Post on 22-Jun-2015
FIZIOPATOLOGIA INFLAMAŢIEI
1. Printre agenţii etiologici ai inflamaţiei nu se citează:a. paraziţi de origine animalãb. substanţe rezultate în urma unor procese necroticexc. microorganisme saprofite ale organismului uman
2. Mecanismul declanşator al inflamaţiei este reprezentat de:a. scăderea permeabilităţii vaselor micib. stimularea terminaţiilor nervoase libere din tegumentxc. alterări ale interstiţiului şi celulelor parenchimatoase
3. Faza stazei vasculare pasive, modificare vasculară citată în producerea inflamaţiei, nu se datorează:a. acumulării locale a produşilor de catabolismxb. creşterii fluxului sanguin localc. acidozei
4. Inflamaţia este o reacţie complexă de:a. modificare a structurilor tisularexb. apărare a organismelor animalec. neoformaţie
5. Modul de evoluţie a reacţiei inflamatorii depinde de (alegeţi varianta eronată):xa. generarea căldurii localeb. antigenitatea elementului declanşatorc. particularităţile fiecărui organism agresat
6. Intensitatea şi durata reacţiei inflamatorii depind de (alegeţi varianta eronată):a. gravitatea leziuniib. localizarea leziunii şi profunzimea leziuniixc. intensitatea durerii generate
7. Semnele clasice ale procesului inflamator au fost descrise de (alegeţi varianta eronată):a. Galenusxb. Avicenac. Celsius
8. Procesul patologic local, cu fenomene alterativ-lezionale, urmate de de manifestări vasculitice, exudative, proliferative şi reparatorii se numeşte:
xa. inflamaţieb. necrozăc. „restitutio ad integrum”
9. Extensia şi evoluţia procesului inflamator depind de:a. capacitatea organismului gazdă de a tolera fenomenele dureroase şi tumefacţiab. temperatura locală generată de procesxc. natura şi proprietăţile agentului patogen, care trebuie să depăşească un anumit “prag”
minim de rezistenţă
10. Inflamaţia poate interesa: a. organul n totalitate
1
xb. corpusculii Malpighic. ambele variante sunt corecte
11. Dintre semnele clasice ale inflamaţiei nu face parte:a. tumefactïaxb. redoareac. durerea
12. Inflamaţia se însoţeşte de (alegeţi varianta eronată):xa. fenomene cataraleb. fenomene alterativec. fenomene proliferative
13. Între fenomenele inflamatorii proliferative nu se citează:a. multiplicarea celulelor localexb. acumulare de lipoproteine şi colesterolc. fenomene de metamorfoză
14. Dintre fenomenele metabolice care însoţesc procesul inflamator, care dintre următoarele nu se regăseşte ?
a. marginaţia, aderenţa, diapedeza şi migrarea leucocitelorb. predominanţa glicolizei anaerobe, care determină acumulare de acid piruvic şi acid lacticxc. acumularea locală de produşi cu moleculă mică
15. Procesul inflamator favorizează, datorită modificărilor vasculare locale (alegeţi varianta eronată): xa. creşterea vitezei de circulaţie a sângeluib. dilataţia arteriolo-capilarăc. plasmexodia şi chemotactismul
16. Macrofagele din focarul inflamator realizează (alegeţi varianta eronată):a. declanşarea unor răspunsuri imunitareb. fagocitoza complexelor antigen-anticorpxc. liza cheagului sanguin
17. Predominenţa proceselor de distrofie şi necroză se înregistrează în inflamaţiile de tip: xa. alterativb. fibrosc. hemoragic
18. Vindecarea completă anatomică în urma unei inflamaţii este procesul: a. de cronicizarexb. „restitutio ad integrum”c. de fibrozare
19. În care din inflamaţii vindecarea anatomică completă este mai frecvent înregistrată (alegeţi varianta eronată)?
a. inflamaţii din boli eruptiveb. inflamaţii de mică amploarexc. inflamaţii cu distrucţii tisulare
20. Printre inflamaţiile exudative nu se citează:a. Inflamaţia catarală
2
b. Inflamaţia purulentăxc. Inflamaţia productivă
21. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip cataral nu este adevărată?xa. se caracterizează prin proliferarea celulelor din ţesuturile gazdăb. se caracterizează prin exudat serosc. evoluează cu hipersecreţie de mucus
22. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip hemoragic nu este adevărată?a. se caracterizează prin prezenţa eritrocitelor, datorată vasodilataţiei şi creşterii
permeabilităţii capilarelorxb. evoluează cu hipersecreţie de mucus, care se prelinge către cavitatea organuluic. apare în pestă, anumite tipuri de gripă, unele streptococii, în pleureziile tuberculoase, în
metastazele neoplazice pleurale
23. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip purulent nu este adevărată?a. este produsă de coci piogenib. este produsă de substanţe chimicexc. determină în final proces de necroză
24. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip fibros nu este adevărată?xa. este specifică inflamaţiilor pleurale, peritoneale, pericardice, sinoviale, meningealeb. este de obicei de etiologie infecţioasăc. se caracterizează prin acumulare de fibrinogen, care se transformă în fibrină
25. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip productiv nu este adevărată?a. se caracterizează prin proliferarea celulelor din ţesuturile gazdăxb. este cel mai frecvent de tip acutc. poate determina retracţie cicatriceală la nivelul focarului
26. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip proliferativ nu este adevărată?a. fenomenul inflamator îl depăşeşte în intensitate pe cel exudativb. inflamaţia infiltrează interstiţiul organului (mai des în inflamaţiile infecţioase alergice)xc. cel mai des incriminaţi agenţi etiologici sunt stafilococii
27. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la inflamaţia de tip exudativ nu este adevărată?a. prezintă leziuni de tip hiperergico-hemoragicb. după caracterele exudatului, aceste inflamaţii sunt de mai multe tipurixc. o formă particulară, cu aspect nodular, este granulomul
28. În cadrul procesului de cicatrizare secundară nu apare fenomenul de: a. acumulare, la nivelul plăgii, a mucopolizaharidelor şi colagenuluixb. vindecare fără sechelec. hidrolizare a colagenului fibrilar, insolubil
29. Care dintre următoarele procese, înregistrate în cadrul cicatrizării secundare post-inflamaţie nu este real ?
a. refacerea structurilor extracelularexb. vindecarea fără sechelec. faza colagenică a cicatrizării
3
30. Cicatrizarea primară, parte din procesul de vindecare de tip cicatricial al inflamaţiilor nu se caracterizează prin:
xa. acumularea, la nivelul plăgii, a mucopolizaharidelor, colagenului, proteinelor insolubile, glicoproteinelor plasmatice
b. inundarea plăgii cu lichid sero-sanguinolentc. apariţia treptată a ţesutului de granulaţie care înlocuieşte exudatul inflamator
31. Inflamaţia de tip hemoragic nu apare în:a. pleureziile tuberculoase b. în metastazele neoplazice pleuralexc. pneumoniile seroase
32. Acidoza metabolică, întâlnită în cadrul fenomenelor metabolice care apar în focarul de inflamaţie, este favorizată de:
xa. stază şi hipoxieb. acumularea locală de produşi cu moleculă micăc. intensificarea a metabolismului protidic
33. Acidoza metabolică, întâlnită în cadrul fenomenelor metabolice care apar în focarul de inflamaţie, se însoţeşte de:
a. predominanţa glicolizei anaerobexb. aparitia dureriic. un pH uşor alcalin
34. În acidoza metabolică, întâlnită în cadrul fenomenelor metabolice care apar în focarul de inflamaţie, se înregistrează: acumulare de apa…
xa. acumulare locală de apăb. acumulare locală de potasiuc. ambele variante sunt corecte
35. Fenomenele exudative din faza acută persistă în evoluţia inflamaţiei timp de:a. câteva oreb. câteva minutec. ambele variante sunt corecte
36. Cel mai frecvent incriminaţi în procesul inflamator de tip fibros sunt (alegeţi varianta eronată):xa. bacilul Hansenb. pneumococulc. bacilul difteric
37. Ciroza inflamatorie a organului gazdă este caracteristică inflamaţiei de tip: xa. productivb. cataralc. hemoragic
38. În inflamaţia purulentă, agentul etiologic cel mai frecvent incriminat este:a. exudatul bogat în PMNxb. cocii piogenic. microtrombozele şi hemoragiile
39. Dintre semnele clasice ale inflamaţiei, nu a fost descris de Celsius
4
a. tumefacţiab. roşeaţa localăxc. impotenţa funcţională
40. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la apariţia şi evoluţia inflamaţiei, nu este corectă?a. are extensie variabilă, putând interesa întregul organism xb. poate fi considerată ca un proces patologic localc. poate fi mascată de fenomenul imunologic
41. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la reacţia inflamatorie, nu este corectă?a. este controlată de sistemul neuroendocrinb. este influenţată de sistemul nervos vegetativ simpatic şi de hipofiza anterioarăxc. este controlată de sistemul limbic
42. Reacţia inflamatorie se desfăşoară (alegeţi varianta eronată):a. la nivel celular b. la nivel generalc. la nivel umoral
43. Dintre microorganismele patogene implicate în declanşarea reacţiei inflamatorii nu fac parte:a. richetziileb. endotoxinele bacterienexc. veninurile de insecte
44. Dintre agenţii chimici exogeni implicaţi în declanşarea reacţiei inflamatorii nu face parte:xa. ureeab. terebentinac. caolinul
45. Dintre agenţii chimici exogeni implicaţi în declanşarea reacţiei inflamatorii nu face parte:xa. paraziţii uni- sau pluricelularib. dextranulc. substanţele bazice sau acide
46. Agenţii chimici endogeni devin patogeni şi pot declanşa reacţie inflamatorie dacă:a. sunt în concentraţii patologiceb. au structură chimică anormalăxc. sunt eliminaţi pe căi nefiziologice
47. Substanţele biologice capabile să producă inflamaţie rezultă în urma (alegeţi varianta eronată):xa. unor procese imunologice tisulareb. unor procese necrotice tisularec. unor striviri tisulare
48. Agenţii etiologici ai inflamaţiei pot afecta vasele mici, colagenul şi alte proteine interstiţiale:xa. prin mecanism directb. prin mecanism indiretc. prin intermediul mediatorilor biologici
49. Exudatul inflamator are rol de:a. limitare a vasodilataţieixb. protecţie a ţesuturilor
5
c. atenuare a răspunsului imun
50. Mecanismul declanşator al inflamaţiei se mai numeşte:xa. fenomen triggerb. reflex de axonc. reacţie de sensibilizare
51. În cadrul fazei de declanşare a procesului inflamator, un rol important ocupă (alegeţi varianta eronată):
a. stimularea terminaţiilor nervoase senzitiveb. alterările interstiţiului şi ale celulelor parenchimatoasexc. roşeaţa locală
52. Printre agenţii fizici ai inflamaţiei nu se numără:a. traumatismele obstetricaleb. energia electricăxc. agenţi chimici pătrunşi în organism pe căi nefiziologice
53. Dimensiunile şi vechimea leziunilor inflamatorii sunt importante pentru:a. stabilirea gravităţii plăgiib. mărimea exudatuluixc. modul de evoluţie a suferinţei
54. Fenomenul trigger determină (alegeţi varianta eronată):a. stimularea terminaţiilor nervoase senzitivexb. scăderea numărului de celule cu proprietăţi fagocitarec. eliberarea unui factor chemotactic puternic
55. Printre substanţele vasoactive eliberate prin degranularea mastocitelor la nivelul focarului inflamator, nu se numără:
a. chimotripsinăxb. serotoninăc. adrenalină
56. Proteazele eliberate în focarul inflamator sunt de tipul:xa. kinazelorb. factorilor complementuluic. plasminogenului
57. Procesul coagulării este activat nespecific în:xa. inflamaţiile acuteb. inflamaţiile cronicec. în primele secunde după pătrunderea agentului cauzal în focar
58. În faza acţiunii mediatorilor chimici din cadrul declanşării procesului inflamator, complementul este activat de:
a. factorul VIIb. factorul Xxc. factorul XII
59. În cadrul procesului inflamator, faza mediaţiei prostaglandinice mai este numită:
6
xa. faza mediaţiei terminaleb. faza mediaţiei primarec. faza mediatorilor chimici
60. În toate afecţiunile autoimune apar:a. alterări ale vaselorb. vasculite imunologicexc. ambele variante sunt corecte
61. Mai este denumită hiperergică, inflamaţia de tip:a. hemoragicxb. cataralc. productiv
62. În inflamaţia de tip proliferativ se produce (alegeţi varianta corectă):a. proliferarea celulelor specializate ale ţesutului sau organului gazdăxb. fenomenul de retracţie cicatriceală la nivelul focarului inflamatorc. înlocuirea ţesutului celulo-adipos de ţesut conjunctiv
63. În procesul inflamator cronic de tip productiv se înregistrează proliferare urmată de apariţia polipilor la nivelul (alegeţi varianta incorectă):
a. tractului genito-urinarxb. tractului supraoptico-hipofizarc. tractului intestinal
64. Care sunt microorganismele incriminate în producerea inflamaţiei de tip purulent?xa. coci piogenib. bacili piogenic. ambele variante sunt corecte
65. Flegmoanele sunt colecţii purulente:a. difuzexb. localizatec. nici o variantă nu este corectă
FIZIOPATOLOGIA DURERII
1. La omul normal, durerea cuprimde (cu excepţia):xa. componente traumatice b. componente afectiv-emoţionalec. componente motivaţionale
2. Variaţiile de întindere, percepţie, localizare a durerii se datorează:xa. densităţii diferite a unitãţilor algoreceptoare pe unitatea de suprafaţã tisularăb. existenţei durerilor reflectate sau iradiatec. faptului ca senzaţia de disconfort se asociazã cu acţiunea stimulului nociceptiv
3. Nevralgia de trigemen se caracterizează prin (cu excepţia):a. pusee dureroase de scurtă duratăxb. pusee dureroase localizate la baza gâtului
7
c. pusee dureroase de mare intensitate
4. Mecanismele de producere a durerii viscerale recunosc următoarele variante, mai puţin una. Care este această variantă ?
