Post on 24-May-2015
description
Acţiunea externă a Uniunii Europene Grant 2010 / 228-991
Acest proiect este finanţat de
Uniunea Europeană
Proiect implementat de
Hilfswerk Austria International
RAPORT DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
CERCETARE PRIVIND INFLUENŢA MIGRAŢIEI ASUPRA DEZVOLTĂRII COMUNITĂŢII
(ÎN VIZIUNEA GOSPODĂRIILOR CASNICE DIN FOSTUL JUDEŢ ORHEI)
Hilfswerk Austria International
Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”
RApoRt de CeRCetARe SoCIologICă
CeRCetARe pRIvInd InfluenţA MIgRAţIeI ASupRA dezvoltăRII
CoMunItăţII În viziunea gospodăriilor casnice din fostul judeţ orhei
Valeriu Moşneaga şi Veaceslav Bătrînescu
Publicaţie editată în cadrul proiectului „Remitenţele Dezvoltă Comunităţile în Moldova”, implementat de Hilfswerk Austria International,
în parteneriat cu Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale din Republica Moldova – CONTACT,
cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Opiniile exprimate în această lucrare aparţin în exclusivitate autorilor şi nu reflectă necesar punctul de vedere al Comisiei Europene.
Acest proiect este finanţat de către Uniunea Europeană
Delegaţia Comisiei Europene în Republica Moldova
Str. Kogălniceanu 12,Chişinău, MD-2001, Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 50 52 10 Fax: (+373 22) 27 26 22
Un proiect implementat de către Hilfswerk Austria International
Str. Alexandru cel Bun 85,Chişinău, MD-2012,Republica Moldova
Tel.: (+373 22) 21 25 41
www.migranti.md
2
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
303.42:314.15(047)
M 91
ISBN 978-9975-4362-4-3.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Moşneaga, Valeriu. Cercetare privind influenţa migraţiei asupra dezvoltării comunităţii : Raport de cercetare sociologică: (în viziunea gospodăriilor casnice din fostul judeţ Orhei) / Moşneaga Valeriu, Veaceslav Bătrînescu ; Hilfswerk Austria International, Centrul de Investigaţii Sociol. şi Studii de Marketing“CBS-AXA”. - Chişinău : Policolor, 2013. — 107 p. Apare cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. - 500 ex. ISBN 978-9975-4362-4-3.
3
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Cuprins:
CAPITOLUL I. IMPACTUL MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA (PRIVIRE DE ANSAMBLU, PE BAZA CERCETĂRILOR ANTERIOARE)
1.1. Introducere 31.2. Principalele efecte ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă 51.2.1. Remitenţele, bunăstarea materială a migranţilor şi a familiilor acestora,
perspectivele de dezvoltare socio-economică a ţării 51.2.2. Gradul de ocupare a populaţiei şi dezvoltarea pieţei forţei de muncă 111.2.3. Structura demografică (vîrstă, sex, etnie, studii şi calificare,
dispersare teritorială) a populaţie 151.2.4. Păturile social-vulnerabile ale populaţiei 171.2.4.1. Copiii 171.2.4.2. Bătrînii 191.3. Politica Republicii Moldova cu privire la migraţia forţei de muncă 20
CAPITOLUL II. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE 2.1. Metodologia de eşantionare 23
CAPITOLUL III. ATITUDINI GENERALE PRIVIND MOLDOVA 3.1. Oportunităţile şi condiţiile din Republica Moldova 253.2. Probleme stringente pentru Moldova de azi 253.3. Standardele de trai din ultimii 2 ani 263.4. Contribuţia migraţiei la dezvoltarea Moldovei 26
CAPITOLUL IV. ASPECTE COMUNITARE 4.1. Aspectele comunitare pe parcursul ultimilor 5 ani 284.2. Probleme comunitare rezolvate 28
CAPITOLUL V. MIGRAŢIA 5.1. Situaţia migranţilor moldoveni 30
CAPITOLUL VI. REMITENŢE DE LA MIGRANŢI 6.1. Transferuri de peste hotare 316.2. Donaţii din partea migranţilor 31
CAPITOLUL VII. UTILIZAREA REMITENŢELOR 7.1. Cheltuirea banilor de peste hotare 31
CAPITOLUL VIII. MEDIUL DE AFACERI ŞI ANTREPRENORIATUL 8.1. Dispunere de afacere sau planificarea deschiderii unei afaceri 33
CAPITOLUL IX. SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ A FAMILIILOR 9.1. Veniturile şi bunăstarea familiei 33
CONCLUZII 34
BIBLIOGRAFIE 36
ANEXE. LISTA TABELELOR 39
4
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
CAPITOLUL I.
IMPACTUL MIGRAŢIEI FORŢEI DE MUNCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA (privire de ansamblu, pe baza cercetărilor anterioare)
1.1. Introducere
Începînd cu a doua jumătate a anilor ’90 ai secolului XX, în Republica Moldova a luat amploare migraţia internaţională a forţei de muncă. În mare măsură, acest proces a fost o reacţie la situaţia socio-economică dificilă din ţară, constituind, în acelaşi timp, şi un răspuns individual la eficacitatea reformelor declanşate. După cum menţiona G.Tapinos, „decizia de a emigra este una personală, la fel cum decizia de a rămîne în ţară este o demonstraţie a încrederii în activitatea guvernului şi în stabilitatea pieţei”. (Rodriges Rios 2006: p. 65).
Migraţia internaţională de muncă, o formă masivă a plecării populaţiei din ţară (mass-media a vehiculat cifre de la 340 mii la un 1 milion de persoane), este una dintre cele mai stringente probleme cu care se confruntă Republica Moldova. Conform recensămîntului populaţiei din noiembrie 2004, în migraţia forţei de muncă erau implicaţi în jur de 600000 de oameni, aproape fiecare a treia persoană aptă de muncă. În prezent, potrivit datelor Băncii Mondiale, din Moldova sînt plecaţi la muncă peste hotare mai mult de 700000 de persoane, reprezentînd aproximativ o jumătate din populaţia aptă de muncă (Moldova 2011: p. 60).
Republica Moldova este poziţionată la intersecţia a două sisteme regionale de migraţie: european (UE) şi post-sovietic (CSI). Cea mai atractivă ţară din CSI este Rusia (în special oraşul şi regiunea Moscova). În ultimul deceniu, a crescut rolul sistemului de migraţie european. Dacă anterior vectorul dominant de migraţie a populaţiei Republicii Moldova erau ţările CSI, în special Rusia, în prezent, tot mai multă pondere capătă vectorul vest şi sud-vest. În Uniunea Europeană, „ţara de vis a migrantului” este Italia.
Conform unor studii recente (Lucke 2009), cea mai numeroasă prezenţă a migranţilor moldoveni a fost înregistrată în Rusia (58,2%), Italia (19%), Portugalia (5%), Spania, Grecia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Irlanda, Cipru, România, Turcia, Israel, Ucraina. Modificările în politicile de migraţie ale ţărilor-gazdă au un impact direct asupra numărului de migranţi. Potrivit sondajului, ponderea Rusiei, care din anul 2007 promovează o politică de migraţie mai liberală, a crescut la 63%, în timp ce ponderea Italiei, care a început să înăsprească politica de migraţie, a scăzut la 14%. Cu toate acestea, în Italia, numărul de migranţi din Moldova a rămas aproximativ acelaşi (Impactul 2009).
Se remarcă tendinţa de concentrare a migranţilor în oraşele mari. În 10 oraşe, ca parte a sistemelor de migraţie regionale (Moscova, Roma, Sankt-Petersburg, Paris, Lisabona, Veneţia, Milano, Istanbul, Odessa, Tyumeni), se află ¾ din totalul migranţilor moldoveni (Lucke 2007: p. 26). Se constată o divizare a ţărilor-gazdă şi în funcţie de gen: există ţări atractive pentru bărbaţi (Rusia, Ucraina, Franţa, Republica Cehă, Portugalia), precum şi pentru femei (Italia, Turcia, Spania, Grecia etc.).
Criza anilor 2008-2010 nu a condiţionat întoarcerea masivă acasă a migranţilor de muncă moldoveni. Expertul S.Sainciuc (viceministru, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova) remarca, printre altele, că în acea perioadă, săptămînal, doar o sută de persoane se adresau instituţiilor diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova în străinătate, exprimîndu-şi dorinţa de a se reîntoarce în ţară” (Moşneaga 2010: p.14).
Sondajele efectuate de Centrul de cercetare CASE-Moldova (iulie-noiembrie 2008) şi de CBS AXA (decembrie 2009) în zonele rurale au arătat că lucrătorii migranţi nu planifică să revină în ţară. Chiar şi în cazul reducerii drastice de salarii, ei vor continua să trimită bani rudelor. Expertul E. Hristev (Centrul de cercetare CASE-Moldova) relatează: „Centrul nostru a efectuat un studiu sociologic. În cadrul acestuia, respondenţii, atît migranţi, cît şi membrii familiilor lor, au fost rugaţi să spună ce salariu i-ar face să rămînă în ţară, să nu plece la muncă în străinătate, iar pe cei plecaţi – ce i-ar stimula să revină acasă. Membrii familiilor au afirmat că, dacă ar avea un
5
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
venit de 500-600 de dolari lunar, potenţialul migrant ar rămîne să lucreze în ţară. Înşişi migranţii susţin că s-ar întoarce acasă, în cazul în care ar avea venituri de 700-800 de dolari”. (Moşneaga 2011: p. 228-229).
Expertul N. Vladicescu (CBS-AXA) remarca: „Migranţii susţin că, în condiţiile crizei economice, este mai dificil de găsit un loc de muncă. Cei care muncesc în Uniunea Europeană au declarat că nu se vor întoarce acasă, chiar dacă actualul salariu se va reduce cu 20-30% (de la 1500 la 1000 de euro sau de la 800 la 500 de euro), întrucît oricum va fi o sumă mai mare decît cea pe care o pot cîştiga în Republica Moldova. Atît migranţii, cît şi membrii familiilor lor (recipienţi de remitenţe) planifică, în cazul reducerii veniturilor, să micşoreze corespunzător consumul. În acelaşi timp, migranţii declară că nu vor reduce transferurile de bani pentru nevoile curente ale familiilor lor din Republica Moldova”. (Moşneaga 2011: p. 226-227).
Studiile de monitorizare, realizate de CBS AXA în 2008-2009, indică tendinţa de menţinere a situaţiei date, adică oamenii doresc să lucreze în străinătate. Mai mult decît atît, în perioadele de criză, aceste aspiraţii capătă un nou impuls (Impactul 2009).
Vorbind despre perspectivele migraţiei forţei de muncă din Moldova, este bine să luăm în calcul răspunsurile persoanelor apte de muncă (20-55 ani) la întrebarea De ce în viitorul apropiat nu planificaţi să plecaţi la muncă în străinătate?. Doar 40% din respondenţi au menţionat că „nu există nici un motiv pentru migraţie”, iar 7% – că „au venituri suficiente”. Restul respondenţilor şi-au exprimat dorinţa de a pleca, dar constată unele constrîngeri, care îi obligă să rămînă în Moldova:
„nu vreau să-mi părăsesc familia” (26%); „migraţia este scumpă” (13%); „este dificil de a găsi un loc de muncă” (7% ); „este necesar să efectuez lucrări agricole” (6%); altele (5%).
DE CE ÎN VIITORUL APROPIAT NU PLANIFICAŢI SĂ PLECAŢI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE?
nu există nici un motiv pentru migraţie
au venituri su�ciente
nu vreau să-mi părăsesc familia
migraţia este scumpă
este di�cil de a găsi un loc de muncă
este necesar să efectuez lucrări agricole
altele
40%
7%
7%
6%5%
26%
13%
Remarcăm faptul că studiul migraţiei forţei de muncă în Republica Moldova a început la sfîrşitul anilor ‘90 ai secolului XX. Pînă în prezent, s-au acumulat o mulţime de date empirice şi analitice privind migraţia populaţiei ţării. În afară de anuarele statistice, cu rubrici extinse privind migraţia, este editată culegerea specializată
6
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
„Ancheta forţei de muncă”, care inserează rezultatele cercetărilor sociologice efectuate trimestrial de Oficiul Naţional de Statistică, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional. O parte semnificativă a acestei culegeri reflectă profilul socio-demografic al migraţiei forţei de muncă din Moldova.
Începînd cu anul 2000, în ţară s-au realizat mai multe cercetări la subiectul dat, utilizîndu-se întregul arsenal sociologic (chestionare, interviuri în profunzime ale respondenţilor, ale experţilor, focus-grupuri, analiză de conţinut). O experienţă vastă în efectuarea unor cercetări privind migraţia forţei de muncă a fost acumulată de următoarele structuri: companii sociologice (CBS AXA, CIVIS), mediul academic (Universitatea de Stat din Moldova, facultăţile de Sociologie şi Asistenţă Socială, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative). Există şi experienţă de cercetare sociologică monitorizată (CBS AXA – 2004, 2006, 2008 şi 2009). Aceste studii sînt finanţate de organizaţii internaţionale (Organizaţia Internaţională a Muncii, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Banca Mondială, UNICEF ş. a.). Începînd cu anul 2004, în „Barometrul de Opinie Publică”, elaborat de două ori pe an, sînt incluse şi întrebări cu referire la migraţia forţei de muncă.
Problema a mai fost abordată şi de comunităţi academice, de cercetarea fenomenului fiind preocupaţi specialişti din domeniul ştiinţelor sociale. Se studiază diferite aspecte ale migraţiei forţei de muncă: efecte/consecinţe pozitive şi negative, remitenţele, ocuparea forţei de muncă, date demografice – sex, vîrstă, profesie, aspecte teritorial-regionale, etnice; socio-psihologice – culturale, lingvistice; exodul forţei de muncă calificate, tineretul, protecţia juridică şi socială a lucrătorilor migranţi, reîntoarcerea şi reintegrarea; situaţia grupurilor social-vulnerabile (copii, bătrîni); politica privind migraţia forţei de muncă etc.
Materialul acumulat este o bază solidă pentru a se trece de la analiza efectelor externe ale migraţiei forţei de muncă la analiza modificărilor interne a realităţii moldoveneşti, condiţionate de impactul migraţiei de muncă internaţionale la etapa contemporană. Fireşte, o astfel de trecere presupune un context adecvat, schimbarea şi identificarea scopurilor unor studii sociologice relevante, iar datele colectate se vor utiliza pentru o analiză empirică a fenomenului.
1.2. Principalele efecte ale migraţiei internaţionale a forţei de muncă
Migraţia internaţională a forţei de muncă din Republica Moldova are consecinţe sociale şi politice diverse asupra populaţiei şi situaţiei din ţara nostră. În continuare, vom analiza cele mai semnificative efecte ale migraţiei.
1.2.1. Remitenţele, bunăstarea materială a migranţilor şi a familiilor acestora, perspectivele de dezvoltare socio-economică a ţării
Principalul efect pozitiv sînt remitenţele migranţilor în ţara de origine (Moşneaga 2006). Transferul de bani înspre Moldova se realizează atît prin canale oficiale, cît şi neoficiale. Transferurile migranţilor de muncă moldoveni sînt suficient de mari, iar volumul lor creşte an de an.
