 959 1030 1077 1109
1190
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
0
100
200
300
400
500
600
700
2011 2012
616
464
Situaţia accidentelor rutiere comparativ cu 2012
32.75 %
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
114
În funcţie de locaţia în care s-au produs cele mai multe accidente se evidenţiază pe arterele
rutiere naţionale, pe raza localităţilor municipiul Ploieşti – 86, Băicoi – 39, Comarnic – 23, Sinaia –
21, Blejoi – 17 şi Bucov - 14.
Localităţile în care s-au înregistrat cele mai multe intervenţii SMURD sunt:
Ploieşti 2167
Câmpina 441
Măneciu 406
Sinaia 280
Mizil 249
Băicoi 225
Breaza 208
Buşteni 189
Lipăneşti 188
Bărcăneşti 139
Comarnic 126
ANALIZA INTERVENŢIILOR SMURD LA NIVELUL STRUCTURILOR DE
INTERVENŢIE.
În anul 2012, repartizarea intervenţiilor SMURD structuri de intervenţie se prezintă astfel:
Detaşamentul de Pompieri Ploieşti 1: 1998
Detaşamentul de Pompieri Ploieşti 2: 1295
Detaşamentul de Pompieri Câmpina: 1092
Garda de Intervenţie Băicoi: 595
Detaşamentul de Pompieri Sinaia: 690
Detaşamentul de Pompieri Mizil: 671
Detaşamentul de Pompieri Boldeşti: 592
Garda de Intervenţie Măneciu: 543
Din analiza repartizării intervenţiilor pe structuri de intervenţie se observă că cele mai multe
acţiuni au fost înregistrate la nivelul Detaşamentului de Pompieri Ploieşti 1, datorită faptului că
municipiul Ploieşti se găseşte în raionul de intervenţie al structurii.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
115
ANALIZA COMPARATIVĂ A INTERVENŢIILOR PENTRU INTERVALUL 2007 – 2012.
Evoluţia intervenţiilor SMURD în intervalul 2007 – 2012 se prezintă astfel :
Situaţia comparativă a intervenţiilor SMURD în perioada 2008 – 2012, pe
structuri de intervenţie:
2007 2008 2009 2010 2011 2012
328
1109
5039 5463 5657
7476
2128 815 738 469 500
83 306
2143 864 693 469 531
314
262
187
1979
848 759 474 519
348
341
389
1998 1295 1092 690 671
592 543
595
2009 2010 2011 2012
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
116
SECTIUNEA a 7-a
ZONE DE RISC CRESCUT
Datorită dezvoltării economice puternice (judeţul Prahova este unul dintre cele mai
industrializate din ţară) procesele tehnologice care manipulează, stochează, produc, transportă
substanţe periculoase, prezintă un risc potenţial major asupra salariaţilor, populaţiei şi mediului.
Managementul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, se concretizează prin
planuri de protecţie şi intervenţie pe tipuri de accidente. Cele mai periculoase obiective din punct de
vedere a riscurilor pe care acestea le incumbă sunt operatori economici SEVESO II şi operatorii care
deţin substanţe toxice industriale aflate în rezervoare sub presiune.
Nr.
crt.
Obiectiv Activitate Materiale
combustibile,
inflamabile,
toxice sau
radiologice
Eveniment Consecinţe Zone şi obiective
afectate
Caracteristici de risc
1.
S.C. PETROTEL
LUKOIL S.A.
Ploieşti
Prelucrare
ţiţei
GPL,
produse
lichide,
cocs, bitum.
Explozie de
gaze,
incendiu
Distrugeri/avari
i,radiaţie
termică,
victime
1. Colonia Teleajen ;
2. Cartierul Mihai
Bravu ;
2. S.C.
ROMPETROL
RAFINARE
VEGA S.A. Ploieşti
Prelucrare
ţiţei
Benzine,
motorină,
bitum.