a. fistulizareb. acumulare de metaboliţic. distensie
5. Durerea de tip cauzalgie nu apare la nivel:a. palmarb. plantarc. humeral
6. La omul normal, durerea se elaborează în paralel cu dezvoltarea individuală, pe fondul unor componente:
a. psihofizicexb. arhaicec. complementare
7. Durerii elementare i se descriu fenomene de însoţire reprezentate prin (alegeţi varianta eronată):a. reacţii respiratoriixb. reacţia de fugăc. midriază fixă
8. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la durerea de tip nevralgic, nu este corectă ? xa. are caracter subacut sau cronicb. iradiază în teritoriul unuia sau mai multor nervi cranieni şi/sau spinalic. este localizată de-a lungul traiectului unuia sau mai multor nervi cranieni şi/sau spinali
9. Terminaţiile nervoase libere, descrise ca receptori pentru durere, se caracterizează prin (alegeţi varianta eronată):
a. au localizare difuză în tegumenteb. au localizare difuză în tendoane şi fasciixc. sunt concentrate şi organizate la nivel periostal
10. Care sunt structurile anatomice cu cea mai mare densitate de terminaţii nervoase libere ?xa. tegumenteb. tunica externă vascularăc. muşchi
11. Declanşarea şi percepţia durerii presupune:xa. existenţa şi acţiunea unui factor traumaticb. dezorganizarea, temporară sau permanentă, a schemei corporalec. modificatrea pH-ului local
12. Durerea elementară este însoţită de (alegeţi varianta eronată):a. tuse şi strănutxb. reacţii motorii de flexiec. reacţii vasomotorii şi renale
13. Odontalgia poate fi de origine:
8
xa. dentarăb. gingivalăc. extradentară
14. Durerea din inflamaţii se datorează în principal: a. pH-ului peste 7,2 în focarul inflamatorb. acumulării ionilor de calciu în focarul inflamatorxc. substanţelor chimice eliberate în focarul inflamator
15. Între elementele care ajută la precizarea diagnosticului în caz de durere abdominală, nu se regăseşte:a. asocierea durerii cu efortul şi poziţia corpuluixb. raportul crizelor cu alimentaţia şi anotimpulc. localizarea şi intensitatea durerii
16. Care dintre afirmaţiile, referitoare la nervul occipital, nu este reală ?a. sunt descrişi doi nervi cu această denumireb. emerg din trunchiul cerebralc. părăsesc canalul medular prin găurile de conjugare C1 – C2
17. Stimulii dureroşi se mai numesc (alegeţi varianta eronată): xa. algoceptorib. algogenic. nociceptivi
18. Odontalgiile de cauză extradentară pot recunoaşte ca mecanism de declanşare (alegeţi varianta eronată):
a. afecţiuni sinusalexb. afecţiuni ale coloanei cervicalec. afecţiuni maxilare sau linguale
19. Între cauzele durerii prin hipoxie-anoxie se citează următoarele, cu excepţia:xa. oprirea fluxului sanguin muscular pentru 10-15”b. oxigenul este insuficient la nivel tisularc. substanţele rezultate în urma catabolismului nu se elimină complet
20. Implicarea trunchiului cerebral şi diencefalului în percepţia senzaţiei dureroase este demonstrată prin următoarele manifestări de însoţire, cu excepţia:
xa. reacţiilor termoreglatoareb. reacţiilor pupilare şi sudoralec. reacţiilor vasculare şi cardio-acceleratoare
21. Care dintre următoarele variante este cea corectă, referitor la calea de conducere a senzaţiei dureroase ?
a. fibrele C nemielinizate au diametrul sub 10 μ şi conduc impulsuri cu viteze de 2-5 m/secundă
xb. fibrele mielinizate au diametre de 2-16 μ şi conduc excitaţia cu 10-120 m/secundăc. fibrele B sunt vegetative, postganglionare şi transmit durerile cu punct de plecare la nivel
visceral
22. Caracterul şi intensitatea durerii sunt dependente de (alegeţi varianta eronată):xa. lungimea axonilor neuronilor transmiţătorib. excitabilitatea neuronilor
9
c. proprietăţile agentului algogen
23. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la fibrele nervoase mielinizate este falsă ?a. conduc excitaţia cu 10-120 m/secundăb. transmit durerea acutăxc. transmit durerile cu punct de plecare la nivel visceral
24. Senzaţia particulară neplăcută este analizată la nivel: xa. talamicb. cerebelosc. cortical
25. Cefaleea de cauză vasomotorie se caracterizează prin (alegeţi varianta eronată):a. este cea mai frecventă formă de cefaleeb. ar fi urmarea unui spasm vascular paroxisticxc. ar fi urmarea excitării simpaticului dorso-lombar
26. Durerea de tip claudicaţie intermitentă are următoarele caracteristici (alegeţi varianta eronată):xa. cea mai frecventă localizare este musculatura umăruluib. este descrisă ca simptom major în arteriopatiile obliterantec. în stadiile iniţiale se descrie sub forma paresteziilor la limita durerii
27. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la teoria angiospastică nu este adevărată ?a. încearcă să explice mecanismul durerii de tip migrenos b. vasoconstricţia apare după excitarea simpaticului ervicalc. se bazează pe date experimentale
28. Nevralgia de trigemen se însoţeşte de (alegeţi varianta eronată): a. lăcrimarexb. uscăciunea mucoaselor oro-nazalec. fotofobie
29. În încercarea de diminuare a stimulului algogen se recurge la:a. diminuarea stimulului algogen prin atitudine antalgicăb. îndepărtarea agentului patogen prin reacţii de flexiec. agresivitate
30. Impulsurile dureroase plecate din miocard sunt conduse pe calea:a. ramurilor plexului brahialxb. nervului vagc. nervilor toracici 1 – 4
31. În sindroamele radiculare spondilogene se produce (alegeţi varianta eronată): a. adoptarea de către pacient a unor posturi antalgicexb. alterarea tecii Schwannc. compresia de către discul intervertebral herniat a rădăcinilor nervoase
32. În odontalgiile cu origine dentară se incriminează în apariţia durerii (alegeţi varianta eronată):a. pH-ul local variabilxb. excitaţii aparent nesemnificative la nivelul feţei, capului, cavităţii bucale cel mai frecvent
expunerea la frig
1
c. prezenţa unor mediatori chimici particulari
33. Stimulii declanşatori ai cauzalgiei pot fi (alegeţi varianta eronată):a. căderea păruluib. zgomot c. vibraţii
34. La nivelul extremităţii cefalice, sensibilitatea dureroasă are ca puncte de plecare (alegeţi varianta eronată):
xa. cea mai mare parte din meningeb. urechea mediec. sinusurile paranazale
35. Dintre părţile moi, considerate puncte de pornire ale durerii reumatismale cu origine extraarticulară nu fac parte:
xa. capsula articularăb. tendoanelec. musculatura periarticulară
36. Durerile colecistice şi hepatice iradiază cu predilecţie în zona (alegeţi varianta eronată):a. umărul drept b. în zona interscapulo-vertebrală dreaptăxc. cotul şi pumnul drept
37. Reacţiile dureroase ale peritoneului inflamat sunt accentuate de (alegeţi varianta eronată):a. presiune intraabdominală crescutăb. mişcările respiratoriixc. apărarea musculară
38. Creşterea presiunii intraabdominale, generatoare de durere, poate fi realizată prin (alegeţi varianta eronată):
a. palparexb. spasme ale muşchilor peretelui abdominalc. tuse
39. În reumatismele extraarticulare, durerea este mai frecvent localizată la nivelul: (alegeţi varianta eronată):
a. muscularxb. al paniculului adiposc. capsular
40. La nivelul extremităţii cefalice, sensibilitatea dureroasă este mediată de mai multe sisteme cel mai important fiind:
a. sistemul vagalxb. sistemul trigeminalc. sistemul facial
41. Obstrucţia orificiilor viscerelor cavitare abdominale determină: a. tulburări circulatorii b. acumulare de cataboliţixc. fenomene dureroase tip colică
1
42. Reacţiile dureroase ale peritoneului inflamat se însoţesc de:xa. spasme musculare reflexeb. manifestări colicativec. hipersecreţie pancreatică şi biliară
43. Care sunt afirmaţiile care caracterizează receptorii periferici pentru durere la nivel visceral (alegeţi varianta eronată):
a. sunt relativ rarixb. realizează o percepţie precisă a fenomenelor algicec. prelungirile acestor receptori iau calea nervilor viscerali vegetativi
44. Tonusul muscular crescut, din sindroamele radiculare spondilogene, este responsabil de:xa. generarea unor mecanisme psihiceb. generarea unor mecanisme biochimice c. ischemia algogenă
45. Cefaleea din cursul bolilor generale este citată frecvent ca simptom în (alegeţi varianta eronată):xa. unic la sfârşitul boliib. major pe parcursul bouuc. însoţitor în boli infecto-contagioase
46. Impulsurile dureroase pleacă din miocard pe calea:a. nervilor cranieni X – XII b. nervilor cardiacic. nervilor toracici 1 – 4
47. Acumularea de metaboliţi în miocard se realizează de obicei prin: a. scăderea pH-ului tisularxb. desfăşurarea activităţii contractile în condiţii de ischemiec. modificarea frecvenţei cardiace şi a forţei de contracţie
48. Durerea de tip claudicaţie (alegeţi varianta eronată):xa. Este descrisă ca simptom major în arteriopatiile obliterante ale membrelor superioareb. în perioada de stare este episodicăc. în stadiile iniţiale este descrisă sub formă de parestezii