Tabelul 1. Dinamica remitenţelor în Republica Moldova, 1998-2011 (mln. dolari SUA)
Anul Total Prin transfer de bani rapid % din PIB
1999 89,62 52,21 9,32000 152,94 101,77 12,32001 211,99 140,08 15,12002 254,12 161,35 16,52003 317,76 176,05 23,52004 412,70 226,18 27,12005 683,24 497, 84 31,72006 854,55 628,61 38,22007 1218,30 919,71 36,22008 1612,12 1386,17 30,82009 1182,02 982,23 30,82010 1244,14 1072,24 29,82011 1453,79 1276,61 30,3
Sursa: Banca Naţională a Moldovei (www.bnm.md)
7
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Creşterea remitenţelor afectează în mod pozitiv dezvoltarea şi consolidarea sistemului bancar din Republica Moldova, deoarece, conform unor studii, majoritatea clienţilor băncilor comerciale (migranţii) trimit bani acasă prin transfer rapid.
Migrarea forţei de muncă, neutilizate în ţară, scuteşte Republica Moldova de problema şomajului intern (Vaculovschi 2009). Transferurile de bani permit a menţine stabilitatea socială în ţară, reduc tensiunile sociale. De la începutul anilor ’90 ai secolului XX nu a fost înregistrat vreun conflict social de proporţii, ca urmare a problemelor materiale ale populaţiei (Zavtur 2000, Moraru 2012), deşi s-a atestat o scădere semnificativă a potenţialului economic şi a nivelului de trai.
Migraţia forţei de muncă, fondurile provenite din străinătate influenţează pozitiv structura socială a Republicii Moldova, mărind numeric clasa de mijloc şi, prin urmare, reducînd categoria celor săraci şi foarte săraci (Populaţia 2000). Se înregistrează o creştere a statutului social al lucrătorului migrant, graţie calificărilor şi dezvoltării sale profesionale; a prestigiului şi influenţei sale în luarea deciziilor în comunitate prin creditarea vecinilor”; a rolului femeilor în familie etc. (Postolachi 2007).
S-a îmbunătăţit şi situaţia financiară a gospodăriilor, ai căror membri sînt plecaţi la muncă peste hotare. Ei au mai multe oportunităţi de a evita riscurile sociale. M. Orozko, realizînd o cercetare în domeniul economiilor populaţiei Republicii Moldova, a concluzionat că economii mai mari de 500 de dolari sînt în 8% din gospodăriile în care nu există migranţi de muncă şi în 29% din gospodăriile în care există (Orozco 2007: p. 4).
Tabelul 2. Situaţia financiară a gospodăriilor în funcţie de prezenţa migranţilor de muncă (%)
Categoria Perioada Foarte bună Bună Grea Foarte grea Fără
răspuns
Alimentareapînă la migraţie 1,6 57,1 34,3 5,6 1,4după migraţie 7,4 71,6 18,5 1,0 1,5
Locuinţapînă la migraţie 1,6 52,1 38,2 6,3 1,9după migraţie 4,7 70,4 21,5 1,6 1,8
Îmbrăcăminteapînă la migraţie 1,1 46,9 45,0 5,3 1,7după migraţie 4,5 68,1 24,3 1,4 1,7
Sănătateapînă la migraţie 1,6 50,7 38,3 7,6 1,8după migraţie 2,8 57,6 33,2 4,7 1,7
Studiilepînă la migraţie 1,9 47,4 35,5 4,6 10,6după migraţie 3,3 60,1 20,8 1,8 14,0
Distracţiilepînă la migraţie 1,0 31,8 46,7 12,9 7,5după migraţie 2,3 47,3 35,6 7,1 7,7
Studiile au arătat că, în 2/3 din gospodăriile în care sînt lucrători migranţi, situaţia materială este asigurată, în special, de remitenţe. Contribuţia financiară a acestora constituie o mare parte din bugetul familiei (65% sau mai mult). Într-o treime din gospodării remitenţele asigură bunăstarea materială în proporţie de 85 la sută.
Tabelul 3. Contribuţia lucrătorului migrant la bunăstarea materială a familiei
Contribuţia lucrătorului migrant la bunăstarea materială a familiei % gospodării
Pînă la 15% 6,4De la 15 pînă la 35% 7,7De la 35 pînă la 65% 17,5De la 65 pînă la 85% 33,6Mai mult de 85% 34,8
Sursă: Ghencea (2005)
Este greu de constatat care este proporţia capitalului migranţilor în afacerile din Republica Moldova, dar, cu siguranţă, din cele aproximativ 50000 de întreprinderi mari, mici şi mijlocii, o mare parte se bazează pe banii cîştigaţi peste hotare (Naţional 2011).
8
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
„Unul dintre motivele plecării a fost să asigurăm un viitor fiicelor noastre. Am construit o casă frumoasă pentru ele. Am încercat să ne ghidăm de experienţa italienilor: arhitectura şi planificarea casei, infrastructura, baia, dormitoarele. Materialele de construcţie au fost procurate din Italia, pentru ca totul să fie de calitate. În timpul concediului, soţul a supravegheat muncitorii să-şi facă lucrul conştiincios. N-am economisit, am angajat meşteri cu experienţă de muncă în străinătate, în Italia sau Spania. Cei de pe loc uneori lucrează de mîntuială, iar apoi te ţii doar de reparaţii.
Am construit o casă cu două etaje, cu două intrări separate. Astfel, fetele trăiesc împreună, în aceeaşi curte, dar şi fiecare în casa ei...
Locuinţa însă era doar o parte din ceea ce aveam de făcut. Trebuia să contribuim, de asemenea, la deschiderea unei afaceri proprii. Dacă te angajezi la stat, eşti plătit puţin şi nu ai nici o garanţie: astăzi lucrezi, iar mîine poţi fi concediat. Iar afacerea proprie îţi dă o bucată de pîine. Dacă nu eşti leneş şi munceşti conştiincios, ai şi clienţi, şi cîştiguri, şi profit.
Fiicele sînt croitorese, de aceea, la consiliul de familie, am decis să deschidem în oraşul nostru un atelier. În perioada sovietică, exista un asemenea atelier în centrul oraşului, dar, cu timpul, a devenit nerentabil, inutil. Statul a uitat de el. Pereţii s-au dărîmat, peste tot au crescut buruieni.
Am cumpărat acest lot, l-am defrişat şi am construit o clădire pentru atelier – frumoasă, în stil european, un loc comod pentru oameni. Atunci cînd terenul era în paragină, nu erau mulţi doritori să-l cumpere. Recent însă, am fost contactaţi să-l vindem sau să-l oferim în arendă pentru o altă afacere. Ne-au propus o mulţime de bani, dar am refuzat. Nu e bine ca într-o clădire să fie mai multe oficii. Nu se va observa că este atelierul fiicelor”. (Soţii: Aurica, 60 de ani, studii medii de specialitate, asistentă medicală; Alexandru, 60 de ani, studii medii de specialitate, zootehnician, migranţi de muncă în Italia, 12 ani).
„Am lucrat în străinătate mai mult de 11 ani… M-am întors în ţară... Sînt zootehnician. Îmi place foarte mult meseria mea, de aceea voi reveni la ea. Am venit în Moldova în luna septembrie şi am încropit o gospodărie: 150 de gîşte; oi, vaci, iepuri. Vreau să măresc numărul păsărilor la 300, să am rase bune de animale. Şi totul va fi bine. Am experienţă, dorinţă şi cunoştinţe”. (Alexei, 61 de ani, studii superioare, lucrător migrant în Spania, revenit în 2010).
Fireşte, nu toată lumea acceptă această „uşurinţa” cu care se începe o afacere. Observaţiile empirice ne sugerează că există manifestări de invidie (deşi încă rare) din partea non-migranţilor pentru bunăstarea foştilor migranţi, primii fiind mai săraci. Trebuie remarcat faptul că migraţia internaţională a forţei de muncă, remitenţele contribuie nu doar la creşterea bunăstării materiale a familiilor, ci şi la creşterea stratificării sociale.
Nivelul sărăciei în ţară, graţie remitenţelor, a început să scadă. Dacă în 1999, sub pragul sărăciei trăiau 73% din populaţie, în prezent cifra a scăzut semnificativ la 33% (Banca Mondială 2009).
Experienţa altor ţări ne arată că Republica Moldova nu este un caz aparte în acest sens, ci se dezvoltă în conformitate cu tendinţele mondiale. Cheltuirea banilor pe alimente este un fenomen tipic în ţările sărace, din care face parte şi Republica Moldova. Asigurarea unui trai decent, menţinerea gospodăriilor în ordine este o reacţie firească a oamenilor la condiţiile de viaţă dificile. Datorită migraţiei de muncă, precum şi banilor cîştigaţi în străinătate, oamenii şi gospodăriile lor pot supravieţui.
Analiza repartizării banilor primiţi din străinătate arată că cea mai mare parte, în cazul lucrătorilor migranţi din gospodăriile sărace, se cheltuiesc pe alimente, o altă parte – pe satisfacerea „necesităţilor de dezvoltare”: studii, sănătate, turism, achiziţie de mărfuri, care asigură creşterea gradului de informare, formarea anumitor abilităţi (calculator, servicii de informare şi comunicare), deschiderea sau dezvoltarea propriei afaceri (Gestionarea 2008). Business nu înseamnă doar lansarea unui magazin sau a unui atelier de producţie. Împrumutul de bani pentru migraţie, de asemenea, este o afacere, investiţie. Mai mult decît atît, am observat că este destul de solicitat şi exclude relaţii formale cu statul, cu funcţionarii publici.
9
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Tabelul 4. Repartizarea în gospodării a remitenţelor
Categorii de cheltuieli %
Alimente, îmbrăcăminte 43,1Servicii comunale/ Întreţinere 18,2Mărfuri de uz casnic (fără electrocasnice) 17,2Reparaţia casei/apartamentului 15,3Studii (achitarea contractului) 12,8Tratament 12,5Achitarea datoriilor 11,7Achitarea datoriilor pentru călătorie 10,4Plata pentru munci agricole 10,5Economii „pentru zile negre” 8,5Conturi bancare 1,6
Sursa: Transferuri (2004)
În contextul structurii bugetelor de familie, prezintă interes intenţiile de a cheltui banii cîştigaţi în timpul apropiat, în cursul anului curent.
Tabelul 5. Planuri de repartizare a banilor cîştigaţi în străinătate pentru „următoarele 12 luni”
Categorii de cheltuieli „AMF-2004” %
„OIM-2004”Prioritate primară
%
Prioritatesecundară
%Restituirea datoriilor 8,3 11,8 5,1Cheltuieli curente (alimente, îmbrăcăminte, întreţinere etc.) 21,7 45,4 21,7
Cheltuieli specifice (studii, sănătate, achiziţionare de mărfuri scumpe, împrumut de bani etc.)
20,0 (bani împru-mutaţi – 4,2)
10,6 24,6
Investiţii casnice (achiziţionarea automobilului, imobilelor, reparaţia apartamentului/casei, nunţi, înmormîntări, depozite bancare)
22, 0 15,5 22,8
Investiţii în producţie (achiziţionarea unor loturi de pămînt, autocamioane şi tehnică agricolă, păsări şi animale) 6,5 1,5 4,8
Altele 0,7 0,2Economii (depozite bancare) 20,7 - -Nu pot răspunde 9,8 2,4
Sursa: Transferuri (2004), Ghencea (2005)
Menţionăm că o parte semnificativă a banilor cîştigaţi de lucrătorii migranţi sînt destinaţi instruirii copiilor şi tratamentului medical. Pe termen scurt, aceste cheltuieli pot fi considerate drept un consum, pe termen lung însă, ele sînt o investiţie importantă în crearea şi dezvoltarea capitalului uman (Kring 2007: p.7). Prin prisma acestei abordări, ponderea investiţiilor va fi mult mai mare de 6,5% (Ghencea 2005), analizată anterior ca bani pentru deschiderea/dezvoltarea propriei afaceri a membrilor gospodăriei lucrătorului migrant.
În acelaşi timp, observăm că, în pofida sumelor mari de remitenţe, investiţii directe în dezvoltarea socială şi economică a Republicii Moldova sînt foarte puţine.
Potrivit studiilor sociologice (Transferuri 2004), numai 16,8% din respondenţi intenţionează să acumuleze fondurile primite de la migranţi şi să înceapă propria afacere. Pentru cei care văd viitorul investiţiilor în afaceri, cele mai atractive sînt următoarele domenii (în ordinea priorităţii): agricultură, transport, comerţ şi servicii (bar, gheretă), achiziţie de echipament, divertisment, bunurile imobiliare.
O parte din banii cîştigaţi peste hotare sînt direcţionaţi spre dezvoltarea comunităţii în care s-au născut sau locuiesc. Studiile sociologice constată că fiecare al nouălea lucrător migrant oferă un ajutor, sprijin financiar/material bisericii, cluburilor sportive, susţine financiar proiecte comunitare. (Sigvardsdotter 2006). Cu toate acestea, în baza unor interviuri cu reprezentanţii administraţiei publice locale din Republica Moldova, s-a
10
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
demonstrat că aceasta nu se întîmplă peste tot: în multe localităţi, rolul muncitorilor migranţi în dezvoltarea locală este nesemnificativă (Ţurcan 2006, Filipov 2009, Hristev 2009).
Treptat, dezvoltarea socio-economică a ţării a fost orientată spre un model bazat pe primirea şi utilizarea fluxurilor de bani în creştere de peste hotare. Acest model, avînd în vedere tendinţele demografice (scăderea natalităţii şi îmbătrînirea populaţiei din Moldova), are un cost foarte ridicat. Acesta include o creştere a importului (finanţat de remitenţe) pînă la un nivel extrem de instabil, precum şi consolidarea monedei naţionale, ceea ce duce la o scădere semnificativă a competitivităţii la export; riscuri morale pentru familiile de migranţi şi pentru guvern, apariţia fenomenului de „orfani sociali”, copii părăsiţi de părinţii migranţi; restructurarea rolurilor de gen în cadrul familiilor, al comunităţilor şi al ţării în ansamblu; distrugerea reţelelor sociale ce au avut, în ultimii ani, un rol important în reducerea sărăciei. Toate acestea conduc la o creştere a efectelor negative (economice şi socio-politice) ale migraţiei forţei de muncă din Moldova, precum şi la persistarea unui astfel de model de dezvoltare socio-economică.
Criza anilor 2008-2010, agravînd problema transferurilor de bani, a pus la îndoială eficacitatea şi viabilitatea unui asemenea model de dezvoltare a Republicii Moldova. Un sondaj (SBS AXA –2009) a arătat că două treimi din respondenţi au constatat scăderea remitenţelor, iar un respondent din cinci (20,7%) a declarat că, odată cu declanşarea crizei, a încetat să primească bani din străinătate (World 2009).
Evaluarea experţilor Băncii Mondiale indică faptul că scăderea remitenţelor are un impact direct asupra creşterii nivelului sărăciei. Modelarea simplă arată că scăderea remitenţelor cu 50% conduce la creşterea nivelului sărăciei cu 1,2% pe an; în zonele rurale, declinul ajunge la 1,6%.