Explozie de
gaze,
incendiu
Radiaţie
termică,
distrugeri,
victime
1. Colonia Vega ;
2. Cartier Boldescu ;
3. Sat Ţânţăreni ;
4. Staţia C.F.R. Ploieşti
Nord ;
3. S.C. RAFINĂRIA
ASTRA ROMÂNĂ
S.A. Ploieşti
Prelucrare ţiţei GPL,
produse
lichide,
cocs, bitum.
Explozie de
gaze,
incendiu
Distrugeri/avari
i, radiaţie
termică,
victime
1. Cartier Bariera
Bucureşti ;
2. Colonia Mimiu ;
3. Staţia C.F.R.Pl. Sud ;
4. PETROM S.A.
Membru OMV
Group Sucursala
Petrobrazi
SHELL GAZ ROMÂNIA S.R.L.
Prelucrare
ţiţei
GPL,
produse
lichide,
cocs, bitum.
Explozie de
gaze,
incendiu
Distrugeri/avari
i, radiaţie
termică,
victime
1. Colonia Brazi ;
2. Comuna Brazi ;
3. Shell Gaz Brazi ;
4. Termoelectrica S.A.;
5. Staţia C.F.R. Brazi;
5. S.C. STEAUA
ROMÂNĂ S.A.
Câmpina
Prelucrare
ţiţei
Benzină,
parafină,
motorină
Explozie
Incendiu
Distrugeri/avari
i, radiaţie
termică,
victime
1. Cartier Calea
Doftanei;
6. S.C. GAS PECO
L&D
Fabricare şi
îmbuteliere
GPL
GPL Explozie
Incendiu
Distrugeri/avari
i, radiaţie
termică,
victime
1.sat Negoieşti
2. parcul industrial
DiBO
3. Rafinăria Brazi
7. SC BULROM SRL Fabricare şi
îmbuteliere
GPL
GPL Explozie
Incendiu
Distrugeri/avari
i, radiaţie
termică,
victime
1. Colonia Teleajen ;
2. Cartierul Mihai
Bravu ;
8. SC BUTAN GAS Fabricare şi
îmbuteliere
GPL
GPL Explozie
Incendiu
Distrugeri/avari
i, radiaţie
termică,
victime
1. Cartier Bariera
Bucureşti ;
2. Colonia Mimiu ;
3. Staţia C.F.R.Pl.
Sud ;
9. S.C TERMO
DALKIA
Depozitare,
transvazare
Acid
sulfuric
Pacura
Acid
clorhidric
Dispesie
toxica
incendiu
contaminare
Radiaţie
termică,
distrugeri
1. Colonia Brazi ;
2. Comuna Brazi ;
3. Shell Gaz Brazi ;
4. Petrobrazi S.A.;
5. Staţia C.F.R. Brazi
10. S.N.P. PETROM Depozitare, Benzină, Explozie Radiaţie 1. Colonia Teleajen;
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
117
S.A. SUCURSALA
PECO PRAHOVA
transport motorină Incendiu termică,
distrugeri.
2. Cartier Mihai Bravu
11. S.N.P. PETROM
S.A. SCHELA
Băicoi –staţia de
dezbenzinare
Lilieşti
Extracţie Tiţei Explozie
Incendiu
Radiaţie
termică,
distrugeri.
1. Cartier Lilieşti ;
12. S.N.P. PETROM
S.A. SCHELA
Boldeşti-staţia de
dezbenzinare şi
depozitul de ţiţei
Boldeşti- Scăieni
Extracţie Tiţei Explozie
Incendiu
Radiaţie
termică,
distrugeri.