49. Teoria vasodilataţiei consideră migrena ca fiind consecinţa (alegeţi varianta eronată):xa. dilatării a pereţilor arterelor faciale şi lingualeb. dilatării a pereţilor arterelor carotidelor externec. dilatării a pereţilor arterelor temporală, occipitală, meningee
50. Factorii declanşatori ai nevralgiei de trigemen afectează: a. ganglionii spinali cervicalib. neuronii bulbo-cervicali ai trigemenuluic. nucleii bazali
51. Teoria edemului cu privire la mecanismul de producere a migrenelor se bazează pe: xa. existenţa unui spasm vascular paroxistic pe unul sau mai multe vase intracranieneb. faptul că, artera temporală este dilatată şi dureroasă
1
c. date experimentale potrivit cărora criza migrenoasă debutează după administrarea unor substanţe care cresc permeabilitatea pereţilor vasculari
52. Disfuncţiile sistemului nervos vegetativ, incriminate în declanşarea episodului migrenos, se manifestă prin:
xa. tulburarea relaţiilor cortico-subcorticale şi visceraleb. cauze declanşatoare organicec. apariţia unor procese înlocuitoare de spaţiu
53. Senzaţia de suferinţă se desăvârşeşte la nivelul etajelor nervoase (alegeţi varianta eronată):xa. bulbo-pontinb. talamicec. structurile nervoase centrale
54. Nevralgiile se manifestă (alegeţi varianta eronată): a. sub forma unor crize intensexb. prin deficit neurologicc. sub forma unei dureri localizate de-a lungul traiectului unuia sau mai multor nervi
cranieni şi/sau spinali
55. La om durerea (alegeţi varianta eronată):xa. este doar o reacţie fiziologică simplăb. a făcut salt fiziologicc. se reflectă în cel de-al doilea sistem de semnalizare
56. Reflexele medulare declanşate de durere sunt de tip (alegeţi varianta eronată):a. de flexieb. de apărarexc. de pierdere a conştienţei
57. Perioada refractară care urmează puseului dureros în nevralgia de trigemen se caracterizează prin:a. pe parcursul său durerea nu mai poate fi declanşatăb. prezenţa fotofobiei si rigidităţii cervicalec. prezenţa lăcrimării şi hipersalivaţiei
58. Senzaţia particulară neplăcută este analizată la nivelul: a. sistemului limbicb. cortexuluixc. talamusului
59. La copil, senzaţia de disconfort se asociază cu:xa. senzaţia de disconfort se asociază cu acţiunea stimulului nociceptivb. este percepută necondiţionatc. este percepută ca disconfort la nivel dorso-lombar
60. Secreţiile pancreatice produc durere, la deversarea lor în cavitatea abdominală, datorită:xa. conţinutului bogat în enzimeb. acţiunii puternic fibrozantec. creşterii volumului abdominal
61. Durerea membrului „fantomă” cedează la:
1
a. antialgice xb. sedativec. antiinflamatorii
62. Caracterele durerii în amputaţii sunt (alegeţi varianta eronată):a. presiunexb. pruritc. arsură
63. Reacţia organismului la durere se manifestă prin (alegeţi varianta eronată):xa. frecvent apare hipotensiune ortostaticăb. alterarea memoriei, atenţiei, voinţeic. inhibiţie respiratorie
64. Durerea membrului „fantomă” se manifestă ca (alegeţi varianta eronată):a. înţepăturăxb. distensiec. parestezie
65. Prin ce se caracterizează durerea de amputaţie la copilul sub un an ?xa. lipseşte în cazul copiilor cu agenezii segmentareb. este difuză în defecte de mielinizarec. lipseşte în cazul copiilor cu amputaţii intrauterine
66. În ce situaţii durerea membrului fantomă nu se manifestă ?a. la pacienţi cu Altzheimerb. la pacienţi cu diabetxc. la pacienţi de vârste mici (nou-născuţi)
67. Tulburările endocrine care însoţesc fenomenul dureros se datorează:a. inapetenţei şi lipsei aportului alimentarxb. tulburărilor vegetativec. abuzului medicamentos
68. Care este varianta corectă referitoare la circumstanţele de apariţie a durerii din amputaţii ?a. episoadele dureroase nu pot fi prevăzuteb. se datorează eforturilor intelectuale susţinutec. se preungesc până la instituirea tratamentului
69. Care sunt mecanismele prin care este explicată apariţia durerii în segmentul amputat ? a. nervoaseb. pornesc din sistemul limbicc. sunt provocate de surmenaj
70. Cum poate fi descrisă durerea de segment amputat (alegeţi varianta eronată): a. înţepăturăb. crampăc. durere fulgurantă
71. Între circumstanţele de apariţie ale durerii prin hipoxie-anoxie se citează următoarele, cu excepţia:a. spasme musculare
1
b. embolii sau trombozexc. fracturi
72. Adaptabilitatea lentă a terminaţiilor nervoase explică:a. variaţiile individuale, în cazul aceluiaşi tip de durereb. persistenţa senzaţiei dureroase şi după încetarea acţiunii stimulului nociceptivc. localizarea imprecisă în suprafaţă a durerii
73. Stimulul algogen în sindroamele radiculare spondilogene este reprezentat de:xa. iritaţia fibrelor nervoase aferente de tip γb. iritaţia formaţiunilor periarticulare humeralec. iritaţia sistemului ligamentar periarticular
74. Descărcarea de noradrenalină determinăa. apariţia unor tulburări de deglutiţiexb. apariţia fenomenelor vegetativec. apariţia contracţiilor involuntare ale musculaturii
75. La nou-născut schema corporală nu conţine (alegeţi varianta eronată):xa. schema extremităţii cefaliceb. schema troncularăc. schema membrelor
76. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la schema somatognozică, nu este corectă:xa. se dezorganizează în condiţii de stress emoţionalb. se dezorganizează la acţiunea stimulilor algogenic. este incompletă la nou-născut
77. La nou-născut, senzaţia dureroasă este perceputăa. necondiţionatb. condiţionatxc. ambele variante sunt corecte
78. Limita dintre organism şi mediul înconjurător se referă la (alegeţi varianta eronată):xa. schema stereognozicăb. schema somatognozicăc. schema corporală
79. Schema corporală mai este denumită:a. stereognozicăxb. somatognozicăc. stereometrică
80. Declanşarea şi percepţia durerii presupune (alegeţi varianta eronată):a. dezorganizarea temporară a schemei corporalexb. dezorganizarea permanentă, a schemei corporalec. dezorganizarea intermitentă a schemei corporale
81. Canalul Guyon este altă denumire a:xa. tunelului carpianb. tunelului ulnar
1
c. ambele variante sunt greşite
82. Sindromul de tunel carpian se produce:a. prin compresii asupra structurilor nervoase care trec prin canalul carpian dinspre antebraţ
către mânăb. datorită colecţiilor sau hematoamelor care se organizează la acest nivelxc. ambele variante sunt corecte
83. Sindromul de tunel carpian:xa. poate însoţi tromboza arterei medianeb. apare prin compresia nervului antebrahial cutanat lateral în urma unor eforturi maximale
de ridicarec. nici o variantă nu este corectă
84. Neuropatia acută ulnară se datorează: a. fracturilor în treimea distală a humerusuluib. fracturilor de antebraţ distalc. mişcărilor de pronaţie cu cotul extins
85. În compresiile nervului musculocutanat sau ale nervului antebrahial cutanat lateral, durerea (alegeţi afirmaţia corectă):
a. interesează regiunea epicondilianăb. este de tip presiune sau greutate în membrul superior respectivc. limitează mişcările de extensie a cotului
86. Durerea din compresiile nervului musculocutanat sau ale nervului antebrahial cutanat lateral:a. iradiază pe faţa medială a antebraţuluib. iradiază pe faţa laterală a antebraţuluic. iradiază pe faţa laterală a braţului
87. Sindromul de tunel carpian apare ca urmare a:xa. fracturilor de antebraţ distalb. tenosinovitelor muşchilor flexori ai mâinii şi degetelorc. ambele variante sunt corecte
88. Radiculopatia cervicală se datorează compresiei mecanice asupra rădăcinilor nervoase:a. C5 şi C6
b. C3 şi C5
c. C2 şi C3
89. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la amiotrofia nevralgică a membrului superior, nu este reală?
xa. este datorată denervării musculare al cărei mecanism nu este cunoscutb. se însoţeşte frecvent de tulburări de sensibilitate (hipoestezie) la nivelul umărului,
antebraţului şi mâiniic. se manifestă prin durere de tip acut, cu caracter de arsură sau junghi
90. Care dintre următoarele afecţiuni neurologice periferice poate însoţi vasculitele sistemice, diabetul
zaharat, sau scleroza mutiplă? xa. mononevrita multiplexb. compresiile nervului musculocutanat sau ale nervului antebrahial cutanat lateral
1
c. radiculopatia cervicală
91. Care dintre caracterele durerii din sindromul umăr-mână, enumerate mai jos nu este corect?xa. dispare în timp, sau după tratament cu analgeticeb. se extinde treptatc. are caracter de arsură
92. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la reacţia de flexie declanşată de durere este adevărată?a. apare datorită leziunilor din ţesuturile moi prin acţiunea factorilor agresorib. nu poate fi cuantificatăc. dispare la câteva minute de la încetarea stimulului
93. Sindromul dureros regional complex este o altă denumire pentru (alegeţi varianta eronată):a. atrofia Sudeckb. sindromul umăr-mânăxc. algodistrofie tronculară
94. Care dintre afecţiunile următoare, ce interesează membrul superior, dispare fără tratament specific după cel puţin doi ani?