Figura 2. Evaluarea impactului direct al reducerii remitenţelor asupra creşterii nivelului sărăciei în Republica Moldova (%)
Sursa: World (2009)
Diminuarea remitenţelor afectează diferit consumul grupurilor sociale: pentru cei mai săraci, scăderea consumului este de 7%, în timp ce pentru cei bogaţi – de numai 2,7% (World 2009).
Potrivit lui M. Marlett, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova: „Criza financiară şi economică mondială a demonstrat că Republica Moldova ar trebui să elaboreze un alt model de dezvoltare economică” (Moşneaga 2010: p.14).
Nu există nici o îndoială că actuala criză a fost o avertizare, care a relevat fragilitatea modelului existent. Menţionăm totuşi că trecerea la un alt model de dezvoltare socio-economică, mai ales la unul durabil, este greu de înfăptuit în condiţiile actuale. De asemenea, este puţin probabil ca Republica Moldova să realizeze independent această tranziţie.
25.9 26.1 26.2 26.5 26.9 27.1
18.2 18.3 18.3 18.6 18.7 18.7
31.831.6 32.0 32.3 32.8 33.2
BASE 2007
- 10% - 20% - 30% - 40% - 50%
25
1517192123
2729313335
TotalUrbanRural
11
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
1.2.2 Gradul de ocupare a populaţiei şi dezvoltarea pieţei forţei de muncă
În Republica Moldova, în cei peste 20 de ani de tranziţie, a scăzut, deşi puţin, gradul de ocupare a populaţiei. Iar oferta forţei de muncă a crescut în mod semnificativ, ca urmare a concedierilor în masă, legate de procesele de privatizare şi de criza economică prelungită din anii ‘90 ai secolului XX. Menţionăm că, în perspectivă apropiată, nu se aşteaptă o creştere a potenţialului economiei naţionale. Cu toate acestea, rata oficială a şomajului este de aproximativ 2% – extrem de redusă pentru o economie în criză. În condiţiile date, cea mai mare parte a forţei de muncă neangajată din Moldova (neînregistrată în centrele de angajare) îşi găseşte sursa de existenţă sau în economia tenebră, sau plecînd la muncă în străinătate.
Practica a demonstrat că aproape toţi migranţii sînt angajaţi. Exodul forţei de muncă din Moldova în căutare de venit rămîne o problemă stringentă, de multe ori singura alternativă de existenţă. Pentru majoritatea populaţiei, munca în străinătate este unica posibilitate să evadeze din „braţele” sărăciei din ţară. Din păcate, creşterea substanţială a PIB-ului, observată cu 5-6 ani înainte de criza globală (rata medie anuală de creştere a fost de aproximativ 5%), nu a condiţionat majorarea cererii de forţă de muncă, ci, dimpotrivă, numărul angajaţilor în economie s-a diminuat (scăderea medie anuală a ocupării forţei de muncă a fost de 2,4%).
Factorul determinant în migraţia internaţională a cetăţenilor din Republica Moldova îl constituie procesele nefavorabile de pe piaţa forţei de muncă. Analiza relevă o scădere constantă a indicatorilor de bază în acest sens. Sondajul de opinie realizat de Biroul Naţional de Statistică arată o reducere a numărului populaţiei economic active, a numărului de angajaţi şi a numărului de simbriaşi. În perioada 2001- 2008, populaţia economic activă a scăzut de la 1616800 la 1302800 de persoane.
Remarcăm faptul că, odată cu scăderea gradului de ocupare a populaţiei, se reduce rata şomajului. Numărul de şomeri, calculat după metodologia OIM, s-a redus în perioada 2001-2008 de la 117700 la 51700 de persoane, iar numărul şomerilor înregistraţi la oficiile forţei de muncă – de la 27600 la 23200 de persoane (Vaculovschi 2009).
În condiţiile crizei financiare globale din 2008-2010, situaţia pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova s-a agravat (Vaculovschi 2011a). Potrivit sondajelor, în timpul crizei, 25% din respondenţi, fie personal, fie unul din membrii familiei, şi-au pierdut locul de muncă. În aceste condiţii, creşte potenţialul de migraţie: fiecare al treilea respondent intenţionează să-şi caute de lucru în străinătate sau nu ştie ce să facă. Printre membrii familiei, această cifră este chiar mai mare, de aproximativ 50% (Impactul 2009).
Tabelul 6. Posibile acţiuni în caz de pierdere a locului de muncă (%)
Acţiuni Respondent Membru de familie
Sînt angajat 12,4 11,5Caut un loc de muncă în localitatea în care locuiesc 29,8 21,1Caut un loc de muncă în altă localitatea din Republica Moldova 20,2 13,3Caut un loc de muncă peste hotarele ţării 12,4 21,9Aplic pentru indemnizaţie de şomaj 4.6 4,7Alte acţiuni 4,3 2,2Nu ştiu, nu pot răspunde 16,5 25,4
Sursa: Impactul (2009)
Una dintre modalităţile de depăşire a situaţiei dificile, condiţionate de pierderea locului de muncă, este deschiderea propriei afaceri. Analiza comparativă a sondajelor realizate de CBS AXA în anii 2008 şi 2009 arată că, deşi atractivitatea proiectelor de afaceri este în creştere, însă, în general, nu acoperă pesimismul celor care au pierdut locurile de muncă şi sînt în căutare de serviciu, a mijloacelor de supravieţuire (Impactul 2009, Lucke 2009) .
12
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Tabelul 7. Intenţia de a iniţia un proiect de afaceri (%)
Acţiuni CBS AXA – 2008 CBS AXA – 2009
Am propria afacere 4,0 4,1Am avut o afacere în trecut, dar nu intenţionezi să încep una nouă 1,3 2,9Am avut o afacere în trecut şi intenţionezi să încep una nouă 0,6 0,8Nu am avut o afacere în trecut, dar intenţionezi să încep una nouă 7,6 10,8Numărul potenţialilor întreprinzători 12,4 15,5
Sursă: Impactul (2009)
Faptul este constatat şi de analiza comparativă a dorinţei de a avea sau de a începe propria afacere de către foştii lucrători migranţi.
Tabelul 8. Intenţia de a avea sau a începe o afacere proprie la foştii lucrători migranţi (%)
Acţiuni CBS AXA – 2008 CBS AXA – 2009Am propria afacere 6,8 2,4Am avut o afacere în trecut, dar nu intenţionezi să încep una nouă 2,6 5,2Am avut o afacere în trecut şi intenţionezi să încep una nouă 1,7 1,9Nu am avut o afacere în trecut, dar intenţionezi să încep una nouă 14,5 17,5Numărul potenţialilor întreprinzători 23,0 21,8
Sursă: Impactul (2009)
Ce factori au cauzat astfel de estimări de către populaţia Republicii Moldova, atît în rîndul întreprinzătorilor actuali, cît şi al celor potenţiali.
Tabelul 9. Provocările cu care se confruntă întreprinderile în ultimele 6 luni (%)
Probleme %Scăderea venitului 50,0Scăderea volumului de vînzări 44,0Creşterea preţului la materiile prime 36,1Micşorarea gradului de ocupare a lucrătorilor 31,9Reducerea producţiei 31,5Partenerii comerciali sînt în întîrziere cu plata 29,5Reducerea numărului de angajaţi 28,0Imposibilitatea de achitare integrală a salariului angajaţilor 27,6Datorii fiscale la stat 23,0
Sursa: Impactul (2009)
Evaluînd condiţiile de viaţă în perioada de criză, fiecare al doilea respondent a remarcat că acestea au devenit mai rele. În ceea ce priveşte posibilitatea de a face economii, doar 30% din respondenţi susţin că au putut face economii în ultimele 6 luni. Aproape 43% din persoanele chestionate au afirmat că au cîştigat bani, dar nu au putut face economii. În acelaşi timp, un respondent din patru (23,4%) a recunoscut că are datorii (Impactul 2009).
Menţionăm că migraţia populaţiei a modificat felul de a concepe munca: nu numai în calitate de element social important, dar şi ca valoare social-politică a fiecărui individ în parte.
13
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Tabelul 10. Relaţia dintre statutul social şi munca în străinătate: secţiune orizontală (%)
Dacă nu sînteţi angajat, ce statut aveţi? Aţi muncit în străinătate? TotalDа Nu Nici un răspuns
Angajat 31,6 66,6 1,9 100,0Elev 0 100,0 0 100,0Student 12,7 87,3 0 100,0Pensionar (în funcţie de vîrsta sau starea sănătăţii) 6,6 92,0 1,5 100,0Casnică; concediu de îngrijire a copilului 30,8 68,3 1,0 100,0Temporar nu lucrez; caut de lucru 50,7 47,4 1,9 100,0Şomer; nu caut de lucru 51,5 48,5 0 100,0Nici un răspuns 25,0 58,3 16,7 100,0Total 29,5 69,0 1,6 100,0Numărul respondenţilor 339 793 18 1150
Sursă: Barometrul (http://www.ipp.md)
Tabelul 11. Relaţia dintre statutul social şi munca în străinătate: secţiune pe verticală (%)
Ce statut aveţi?Aţi muncit în străinătate?
Dа Nu Nici un răspunsAngajat 35,1 31,7 38,9Elev 0 1,0 0Student 2,4 6,9 0Pensionar (în funcţie de vîrsta sau starea sănătăţii) 5,3 31,8 22,2Casnică; concediu de î ngrijire a copilului 9,4 9,0 5,6Temporar nu lucrez; caut de lucru 31,3 12,5 22,2Şomer; nu caut de lucru 15,6 6,3 0Nici un răspuns 9 9 11,1Total 100,0 100,0 100,0În total 1150 respondenţi 339 793 18
Sursă: Barometrul (http://www.ipp.md)
Tabelul 12. Relaţia vîrstă, statut social şi experienţă de muncă în străinătate (%)
1 2Dacă aţi muncit în străinătate, ce statut aţi avut?
3 4 5 6 7 8 9 10 TotalDa 18-20 50,0 0 0 0 12,5 25,0 12,5 100,0Nu 18-20 5,5 12,7 52,7 1,8 7,3 12,7 7,3 100,0Da 21-30 21,2 0 7,7 0 18,3 30,8 21,2 1,0 100,0Nu 21-30 34,2 6 15,5 6 18,0 21,7 6,2 3,1 100,0Da 31-40 48,0 0 9,0 33,0 10,0 0 100,0Nu 31-40 49,1 3,4 19,0 20,7 6,9 9 100,0Da 41-50 40,6 1,6 3,1 34,4 20,3 100,0Nu 41-50 53,8 10,4 9,4 18,9 7,5 100,0Da 51-60 36,0 0 16,0 2,0 30,0 12,0 4,0 100,0Nu 51-60 42,2 6 33,1 3,6 7,8 12,0 6 100,0Da 61şi peste 7,1 64,3 0 21,4 7,1 100,0Nu 61 şi peste 4,2 95,2 5 0 0 100,0
Nota: 1 – Ai muncit în străinătate; 2 – vîrsta (ani); 3 – muncesc; 4 – elev; 5 – student; 6 – pensionar (în funcţie de vîrstă sau starea sănătăţii); 7 – casnică, concediu de îngrijire a copilului; 8 – temporar nu lucrez, caut de lucru; 9 – şomer, nu caut de lucru; 10 – nu pot răspunde.
Sursa: Barometrul (2011)
14
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Viziunea privind munca, ocuparea forţei de muncă, gradul de ocupare pe piaţa internă a muncii a cetăţenilor Republicii Moldova care au lucrat în străinătate diferă de viziunea celor ce nu au o astfel de experienţă. De obicei, ei sînt mai activi în căutarea locurilor de muncă şi se angajează mai repede, fapt confirmat de datele din Tabelele 1-3 (poziţiile „angajat”, „temporar neangajat, în căutare de lucru”), care arată relaţia dintre vîrsta persoanelor, statutul social în Republica Moldova şi experienţa de muncă în străinătate.
Astfel, observăm că, printre angajaţi, procentul celor care au muncit în străinătate este mai mare decît al celor care nu au o astfel de experienţă. În acelaşi timp, numărul persoanelor care „temporar nu lucrează şi caută de lucru” este de 2,5 ori mai mare în rîndul celor cu experienţă de migraţie decît în rîndul non-migranţilor. În ceea ce priveşte poziţia „şomer, nu caut de lucru”, constatăm aceeaşi situaţie. Fără îndoială, în acest grup s-ar regăsi şi cei care au venit acasă să se odihnească, să se trateze. Cu toate acestea, mai sînt şi alte elemente demne de a fi luate în consideraţie. Persoanele cu experienţă de muncă în străinătate devin „capricioase” pe piaţa naţională a muncii. Ele nu acceptă orice muncă, spre deosebire de concetăţenii lor, care nu au lucrat în străinătate, deoarece fac comparaţie cu situaţia din ţările-gazdă. Ei caută un serviciu prestigios, dar, mai ales, bine plătit.
„...Larisa, soţul şi fiul Andrei s-au întors în Moldova. Locuiesc în Chişinău, în propriul apartament. Fiica a rămas în Portugalia, este cîntăreaţă de operă. Fiul merge la şcoală, iar soţul nu lucrează. Dar, cu toate acestea, are multe de făcut. Merge la rudele din satul natal, le ajută în gospodărie. În general, este mulţumit de viaţă.
Pentru Larisa, procesul de reintegrare nu este unul simplu. Are două luni de cînd caută de lucru: salariul de 2000 de lei (în jur de 200 de dolari SUA) nu o mulţumeşte, comparativ cu 1000 de euro pe care îi cîştiga în Portugalia, lucrînd în două locuri. Tînjeşte după viaţa de acolo, după serviciu, venituri, prieteni, prietene, cercul de comunicare, după acel mod de viaţă” (Larisa, 45 de ani, studii medii profesionale, tehnolog în alimentaţia publică; Andrei, 46 de ani, studii medii, şofer, migranţi de muncă în Portugalia, 12 ani).
Pentru ei, munca în termeni de cost este o valoare, ceea ce nu observăm la concetăţenii lor, care estimează experienţa profesională după realitatea din Republica Moldova. În străinătate, ei au avut o altă experienţă de muncă, o altă calitate şi remunerare şi nu doresc să le piardă, să le schimbe, să le reducă la nivelul pieţei forţei de muncă de la noi.
„Mă uit cum lucrează aici moldovenii noştri: au pauze pentru fumat, mai mult se fac că muncesc. De aceea nu sînt bine plătiţi. Da, eu cer mult pentru munca mea, în comparaţie cu standardele moldoveneşti, dar mă orientez după cele europene şi este firesc să fie aşa. Nu trebuie să fie considerată drept lăcomie, este un salariu normal, deoarece lucrez repede, calitativ. Ceea ce fac ei într-o lună, eu voi face în 3-4 zile. Nu e nevoie să mă supravegheze un maistru, să mă zorească. Eu îmi apreciez timpul şi munca. Şi vreau să fiu bine remunerat. Dacă nu voi găsi un astfel de serviciu, voi pleca din nou la muncă în străinătate. Mi-am petrecut 10 ani lucrînd la construcţii în Spania, Portugalia, ştiu cum să lucrez, ştiu cerinţele lor (occidentale). Acolo am fost apreciat pentru munca mea.