1. Cartier Balaca
2. Cartier Scăieni
13. S.C. PLOPENI S.A.
depozit muniţie
Găvănel
Producţie,
depozitare
Muniţie,
explozivi
Explozie
Incendiu
Distrugeri,
victime
1. Cale feroviară şi
rutieră ;
2. Comuna
Dumbrăveşti
14. S.C INCAF S.A. -
FRIGORIFER
Depoziteaza amoniac Dispersie
toxica
Contaminare
Victime
1.Cartierul Vest
2.British Tabacco
3.Fabrica de Paaine
4. Depozitele din zona
Xenia
5. Coca cola
6. Fabrica de bere
15. FABRICA DE
BERE AZUGA
Depoziteaza amoniac Dispersie
toxica
Contaminare
Victime
1. Zona limitrofa -
locuinte
2.Postav Azuga
3. Sinteref Azuga
16. FABRICA DE APA
PALTINU
Depoziteaza clor Dispersie
toxica
Contaminare
Victime
1. Salariati.
2. Lunca Mare
17. FABRICA DE APA
MANECIU
Depoziteaza clor Dispersie
toxica
Contaminare
Victime
1.Zone locute
localitatea valenii de
Munte
18. REZERVOARE DE
APA MOVILA
VULPII
Depoziteaza clor Dispersie
toxica
Contaminare
Victime
1.Salariati
DN 1
19. S.C. ATLASGIP
S.A.
Depoziteaza Surse
radioactive
Contaminare
radioactiva
Rraniti
Contaminare
Victime
1. Cartier Bereasca
2. agentii economici din
zona
20. S.C. UZUC S.A. Depoziteaza Surse
radioactive
Contaminare
radioactiva
Rraniti
Contaminare
Victime
1. Zona de sud a
municipiului Ploiesti
21. PETROM BOSS
CAMPINA
Depoziteaza Surse
radioactive
Contaminare
radioactiva
Rraniti
Contaminare
Victime
1.Zona Autogarii
campina
2. Sterom
3. IRA
Staţii C.F.R., tranzitate de garnituri ce transportă produse petroliere şi G.P.L.:
Staţia C.F.R. Ploieşti Sud ;
Staţia C.F.R. Ploieşti Est ;
Staţia C.F.R. Ploieşti Ghighiu ;
Staţia C.F.R. Ploieşti Triaj;
Staţia C.F.R. Ploieşti Brazi.
Fond forestier :
Ocoalele silvice Azuga, Sinaia, Măneciu,Verbila, Ploieşti, Slănic, Câmpina, Vălenii de Munte
şi Doftana.
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
118
Zone cu mari întinderi de culturi agricole :
Zona Boldeşti-Grădiştea, Ciorani, Sălciile ;
Zona Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Balta Doamnei, Gherghiţa ;
Zona Ariceştii Rahtivani-Filipeştii de Pădure.
Zonele identificate ca posibil a fi afectate la producerea situaţiei de urgenţă, pe tip de risc
şi numărul de persoane posibil a fi afectate:
A. Incendii, explozii, avarii, accidente chimice
1.S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti :
a) municipiul Ploieşti
cartierul Mihai Bravu (50.000 persoane)
cartierul Dâmbu (600 persoane)
cartierul Bereasca (800 persoane)
b) comuna Berceni
satul Pantazi (820 persoane)
2.S.C. Petrom S.A. – Grupul O.M.V. – Sucursala Petrobrazi; S.C. Shell Gas S.R.L.
Negoieşti; S.C. Dalkia Termo Prahova S.R.L.