xa. amiotrofia nevralgicăb. sindromul umăr-mânăc. ambele variante sunt corecte
95. În care dintre afecţiunile următoare durerea nu depinde de mobilizarea membrului superior?xa. neuropatia acută ulnarăb. sindromul umăr-mânăc. radiculopatia cervicală
96. În care dintre afecţiunile următoare durerea apare sau se intensifică la mobilizarea gâtului?a. infarctul miocardic acutxb. radiculopatia cervicalăc. sindromul umăr-mână
97. Compresia rădăcinii C7 determină:a. apariţia durerii şi tulburărilor de sensibilitate la nivelul degetelor I-IVb. apariţia durerii şi tulburărilor de sensibilitate pe marginea radială a mâinii c. ambele variante sunt corecte
98. În urma unor eforturi maximale de ridicare, a unor eforturi intense, menţinute în timp, sau după fracturi distale humerale se poate produce:
a. compresie a nervului musculocutanatb. compresie a nervului antebrahial cutanat lateralc. ambele variante sunt corecte
99. Durere şi paresteziile cu sediul la nivelul pumnului, şi degetelor I-IV fac parte din tabloul clinic al:a. sindromului de tunel ulnarb. sindromului de tunel carpianc. nici o variantă nu este corectă
100. Cariile dentare complicate cu pulpită şi/sau parodontită se pot însoţi de (alegeţi varianta eronată):a. lăcrimare, fotofobie, congestia feţei, hipersudoraţie, spasme palpebrale
1
xb. afectări motorii de tipul hipotoniei mâinii şi tulburărilor de coordonare c. rinite, otalgii, lipotimii, cefalee, crize hipertensive, convulsii, sincope
101. Sindromul de tunel carpian se datorează (alegeţi varianta eronată):
xa. fracturilor de braţ distaleb. unor compresii asupra structurilor nervoasec. unor luxaţii la nivelul carpului
102. Sindromul de tunel carpian se datorează:
xa. fracturilor osului semilunarb. fracturilor de antebraţc. fracturilor de braţ
103. Durerea în sindromul de tunel carpian se însoţeşte de (alegeţi varianta eronată):
a. arsurăb. paresteziec. junghi
104. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la sindromul de tunel carpian este incorectă?a. se datorează colecţiilor sau hematoamelor care se organizează la nivelul oaselor carpieneb. poate însoţi tromboza arterei medianexc. se manifestă prin parestezii pe faţa posterioară a antebraţului
105. Artritele septice regionale pot fi cauza producerii:
a. creşterii vitezei de conducere nervoaseb. scăderii vitezei de conducere nervoasec. nu s-a observat o corelaţie între acest tip de artrite periferice şi modificarea vitezei de
conducere la nivelul nervilor regionali
Fiziopatologia APARATULUI CARDIOVASCULAR
1. În insuficienţa cardiacă, debitul cardiac:a. nu se modificăxb. scadec. creşte
2. În insuficienţa cardiacă, viteza de circulaţie a sângelui: a. nu se modificăxb. scadec. creşte
3. În insuficienţa cardiacă, presiunea venoasă:a. nu se modificăb. scadexc. creşte
4. În insuficienţa cardiacă, presiunea intracardiacă:a. nu se modificăb. scadexc. creşte
1
5. În insuficienţa cardiacă, consumul de oxigen: a. nu se modificăb. scadec. creşte
6. În insuficienţa cardiacă, masa sanguină totală:xa. nu se modificăb. scadec. creşte
7. Insuficienţa ventriculară stângă:xa. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei circulatoriic. este o formă clinică a insuficienţei cardiace globale
8. Insuficienţa ventriculară dreaptă:xa. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei circulatoriic. este o formă clinică de hipoxie periferică
9. Insuficienţa cardiacă globală:xa. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei circulatoriic. este o formă clinică de hipoxie periferică
10. Astmul cardiac:a. este o formă clinică a insuficienţei cardiaceb. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare stângixc. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare drepte
11. Edemul pulmonar acut:xa. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare stângib. este o formă clinică a insuficienţei cardiacec. este o formă clinică a insuficienţei ventriculare drepte
12. Cardiopatia ischemică se clasifică în:xa. cardiopatie ischemică dureroasă şi cardiopatie ischemică nedureroasăb. angină pectorală şi infarctc. angina pectorală, sindrom intermediar şi infarct
13. Cardiopatia ischemică dureroasă se clasifică în:a. angină pectorală, infarct şi moarte subităb. angină pectorală şi infarctxc. angina pectorală, sindrom intermediar şi infarct
14. Cardiopatia ischemică nedureroasă se manifestă prin:a. modificări ECG şi moarte subităb. insuficienţă cardiacă şi tulburări de ritmxc. insuficienţă cardiacă, tulburări de ritm, modificări ECG şi moarte subită
1
15. Cauza cardiopatiei ischemice este:xa. insuficienţă coronarianăb. insuficienţă cardiacăc. o tulburare de ritm
16. Insuficienţa cardiacă, tulburările de ritm, modificările ECG şi moartea subită sunt manifestări ale:a. cardiopatiei ischemice dureroasexb. cardiopatiei ischemice nedureroasec. insuficienţei aortice
17. Cauza cea mai frecventă a cardiopatiei ischemice este:a. o tulburare de ritmxb. ateroscleroza arterelor coronarec. insuficienţa aortică
18. În infarctul miocardic aspectul esenţial este:a. leziunea b. ischemiaxc. necroza
19. Hipertensiunea arteriala (HTA) se clasifică, din punct de vedere etiologic, în:xa. esenţială şi secundarăb. esenţială, primară şi secundarăc. esenţială şi primară
20. În hipertensiunea arterială, TA maximă (sistolică) are valoarea:a. peste 160 mm Hgb. peste 100 mm Hgxc. peste 140 mm Hg
21. TA minimă (diastolică) indică hipertensiunea arterială, atunci când are valoarea:xa. peste 90 mmHgb.peste 100 mmHgc. peste 110 mmHg
22. Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială secundară este:a. HTA renalăb. HTA din feocromocitomc. HTA din sindromul Cushing
23. Feocromocitomul este:a. o tumoră a hipofizeixb. o tumoră a glandei medulosuprarenalec. o tumoră a glandei corticosuprarenale
24. În feocromocitom creşte secreţia de:xa. adrenalină şi noradrenalinăb. aldosteronc. vasopresină
25. Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice (maxime) este mai mare sau egală cu:
2
xa. 100 mm Hgb. 140 mm Hgc. 90 mm Hg
26. Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice (maxime) este mai mică sau egală cu:a. 160 mm Hgxb. 140 mm Hgc. 100 mm Hg
27. În sindromul Cushing creşte secreţia de:xa. cortizolb. aldosteronc. glucagon
28. În sindromul Conn creşte secreţia de:a. cortizolxb. aldosteronc. glucagon
29. Hipertensiunea arterială apare în: xa. sindromul Cushingb. sindromul Connc. variantele A si B sunt corecte
30. În HTA renală mecanismul fiziopatologic de bază este: xa. sistemul renină - angiotensinăb. creşterea sintezei de aldosteronc. creşterea presiunii în artera renală
31. Renina este:a. un hormonb. un mediator chimicc. o enzimă
32. Angiotensina II are efect:a. vasodilatatorxb. vasoconstrictorc. anti-aldosteron
33. Angiotensinogenul este:a. un hormonb. un mediator chimicxc. substratul asupra căruia acţionează renina
34. Tetanosul se poate manifesta clinic prin:xa. creşterea tensiunii arterialeb. scăderea tensiunii arterialec. şoc anafilactic
35. Medicamentele simpatomimetice:xa. cresc tensiunea arterială
2
b. nu modifică tensiunea arterialăc. scad tensiunea arterială
36. Hemoragiile cerebrale însoţite de hipertensiune intracraniană:a. scad tensiunea arterialăb. cresctensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială
37. Traumatismele craniocerebrale insoţite de hipertensiune intracraniană:a. scad tensiunea arterialăb. cresc tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială
38. Leziunile medulare complete deasupra segmentului T6 pot determina:a. creşterea tensiunii arterialeb. scăderea tensiunii arterialec. variantele A şi B sunt corecte
39. In tetanos poate apărea HTA prin:xa. hiperactivitate simpaticăb. hiperactivitate parasimpaticăc. creşterea sintezei de aldosteron
40. Randamentul activităţii contractile a miocardului creşte (alegeţi varianta greşită):xa. când creşte frecvenţa cardiacăb. când distensibilitatea miocardului creştec. când tensiunea arterială creşte
41. În sindromul Cushing, în peste 85% din cazuri:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică TA
42. În coarctaţia de aortă:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică TA
43. În stenoza arterei renale:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică tensiunea arterială
44. În feocromocitom:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu se modifică tensiunea arterială
45. Cea mai frecventă formă de HTA este:a. HTA renalăxb. HTA esenţială
2
c. HTA secundară
46. În nefropatii, sistemul renină – angiotensină este:a. inhibatxb. activatc. nemodificat
47. În stimularea sistemului nervos vegetativ simpatic:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. tensiunea arterială nu se modifică
48. În stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic:a. creşte tensiunea arterialăxb. scade tensiunea arterialăc. tensiunea arterială nu se modifică
49. Rezistenţa periferică crescută determină:xa. creşterea tensiunii arterialeb. scăderea tensiunii arterialec. menţinerea nemodifictă a valorilor tensiunii arteriale
50. Debitul cardiac scăzut:a. creşte tensiunea arterialăxb. scade tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială
51. Vâscozitatea sanguină scăzută:a. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăxc. nu modifică tensiunea arterială
52. Elasticitatea scăzută a pereţilor arteriali:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială
53. Angiotensina II:a. nu modifică secreţia de aldosteronb. scade secreţia de aldosteronxc. creşte secreţia de aldosteron
54. Corticosteroizii:a. scad volemiaxb. cresc volemiac. nu modifică volemia
55. Volemia crescută:xa. creşte tensiunea arterialăb. scade tensiunea arterialăc. nu modifică tensiunea arterială
2
56. În coarctaţia de aortă, sistemul renină – angiotensină este:a. inhibatxb. activatc. nemodificat
57. În sindromul Cushing:a. scade volemiaxb. creşte volemiac. nu se modifică volemia
58. În sindromul Conn:a. scade volemiaxb. creşte volemiac. nu se modifică volemia
59. HTA esenţială se mai numeşte şi:a. HTA renalăb. HTA endocrinăxc. primitivă
60. HTA reprezintă creşterea:a. presiunii arteriale sistoliceb. presiunii arteriale diastolicexc. oricărei componente (sistolice şi/sau diastolice)
61. Hipotensiunea arterială se caracterizează prin:xa. scăderea TA sistolice sub 100 mm Hgb. scăderea TA sistolice sub 90 mm Hgc. scăderea TA sistolice sub 80 mm Hg
62. Hipotensiunea arterială se caracterizeaza prin:xa. scăderea TA sistolice sub 100 mm Hgb. scăderea TA diastolice sub 80 mm Hgc. scăderea TA diastolice sub 60 mm Hg
63. Sincopa este o formă de:a. hipertensiune arterialăxb. hipotensiune arterialăc. hipocalcemie
64. În sincopă, starea de conştienţă:xa. e suspendată temporarb. nu se modificăc. e uşor alterată
65. În sincopa vago – vagală, starea de conştienţă:xa. e suspendată temporarb. nu se modificăc. e uşor alterată
2
66. Hipotensiunea ortostatică se datorează:a. anemieib. hipocalcemieixc. hipertoniei vegetative
67. În lipotimie, starea de conştienţă:a. e suspendată temporarb. nu se modificăxc. e uşor alterată