Desigur, patronului din Moldova îi este mai greu cu mine decît cu localnicii. Pe de o parte, el trebuie să-mi plătească un salariu bun. Pe de altă parte, nu mă poate lua cu bombonica: aşteaptă, azi nu au adus ţiglă, cărămidă, mortar... El e dator să-mi ofere condiţii adecvate de lucru... Nu voi aştepta pînă cînd vor aduce materialele. Localnicii pot să aştepte şi să nu facă nimic. Dar atunci nici salariu nu li se plăteşte”. (Nicolae, 39 de ani, constructor).
Pentru comparaţie, vom prezenta atitudinea altui respondent, care, de asemenea, are experienţă de lucru în străinătate. A lucrat în Italia timp de 1,5 ani, dar mentalitatea şi atitudinea faţă de muncă nu şi-a schimbat-o, fapt ce îl apropie de muncitorii moldoveni care nu au fost în străinătate, care trăiesc şi lucrează reieşind numai din realitatea din Republica Moldova. Şi aceasta le convine.
„Am muncit în Italia, am revenit acasă de jumătate de an. Nu mai plec la muncă nici în Italia, nici într-o altă ţară... Am lucrat la o fabrică ca muncitor. Lucram cîte opt ore. Aveam un salariu de 1350 de euro. Erau luni (august, de exemplu) cînd cîştigam 2000 şi mai mult, deoarece mulţi merg în vacanţă, muncitori sînt mai puţini şi, prin urmare, am avut această şansă. Este adevărat că munca era foarte grea. Mă durea tot corpul, chiar dacă sînt un om puternic şi antrenat, toată viaţa mea am făcut sport şi am predat la universitate, la catedra de educaţie fizică.
15
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Condiţiile grele de muncă a fost primul motiv de a mă întoarce. E mai bine să trăieşti acasă, în Moldova. Poate că nu avem salarii mari, dar putem lucra lejer, aînd timp pentru odihnă. Nu vreau să mă considere cineva cal de tracţiune, să mă dedau cu trup şi suflet muncii de la fabrică. Sigur, ei au în dotare dispozitive care uşurează munca oamenilor (apropo, şi eu am adus cîteva), dar pentru o mie de euro trebuie să munceşti din greu”. (Anatol, 51 de ani, profesor de educaţie fizică).
1.2.3. Structura demografică (vîrstă, sex, etnie, studii şi calificare, dispersare teritorială) a populaţiei
La etapa iniţială, reprezentanţii grupurilor etnice, dar şi a naţiunii titulare au fost mai activi în migraţia forţei de muncă (Ţurcan, 2000). Remarcăm faptul că, cu excepţia Găgăuziei şi a regiunii transnistrene, unde vectorul migraţiei internaţionale a forţei de muncă este direcţionat spre Turcia şi Rusia, în alte regiuni ale Republicii Moldova componenta etnică/lingvistică nu influenţează comportamentul migrator al populaţiei. Un rol important în alegerea ţării de destinaţie îl au reţelele sociale, membrii familiei, consătenii, prietenii care muncesc acolo, acest fapt determinînd atît componenta gender, cît şi structura populaţiei unor comunităţi.
Tabelul 13. Indici demografici ai migranţilor de muncă moldoveni plecaţi în 2010 (mii de persoane)
În total 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 aniÎn total 311,0 69,7 102,2 68,6 58,3 12,2
Oraş (urban) 90,6 12,3 31,7 19,7 20,9 5,9Sat (rural) 220,5 57,3 70,5 48,9 37,3 6,4
Bărbaţi 198,0 51,6 70,3 40,0 29,7 6,3Femei 113,0 18,1 31,9 28,6 28,5 5,9
Studii
Superioare 33,3 4,7 15,9 4,2 6,3 2,2Medii speciale 40,7 4,1 8,3 12,8 12,5 3,0Medii profesionale 79,5 13,4 20,9 23,9 18,0 3,2Liceu, studii de cultură generală 79,4 16,7 24,8 19,2 16,1 2,7
Gimnaziale 76,2 29,7 31,6 8,5 5,3 0,0Primare sau fără studii 1,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Sursă: Biroul (2011)
Din perspectiva vîrstei, sexului, studiilor şi profesiilor, în migraţia internaţională de muncă participă diferite categorii de cetăţeni. Mai activi sînt tinerii şi persoanele de vîrstă mijlocie (peste 70% sînt cu vîrsta de pînă la 40 de ani şi aproape 40% – cu vîrsta de pînă la 30 de ani) (Weeks 2005: p.116). Vîrsta medie a lucrătorului migrant este de 35-36 de ani.
FIGURA 3. Distribuţia migranţilor de muncă moldoveni pe grupe de vîrstă (mii de persoane)Sursa: Poalelungi (2010)
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59
mii persoane
16
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Analiza distribuţiei persoanelor plecate la muncă peste hotare în funcţie de vîrstă, sex şi studii arată că fluxurile sînt compuse, în mare parte, din cei cu vîrsta de 25-34 de ani (33,9%), cu o predominanţă a sexului masculin (63,6%) şi a persoanelor cu studii medii, medii profesionale şi gimnaziale (75,6%) – cei care, de regulă, efectuează o muncă necalificată, care nu necesită, din partea angajatorului, investiţii în dezvoltarea capitalul uman. Acest lucru se explică prin faptul că respectivele categorii de persoane se angajează mai repede pe piaţa de muncă străină.
Deşi majoritatea lucrătorilor migranţi sînt de sex masculin, numărul femeilor este mare şi reprezintă un sfert din migranţii moldoveni de muncă (Ovsianikov 2006, Vaculovschi 2010). Migranţii de muncă-bărbaţi sînt angajaţi în construcţii, transporturi, industrie şi agricultură. Majoritatea moldovenilor lucrează în construcţii – 51%. Femeile-migrante lucrează în sfera de servicii, comerţ, îngrijirea persoanelor în vîrstă, a bolnavilor, copiilor, în calitate de menajere, în sfera serviciilor sexuale. Cea mai mare parte a migranţilor de muncă nu lucrează conform specialităţii. Cu toate acestea, spre deosebire de ţările din Europa de Vest, în care majoritatea se angajează la munci necalificate, în Rusia posibilitatea de a te angaja potrivit studiilor este mai mare (construcţii, agricultură, transport, industrie, servicii, comerţ).
În acest proces sînt implicaţi atît specialişti calificaţi, precum şi cei necalificaţi, atît reprezentanţi ai sectorului bugetar (profesori, ingineri, medici), cît şi cei din industrie, transport, construcţii, agricultură (Rusnac 2007, Brain 2011).
Migraţia forţei de muncă în Rusia şi în ţările din Uniunea Europeană diferă ca durată. Moldovenii planifică să muncească în Rusia circa 5,5 luni; de fapt, media de şedere în Rusia este de 7 luni. Migranţii din Moldova reprezintă fluxul permanent al forţei de muncă temporare şi chiar sezoniere în Rusia (Moraru 2012). În statele membre ale UE, durata medie de şedere este de circa 14-16 luni.
Chestionarea migranţilor a arătat că majoritatea au studii medii profesionale şi gimnaziale (25,5% şi 25,6% din total, conform datelor din 2010). Aceste persoane nu s-au realizat (din cauza lipsei locurilor de muncă şi a remunerării slabe) în ţară şi pleacă în străinătate pentru şedere temporară sau permanentă. În plus, majoritatea tinerilor care studiază în Rusia, România şi în alte ţări din Europa de Vest rămîn, de regulă, să trăiască şi să lucreze în aceste ţări. Astfel, Republica Moldova, în detrimentul propriu, devine un furnizor de forţă de muncă calificată (Brain 2011).
Avînd în vedere că forţa de muncă calificată nu poate fi pe deplin utilizată în ţară, iar economia locală nu-i poate găsi o justă utilizare şi remunerare, „pierderea capitalului uman” poate fi justificată. Astfel, emigrarea forţei de muncă calificate poate fi apreciată şi ca o modalitate de păstrare a potenţialului său.
În acelaşi timp, degradarea capitalului uman creează un dezechilibru care afectează în mod negativ dezvoltarea socio-economică a ţării, viitorul Republicii Moldova.
Forţa de muncă din Moldova este din ce în ce mai selectivă. Atunci cînd se caută serviciu în ţară, se compară veniturile „de aici” cu cele „ de acolo”, cu o preferinţă pentru a doua variantă. Ca şi înainte, salariile mici din ţară şi cele mai mari din străinătate constituie un stimulent pentru plecarea lucrătorilor înalt calificaţi, predispuşi să muncească în străinătate permanent sau pentru o durată mai îndelungată. Pentru resursele de muncă din Moldova, fenomenul a fost distructiv şi a condus la o descalificare a cadrelor, fapt ce nu este propice pentru o dezvoltare economică durabilă şi plasează problema formării profesionale în prim-plan, care, la rîndul său, ţine de bugetul de stat.
Migraţia forţei de muncă în masă duce la faptul că ţara va resimţi, din ce în ce mai mult, un deficit de specialişti. Există cazuri cînd, din lipsă de personal calificat, sînt zădărnicite proiecte de producţie, investitorii străini îşi pierd orice interes pentru economia Moldovei. Efectul de multiplicare nu are loc – nu există nici o investiţie străină directă în sectorul de producţie, transferurile de bani ale migranţilor nu-şi găsesc aplicare plenară în economia ţării (Moşneaga 2006).
Am menţionat mai sus că 40% dintre lucrătorii migranţi sînt tineri de pînă la 30 de ani. În străinătate, mulţi au obţinut statutul de şedere şi un loc de muncă legal, de aceea rămîn acolo cu traiul, luîndu-şi cu ei şi copiii. Acest proces ia amploare începînd cu prima jumătate a anilor 2000. Potrivit datelor neoficiale, în perioada 2003-2004, au obţinut paşapoarte aproximativ 100000 de copii, în anul 2004 eliberîndu-se de 2,5 ori mai multe paşapoarte
17
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
decît în anul 2003. Nu există nici o îndoială că printre copii, titulari de paşapoarte, un număr considerabil sînt cei care pleacă în străinătate la studii sau în călătorie. Cu toate acestea, este evident faptul că cea mai mare parte pleacă să trăiască permanent în ţara de migrare a părinţilor. Acest fapt înrăutăţeşte situaţia demografică din Republica Moldova.
Studiile sociologice arată că procesul migraţiei forţei de muncă afectează toată societatea moldovenească, toate localităţile din ţară. Majoritatea migranţilor sînt rezidenţi din sate sau din oraşele mici. În consecinţă, ponderea persoanelor în căutare de lucru din zonele rurale este mai mare decît a celor din mediul urban, constituind, în anul 2010, aproximativ 70,9% din numărul total de emigranţi (Национальное 2011).
Plecarea la muncă peste hotare contribuie la schimbarea situaţiei socio-demografice din mediul rural. În prezent, avem localităţi în care, ca şi pe timp de război, nu există bărbaţi apţi de muncă – un fenomen des întîlnit. Pe de altă parte, în unele sate din sudul ţării se înregistrează situaţii nu mai puţin periculoase – aproape că nu există femei apte de muncă. Acestea lucrează masiv în străinătate, iar la petreceri (nunţi, cumetrii etc.) merg doar bărbaţii (Moraru 2012).
Migraţia forţei de muncă modifică şi modelul patriarhal al familiei. Sub aspect material, familia o duce mai bine, dar este distrusă din punct de vedere moral. Membrii familiei se înstrăinează unul de altul (Găgăuz 2006, Savelieva 2009, Enachi 2010). Prin urmare, creşte simţitor numărul de divorţuri.
Muncind în străinătate, încercînd să cîştige mai mult şi să trimită bani rudelor în Republica Moldova, migranţii fac economii la alte capitole, în detrimentul sănătăţii lor, siguranţei personale. Sînt multe cazuri de deces, frecvente accidente de muncă, îmbolnăviri. Astfel, „pragul de sănătate” al migranţilor din Moldova şi, în general, al tuturor migranţilor de muncă scade (Zimmermann 2006).
O consecinţă negativă a migraţiei de muncă este şi traficul de fiinţe umane, pentru exploatare sexuală a femeilor şi copiilor, vînzare de organe umane etc. Din păcate, după acest indice, Republica Moldova, alături de Albania şi România, este una dintre cele mai nesigure ţări din Europa (Zubco, 2008). Menţionăm că migraţia sexuală, în forma ei voluntară şi involuntară, conduce la o reducere a moralităţii în societate, deoarece munca prostituatelor începe să fie considerată o activitate „obişnuită”.
Constatăm că, în general, migraţia internaţională a forţei de muncă accentuează contradicţia dintre beneficiile economice şi costurile sociale ale acesteia (distrugerea familiilor, înrăutăţirea sănătăţii, plecarea tinerilor şi a forţei de muncă calificate, deteriorarea potenţialului uman al ţării). În Moldova, sporirea numărului persoanelor din păturile social-vulnerabile şi slab protejate, în special persoanele în vîrstă şi copiii lăsaţi nesupravegheaţi de către părinţi, rude şi stat a devenit un fenomen obişnuit.
1.2.4. Păturile social-vulnerabile ale populaţiei
1.2.4.1 Copiii
Potrivit datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (2011), 37,8% din gospodăriile din Republica Moldova sînt cu copii, 57,2% dintre ele aflîndu-se în zona rurală. În 53,3% din gospodării există un singur copil; în 35,6% – doi copii; în 11,1% – trei sau mai mulţi, adică, în medie, 4,1 persoane: în oraş – 3,8 persoane, iar în localităţile rurale – 4,4 persoane. 5% din familii au un singur părinte. În anul 2010, 24,2% de copii (188,6 mii) trăiau în condiţii de sărăcie absolută, iar 1,9% (14,8 mii) – în condiţii de sărăcie extremă, aceşti indicatori pentru întreaga populaţie constituind 21,9% şi, respectiv, 1,4%.
Tabelul 14. Dinamica indicilor sărăciei absolute în rîndul copiilor (%)2006 2007 2008 2009 2010
Toată populaţia 30,2 25,8 26,4 26,3 22,9Toţi copiii 32,8 27,3 27,2 28,3 24,2Copiii din oraşe 25,6 18,1 13,9 12,8 9,8Copiii din sate 37,0 33,0 34,9 37,7 33,0
Sursa: Ministerul (2011)
18
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Nivelul sărăciei la această categorie depinde de numărul de copii în gospodărie: 18,8% din totalul gospodăriilor în care există un copil sînt sărace; în care există doi copii – 21,5%; în care există trei copii – 36,8%. De asemenea, sărace sînt şi 28,8% din familiile în care locuiesc împreună trei generaţii (bunica/bunicul, părinţii, copiii), 20,8% – cu ambii părinţi şi copii. În acelaşi timp, în rîndul familiilor monoparentale (un părinte şi copii), 19,7% sînt sărace (Sandu 2011: p. 13).
Prin urmare, prezenţa copiilor în gospodărie este unul dintre factorii importanţi care stimulează migraţia forţei de muncă a populaţiei Republicii Moldova. Migraţia este mai mare în gospodăriile cu copii, în fiecare a cincea existînd un lucrător migrant, indicele naţional fiind puţin mai mic – în fiecare a şaptea gospodărie. Aproximativ 17% din copiii trăiesc în gospodării în care există un migrant. În acelaşi timp, aceste gospodării se împart după cum urmează: mama-migrant (60%); tatăl-migrant (30%); ambii părinţi migranţi (10%) (Sandu 2011: p. 11-12).