a) municipiul Ploieşti
Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane)
b) Comuna Bărcăneşti
satul Bărcăneşti (5.500 persoane)
satul Tătărani (1.600 persoane)
satul Ghighiu (800 persoane)
c) Comuna Brazi
satul Popeşti (1.700 persoane)
satul Negoieşti (1.850 persoane)
3.S.C. Rompetrol S.A. Ploieşti – Rafinăria VEGA Ploieşti
a) municipiul Ploieşti
zona Găgeni (900 persoane)
zona Radu de la Afumaţi (900 persoane)
b) Comuna Blejoi
satul Ploieştiori (2.000 persoane)
satul Ţânţăreni (1.800 persoane)
c) Comuna Bucov
satul Bucov (6.800 persoane)
4.S.C. Steaua Română S.A. Câmpina
a) municipiul Câmpina
zona amplasamentului Rafinăriei (30.000 persoane)
5.D.G.R.S. – U.T. 440 Gura Vitioarei
a) Comuna Gura Vitioarei
Satul Gura Vitioarei (150 persoane)
6. PETROM LPG Negoieşti
obiectivele de pe platforma PETROBRAZI (3500 persoane)
municipiul Ploieşti
Bariera Bucureşti – U.P.G. (800 persoane)
a) Comuna Bărcăneşti
satul Bărcăneşti (5.500 persoane)
satul Tătărani (1.600 persoane)
satul Ghighiu (800 persoane)
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL JUDEŢULUI PRAHOVA - EDIŢIA a VI-a
119
b) Comuna Brazi
satul Popeşti (1.700 persoane)
satul Negoieşti (1.850 persoane)
7. Abatorul de pasari AGRISOL Boldesti Scaieni – contaminare cu amoniac prin
dispersie (8 tone)
GES Scaieni (500 persoane)
Scaieni (3500 persoane populatie)
8. FRIGORIFERUL Ploiesti contaminare cu amoniac prin dispersie (35 tone)
cartierul de vest al municipiului Ploiesti (20.000 persoane)
zona de nord-vest a municipiului Ploiesti (15.000 persoane) in aceast
perimetru sunt cuprinsi si operatorii economici din zona de planificare la
urgenta
9. S.C. BERE S.A. Azuga contaminare cu amoniac prin dispersie (4 tone)
cartier de locuinte din zona de planificare la urgenta (500 persoane)
B. Avarii la construcţii hidrotehnice
1. Barajul Paltinu
a) Comuna Şotriile
Satul Lunca Mare, pe malul drept al râului Doftana (450 persoane)
b) Comunele Băneşti, Floreşti şi Ariceştii Rahtivani
2. Barajul Măneciu
a) Comuna Măneciu
Satul Chiciureni, pe malul stâng al râului Teleajen (540 persoane)
b) Comuna Izvoarele
Satul Chriţeşti, pe malul stâng al râului Teleajen (45 persoane)
c) Oraşul Vălenii de Munte
Cartierul Rizăneşti, pe malul stâng al râului Teleajen (75 persoane)
d) Comuna Gura Vitioarei
Satul Gura Vitioarei, pe malul stâng al râului Teleajen (320 persoane)
a) Zonele de risc urbane
Sunt zonele puternic industrializate, pe teritoriul cărora funcţionează operatori economici cu
grad ridicat de risc în exploatare şi care în cazul realizării unui complex de parametri nefavorabil, pot
duce la accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, soldându-se cu explozii, incendii
sau contaminări cu substanţe toxice industriale. Din acest punct de vedere, cele mai expuse riscurilor
sun municipiile Câmpina şi Ploieşti şi oraşele Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte.
b) Zonele de risc preurbane
Sunt zonele delimitate de localităţile aflate în imediata vecinătate sau care au pe teritoriu
obiective cu risc în exploatare şi care pot duce la apariţia unor situaţii de urgenţă generate de operatorii
economici sau existenţa unor aglomerări umane cum ar fi târguri, oboare, supermagazine. În această
categorie intră localităţile: Brazi, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Bucov, Păuleşti, Floreşti, Gura Vitioarei.
b) Zone de risc rurale
În acestă categorie intră toate celelalte localităţi ale judeţului care se află într-o zonă de
influenţă majoră a cutremurelor din zona Vrancea. Practic, toate localităţile sunt cuprinse în intervalul
VII-IX, intensitatea seismică exprimată în grade MSK. De asemenea zona colinară este supusă riscului
la alunecări de teren ce se produc, de regulă, în urma precipitaţiilor abundente.