68. Sincopa micţională este de origine:a. cardiacăxb. nervoasă (neuroreflexă)c. renală
69. Sincopa tusigenă este de origine:a. cardiacăb. nervoasă (neuroreflexă)c. respiratorie
70. Sincopa cardiacă este cauzată de:a. scăderea debitului cardiacb. scăderea rezistentei perifericec. scăderea volemiei
71. În insuficienţa adenohipofizară, TA:a. creşteb. nu se modificăxc. scade
72. În insuficienţa corticosuprarenaliană cronică, TA:a. creşteb. nu se modificăxc. scade
73. În insuficienţa tiroidiană, TA:a. creşteb. nu se modificăxc. scade
74. În insuficienţa gonadică, TA cel mai frecvent:a. creşteb. nu se modificăxc. scade
75. În miocardite cronice, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăxc. scade
76. În stenoza aortică, tensiunea arterială:
2
xa. creşteb. nu se modificăc. scade
77. În stenoza mitrală, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăc. scade
78. În insuficienţa ventriculară stângă, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăc. scade
79. În pericarditele constrictive, tensiunea arterială:a. creşteb. nu se modificăxc. scade
80. În boala Parkinson, tensiunea arterială cel mai frecvent:a. creşteb. nu se modificăc. scade
81. În hipertensiunea arterială malignă:a. se înregistrează valori sistolice de 150-160 mmHgxb. creşte secreţia de renină şi aldosteronc. valorile diastolice nu depăşesc 120mmHg
82. În hipotensiunea ortostatică idiopatică apare:a. creşterea tonusului musculaturii netede din tunica medie b. mărirea tensiunii fibrelor elasticexc. tulburarea vegetativă
83. Hipertensiunile esenţiale sunt consecinţa intervenţiei unor multiplii factori etiologici, cu excepţia:xa. diminuării tonusului musculaturii netede din tunica medieb. diminuării volemiei, însoţită de creşterea volumului lichidelor extracelularec. factorilor neurogeni şi psihologici
84. În cazurile de hipotensiune arterială esenţială, mecanismele de reglare a presiunii sângelui în artere, arteriole şi capilare sunt (alegeţi varianta greşită):
xa. hipoglicemie, hipocalcemieb. hipofuncţie hipofizarăc. simpaticotonie
85. Datorită alungirii fibrelor miocardice în diastolă, fiecare sarcomer:a. îşi măreşte calibrulb. se poate contracta până la 2,2 – 2,4μc. îşi micşorează randamentul de contracţie
2
86. Se apreciază că limita inferioară normală a tensiunii arteriale sistolice s-ar situa în jurul valorii de (alegeţi varianta greşită):
a. 100-105 mmHgb. cu 30 - 40 mm Hg, sub nivelul tensional de bază al bolnavuluixc. 60 mmHg
87. Valorile scăzute ale tensiunii arteriale determină (alegeţi varianta eronată):a. diminuarea forţei de contracţie xb. creşterea debitului cardiacc. alungirea duratei fazei izotonice a contracţiei fibrelor
88. Hipertensiunea arterială esenţială stabilă este caracterizată printr-un tablou hemodinamic care cuprinde:a. vasodilataţie în teritoriul vaselor marixb. creşterea rezistenţei vasculare perifericec. debit cardiac crescut
89. În epilepsia diencefalică vegetativă, tensiunea arterială:xa. creşteb. scadec. nu se modifică
90. Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:a. creşterea secreţiei de aldosteronb. creşterea secreţiei de renină xc. ambele variante sunt corecte
91. Noţiunea de sindrom intermediar se suprapune peste cea de:a. preinfarctb. angină instabilăxc. ambele variante sunt corecte
92. În hipertensiunea esenţială labilă se înregistrează valori de:a. 150-160 mmHg pentru valoarea sistolică b. 90-100 mmHg pentru cea diastolicăxc. ambele variante sunt corecte
93. Ateroscleroza arterelor coronare produce:a. rigidizarea vaselor mijlociib. ocluzia vaselor mari xc. ambele variante sunt corecte
94. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare hipertensiunea arterială secundară este falsă?a. este consecinţa hiperactivităţii unora dintre mecanismele care intervin în condiţii
fiziologice în controlul tensiunii arteriale sistemicexb. se datorează scăderii volemiei, consecutiv descărcărilor crescute de corticosteroizi, în
sindroamele Conn şi Cushingc. evoluează ca un simptom în cadrul tabloului clinic a numeroase afecţiuni
95. În cardiopatia ischemică cronică dureroasă, manifestările algice apar după:xa. expunere la condiţii meteorologice inadecvate bolnavilor
2
b. valori tensionale uşor crescutec. creşterea moderată a rezistenţei vasculare periferice, dar cu debit cardiac normal
96. Angina de tip Prinzmetal se caraterizează prin:xa. apare de obicei la tinerib. prezenţa pe traseul ECG a undei Q, care persistă tot restul vieţiic. apare de la o diminuare permanentă a lumenului coronarian de peste 30%
97. Angina prin spasm coronarian (alegeţi varianta corecttă):a. se mai numeşte sindrom intermediarxb. se mai numeşte angina de tip Prinzmetalc. se mai numeşte ateroscleroza arterelor coronare
98. Ischemia miocardică poate fi consecinţa (alegeţi varianta greşită):xa. unor ascensiuni tensionale cu torace blocatb. unor leziuni sau obstrucţii ale arterelor coronarienec. unor modificări ale metabolismului miocardic
99. Poliomielita anterioară acută se poate însoţi de:xa. Hipertensiune arterială secundarăb. Hipertensiune arterială esenţială labilăc. Hipotensiune şi hipoglicemie
100. Valoarea maximă sau sistolică a tensiunii arteriale dă indicaţii despre:a. activitatea contractilă a miocardului ventricularxb. rezistenţa opusă sângelui de patul arteriolarc. nici una dintre variante nu este corectă
101. Valoarea minimă, sau diastolică a tensiunii arteriale dă indicaţii despre:xa. activitatea contractilă a miocardului ventricularb. rezistenţa opusă sângelui de patul arteriolarc. ambele variante sunt corecte
102. Noţiunea de rezervă coronariană se referă la:a. fluxul coronarian în condiţii bazale b. fluxul coronarian în situaţiile în care există necesităţi nutritive miocardice maximalexc. diferenţa dintre aceste două valori extreme
103. Diagnosticul pozitiv de hipertensiune arterială primară (esenţială) se stabileşte în mod obişnuit:xa. prin excluderea succesivă a celorlalte cauze care ar putea determina creşteri ale tensiunii
arterialeb. după trei măsurători succesivec. dacă valorile crescute persistă minimum trei luni
104. Semnele caracteristice electrocardiografice ale anginei pectorale sunt (alegeţi varianta falsă):a. supradenivelare a segmentului STb. subdenivelare a segmentului STxc. nici una dintre variante nu este corectă
105. La cardiacii decompensaţi, rinichiul ajunge să primească o cantitate de sânge echivalentă cu:a. 35 – 40 % din debitul cardiac de efort
2
b. 20 – 25 % din debitul cardiacxc. 7 – 8 % dintr-un debit diminuat
106. Care dintre afecţiunile următoare evoluează cu hipertensiune arterială secundară (alegeţi varianta incorectă):
a. coarctaţia aorteib. sindromul Connxc. ambele variante sunt adevărate
107. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caractere, mai puţin unul. Care este acesta?a. are o mare intensitatexb. cedează la medicaţia obişnuită a crizei anginoasec. o durată neobişnuită – de ore sau zile
108. Insuficienţa cardiacă globală este caracterizată prin deficitul funcţional al:xa. tuturor cavităţilor inimiib. cavităţilor inimii dreptec. ambelor cavităţi atriale
109. Apariţia simptomelor insuficienţei cardiace ca o consecinţă a stazei venoase, este explicată de: a. teoria anterogradă xb. teoria retrogradăc. de nici una dentre ele
110. Presarcina poate fi considerată echivalentă:xa. forţelor care se exercită asupra fibrelor musculare ale miocardului ventricular în timpul
umplerii diastoliceb. forţelor care se exercită asupra fibrelor musculare ale miocardului ventricular în timpul
contracţieic. nici una dintre variante nu este corectă
111. În arteriopatii periferice, principala modalitate de antrenament este:a. mersulb. ciclismulxc. antrenamentul la efort dozat
112. În recuperarea IMA sunt descrise:a. două fazexb. trei fazec. patru faze
113. În IMA, faza I a recuperării se termină cu: a. Încărcare de antrenamentb. Testare de efortxc. Antrenament la efort dozat low-level
114. În hipertensiunea arterială stadiile III si IV tratamentul constă in:a. asocierea blocantilor de ioni de calciu cu beta-blocanţib. asocierea diureticului cu beta-blocantxc. orice asociere este permisă, în scopul scăderii valorilor tensionale
2
115. Tratamentul kinetic al IMA are ca element specific al programului fazei a II-a tardive:a. introducerea antrenamentului la efort dozatb. introducerea exercitiilor izometricexc. introducerea incărcării de antrenament de 7 MET
116. În tratamentul kinetic al arteriopatiilor sunt specificate următoarele indicaţii, mai puţin una:xa. exerciţiile izometrice segmentareb. exerciţiile în piscinăc. blocarea toraco-abdominală prin manevra Valsalva
117. În faza I a recuperării IMA se recomandă următoarele exerciţii, cu excepţia:a. exerciţiilor de respiraţiexb. exerciţiilor active rezistivec. tehnicilor de relaxare
118. Înaintea fazei a II-a tardive din cadrul recuperării IMA se recomandă:a. exerciţiilor de respiraţiexb. exerciţiilor active rezistivec. tehnicilor de relaxare
119. Hipertensivilor li se recomandă:xa. antrenament la efort dozatb. ascensiuni montanec. hidroterapie hipertermă
120. În arteriopatii termoterapia este permisă?a. doar regional, la nivelul obstrucţiei arterialeb. doar regional, la nivel abdominalxc. ambele variante sunt eronate
121. În prevenţia arteriopatiilor se recomandă:a. regimul alimentar desodatb. regimul alimentar sărac în proteinexc. regimul alimentar sărac în lipide
122. Arteriopatia periferică apare cu frecvenţă mai mare în:a. tulburări circulatorii perifericeb. tulburări circulatorii centralexc. diabet zaharat
123. Arteriopatia periferică beneficiază de:a. tratament kineticb. tratament medicamentosxc. ambele variante sunt corecte
124. Arteriopatia periferică cronică are evoluţie (alegeţi varianta greşită):a. insidioasăxb. rapid evolutivă către gangrenăc. cu agravare în pusee
125. În evoluţia arteriopatiei periferice cronice se descriu situaţiile (alegeţi varianta greşită):
3
xa. rămâne în stadiul de ischemie la efortb. este progresivăc. este o urgenţă medico-chirurgicală
126. Care dintre fazele evolutive ale arteriopatiilor periferice cronice este incorectă?xa. Faza intermediarăb. Faza de ischemie la efortc. Faza de gangrenă
127. Prin care dintre următorii factori intervine activitatea cardiacă în stimularea circulaţiei de întoarcere?xa. presiunea exercitată la distanţă de pulsaţia vaselor sanguine arterialexb. aspiraţia atriului drept, în momentul umplerii diastolicexc. aspiraţia toracică datorată contracţiei diafragmului şi efectului de vid pleural
128. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta corectă): a. procesul de flebotromboză nu depinde de temperatura ambientalăxb. temperatura crescută a mediului exteriorc. temperatura scăzută a mediului exterior
129. Care dintre următoarele variante reprezintă cea mai frecventă formă de arteriopatie?a. a membrelor superioarexb. a membrelor inferioarec. a trunchiului
130. Între factorii ajutători ai circulaţiei venoase nu se regăseşte:xa. contracţia musculară izometricăb. contracţia musculară ritmicăc. pulsaţia arterelor
131. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?