Migraţia internatională a forţei de muncă contribuie la creşterea bunăstării materiale a familiilor, la reducerea riscului de sărăcie. Spre exemplu, din totalul familiilor în care ambii părinţi sînt acasă, 27% sînt sărace. Sărace sînt şi 14% din familiile în care tatăl este migrant; 9,4% – în care mama este migrant; 3,6% – în care ambii părinţi sînt lucrători migranţi (Sandu 2011: p. 13).
Nu este surprinzător faptul că se măreşte numărul copiilor care cresc în familii în care unul sau ambii părinţi sînt plecaţi peste hotare. Copiii rămîn în grija bunicilor (Studiul 2010, Cheianu-Andrei 2011), de multe ori însă în grija vecinilor sau „a străzii”. Potrivit datelor UNICEF şi ale Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului, în anul 2005, ca urmare a migraţiei, în Republica Moldova erau aproximativ 200000 de minori rămaşi singuri sau crescuţi de un părinte.
Tabelul 15. Numărul copiilor rămaşi singuri sau crescuţi de un părinte ca urmare a migraţiei (%)
2000 2005 Fără ambii părinţi 2 7Fără un părinte 18 31Total % 20 38Total copii 200000
Sursă: ONU (2006)
Credem că astăzi numărul copiilor rămaşi fără îngrijirea părinţilor, din cauza plecării acestora la muncă peste hotare, nu s-a redus semnificativ. În continuare, prezentăm date cu privire la copiii lucrătorilor migranţi, şcolari, crescuţi fără unul sau ambii părinţi.
Tabelul 16. Copiii de vîrstă şcolară (7-18 ani) ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă peste hotare
2005 2006 2007 2008 2010 (I trimestru)
Numărul copiilor de vîrstă şcolară, ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă peste hotare (mii de persoane)
110,0 94,1 99,5 110,5 84,2
Coraportul dintre numărul acestor copii şi numărul total de elevi (%) 20,1 18,2 20,3 24,0 …
Sursă: Buciuceanu (2011)
În context regional, potrivit Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, situaţia se prezintă în modul următor: în zona de centru a ţării – mai mult de 40% din elevi sînt copii de muncitori migranţi şi cresc în familii monoparentale (41,5%), în zona de nord – 35,8% şi în zona de sud – 22,7% (Buciuceanu 2011: p. 171).
Conform datelor organizaţiilor neguvernamentale (Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei, anul 2008), numărul şcolarilor ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă în străinătate a crescut în mod semnificativ. În anul 2006, din această categorie făcea parte fiecare al patrulea şcolar (177000 de copii), în anul 2007 – 200000 de copii (Evaluarea 2009: p. 11).
19
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Astfel, copiii din familiile migranţilor devin o nouă grupă de risc (Cheieanu-Andrei 2011), deoarece cresc fără căldură părintească, educaţie şi sînt cei mai expuşi influenţei străzii, marginalizaţi în plan social, psihologic, moral şi educaţional (Postolachi 2007). Impactul migraţiei asupra sănătăţii copiilor este multidimensional: dezvoltare mentală retardată, dezavantajare emoţională şi psihologică (Cernei-Bacioiu 2010), dezinteres faţă de propria sănătate, risc sporit de accidentare şi de îmbolnăvire, diagnosticare şi tratament medical întîrziate, neglijare a sănătăţii dentare, creştere a bolilor mentale, vulnerabilitate emoţională sporită etc.
Adesea, copiii migranţilor devin victime ale mediului criminal. Potrivit datelor organelor de drept, copiii rămaşi fără îngrijire părintească din cauza migraţiei comit 55-60% din toate infracţiunile. Printre infractorii minori, 18% sînt copii din familii de migranţi (Buciuceanu 2011).
Statul îşi propune să ajute copiii din familiile sărace, inclusiv copiii lucrătorilor migranţi. Astfel, prin decizia Guvernului Republicii Moldova (iunie 2010), a fost aprobat Planul Naţional de Acţiuni privind protecţia socială a copiilor rămaşi fără îngrijire părintească pentru anii 2010-2011. Cu toate acestea, în opinia experţilor, acţiunile întreprinse sînt sporadice, de multe ori reducîndu-se doar la colectare de date (Buciuceanu 2011: p. 172).
1.2.4.2 Bătrînii
Societatea moldovenească îmbătrîneşte. Dacă în anul 2000 vîrsta medie a populaţiei era de 33,4 de ani, în anul 2010 aceasta a crescut la 36,3 de ani. În aceeaşi perioadă, proporţia copiilor (cu vîrsta 0-15 ani) din totalul populaţiei a scăzut de la 24,8% la 18,2%, iar a persoanelor în vîrstă (60 de ani şi peste) a crescut de la 14,5% la 15,5%. De asemenea, s-a redus numărul dependenţilor la 100 de angajaţi, de la 65,8 (în 2000) la 50,1 (în 2010). Acest fapt, în opinia experţilor, se datorează reducerii numărului de copii în structura generală a populaţiei Republicii Moldova (Sandu 2011: p. 12).
Conform previziunilor UNICEF (2009), în perioada 2009-2020 va avea loc o îmbătrînire relativ rapidă a populaţiei din Republica Moldova.
Tabelul17. Dinamica în structura de vîrstă a populaţiei din Republica Moldova pentru perioada 2009-2020
2009 2012 2020 Schimbări 2009-2020Totalul populaţiei ţării (mii de persoane) 3,571 3,549 3,456 - 121Copii (0-17 ani) 773 716 665 - 131Adulţi (18-59 ani) 2,327 2,315 2,161 - 156Pensionari (60 ani şi peste) 471 519 630 167% populaţiei Copii (0-17 ani) 22 20 19 - 3Adulţi (18-59 ani) 65 65 63 - 2Pensionari (60 ani şi peste) 13 15 18 5Populaţia ce necesită servicii sociale (mii de persoane) 418 428 443 23Copii (0-17 ani) 46 43 40 - 19Adulţi (18-59 ani) 233 232 217 - 17Pensionari (60 ani şi peste) 139 153 186 47
Sursa: UNICEF (2009)
În anul 2011, în Republica Moldova, erau 512 mii de persoane cu vîrsta de peste 60 de ani, 62% locuiau în mediul rural, iar 60% erau femei; 25% aveau 62-64 de ani, iar 14% – 80 de ani şi mai mult. Potrivit sondajului forţei de muncă în rîndul populaţiei economic active, 5,3% au 60 de ani, ceea ce reprezintă 13% din numărul total de persoane de această vîrsta (Naţional 2011).
Astfel, bătrînii, la fel ca şi copiii, sînt unul dintre cele mai vulnerabile şi slab protejate grupuri sociale. În comparaţie cu alte grupuri, ei sînt cei mai expuşi riscului de sărăcie. În anul 2010, într-o sărăcie absolută locuiau 25,6% de bătrîni; sărăcia în zonele rurale fiind de aproape 2 ori mai mare decît în cele urbane – 31,7% şi, respectiv, 16,5% (Sandu 2011: p. 20).
20
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (2011), 18% din numărul total de gospodării din Republica Moldova se constituie numai din persoane în etate, avînd mai mult de 65 de ani şi o rată a sărăciei de 30%, iar 36% din gospodării – din pensionari de 57-62 de ani. Nivelul lor de sărăcie este evaluat la 28%. Aproximativ 75% din gospodăriile sărace, cu oameni în vîrstă, se află în mediul rural.
Tabelul 18. Dinamica indicilor sărăciei absolute în rîndul persoanelor în etate (%)
2006 2007 2008 2009 2010Totalul populaţiei 30,2 25,8 26,4 26,3 22,9Gospodăriile pensionarilor 41,8 33,5 37,3 35,6 28,1Gospodăriile persoanelor în etate (65 de ani şi peste) 42,9 37,3 38,2 39,6 30,2
Sursa: Sandu (2011)
Intensificarea migraţiei internaţionale a forţei de muncă a condiţionat o reducere drastică a numărului de angajaţi pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova, ceea ce a condus la o micşorare a fluxurilor financiare pentru asigurarea funcţionării normale a sistemului de asigurări sociale – componenta principală a protecţiei sociale a persoanelor în etate. Această situaţie a contribuit la reducerea posibilităţilor de creştere a calităţii vieţii persoanelor în vîrstă, exprimată prin majorarea treptată a pensiilor sau prin dezvoltarea serviciilor sociale specifice.
Plecarea masivă peste hotare a generat apariţia altui fenomen ce ţine de situaţia vîrstnicilor – creşterea numărului de persoane neajutorate, rămase fără îngrijirea membrilor de familie. A crescut brusc numărul de cereri la asistenţă socială, acest sistem nereuşind să facă faţă solicitărilor, ceea ce s-a răsfrînt negativ asupra calităţii serviciilor sociale prestate persoanelor în vîrstă.
Cu sprijinul Agenţiei de Dezvoltare din Cehia şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, a fost realizat un sondaj sociologic calitativ, cu scopul de a identifica o listă de servicii sociale specifice persoanelor în etate, rămase fără îngrijirea membrilor de familie, aceştia fiind plecaţi să muncească în străinătate (Vaculovschi 2011).
1.3. Politica Republicii Moldova cu privire la migraţia forţei de muncă
Îngrijorate de amploarea migraţiei de muncă, agravată de problemele de pe piaţa forţei de muncă, precum şi de epuizarea potenţialului demografic, profesional şi intelectual al ţării, autorităţile încearcă să diminueze efectele acestor procese, elaborînd şi aplicînd măsuri legislative şi normative adecvate. Menţionăm că politica naţională în domeniu a suferit modificări majore, cunoscînd patru etape principale (Moşneaga 2007).
În prima etapă (1990-1994) au fost luate măsuri caracteristice spaţiului geopolitic sovietic şi post-sovietic. Reglementarea migraţiei, inclusiv a migraţiei forţei de muncă, a fost orientată împotriva imigranţilor, dar nu conţinea prevederi speciale pentru populaţia republicii. Odată cu declararea independenţei, autorităţile au căutat să protejeze drepturile cetăţenilor moldoveni care lucrau în afara Republicii Moldova, în special în ţările CSI.
A doua etapă (1995-2000) se caracterizează prin integrarea Republicii Moldova în procesele migraţioniste la nivel global şi, în primul rînd, la cel european. O particularitate a acestei etape este că migraţia forţei de muncă şi integrarea structurilor guvernamentale într-un spaţiu unic de migraţie se manifestă ca două procese distincte, ce nu interacţionează.
În acelaşi timp, structurile de stat se ghidează nu atît de acuitatea problemelor legate de migraţie, cît de studierea şi implementarea parţială a experienţei ţărilor europene în ceea ce priveşte reglementarea şi controlul migraţiei forţei de muncă. Se fac încercări de a proteja migranţii de muncă moldoveni peste hotare (UE).
Etapa a treia (2001-2006) se caracterizează printr-o activitate intensă şi prin dorinţa de a promova imaginea structurilor de migraţie în rîndurile populaţiei Republicii Moldova şi pe arena internaţională.
Autorităţile moldoveneşti tind să depăşească deficienţele abordărilor legislative anterioare (Moşneaga 2004). Acum scopul este nu numai protejarea celor care muncesc legal în străinătate, dar şi a celor nelegali,
21
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
pentru a-i ajuta să-şi legalizeze şederea. Expertul O. Poalelungi (Institutul de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova) susţine că: „Guvernarea s-a confruntat cu problema emigrării în masă a populaţiei. În anii 2002-2003, o parte din consilieri propuneau să folosim experienţa filipineză a exportului forţei de muncă. Alţii sugerau să acţionăm potrivit practicii Rusiei şi Uniunii Europene – să aducem acasă forţa de muncă, adică să se pună accent pe imigraţie… Ce ne-a lipsit atunci? Desigur, un concept clar privind ceea ce trebuia de făcut: să exportăm/importăm forţă de muncă sau să acceptăm alte modele? În anul 2005, atunci cînd a fost elaborat pronosticul şi efectuat pentru prima dată calculul dezvoltării populaţiei Republicii Moldova pînă în 2050, s-a constatat un ritm rapid al procesului de depopulare. Deci să vorbim despre exportul forţei de muncă în versiunea filipineză nu este serios. Astfel, o serie de documente, regulamente s-au axat pe asigurarea circulaţiei forţei de muncă”. În această perioadă a început armonizarea legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale.
Etapa a patra (începînd cu mai 2006) se caracterizează prin reconceptualizarea abordărilor fundamentale, prin trecerea de la o politică unică de migraţie la o diversitate de politici, care furnizează multiple mecanisme de protecţie a migranţilor de muncă moldoveni, în contextul „vecinătăţii estice” cu UE (Moraru 2012). Principalul domeniu de activitate este utilizarea migraţiei în dezvoltarea socio-economică a Republicii Moldova. În acest context, politica de migraţie este considerată o parte integrantă a politicii sociale. Relansarea economiei statului este una dintre direcţiile importante în reducerea migraţiei internaţionale de muncă a populaţiei (Programul „Renaşterea economiei – renaşterea ţării”).
Principala sursă de investiţii străine directe în economia ţării trebuie să fie remitenţele migranţilor de muncă, care ar trebui să fie stimulaţi să investească în proiecte locale, în dezvoltarea comunităţilor (Programul „Satul Moldovenesc”, „Mai mult decît lupta împotriva sărăciei: Elaborarea unei structuri instituţionale şi de drept a cadrului de reglementare pentru utilizarea transferurilor în scopul dezvoltării antreprenoriatului în Republica Moldova”). În acest scop, devenea importantă şi necesară informarea populaţiei, a lucrătorilor migranţi cu privire la beneficiile transferurilor bancare şi beneficiile conturilor bancare (anii 2007-2008).
O altă direcţie strategică în domeniu este obţinerea regimului liberalizat de vize/fără vize cu Uniunea Europeană (din 2010), ca bază pentru întoarcerea lucrătorilor migranţi în Moldova (Peru-Bălan 2011). Aceasta prevede cooperarea strînsă cu Uniunea Europeană în domeniul migraţiei şi securităţii, mobilităţii şi întoarcerii persoanelor plecate, integrării sociale a imigranţilor.
Continuă să se întreprindă acţiuni privind dezvoltarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu ţările de destinaţie, semnarea acordurilor în domeniul migraţiei forţei de muncă, protecţiei drepturilor migranţilor (Poalelungi 2010). Expertul E. Buracec (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, şef al Departamentului de politici de migraţie) remarca: „Asigurarea migraţiei pe temeiuri legale este un imperativ al politicii noastre. În acest context, încheierea acordurilor în domeniul migraţiei forţei de muncă este esenţială pentru asigurarea drepturilor migranţilor şi îmbunătăţirea statutului lor social. În acelaşi timp, acordurile prevăd mecanisme de gestionare a fluxurilor de migraţie, ceea ce face procesul uşor de gestionat şi previzibil. Capătă pondere informarea cu privire la emigrarea legală, ce ar contribui la reducerea numărului de imigranţi ilegali, precum şi la eliminarea traficului de fiinţe umane”.
Acum un rol important i se acordă menţinerii şi dezvoltării relaţiilor cu diaspora moldovenească (Planul Naţional de Acţiune pentru managementul diasporei). În relaţiile de colaborare cu aceasta se evidenţiază diaspora ştiinţifică. Expertul L. Romanciuc (Academia de Ştiinţe a Moldovei) relata: „Aceste abordări corespund politicilor Uniunii Europene în domeniul migraţiei forţei de muncă înalt calificată. Ce strategii au fost propuse? În primul rînd, a face cariera ştiinţifică mai atractivă pentru tineri, să nu existe un vid între absolvenţi şi ocuparea forţei de muncă în domeniile în care au fost instruiţi. În al doilea rînd, se urmăreşte asigurarea egalităţii de gen a migranţilor înalt calificaţi, ceea ce necesită recrutarea activă a femeilor în aceste procese. În al treilea rînd, asistăm la extinderea mobilităţii în domeniul de instruire şi cercetare, orice savant poate face cercetări în întreg spaţiul Uniunii Europeane (ştiind că UE este constituită din ţări cu capacităţi tehnice şi infrastructuri diferite). Îmbunătăţirea perspectivelor de cercetare în UE şi oferirea de oportunităţi reprezentanţilor ţărilor lumii a treia sînt, în principiu, scopurile şi obiectivele care au fost specificate în „Parteneriatul Estic”, din care face parte şi Republica Moldova.
22
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
În concluzie, menţionăm că migraţia forţei de muncă a fost acel colac de salvare care a permis (şi permite) Republicii Moldova să supravieţuiască, să asigure nu numai existenţa, ci şi dezvoltarea unui număr semnificativ de cetăţeni: lucrători migranţi şi membri ai familiilor lor. Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea şi consolidarea procesului migraţionist, pe lîngă efectele pozitive, încep să se manifestă tot mai clar, în toate domeniile societăţii moldoveneşti, şi efectele negative. Criza socială şi economică din 2008-2010 a demonstrat fragilitatea modelului de dezvoltare socio-economică a ţării, bazat pe transferurile cetăţenilor plecaţi peste hotare.
Migraţia internaţională a forţei de muncă sporeşte tensiunea dintre beneficiile economice şi costurile sociale ale migraţiei (distrugerea familiilor, deteriorarea sănătăţii, exodul tinerilor şi specialiştilor înalt calificaţi, deteriorarea potenţialului uman). În Republica Moldova, un fenomen obişnuit au devenit grupurile social-vulnerabile şi slab protejate, în special copiii şi cei în vîrstă, lăsaţi fără supravegherea părinţilor, a statului.
Republica Moldova face eforturi pentru a minimaliza impactul negativ al migraţiei internaţionale a forţei de muncă şi a consolida efectele pozitive. Prin încercări şi erori, pe baza experienţei internaţionale şi a cooperării, tinde să găsească cele mai bune modalităţi şi mecanisme de reglementare a procesului dat, direcţionîndu-l spre dezvoltarea durabilă a ţării. În perioada scurtă de independenţă, Republica Moldova a parcurs o cale lungă în conştientizarea complexităţii fenomenului, pentru a putea elabora o politică coerentă şi efectivă în domeniu.
Fără a enumera oportunităţile ratate şi neajunsurile, menţionăm că autorităţile moldoveneşti au tras concluziile necesare. Multe iniţiative au fost realizate cu ajutorul incontestabil al organizaţiilor internaţionale, al Uniunii Europene, care au oferit Republicii Moldova sprijin uman, financiar etc.
S-a conştientizat faptul că problema migraţiei internaţionale a forţei de muncă ar trebui să fie punctul central al politicilor actuale de ocupare a forţei de muncă, al politicilor sociale în domeniul protecţiei copiilor, tinerilor, bătrînilor. Astăzi, accentul este pus pe realizarea proiectelor ce ţin de atragerea capitalului migraţional, a remitenţelor în dezvoltarea comunităţilor locale, crearea condiţiilor pentru întoarcerea migranţilor acasă, soluţionarea problemelor stringente pentru populaţia Republicii Moldova.
23
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
II. METODOLOGIA CERCETĂRII SOCIOLOGICE
2.1. Metodologia de eşantionare
Reieşind din scopul studiului, cît şi din cerinţele metodologice stabilite, sondajul s-a realizat în două grupuri țintă:
Populația generală (18+);
Lideri locali (APL, bussiness, ONG, lideri religioşi etc.).
Aspecte tehnice ale studiului. Studiul a fost proiectat pentru asigurarea unui eşantion la nivelul mediului rural a patru raioane – Orhei, Teleneşti, Rezina, Şoldăneşti (fostul județ Orhei).
Volumul prestabilit al eşantionului în rândul populației generale (1100 interviuri) a fost împărţit în mod proporțional cu numărul populației de 18+ ani între cele patru raioane.
La următoarea etapă a fost realizată distribuţia sub-eşantioanelor pe mediu de reşedință (oraşe/sate) şi trei grupe de localităţi rurale după mărime (sate mari, medii, mici), în mod proporţional cu numărul populaţiei pentru fiecare grup.
La următoarea etapă urmează selecţia aleatorie (prin intermediul unui tabel cu numere aleatoare) a localităţilor:
o distribuţie proporţională pe grupele de localităţi rurale (mari, medii, mici);
atribuirea fiecărei localităţi unui număr aleator (din tabele matematice cu numere aleatorii);
selecţia a numărului necesar de sate din cadrul fiecărui grup, fiind luate satele cărora le-a revenit cele mai mici numere;
selecţia aleatoare a străzilor în fiecare localitate (oraşe şi sate). În localitățile în care sunt cunoscute denumirile străzilor selecția realizată în mod similar cu selecţia localităţilor (oraşe şi sate medii şi mari în care există mai mult de o secţie de votare). În satele pentru care nu se cunosc străzile s-a utilizat hărţile Google Earth, fiind indicate la întâmplare rutele de pe care urmează a fi selectate gospodăriile.
Notă: numărul necesar de sate a fost stabilit din numărul de interviuri care revin unui grup de sate împărţit la 5 interviuri pentru sate mici, 10 interviuri pentru sate medii şi 15 interviuri pentru sate mari.
La penultima etapă de selecţie (selecţia gospodăriei) s-a aplicat metoda pasului statistic cu următoarele specificaţii:
pasul statistic s-a stabilit prin a) în cazul străzilor cu blocuri (sunt realizate max. 3 interviuri în bloc) prin împărțirea numărului total de apartemante în bloc la 3 şi b) în cazul străzilor cu case pe pământ prin împărțirea numărului total de case locuite pe stradă împărţit la numărul total de interviuri care urmează a fi realizate pe strada dată;
în cazul unui contact nereuşit (ex. persoana refuză să participe la studiu, pe adresa dată nu locuiesc persoane din grupul de interes etc.) se aplică o regulă unică de înlocuire a gospodăriei, se selecta gospodăria vecină situată din partea dreaptă a operatorului aflat cu faţa spre gospodăria cu contact nereuşit.
Pentru selectarea persoanelor din interiorul gospodăriei s-a aplicat metoda celei mai apropiate zile de naştere din rândul persoanelor adulte din gospodărie.
Perioada de colectare a datelor: 7-23 decembrie 2011
Notă: precizia estimărilor poate varia până la ±3%. Astfel pot fi considerate valide doar tendinţele ce vor depăşi acest nivel.
Durata medie a unui interviu a oscilat între 25 şi 30 minute.
24
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Pentru colectarea datelor în cadrul sondajului de opinie au fost implicaţi 25 operatori de interviuri, numărul mediu de interviuri per operator fiind de 16. Fiecare din operatorii implicaţi în studiu a avut experienţa de participare la colectarea datelor în cel puţin 10 studii de tematică socială realizate pe parcursul ultimilor 2 ani.
Calitatea lucrărilor de teren a fost realizată de către 4 supervizori. În total au fost verificate prin recontactare telefonică a respondenţilor 50% de fişe de rută (fiind cuprinse rutele de lucru a 13 operatori) plus 20% rute au fost verificate prin recontactarea faţă în faţă (fiind cuprinse rutele de lucru a 6 operatori). Verificarea lucrărilor în teren a urmărit:
• respectarea regulilor de selecţie a rutei;
• respectarea regulilor de selecţie a gospodăriei;
• respectarea regulilor de selecţie a respondentului;
• prestaţia operatorului (amabilitatea, aspect exterior, claritate şi corectitudine în explicarea momentelor neclare pentru respondent).
În cazul sondajului în rândul liderilor locali a fost realizată selecția aleatorie a 87 localități. În fiecare localitate a fost realizat un interviu, cu liderul local de tip prestabilit (APL, bussiness, ONG, lideri religioşişi alt tip de lider).
25
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
28,9%
18,9%
18,2%
14,5%
9,7%
5,3%
1,2%
2,7%
0,7%
Salariile/ pensiile mici
Preţurile mari/in�aţia
Șomajul
Guvernarea ine�cientă
Corupţia
Criza economică
Emigraţia
Altceva
NȘ/NR
III. ATITUDINI GENERALE PRIVIND REPUBLICA MOLDOVA
3.1. Oportunităţile şi condiţiile din Republica Moldova
3.1.1 Oportunităţile de muncă/angajare La întrebarea În Moldova există multe oportunităţi de muncă/angajare?, 15,7% din respondenţi au răspuns că (mai mult sau mai puţin) sînt de acord cu această afirmaţie, cu specificarea că mai mult de jumătate sînt din gospodării ce nu primesc remitenţe, adică persoane cu un loc de muncă în Republica Moldova. Totodată, 82,8% (vezi Tabelul 5) din respondenţi susţin că nu sînt de acord cu afirmaţia de mai sus, deoarece, la sigur, în aceste gospodării există cel puţin un membru care lucrează peste hotare. Şi doar 1,4% din chestionaţi nu au putut să se dea cu părerea. Conform datelor obţinute în cadrul sondajului, majoritatea celor care au fost de acord cu afirmaţia expusă trăiesc în mediul rural, iar majoritatea celor care nu sînt de acord – în mediul urban.
3.1.2. Condiţii favorabile pentru crearea unei familii Aşadar, cu toate că respondenţii consideră că în Moldova nu sînt multe oportunităţi de angajare în cîmpul muncii, totuşi numărul celor care consideră că: Moldova este un loc favorabil pentru crearea familiei/calitatea vieţii este bună se ridică la 28,6%, iar 69,4% (vezi Tabelul 5) nu sînt de acord cu această afirmaţie. Nu au putut să dea nici un răspuns 2% din respondenţi. Mai mult de jumătate din respondenţii care au declarat că sînt de acord cu afirmaţia dată trăiesc în mediul rural. Acestea sînt, de obicei, gospodării care nu primesc remitenţe, ceea ce denotă faptul că ei doresc să rămînă în ţară şi să-şi întemeieze o familie. Cei ce au pe cineva peste hotare vor să plece cît mai curînd, pentru a întemeia acolo o familie, sau doresc să-şi ia familia din Moldova şi să emigreze. În ultimul timp, acest fenomen este foarte des întîlnit în societatea moldovenească. Astfel, numărul celor care au afirmat că nu sînt de acord cu afirmaţia dată este mai mare printre respondenţii care primesc remitenţe şi locuiesc în unul din oraşele în care s-a realizat sondajul.
3.1.3. Oportunităţi de investiţii O treime din respondenţi (33,6%) au afirmat că sînt de acord cu faptul că În Moldova există oportunităţi mari de investire (vezi Tabelul 6), cei mai mulţi fiind din gospodării mai înstărite, iar 59,9% susţin că nu sînt de acord, ei fiind din gospodării mai sărace, şi doar 6,4% nu au putut să se dea cu părerea. Astfel, putem spune că respondenţii din gospodăriile mai bogate au o cu totul altă viziune, au multe idei de investiţii, ei analizează bine situaţia, se gîndesc cum să deschidă vreo afacere ca să-şi poată întreţine familia; pe cînd pentru cei din familii cu venituri medii sau scăzute aceste idei sînt mai puţin interesante, nu văd în ce ar putea să investească, dar nici nu au resursele necesare să deschidă vreo afacere.
3.2 Probleme stringenteDupă cum se ştie, Republica Moldova s-a confruntat întotdeauna cu anumite probleme. Conform datelor obţinute, respondenţii au clasificat problemele ţării în următoarea ordine (vezi Figura 4): procentajul maxim a fost obţinut de categoria Salariile şi pensiile mici – 28,9%, după care urmează o altă problemă importantă
– Preţurile mari, cu 18,9%. La fel de stringentă este, în opinia a 18,2% din respondenţi, problema Şomajului, precum şi cea a Guvernării ineficiente,
care a acumulat 14,5% din totalul respondenţilor, alături de Corupţie (9,7%). Criza economică este considerată o problemă de către
5,3% din intervievaţi, iar Emigraţia – de către 1,2%. Alte probleme enunţate au fost: lipsa pieţei de desfacere,
problema transnistreană, sărăcia, drumurile rele, sănătatea populaţiei etc.
FIGURA 4. Problemele importante/stringente ale Republicii Moldova
26
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
3.3. Standardele de trai din ultimii doi ani
Jumătate din participanţii la sondaj au menţionat că trăiesc mai rău decît acum doi ani, 36,3% susţin că viaţa lor nu s-a schimbat şi doar 10,9% afirmă că în prezent se trăieşte mai bine. Respondenţii care primesc remitenţe au declarat că trăiesc mai bine, iar cei care nu primesc– că trăiesc mai rău (vezi Tabelul 9).
Dacă e să analizăm standardele de viaţă din ultimii doi ani după mai mulţi indicatori, care au o mare importanţă pentru om, atunci remarcăm faptul că aproape jumătate din intervievaţi cred că acum situaţia este mai rea (vezi Tabelele 9-11).
3.3.1. Alimentarea constituie unul dintre indicatorii de apreciere vitali: 47% din respondenţi susţin că acum este mai rea; 42,2% – că este la fel şi doar 10,7% au menţionat că alimentarea familiei este mai bună. Doar 0,1% din respondenţi nu au putut da un răspuns concret.
3.3.2. Alt indicator este locuinţa, capitol la care 43,5% din respondenţi au spus că actualmente este mai rău decît acum doi ani; 46,6% menţionează că situaţia a rămas neschimbată; 9,8% – că e mai bine decît şi doar 0,1% s-au abţinut să răspundă.
3.3.3. Îmbrăcămintea/încălţămintea este un indicator la care avem următoarele rezultate: 47,7% din intervievaţi susţin că acum cumpără mai puţine haine şi încălţăminte; 42,4% sînt de părere că nu s-a schimbat nimic; 9,8% – că este mai bine decît cu doi ani în urmă şi doar 0,1% nu au putut răspunde la întrebarea dată.
3.3.4. Indicatorul Sănătatea este menţionat de jumătate din persoanele participante la sondaj ca fiind în scădere în ultimii doi ani; 36,6% din respondenţi sînt de părerea că sănătatea lor a rămas aceeaşi, doar 7% susţin că sînt mai sănătoşi şi 0,1% nu au putut răspunde.