a. durere difuzăxb. durere abdominalăc. durere în membrul inferior
132. Între complicaţiile locale ale tromboflebitelor se regăsesc (alegeţi varianta greşită):a. gangrene venoaseb. embolii pulmonarexc. creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
133. Între complicaţiile generale ale tromboflebitelor se regăsesc (alegeţi varianta greşită):a. afectarea venei cave inferioareb. afectarea membrului inferior controlateralc. nici o variantă nu este corectă
134. Printre manifestările acute ale procesului de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):xa. durerea provocată de decubitb. durerea provocată la palparec. durerea continuă sau intermitentă
135. Printre sechelele tromboflebitelor se numără (alegeţi varianta greşită):
3
a. tulburări limfatice şi arterialeb. elefantiazisxc. pirozis
136. Printre sechelele tromboflebitelor se numără (alegeţi varianta greşită):xa. variceleb. emboliile pulmonare şi cerebralec. durerea permanentă în gambă
137. Semnul Homans reprezintă:a. apariţia durerii la presiunea moletuluib. evidenţierea prin palpare a cordonului venosxc. apariţia durerii la flexia piciorului
138. Printre factorii determinanţi ai fazei de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):xa. factorii arterialib. factorii sanguinic. leziunile parietale vasculare
139. Printre factorii declanşatori ai fazei de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):xa. administrarea de cortizonice şi ACTHb. medicaţia parenterală prelungităc. traumatisme minore musculare
140. Printre factorii favorizanţi ai fazei de flebotromboză se numără (alegeţi varianta greşită):a. fumatul xb. stress-ulc. complicaţiile embolice
141. Trombemboliile apar în mod excepţional la următoarele grupe de vârstă (alegeţi varianta greşită):xa. vârsta a III-ab. copiic. tineri
142. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la flebita membrelor superioare este corectă?a. necesită diagnostic diferenţial cu PSHxb. este foarte rarăc. apare mai frecvent la tineri
143. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la tromboflebită este incorectă?xa. se însoţeşte de durere intensă accentuată de tuseb. se însoţeşte de durere intensă accentuată de pziiţia declivăc. se însoţeşte de durere intensă accentuată de alimentaţie
144. Care dintre afirmaţiile următoare, referitoare la flebita membrelor superioare este corectă?a. este extensivăb. este o formă particulară de flebităxc. se citează frecvent forma în basculă
145. Printre formele particulare ale tromboflebitei se numără (alegeţi varianta greşită):a. flebitele obstetricale
3
xb. flebita membrelor superioarec. tromboflebitele bilaterale
146. Alegeţi varianta corectă referitoare la mecanismul de apariţie a varicelor esofagiene:a. apariţia şi agravarea unei hernii hiatalexb. afectarea circulaţiei venoase hepaticec. deschiderea comunicantelor porto-cave din teritoriul cav inferior
147. În cadrul complicaţiilor tromboflebitelor, în care dintre cazurile următoare boala are risc vital?a. în cazul afectării regiunii lombareb. în cazul afectării perineuluixc. în cazul flebitelor extensive
148. Alegeţi varianta corectă referitoare la mecanismul de apariţie a varicelor hemoroidale:a. apariţia şi agravarea unei hernii hiataleb. afectarea circulaţiei venoase hepaticec. deschiderea comunicantelor porto-cave din teritoriul cav inferior
149. Alegeţi varianta incorectă referitoare la mecanismul de apariţie a varicelor membrelor inferioare:xa. afectarea circulaţiei venoase hepaticeb. menţinerea îndelungată a posturii ortostaticec. viteza mai mică de circulaţie a sângelui
150. Sistemul venos profund drenează sângele din teritoriul membrelor inferioare la un debit:xa. lentb. rapidc. nici o variantă nu este corectă
151. Prin sistemul venos profund se drenează un volum de sânge de:a. 95% din debitul venos totalb. 85% din debitul venos totalc. 75% din debitul venos total
152. Ulcerele varicoase sunt complicaţii ale:a. varicelor neglijatexb. tromboflebitelorc. flebitelor extensive
153. Durerea în faza de flebotromboză se atenuează:a. dacă se suprapune durerii sciaticexb. dacă se posturează membrele inferioare antideclivc. la compresia moletului
154. La pacienţii de sex feminin trombozele sunt favorizate de:xa. utilizarea anticoncepţionalelorb. predispoziţia la producerea leziunilor endoteliale vascularec. consum redus de lichide
155. Obezitatea creşte riscul de apariţie a tromboflebitelor prin: a. modificarea echilibrului fluido-coagulantxb. creşterea presiunii intraabdominale
3
c. particularităţile anatomiei vasculare
156. Renina este:a. vehiculată de sângeb. precursor al angiotensinogenuluixc. secretată de celulele juxtaglomerulare
157. Angiotensinogenul este:a. vehiculat de sângeb. cel mai puternic vasoconstrictorxc. polimer al angiotensinei
158. În arteriopatii sunt permise următoarele tratamente fizioterapice, cu excepţia:a. undelor ultrascurteb. aplicatiilor de ultrasunetec. magnetodiaflux
159. Se apreciază că limita inferioară normală a tensiunii arteriale sistolice s-ar situa în jurul valorii de:xa. 100 mmHgb. 90 mmHgc. 60 mmHg
160. Semnele caracteristice electrocardiografice ale anginei pectorale sunt (alegeţi varianta falsă):
a. subdenivelare a segmentului STxb. prezenţa pe traseul ECG a undei Qc. unda T simetrică, negativă
161. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită): xa. prima şi a doua copilărieb. alimentaţia hiperproteică şi hiperlipidică, bogată în colesterolc. anumite extracte biologice
162. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):a. poliglobuliile primitive sau secundarexb. hipocoagulabilitatea sanguinăc. acumularea periviscerală a ţesutului adipos
163. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):a. utilizarea anticoncepţionalelor de către pacienţii de sex femininb. dilatarea lumenului venosxc. afecţiunile cardio-pulmonare
164. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):xa. tulburările de apetit – anorexia şi bulimiab. sindroamele mieloproliferativec. ateroscleroza şi diabetul
165. Care dintre următorii factori favorizează procesul de flebotromboză (alegeţi varianta greşită):a. neoplasmele viscerale, indiferent de localizareb. infecţiile şi alergiile
3
xc. trombocitopeniile
166. Care sunt localizările tumorilor maligne care se însoţesc mai frecvent de tromboze?xa. ovarianăb. esofagianăc. osoasă
167. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?
xa. febră de 39-39,5°Cb. durere accentuată în puseuri c. număr crescut de leucocite
168. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?
a. creşteri ale temperaturii localeb. creşterea vitezei de sedimentare a hematiilorxc. complicaţii articulare (hidartroză şi/sau hemartroză) manifestate la nivelul articulaţiilor
mari (şolduri şi umeri)
169. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?
xa. accelerări ale frecvenţei cardiaceb. edem cianotic, cartonat la nivelul leziuniic. febră cu valori moderate 38,5-39ºC
170. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?
a. trombocitopenie xb. tulburări digestivec. insomnie
171. Care dintre următoarele variante referitoare la manifestările clinice ale tromboflebitelor nu este corectă?
a. astenie xb. uremiec. anorexie
172. În tromboflebitele membrelor inferioare durerea este resimţită mai frecvent:xa. în gambăb. la nivelul cisternei Pecquet c. la nivel epigastric
173. În faza de flebotromboză, durerea se poate atenua:xa. spontan, după câteva zileb. în urma unor intervenţii chirurgicale la nivel abdominalc. în sarcină
174. La pacienţii de sex feminin trombozele sunt favorizate de:a. staza gastricăxb. sarcina
3
c. ambele variante sunt corecte
175. La pacienţii de sex feminin trombozele sunt în principal favorizate de:a. ciclul menstrualxb. consumul de alcoolc. atonia arborelui vascular
176. Sfincterele precapilare (alegeţi varianta incorectă):a. sunt localizate înaintea capilarelorb. sunt stimulate de modificările pH-uluixc. sunt formate din fibre musculare oblice conglomerate
177. Rolul sfincterelor precapilare este:xa. de a repartiza preferenţial o cantitate limitată de sânge în teritoriile aflate în activitate la
un moment datb. de a detecta acumularea unor cantităţi mari de metaboliţi în ţesuturile aflate în activitatec. niciuna dintre variante nu este corectă
178. Sfincterele precapilare sunt situate:xa. la limita dintre teritoriul arteriolar şi cel capilarb. între teritoriul arterial şi cel arteriolarc. la limita dintre teritoriul capilar şi cel venos
179. Cantitatea totală a sângelui circulant din organismul uman este în medie de:a. patru litrib. 6000 mlxc. ambele variante sunt corecte
180. În condiţii normale, sfincterele precapilare sunt sunt acţionate de (alegeţi varianta incorectă):a. cantitatea de metaboliţi din sângeb. cantitatea de metaboliţi din ţesuturixc. cantitatea de oxigen din ţesuturi
181. Cantitatea de metaboliţi care se acumulează în ţesuturile aflate în activitate determină:a. creşterea pH-ului localxb. scăderea pH-ului localc. nu modifică pH-ul local
182. Acidoza tisulară locală se realizează prin (alegeţi varianta incorectă):a. acumularea de metaboliţi în zonele aflate în activitateb. acumularea de bioxid de carbon şi acid lactic în zonele aflate în activitatexc. creşterea cantităţii de oxigen în ţesuturile aflate în activitate
183. Sfincterele precapilare permit menţinerea irigaţiei (alegeţi varianta eronată): a. în teritoriile aflate în activitateb. în organele indispensabile vieţiixc. nici una dintre variante nu este corectă
184. Organele vitale, a căror circulaţie şi nutriţie trebuie menţinute indiferent de zonele organismului care trebuie irrigate preferenţial sunt:
a. inima, ficatul, creierul
3
b. plămânii, creierul rinichiixc. creierul, inima, rinichii
185. Iritarea chemoreceptorilor locali determină (alegeţi varianta eronată):xa. anoxie tisulară localăb. stimularea sistemului nervos vegetativ parasimpatic producând vasodilataţie localăc. deschiderea sfincterelor precapilare
186. Care dintre variantele următoare, referitoare la colapsul vascular sunt eronate?a. apare când majoritatea sfincterelor precapilare sunt deschiseb. apare când sistemul nervos vegetativ simpatic este hipertonc. apare când mecanismele de distribuţie a sângelui în teritoriile corporate sunt
nefuncţionale
187. Semnul Homans face parte din tabloul clinic al:a. varicelorxb. tromboflebitelor c. flebotrombozelor
188. Afecţiunile cardio-pulmonare sunt considerate factori favorizanţi ai: a. varicelorb. tromboflebitelorxc. flebotrombozelor
189. Trombogeneza este favorizată prin alterări parietale vasculare şi/sau modificări de coagulabilitate sanguină în:
a. infecţii şi alergiib. afecţiuni cardio-pulmonarexc. poliglobulii primitive şi secundare
190. Afecţiunile cardio-pulmonare sunt considerate factori favorizanţi ai trombozelor venoase, datorită unor modificări pe care le induc (alegeţi varianta corectă):
a. hipercoagulabilitate sanguinăb. poliglobulii secundarexc. ambele variante sunt corecte
Fiziopatologia RESPIRAŢIEI
1. Respiraţia cuprinde câteva etape fundamentale, în număr de:a. 2xb. 3c. 4
2. Respiraţia cuprinde câteva etape fundamentale:xa. alveolo-capilară, circulatorie şi tisularăb. alveolo-capilară şi circulatoriec. alveolo-capilară şi tisulară
3. Hipoxia este:a. insuficienţa în aprovizionarea ţesuturilor cu oxigen
3
b. creşterea concentraţiei CO2 în sângexc. scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul alveolar
4. Hipoxia hipoxică este:a. creşterea concentraţiei CO2 în sângexb. scăderea presiunii parţiale a oxigenului in aerul atmosfericc. scăderea presiunii parţiale a CO2 in aerul alveolar
5. Hipoxia hipoxică apare la:a. altitudini peste 800 mb. altitudini peste 1400 mxc. altitudini peste 3000 m
6. Hipoxia prin tulburări ale aportului de oxigen are:a. 3 formeb. 4 formexc. 2 forme
7. Hipoxia prin tulburări ale aportului de oxigen are următoarele forme:xa. Hipoxia hipoxică, hipoxia respiratorieb. Hipoxia hipoxică, hipoxia respiratorie şi hipoxia histotoxicăc. Hipoxia respiratorie şi hipoxia histotoxică
8. Hipoxia hipoxică este (alegeţi varianta cea mai corectă dintre următoarele variante):a. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângexb. determinată de scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul atmosfericc. hipoxia prin tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturi
9. Hipoxia histotoxică este:a. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângeb. determinată de scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul atmosfericxc. hipoxia prin tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturi
10. Hipoxia de transport este:xa. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângeb. determinată de scăderea presiunii parţiale de transport a oxigenului în aerul atmosferic
c. hipoxia prin tulburări ale procesului de transport a oxigenului de către ţesuturi
11. Hipoxia respiratorie este:a. hipoxia prin tulburări ale transportului gazelor respiratorii în sângexb. hipoxia prin tulburări ale aportului de oxigenc. hipoxia prin tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturi
12. Hipoxia respiratorie este determinată de:a. tulburări ale procesului de folosire a oxigenului de către ţesuturixb. scăderea presiunii parţiale a oxigenului în aerul atmosfericc. tulburări ale funcţiei aparatului respirator (toraco-pulmonar)
13. Timpii respiratori (cuprinzând şi pauzele) sunt în număr de:a. 2
3
b. 3c. 4
14. Oxigenul molecular este implicat în:a. o serie de reacţii chimice intracelulareb. vehicularea sângelui până la nivel tisularc. transformarea biliverdinei în hem sanguin
15. Oxigenul se deplasează în celule prin proces de:a. difuziuneb. transport activ transmembranarxc. vehiculat de sânge
16. Oxigenul se deplasează către ţesuturi, datorită următorilor factori, mai puţin unul. Care este acesta?a. caracterul membranelor prin care se realizează procesul de difuziuneb. mărimea suprafeţei de difuziunexc. diminuarea cantităţii de hemoglobină
17. Care sunt fenomenele manifeste ale insuficienţei pulmonare?a. hipercapnieb. hipoxemiexc. ambele variante sunt corecte
18. Care sunt rolurile oxigenului la nivel intracelular? Alegeţi varianta corectă dintre următoarele:a. degradarea biliverdineib. degradarea eritropoietineic. degradarea mioglobinei
19. Funcţiile oxigenului la nivel intracelular sunt realizate cu ajutorul:a. diferenţei de presiune parţialăxb. citocromului P450
c. ambele variante sunt corecte
20. Insuficienţa pulmonară poate apărea în:a. hipoventilaţie alveolarăb. afecţiuni care evoluează cu procese de alterare a distribuţiei ventilaţiei şi perfuzieixc. ambele variante sunt corecte
21. În degradarea biliverdinei intervine:a. oxigenul molecularb. eritropoietinac. ambele variante sunt corecte
22. Eficienţa procesului ventilaţiei alveolare rezultă din:xa. buna funcţionare a fiecărui acin pulmonarb. dificultăţile de dinamică bronşicăc. tulburarea procesului de distribuţie a aerului în ariile pulmonare
24. Tulburările utilizării mitocondriale a oxigenului pentru reacţiile oxidative de sinteză a ATP-ului sunt însoţite de:
a. creşterea rapidă a eritropoetinei în urină
3
b. creşterea rapidă a eritropoetinei în sângexc. ambele variante sunt corecte
25. Insuficienţa de oxigen prin tulburări ale transportului de gaze în sânge (hipoxia de transport), poate fi cauzată de (alegeţi varianta greşită):
a. diminuarea cantităţii de hemoglobinăb. conţinutul în O2 al sângeluixc. distribuţia regională a debitului sanguin
26. Scăderea presiunii parţiale a O2 din aerul atmosferic se realizează prin:a. hipoxie histotoxicăxb. înlocuirea parţială a O2 cu un alt gazc. tulburarea funcţiei aparatului toraco-pulmonar
27. Insuficienţa pulmonară reprezintă:xa. Hipoxia respiratorieb. difuziunea gazelor în ambele sensuri prin membrana alveolo-pulmonarăc. perfuzia sanguină pulmonară în condiţii patologice
28. În condiţii normale există o contaminare venoasă a sângelui arterial în proporţie de:a. 2.5%b. 98%c. 1-2%
29. Scăderea presiunii parţiale a O2 în aerul alveolar poate fi consecinţa (selectaţi varianta incorectă):a. leziunilor sau alterărilor funcţionale ale centrilor nervoşi care coordonează respiraţiaxb. creşterii presiunii parţiale a bioxidului de carbon alveolarc. intoxicaţiei cu barbiturice şi opiacee
30. Printre reacţiile compensatorii, declanşate de nivelul insuficient al oxigenului, nu se numără:a. redistribuirea sângelui în diferite teritorii în favoarea ţesutului nervos, miocardic, renalxb. hipoventilaţia alveolarăc. poliglobulia
31. Printre mecanismele fiziopatologice ale BPOC se numără: a. hipertrofia mucoasei bronşiceb. îngroşarea pereţilor bronşici datorită edemului inflamator al mucoaseixc. ambele variante sunt corecte
32. Emfizemul pulmonar se caracterizează prin:a. hiperinflaţia stabilă a spaţiilor aerieneb. procese ireversibile de distrucţie şi/sau atrofie a pereţilor alveolarixc. ambele variante sunt corecte
33. Obstrucţia bronşică în astm este provocată de contactul organismului cu:a. substanţe farmacologiceb. agenţi fizici (frigul, căldura, umezeala, ceaţa)xc. ambele variante sunt corecte
34. Aportul de O2 la celule condiţionează: a. eliberarea O2 la ţesuturi
4
b. cantitatea şi calitatea hemoglobinei din sângele arterialxc. debitul cardiac
35. Cantitatea de oxigen care difuzează la nivel tisular este dependentă de: a. transformarea oxidativă a acizilor graşixb. caracterul membranelor prin care se face difuziuneac. biosinteza pigmenţilor globinici
36. Oxigenul molecular este implicat în (selectaţi varianta incorectă):a. transformarea oxidativă a drogurilorb. transformarea oxidativă a hidrocarburilor policiclicexc. transformarea oxidativă a proteinelor structurale
37. Oxigenul molecular este implicat în (selectaţi varianta incorectă):a. producerea enzimei citocrom P450
xb. biosinteza pigmenţilorc. producerea de energie la nivel celular
38. Oxigenul molecular nu este implicat direct în:a. reacţiile oxidative de sinteză a ATP-uluixb. creşterea rapidă în sânge a eritropoetineic. transformarea oxidativă a acizilor graşi
39. Oxigenul se deplasează către ţesuturi, datorită următorilor factori, mai puţin unul. Care este acesta?xa. concentraţia ionilor de Ca++ la nivel tisular b. caracterul membranelor prin care se face difuziuneac. diferenţa de presiune parţială
40. Procesul ventilator este afectat în sindroame care determină (selectaţi varianta incorectă):xa. suferinţe ale pereţilor arteriolarib. spasmul musculaturii bronşice intrinsecic. paralizia muşchilor respiratori
41. Care dintre următoarele afecţiuni determină o diminuare localizată a ventilaţiei (selectaţi varianta incorectă):
xa. paralizia muşchilor respiratorib. bronşiolitelec. pahipleuritele
42. Care dintre următoarele afecţiuni determină o diminuare localizată a ventilaţiei (selectaţi varianta incorectă):
a. pahipleuritelexb. bronhopneumoniilec. supuraţiile pulmonare
43. Printre reacţiile compensatorii extrapulmonare, declanşate de nivelul insuficient al oxigenului se numără:
a. creşterea presiunii intraabdominalexb. creşterea forţei de contracţie a miocarduluic. creşterea contaminării venoase intrapulmonare
4
44. Printre reacţiile compensatorii, declanşate de nivelul insuficient al oxigenului, nu se numără:xa. hipoventilaţia alveolarăb. creşterea vitezei de circulaţiec. devierea la stânga a curbei de disociere a oxihemoglobinei
45. În emfizemul pulmonar se produce (alegeţi varianta corectă):xa. hiperinflaţia stabilă a spaţiilor aeriene situate distal de bronşiola terminalăb. hiperinflaţia instabilă a spaţiilor aeriene situate distal de bronşiola terminalăc. hiperinflatia stabilă a spaţiilor aeriene situate proximal de bronşiola terminală
46. În emfizemul pulmonar creşte rezistenţa la fluxul respirator (alegeţi varianta incorectă):xa. din cauza bronşiolitei croniceb. dacă se asociază şi complicaţii supurativec. în special în faza expiratorie
47. În emfizemul pulmonar distrugerile parenchimatoase sunt neuniform distribuite şi afectează în special:
a. ţesutul fibros pulmonarb. ţesutul interstiţial pulmonarxc. ţesutul elastic pulmonar
48. În emfizemul pulmonar distrugerile parenchimatoase au ca urmare (alegeţi varianta incorectă):a. tulburări de distribuţie ale ventilaţieixb. alterarea raportului ventilaţie/perfuziec. reducerea treptată, cu peste 1/3 a patului capilar pulmonar
49. În emfizemul pulmonar distrugerile parenchimatoase au drept consecinţă (alegeţi varianta corectă):xa. instalarea hipertensiunii în mica circulaţieb. instalarea hipertensiunii în circulaţia sistemicăc. instalarea hipertensiunii în circulaţia intracraniană
50. În emfizemul pulmonar printre consecinţele reducerii treptate a patului capilar pulmonar nu se numără:
xa. reduerea diametrelor cutiei toracieb. reducerea timpului de contact al sângelui capilar cu aerul alveolarc. instalarea hipertensiunii în sistemul arterial pulmonar
51. La realizarea ventilaţiei pulmonare participă:a. perfuzia sanguină pulmonarăxb. difuziunea gazelor în ambele sensuri prin membrana alveolo-capilarăc. sistemul musculo-artro-scheletic toracal
52. Ventilaţia alveolară este produsul interacţiunii între (alegeţi varianta incorectă): a. difuziunea gazelor în ambele sensuri prin membrana alveolo-capilarăxb. sistemul musculo-artro-scheletic toracalc. parenchimul elastic pulmonar