3.3.5. Distracţiile este şi el un indicator care ne spune că populaţia se relaxează mai puţin. Astfel, 48,3% din respondenţi mărturisesc că în urmă cu doi ani se duceau mai des la petreceri (poate din cauza că sănătatea era mai bună sau erau mai tineri); 43,9% susţin că nu au renunţat la distracţii, adică continuă să se distreze la fel de des cum o făcea acum 2 ani, 7,6% se distrează mai des (aceştia sînt, desigur, tinerii), iar 0,2% nu au putut să dea un răspuns concret.
Dacă vom compara rezultatele la aceşti indicatori din perspectiva rural-urban, atunci observăm că ponderea răspunsurilor pozitive este mai mare în mediul rural, cei din oraşe susţinînd că situaţia la acest capitol s-a înrăutăţit.
3.4. Contribuţia migraţiei la dezvoltarea Moldovei
3.4.1. Ce pot face migranţii moldoveni pentru a contribui la dezvoltarea ţării (vezi Figura 5)
Persoanele care au participat la acest sondaj au propus cîteva idei de dezvoltare a ţării pentru migranţii moldoveni. În primul rînd, ei pot trimite bani pentru necesităţi casnice/construirea repararea propriei locuinţe – de această părere sînt cei mai mulţi dintre respondenţi (41,6%); pentru lansarea unei afaceri – de această părere sînt 20,9% din respondenţi. Desigur, cu banii de peste hotare ei îşi pot finanţa afacerea, această categorie acumulînd 4,1% din respondenţi. De asemenea, 2,4% din respondenţi pledează pentru proiecte comunitare. Bineînţeles, ajutorul migranţilor nu se rezumă doar la transferurile de bani, ei pot promova imaginea ţării peste hotare – de această părere sînt 5,2% din participanţii la sondaj. O parte din cei chestionaţi sunt de părere că migranţii pot promova interesele ţării peste hotare (5,1%), pot ajuta ţara în momente de criză (4,6%). În plus, migranţii ar fi de mare ajutor dacă ar putea să stabilească legături/relaţii culturale cu cetăţenii din acele ţări (3,6%); 2,1% din respondenţi consideră că ar ajuta Republica Moldova dacă ar cumpăra produsele moldoveneşti exportate în ţara-gazdă.
27
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
41,6%
20,9%
5,2%
5,1%
4,6%
4,1%
3,6%
2,4%
2,1%
1,3%
1,3%
7,9%
Să trimită bani Pentru necesităţi casnice
Să trimită bani Să lanseze o afacere
Să promoveze imaginea ţării peste hotare
Să apere interesele Moldovei peste hotare
Să ajute ţara în moment de criză
Să trimită bani Să investească în afacerea pe care o are
Să creeze legături/relaţii culturale cu oamenii din alte ţări
Să trimită baniSă doneze bani pentru proiecte comunitare
Să cumpere produsele moldoveneşti de export, fiind peste hotare
Să rămână politic activi (votarea, etc.)
Altceva
NŞ/NR
FIGURA 5. Ce pot face migranţii moldoveni pentru a contribui la dezvoltarea ţării
3.4.2. Impactul negativ al emigraţiei asupra Moldovei La întrebarea Credeţi că emigraţia are un impact negativ asupra Moldovei? (vezi Tabelul 14), au fost acordate următoarele răspunsuri: 35,3% din respondenţi sînt totalmente de acord cu afirmaţia dată; 26,3% – sînt, mai degrabă, de acord; 18,1% – nu prea sînt de acord; 13,7% – au arătat un dezacord total şi 6,6% – nu au putut da un răspuns. Din aceste date reiese că mai mult de jumătate din respondenţi consideră migraţia ca avînd un efect negativ asupra ţării.
Pentru o analiză mai amănunţită, s-a adresat întrebarea: Care, după părerea Dvs., sînt 3 cele mai negative consecinţe ale emigraţiei? (vezi Tabelele 15,16). Astfel, 77% din respondenţi au numit copiii rămaşi fără îngrijire părintească, fapt ce le afectează dezvoltarea psihoemoţională; 73,5 cred că se destramă multe familii, deci creşte rata divorţurilor în ţară; 58,8% susţin că nu a mai rămas tineret în Moldova, reprezentanţii acestei categorii de populaţie încercînd să-şi găsească norocul peste hotare, unde există condiţii mai bune de lucru şi de trai; 31,5% sînt de părere că are loc exodul creierilor (nu mai rămîn profesionişti); 18,3% sînt convinşi de faptul că tinerii devin dependenţi de banii primiţi de peste hotare de la părinţi, ceea ce-i face să aibă o motivaţie mai slabă pentru învăţătură, să consume alcool, ţigări şi droguri, să devină mai agresivi, mai vulgari; 12,9% consideră că migraţia duce la creşterea criminalităţii, a reţelelor criminale şi a traficului de fiinţe umane; 10,4% susţin că migranţii duc peste hotare un mod nesănătos de viaţă, dormind în subsoluri şi mîncînd produse de calitate inferioară, iar 5% – că nu se fac investiţii în ţară, dat fiind faptul că cei mai mulţi pereferă să muncească peste hotare şi să trimită bani pentru întreţinerea familiei decît să investească în vreo afacere în ţară. Alte efecte negative ale migraţiei menţionate de respondenţi sînt: inflaţia de pe urma remitenţelor, terenuri arabile neîngrijite, bătrîni rămaşi fără ajutorul copiilor, scăderea natalităţii etc.
3.4.3. Impactul pozitiv al emigraţiei asupra Moldovei Pentru a vedea dacă migraţia are şi un impact pozitiv, respondenţii au fost solicitaţi să răspundă la întrebarea: Care, după părerea Dvs., sînt 3 cele mai mari avantaje ale emigraţiei? (vezi Tabelul 17). La capitolul dat, am acumulat următoarele răspunsuri: 77,1% din respondenţi consideră că datorită acestui fenomen creşte nivelul de trai al familiilor migranţilor; 39,3% – creşte capacitatea familiilor de a le oferi copiilor studii superioare; 39,7% – creşte nivelul economic al ţării; 28,4% – creşte accesul familiilor la serviciile de sănătate; 24,7% – apar/se deschid noi întreprinderi; 24,3% – dezvoltarea infrastructurii localităţii (reparaţia drumurilor, şcolilor etc.).
După cum se vede din datele obţinute la această întrebare, avantajele sînt legate de factorul economic, adică graţie banilor trimişi creşte: nivelul de trai, şansa de a le oferi studii copiilor, accesul la serviciile de sănătate etc. Ne întrebăm însă: De ce printre avantajele migraţiei nu figurează şi cele legate de factorul social?: spre exemplu, creşterea natalităţii, nupţialitatea, scăderea semnificativă a ratei divorţialităţii, mortalităţii şi morbidităţii etc.
28
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
IV. ASPECTE COMUNITARE
4.1. Aspectele comunitare pe parcursul ultimilor cinci ani
4.1.1. Aspecte înrăutăţite în comunitate în ultimii cinci ani
Din datele sondajului, observăm că, în ultimii cinci ani, s-au înrăutăţit foarte multe aspecte comunitare (vezi Tabelele 18-21): 42% din respondenţi susţin că s-au înrăutăţit drumurile, 32,7% – salariile şi pensiile, 31% – oportunităţile de angajare, 22,8% – accesul la îngrijirea sănătăţii/numărul medicilor, 15,3% – locuinţele, 11,9% – starea criminogenă, 11,4% – aprovizionarea cu gaze, 11,2% – aprovizionarea cu apă, 9,9% – transportul, 9,6% – accesul la educaţie, 9,2% – situaţia copiilor, 9% – mediul ambiant/salubritatea, 4,2% – aprovizionarea cu energie electrică, 3,4% – legăturile dintre familii în comunitate. Alte aspecte înrăutăţite sînt: coeziunea socială, magazinele, creşterea preţurilor, conducerea locală, nivelul de trai, educaţia copiilor în familie, condiţiile din grădiniţă, iluminarea străzilor, accesul la Internet, starea clădirii bisericii, corupţia. Doar 14% din respondenţi cred că în comunitate nu s-a înrăutăţit nimic.
4.1.2. Aspecte îmbunătăţite în comunitate în ultimii cinci ani
Conform datelor sondajului, în ultimii cinci ani, în comunităţile din Moldova lucrurile mai mult s-au înrăutăţit decît s-au îmbunătăţit. Printre aspectele ameliorate, remarcăm (vezi Tabelele 22-25): 25,4% susţin că s-au îmbunătăţit drumurile, 24,8% – accesul la educaţie, 22% – aprovizionarea cu apă, 17,1% – aprovizionarea cu gaze, 13,6% –magazinele, 11,1% – accesul la îngrijirea medicală/creşterea numărului de medici, 10% – locuinţele, 7% – aprovizionarea cu energie electrică, 4,8% – situaţia copiilor, 4,4% – mediul ambiant/salubritatea, 2,6% – legăturile dintre familii, 2,3% – starea criminogenă. Alte îmbunătăţiri menţionate: coeziunea socială, salariile/pensiile, aspectul bisericii, oportunităţile de angajare, iluminarea străzilor, aspectul staţiilor auto etc.; 32,6% din intervievaţi au răspuns că, în ultimii 5 ani, în comunitatea lor nu s-a îmbunătăţit nimic.
4.1.3. Condiţiile socio-economice din comunitate în ultimii cinci ani
Analizînd răspunsurile oferite de către respondenţi, remarcăm că o pătrime din respondenţi susţin că s-au îmbunătăţit, considerabil ori moderat, condiţiile socio-economice din comunităţile-ţintă; 39% sînt de părere că situaţia socio-economică a rămas la fel, iar o treime – că lucrurile la acest capitol au degradat puţin sau considerabil. După mine, respondenţii care au menţionat că s-au îmbunătăţit condiţiile socio-economice sînt din comunităţile ce au primit susţinere financiară din partea statului sau a unor investitori străini, în cadrul unor proiecte naţionale sau internaţionale de dezvoltare rurală. Drept rezultat, s-au reparat drumurile, şcolile, grădiniţele, casele de cultură; au fost amenajate parcuri etc. În comunităţile trecute la categoria celor în care lucrurile au rămas neschimate sau au degradat nu s-au implementat proiecte de dezvoltare.
4.2. Probleme comunitare rezolvate
4.2.1. Colaborarea populaţiei pentru rezolvarea problemelor comunitare
Printre principalele probleme la a căror rezolvare sînt gata să participe respondenţii au fost numite următoarele: infrastructura (drumuri proaste etc.) (vezi Tabelul 27) – la îmbunătăţirea acesteia ar contribui 50% din migranţi; 22,8% din intervievaţi doresc ca gospodăriile din comunitate să aibă acces la conducta de gaze naturale; 21,3% – ar contribui la alimentarea locuitorilor comunităţii cu apă; 12,8% – la amenajarea unui parc, iar 19,4% s-ar implica la salubrizarea localităţii. Pe lîngă acestea, respondenţii au indicat şi cîteva probleme de natură socială care necesită o rezolvare urgentă: 31,3% – crearea unor condiţii mai bune de spitalizare în instituţiile medicale; 28,8% – crearea unor condiţii mai bune de studii în instituţiile de învăţămînt; 22,5% – construirea sau repararea bisericii; 18,2% – amenajarea unor spaţii de petrecere a timpului liber.
4.2.2. Participarea migranţilor la rezolvarea problemelor comunitare
Analizînd datele obţinute, deducem că cele mai stringente probleme sînt legate de: şcoală, punctul medical, conflictele locale, calitatea drumurilor, sărăcia unor locuitori, furnizarea apei potabile/colectarea deşeurilor menajere, aprovizionarea cu gaze naturale (vezi Tabelele 30-33). O pătrime din respondenţi au menţionat că
29
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
migranţii din comunitate ajută la rezolvarea acestor probleme, iar 50% din participanţii la sondaj – că aceştia nu contribuie la soluţionarea problemelor locale, deoarece au grijă, în primul rînd, de familiile şi gospodăriile lor, iar în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor comunitare, ei participă alături de ceilalţi locuitori, dar nimic mai mult.
4.2.3. Contribuţia populaţiei la proiectele comunitare din ultimii trei ani
Conform datelor sondajului, la capitolul rezolvarea problemelor din comunitate, populaţia preferă să doneze bani decît să contribuie prin muncă. Dacă în localitate se implementează un proiect, fiecare gospodărie vine cu o contribuţie de 100-200 lei. De multe ori, locuitorii aleg să plătească această sumă, dar nu şi să muncească în folosul comunităţii, cu excepţia proiectelor de salubrizare – 12,1% au strîns singuri gunoiul pe care îl aruncă în locuri interzise (vezi Tabelele 34-38). De asemenea, cîte 4% din respondenţi au declarat că au contribuit prin muncă la reparaţia grădiniţei şi a şcolii. Dintre cei care au donat bani, mai mulţi provin din localităţile unde: s-a realizat conexiunea la conductele de apă (19,6%), s-au reparat drumurile (14,9%), s-au construit reţele de gaze (14,7%).
La întrebarea: Ce categorii de populaţie din comunitate se implică mai mult (donaţii de bani, contribuţie prin muncă) în realizarea proiectelor comunitare? (vezi Tabelul 39), 35,9% din respondenţi au menţionat că toţi locuitorii participă în egală măsură, iar 14,4% – că nu se implică nimeni. După părerea mea, aceste persoane nu sînt destul de bine informate despre proiectele care se desfăşoară în comunitate. 20% susţin că se implică mai mult familiile care nu au migranţi, iar 12,6% – că se implică mai mult familiile care au migranţi.
Datorită situaţiei dificile din ţară şi nivelului scăzut de trai al populaţiei, au de suferit proiectele comunitare care, din cauza că locuitorii nu pot asigura contribuţia în bani (ca o condiţie a finanţatorului), ajung în altă localitate, unde locuitorii sînt mai organizaţi. Pentru proiectul de reparaţie a drumului central al localităţii (vezi Tabelul 40), 28,2% din respondenţi susţin că nu ar putea acorda nici un leu; 29,4% declară că pot dona doar pînă la 100 de lei; 13% ar putea contribui cu sume de pînă la 200 de lei; cîte aproximativ 7% din respondenţi sînt de părere că ar putea dona pînă la 300 şi, respectiv, 500 de lei; 5,5% susţin că sînt gata să doneze pînă la 1000 de lei. Drumul central este faţa localităţii, de aceea trebuie sa fie în stare bună şi amenajat corespunzător, dar, din cauza lipsei de resurse financiare şi a dorinţei de a colabora, asemenea proiecte nu se realizează.
Deşi respondenţii au menţionat că migranţii nu prea ajută la rezolvarea problemelor locale, totuşi (vezi Tabelele 41-44) peste 50 la sută din respondenţi consideră că situaţia în comunitate ar fi fost cu mult mai rea dacă o parte din locuitori nu plecau peste hotare, circa o treime sînt de părere că nu s-ar fi schimbat nimic şi în jur de 10% – că situaţia ar fi fost mult mai bună dacă populaţia nu ar fi plecat.