53. Insuficienţa pulmonară poate apărea în următoarele afecţiuni pumonare (alegeţi varianta incorectă):a. emfizemul pulmonarxb. paralizia de nerv frenicc. astmul bronşic
4
54. Insuficienţa pulmonară se mai numeşte:a. hipoxie histotoxicăxb. hipoxie respiratoriec. ambele variante sunt greşite
55. Insuficienţa pulmonară se mai numeşte:a. hipoxie hipoxicăb. hipoxie respiratoriexc. ambele variante sunt corecte
56. Adaptarea la altitudine se realizează prin:a. creşterea forţei de contracţie a miocarduluixb. creşterea debitului cardiacc. ambele variante sunt corecte
57. Adaptarea la altitudine se realizează prin (alegeţi varianta incorectă):a. creşterea numărului de mitocondrii la nivel celular şi tisularxb. scăderea concentraţiilor de citocromoxidază şi mioglobinăc. poliglobulie
58. Dacă presiunea parţială a oxigenului în aerul inspirat scade (alegeţi varianta incorectă):a. capacitatea de adaptare a organismului este depăşităb. se instalează tulburări ale sistemului nervosxc. ambele variante sunt greşite
59. În mod compensator în insuficienţa pulmonară pot intra în acţiune (alegeţi varianta incorectă):xa. devierea la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobineib. redistribuirea sângelui în diferite teritorii în favoarea ţesutului nervos, miocardic, renalc. creşterea capacităţii de extracţie a oxigenului la nivelul ţesuturilor utilizatoare
60. Schimburile de gaze între celule şi mediul interstiţial definesc:a. respiraţia externăxb. respiraţia internăc. nici una dintre variante nu este corectă
61. Schimburile de gaze respiratorii dintre organism şi mediu (aportul de oxigen şi îndepărtarea bioxidului de carbon) reprezintă:
xa. respiraţia externăb. respiraţia internăc. nici una dintre variante nu este corectă
62. Care dintre cele trei etape fundamentale ale respiraţiei corespunde proceselor de utilizare a gazelor ?a. etapa alveolo-capilarăb. etapa circulatoriexc. etapa tisulară
63. Care dintre cele trei etape fundamentale ale respiraţiei corespunde proceselor de aport a gazelor ?xa. etapa alveolo-capilarăb. etapa circulatoriec. etapa tisulară
4
64. Care dintre cele trei etape fundamentale ale respiraţiei corespunde proceselor de transport a gazelor ?a. etapa alveolo-capilarăxb. etapa circulatoriec. etapa tisulară
65. În inspir musculatura respiratorie trebuie să învingă, prin contracţie: xa. reculul elastic al parenchimului pulmonarb. forţa gravitaţionalăc. ambele variante sunt corecte
66. În inspir musculatura respiratorie trebuie să învingă, prin contracţie:a. forţa gravitaţionalăb. rezistenţéle la deplisarea pereţílor alveolari de la nivelul atelectaziilor de rezervăxc. nici una dintre variante nu este corectă
67. Alterarea distribuţiei proceselor de ventilaţie (V) şi perfuzie (P) cu modificarea raportului dintre aceşti parametri (V/P) afectează:
a. hipoventilaţia alveolarăxb. homeostazia gazelor respiratoriic. difuziunea gazelor prin membrana alveolo-capilară
68. Alterarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară are ca urmare:a. hipoxia de transportb. hipoventilaţia alveolarăxc. creşterea contaminării venoase intrapulmonare
69. Hipoventilaţia alveolară se întâlneşte în:a. leziunile cerebrale din cursul trombozelorb. intoxicaţia cu barbiturice şi opiaceexc. ambele variante sunt corecte
70. Apariţia fenomenelor de insuficienţă respiratorie la solicitări mari (eforturi) poartă numele de: xa. insuficienţa pulmonară latentăb. insuficienţa pulmonară manifestăc. nici una dintre variante nu este corectă
71. Apariţia fenomenelor de insuficienţă respiratorie în repaus poartă numele de:a. insuficienţa pulmonară latentăxb. insuficienţa pulmonară manifestăc. ambele variante sunt corecte
72. O distribuţie cât mai uniformă a aerului inspirat în unităţile funcţionale pulmonare, cu un raport adecvat între ventilaţie şi perfuzie (V/P sau VA/QcP) condiţionează:
a. activitatea corectă a coastelor, care pornesc din poziţie fiziologică în cursa inspiratoriexb. adaptarea schimbului gazos aveolo-capilar la nevoile metabolice ale organismului în
repaus sau în activitatec. un consum de oxigen mai mic al muşcilor inspiratori accesori
73. Procesul de perfuzie (irigarea cu sânge funcţional a teritoriilor pulmonare) diminuă sau devine neuniform în (alegeţi varianta incorectă):
4
a. panarteritexb. pahipleuritelec. embolii pulmonare
74. Valoarea normală a raportului ventilaţie/perfuzie este de:xa. 0,8b. 1c. 1,2
75. Cantitatea de oxigen care difuzează prin membrana alveolo-capilară depinde de următorii factori:a. presiunea parţială a oxigenului alveolarb. presiunea parţială a oxigenului în capilarul pulmonarxc. ambele variante sunt corecte
76. În disfuncţiile ventilatorii obstructive se înregistrează scăderi importante ale (alegeţi varianta incorectă):
xa. capacităţii vitaleb. VEMSc. debitului ventilator maxim
77. Dioxidul de carbon are o capacitate de difuziune:a. de zece ori mai mică decât aoxigenuluixb. de douăzeci de ori mai mare decât a oxigenuluic. egală cu a oxigenului
78. În pneumotorax se instalează o disfuncţie ventilatorie:a. de tip obstructivxb. de tip restrictivc. de tip mixt
79. În pneumotorax disfuncţia depinde de: xa. capacitatea de compensare a plămânului sănătosb. modul de afectare a mediastinuluic. ambele variante sunt corecte
80. Balansul mediastinal poate apărea în:a. pneumotoraxxb. volet costal mobilc. ambele variante sunt corecte
81. Emfizemul pulmonar neobstructiv se caracterizează prin (alegeţi varianta corectă):xa. modificări morfofuncţionale de amplitudine mult mai mică decât forma obstructivăb. modificări morfofuncţionale de amplitudine mult mai mare decât forma obstructivăc. modificări morfofuncţionale de alte tipuri decât forma obstructivă
82. Emfizemul pulmonar neobstructiv se caracterizează prin:
a. distensii şi atrofii ale parenchimului pulmonarxb. absenţa sau amploarea mică sau moderată a leziunilor morfologicec. obstrucţii localizate la nivel bronşiolar
83. Emfizemul pulmonar neobstructiv se poate datora următoarelor cauze (alegeţi varianta incorectă):
4
a. acţiunii substanţelor iritante şi pulberilor atmosferice cu rol antigenic specificxb. fibrozei ţesutului interstiţialc. distorsionării căilor aeriene distale
84. Care dintre următorii agenţi etiologici nu au rol în declanşarea spasmului bronşic care caracterizează astmul?
a. amestecuri anorganiceb. atmosfera recexc. acumularea de mucus
85. Bronhopneumopatia obstructivă cronică nu se caracterizează prin:a. evoluţie progresivăxb. capacitate de compensare a deficitului funcţional, de către zonele pulmonare
netransformate fibrosc. coexistenţa manifestărilor de bronşită cronică şi emfizem pulmonar
86. Acumularea de secreţii bronşice în exces în căile aeriene reprezintă un fenomen caracteristic:
xa. bronhopneumopatiei obstructive croniceb. bronşitei cronicec. ambele variante sunt corecte
87. Presiunea în alveolele pulmonare cu canale stenozate, care îngreunează expirul determină: a. acumularea excesivă de aer în aceste alveoleb. relaxarea ţesutului elastic pulmonar datorită expunerii sale continue la o presiune de
distensie mai mare dcât cea normalăxc. ambele variante sunt corecte
88. Pneumotoraxul secundar se poate produce: a. pe plămân cu leziuni preexistenteb. după un traumatism soldat cu fracturi costale cominutivexc. ambele variante sunt corecte
89. Adaptarea schimbului gazos aveolo-capilar la nevoile metabolice ale organismului este realizată prin (alegeţi varianta incorectă):
a. asigurarea unui raport adecvat între ventilaţie şi perfuziexb. o distribuţie cât mai uniformă a aerului inspirat în unităţile funcţionale pulmonarec. nici o variantă nu este corectă
90. Buna funcţionare a fiecărui acin pulmonar, cu un raport adecvat între ventilaţia alveolară şi perfuzia cu sânge a capilarelor perialveolare asigură:
a. rezistenţa crescută a organismului la infecţiixb. eficienţa procesului ventilaţiei alveolarec. răspuns imunologic adecvat, la contactul mucoaselor respiratorii cu alergeni anorganici
91. Ocluzia fiziologică a unor unităţi ventilatorii terminale, care determină scoaterea lor temporară din funcţie în condiţii de repaus poartă numele de:
a. colabări compensatoriixb. atelectazii de rezervăc. pneumotorax iatrogen
92. La nivelul hemangioamelor intrapulmonare se pot forma:
4
xa. şunturi arterio-venoase, cu scurt-circuitarea teritoriului capilarb. fibroze pulmonare care micşorează neuniform suprafaţa de schimburi gazoasec. endarterite sau panarterite care produc stenozarea vaselor de calibru mic perialveolare
93. Tumorile, chisturile, sau procesele fibrozante, care se dezvoltă la nivelul parenchimului pulmonar, pot determina reducerea teritoriului arteriolo-capilar şi alterarea consecutivă a procesului de perfuzie, prin:
a. compresiune sau retracţie a structurilor pulmonareb. înlocuire de spaţiuxc. ambele variante sunt corecte
94. În cazul formării atelectaziilor de rezervă, la nivelul parenchimului pulmonar interesat se întâleşte una din următoarele situaţii:
xa. unităţi ventilatorii teminale perfuzate dar neventilateb. unităţi ventilatorii teminale ventilate dar neperfuzatec. unităţi ventilatorii teminale neventilate şi neperfuzate
95. Indiferent de mecanism, în insuficienţa pulmonară prin alterarea distribuţiei ventilaţiei şi perfuziei alveolare, hipoventilaţia nu scade saturaţia în oxigen a sângelui sub:
a. 85 %xb. 90 %c. 95 %
96. Care dintre următoarele afirmaţii, referitoare la raportul ventilaţie / perfuzie nu este corectă?xa. când procesul ventilator nu este uniform, în zonele ventilate capilarele sunt supuse unui
proces compensator de hiperventilaţieb. în zonele hipoventilate saturaţia în O2 este mai mică decât normalc. nici una dintre afirmaţiile de mai sus nu este corectă
97. Insuficienţa pulmonară prin tulburarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară:a. se întâlneşte frecvent în formă purăxb. se întâlneşte frecvent în asociere cu tulburări ventilatorii şi tulburări de distribuţie a
aeruluic. nici una dintre variante nu este corectă
98. Insuficienţa pulmonară prin tulburarea difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilară:xa. nu stânjeneşte ventilaţiab. nu stânjeneşte perfuziac. ambele variante sunt corecte
99. Blocul alveolo-capilar poate apărea în:a. fibroze interstiţiale difuze primitive b. fibroze interstiţiale difuze secundarexc. ambele variante sunt corecte
100. Valoarea minimă necesară egalizării presiunilor parţiale ae gazelor respiratorii pe ambele părţi ale membranei alveolo-capilare este de:
a. 0,35”b. 0,45”c. 0,75”
4