După mine, starea de lucruri ar fi fost mult mai rea dacă populaţia nu pleca la muncă peste hotare, deoarece, în localităţile rurale, dar şi în cele urbane, este foarte greu să-ţi găseşti un loc de muncă bine plătit. Posibil, o parte din migranţi şi-ar fi găsit de lucru în localităţile lor, dar mulţi dintre ei, pentru a supravieţui, ar fi trebuit să lucreze (sau lucrează şi acum) cu ziua. Posibilităţile de angajare s-au redus radical, fiindcă s-au închis avicolele, complexele de bovine, porcine, unde muncea o bună parte din populaţia de la sate.
30
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
V. MIGRAŢIA
5.1. Situaţia migranţilor moldoveni
5.1.1. Numărul migranţilor şi destinaţia acestora
Conform sondajului, în ultimii doi ani, 62,3% din respondenţi nu au avut nici un membru al familiei la muncă peste hotare, iar 37,7% – au avut cel puţin un membru.
Principalele ţări de destinaţie a migranţilor moldoveni sînt (vezi Tabelele 46,47): Rusia – 82,5%, Italia – 26,1%, Portugalia, Cehia – 3,4%, Franţa – 2,9%, Spania – 2,6%, Grecia – 2,4%, România – 1,7%, Israel, Ucraina, Germania – 1,4%, Turcia, SUA – 1,2%. Alte ţări mai puţin solicitate de migranţii moldoveni sînt: Canada, Cipru, Polonia, Irlanda, Marea Britanie etc.
În perioada 2010-2011, majoritatea migranţilor cuprinşi în sondaj – 62,4% – au plecat peste hotare pentru a II-a oară sau mai mult, iar 37,6% – pentru prima dată. Această cifră ne demonstrează că după absolvirea instituţiei de învăţămînt (gimnaziu, liceu, colegiu sau universitate) tot mai mulţi tineri sînt gata să plece la muncă peste hotare.
Din totalul celor care au fost plecaţi în perioada respectivă, doar 12,5% s-au întors acasă pentru totdeauna: fie că migrantul este prea în vîrstă şi nu poate face faţă muncii fizice, fie că se accidentează, se traumează şi revine pentru tratament.
5.1.2. Domeniile de activitate a migranţilor moldoveni
După cum se ştie, majoritatea migranţilor moldoveni au efectuat permanent munci fizice, grele (construcţii, de ex.), exact acest fapt ne demonstrează şi datele din sondaj: 71,6% activează în construcţii, 12,8% – sînt implicaţi în lucrări casnice (bonă), 8% – în comerţ, 7,5% – în lucrări agricole, 6,3% – în industrie, 5,8% – la hoteluri şi restaurante, 5,1% – transport şi comunicaţii etc. Moldoveni ce muncesc peste hotare sînt remuneraţi diferit, în funcţie de ţară, avînd, în medie, un salariu lunar de aproximativ 9000 de lei. Dacă e să comparăm salariul în funcţie de ţara-gazdă, atunci, conform datelor sondajului, migranţii care muncesc în Federaţia Rusă sau în altă ţară din CSI au un salariu mediu de 8000 de lei, iar cei aflaţi în ţările Uniunii Europene au un salariu cuprins între 8000 şi 18000 de lei.
5.1.3. Caracteristici socio-demografice ale migranţilor
Persoanele care au plecat la muncă peste hotare în anii 2010-2011, conform datelor din sondaj, sînt într-o proporţie mai mare de gen masculin – 63,2%, dar şi numărul femeilor este destul de mare şi constituie 36,8%. O pătrime din migranţi au o vîrstă mai mare de 40 de ani; 29,8 % – între 31 şi 40 ani; 39,9% – 21-30 de ani şi doar 3,7% au pînă la 20 de ani. După cum s-a menţionat mai sus, majoritatea migranţilor moldoveni nu au studii de calitate: doar o pătrime au absolvit colegiul sau universitatea, restul avînd studii gimnaziale, medii sau profesionale. Dacă ne referim la starea civila a migranţilor apoi putem spune că doi din zece migranţi sunt celibatari, şapte din zece sînt căsătoriţi, iar restul – divorţaţi sau văduvi.
Cei mai mulţi migranţi sînt bărbaţi şi femei căsătorite, care pleacă peste hotare pentru a-şi întreţine familia. De asemenea, peste hotare se află şi un număr impunător de tineri celibatari, care doresc să-şi întemeieze o familie.
5.1.4. Intenţiile migranţilor pentru viitor
Cei mai mulţi migranţi (vezi Tabelul 53) – aproximativ o treime – au de gînd să mai muncească peste hotare încă vreo cinci ani şi apoi să se întoarcă în Moldova; 18,2% din respondenţi susţin că membrii familiilor plecaţi doresc să lucreze încă un an şi apoi să se întoarcă în Moldova; 10,1% – că aceştia posibil vor rămîne în Moldova; 8,4% – că migranţii din familiile lor vor rămîne definitiv în Moldova. Concomitent, atestăm un număr semnificativ de persoane care doresc să se mute, individual sau cu familia, definitiv cu traiul peste hotare (17,6%).
31
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Circa jumătate din respondenţi susţin că membrii familiilor lor pleacă şi revin regulat, petrecînd aproximativ aceeaşi perioadă de timp acasă şi peste hotare. De obicei, ei stau peste hotare aproximativ 3 luni, apoi revin acasă. 15,1% au declarat că migranţii se află permanent peste hotare şi revin acasă o dată pe an, iar o pătrime din cei intervievaţi susţin că migranţii din familia lor se află permanent peste hotare şi revin acasă mai rar decît o dată pe an. Cei mai puţini – 8,9% cea mai mare parte a timpului o petrec acasă şi pleacă peste hotare doar în anumite perioade ale anului, fiind vorba de munci sezoniere.
VI. REMITENŢE DE LA MIGRANŢI
6.1. Transferurile de peste hotare
76% din cei ce muncesc peste hotare transmit banii acasă, restul îi acumulează. Circa o treime din respondenţi susţin că banii de peste hotare constituie peste 75% din venitul total al familiei, o pătrime – că banii veniţi din străinătate reprezintă 50-75% din venitul total al familiei, iar pentru ceilalţi intervievaţi – pînă la 50%.
Cel mai des, migranţii moldoveni transmit banii de peste hotare o dată sau de două ori pe lună (43%), aproximativ 25% – o dată la două luni, 23,5% – o dată la trei luni sau mai rar. Suma medie a unui transfer este de circa 4000 de lei. Suma cu care migrantul vine acasă depinde de timpul aflării sale peste hotare, dar constituie, în medie, 15000 de lei.
6.2. Donaţii din partea migranţilor
Din numărul total de migranţi moldoveni (vezi Tabelele 64, 65), doar 34,5% au donat bani sau bunuri pentru anumite organizaţii sau proiecte comunitare (biserică, drumuri, scoli şi grădiniţe, aprovizionarea cu apă şi gaze etc.). Datorită acestui gest, ei şi-au făcut viaţa mai uşoară şi mai comodă, deoarece acum se pot deplasa pe un drum mai bun, gospodăriile lor sînt aprovizionate cu gaze naturale şi apă potabilă, iar copiii frecventează grădiniţe şi şcoli unde li se oferă îngrijire şi studii de calitate.
VII. UTILIZAREA REMITENŢELOR
7.1. Cheltuirea banilor de peste hotare
7.1.1. Cheltuirea banilor de peste hotare în ultimele douăsprezece luni
După cum se ştie, banii se fac greu, dar se cheltuiesc foarte uşor. Este exact situaţia participanţilor la acest sondaj, care au cheltuit banii cîştigaţi în ultimele douăsprezece luni în mare parte pentru întreţinerea gospodăriei. Astfel, 71,2% din respondenţi declară că au cheltuit banii pe necesităţi zilnice (alimente, îmbrăcăminte, plăţi comunale etc.); 48,9% – pentru a procura un apartament sau o casă; 38,4% – pentru a achiziţiona mărfuri de uz casnic (televizor, frigider, calculator etc.); 18,2% – pentru educaţia copiilor (contribuţia la şcoală, plata contractelor, întreţinerea studenţilor); 17,5% – pentru îngrijiri medicale; 8,9% – pentru a procura un automobil; 8,4% – pentru a procura animale domestice/instrumente pentru lucrări agricole (fertilizatoare etc.); 6,5% – pentru achitarea datoriilor etc. Toate aceste cheltuieli au fost făcute doar pentru uz intern, adică toate acumulările au fost folosite în gospodărie. Sînt foarte puţini cei ce doresc să facă economii (6%), ce vor să cumpere/arendeze pămînt (1,9%) sau să investească în alte activităţi generatoare de venituri (1,2%). Acest fapt ne demonstrează încă o dată că migranţii moldoveni cîştigă bani doar pentru a se întreţine.
32
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
7.1.2. Cheltuirea banilor de peste hotare în următoarele douăsprezece luni
În Figura 6 este foarte bine evidenţiată intenţia respondenţilor de a cheltui banii primiţi de peste hotare în următoarele douăsprezece luni. Astfel, după cum este şi de aşteptat, cel mai mult (29,3%) se va investi în procurarea de bunuri (automobil, casă/apartament), în reparaţia casei/apartamentului, pentru nuntă/înmormîntare, depozite bancare; 29% din intervievaţi vor cheltui banii pentru consum curent (alimentaţie, îmbrăcăminte, servicii comunale, aparate electrocasnice), iar 9,4% – pe studii, sănătate, mobilă etc. O parte din bani (6%) va merge pe achitarea datoriilor şi doar 2,2% vor fi investiţi în afaceri. De aici tragem concluzia că bugetul prevăzut pentru următoarele douăsprezece luni va avea aproximativ aceleaşi capitole de cheltuieli, deoarece cerinţele, necesităţile sînt aceleaşi, prin urmare şi prioritatea cheltuielilor va fi aceeaşi.
FIGURA 6. Cheltuirea banilor de peste hotare în următoarele douăsprezece luni
7.1.3. Capitalul acumulat
Din totalul gospodăriilor care au migranţi, doar 11,3% au declarat că au reuşit să acumuleze un anumit capital. În medie, moldovenii migranţi pot acumula 50000 de lei. Aceste resurse financiare vor fi direcţionate spre procurări de automobile, locuinţe sau pentru deschiderea/dezvoltarea unei afaceri.
29,3%
29,0%
9,4%
6,0%
2,2%
24,2%
Investiţii în casă
Consum curent
Consum special
Achitarea datoriilor
Investiţii în Business
NȘ/NR
33
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
VIII. MEDIUL DE AFACERI ŞI ANTREPRENORIATUL
8.1. Dispunere de afacere sau planificarea deschiderii unei afaceri
Conform datelor obţinute, aproape 85% din respondenţi nu au o afacere şi nici nu planifică să o deschidă în viitorul apropiat, doar 3,8% au declarat că dispun în prezent de o afacere, iar 12,2% doresc să deschidă una în perioada următoare. Cei mai mulţi vor să înceapă o afacere legată de comerţ (angro şi cu amănuntul) sau de servicii: magazin, bar; 42,2% din chestionaţi cred că îşi vor lansa o afacere în domeniul agriculturii, 23,1% – în domeniul silviculturii, 12,1% au de gînd să investească în alimentaţia publică, în servicii hoteliere; 6,9% – în construcţii, dezvoltarea teritoriului, ecologie; 4,6% – în transport şi comunicaţii. Cîte 1,7% revin: industriei şi energeticii; finanţelor, instituţiilor de creditare, asigurări şi tranzacţii imobiliare; cultură, artă, sport. Toate aceste afaceri sînt sau pot fi puse pe roate din bani împrumutaţi (vezi Tabelul 75), fie de la bancă, fie de la rudele din ţară sau de peste hotare (69,1%). Aici, de asemenea, se includ banii economisiţi/cîştigaţi în Moldova (57,1%), banii obţinuţi peste hotare (26,2%) şi, desigur, cei proveniţi din afacerea actuală 14,3%.
Doisprezece respondenţi au declarat că au avut o afacere în trecut, dar au renunţat la ea din mai multe motive: concurenţă neloială pe piaţă, nu aveau profit/erau în pierdere, nu aveau piaţă de desfacere, au găsit un loc de muncă mai bun peste hotare.
IX. SITUAŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A FAMILIILOR
9.1. Veniturile şi bunăstarea familiei
După cum se ştie, nivelul de trai în Republica Moldova este destul de scăzut, din această cauză puţine familii trăiesc în bunăstare, datele sondajului demonstrînd încă o dată acest lucru. Aşadar, 1,3% din respondenţi au declarat că îşi pot permite orice. Cei care reuşesc să cumpere bunuri mai scumpe, dar cu restrîngeri în alte domenii, acumulează aproximativ 3,1%; 15,4% din respondenţi au susţinut că banii ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem bunuri mai scumpe. O situaţie grea se atestă în cazul a circa 40,5% din intervievaţi, care au menţionat că le ajung resurse numai pentru strictul necesar, şi mai grea situaţie este în cazul a 39%, care trăiesc sub pragul sărăciei şi nu dispun de resurse nici pentru strictul necesar.
Dacă analizăm amănunţit contribuţia migranţilor la bugetul gospodăriei, atunci putem menţiona următoarele: conform afirmaţiilor a 37,4% din respondenţii care au în gospodărie cel puţin un migrant, contribuţia acestuia la bugetul familiei este mare sau foarte mare; 24,6% susţin că aportul migrantului la bugetul familiei este mic sau foarte mic şi 6,5% care susţin că migrantul nu contribuie cu nimic la bugetul familiei.
Din datele furnizate de respondenţi, putem fi siguri de faptul că gospodăriile care au migranţi trăiesc mai bine decît cele fără migranţi (vezi Tabelele 79-84). Dacă analizăm fiecare indicator – alimentarea, locuinţa, vestimentaţia, sănătatea, studiile, petrecerea timpului liber etc., deducem că cifrele pe care le acumulează sînt practic aceleaşi. Astfel, înainte de plecare, jumătate din respondenţi au declarat că situaţia era dificilă sau foarte dificilă, pe cînd în timpul aflării peste hotare sau după revenirea acasă aceasta s-a schimbat, a devenit bună sau foarte bună.
Cele mai mari cheltuieli pe care le are o gospodărie din Republica Moldova, în medie pe lună, sînt îndreptate spre: procurarea produselor alimentare – 1280 lei, achitarea serviciilor comunale şi întreţinerea locuinţei – 406, procurarea medicamentelor – 385 lei, procurarea vestimentaţiei – 382 lei şi, desigur, educaţie – 200 lei. Cheltuielile efectuate, după spusele respondenţilor, sînt în baza următoarelor surse de venit: din banii veniţi de peste hotare (18,2%), preponderent din pensie (29,7%), din munca ocazională sau din ocupaţia agricolă (27,1%), din salariu (23,5%).
34
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
CONCLUZII
Dacă luăm ca adevărate cele declarate de respondenţi, jumătate din participanţii la sondaj consideră că în Republica Moldova nu prea sînt oportunităţi de angajare, de creare a unei familii şi de investiţii.
Principalele trei probleme cu care se confruntă Republica Moldova la moment sînt: salariile şi pensiile mici, preţurile mari şi şomajul. Atîta timp cît într-o societate vor exista astfel de probleme, aceasta nu se va putea dezvolta. Totodată, persistarea problemelor enunţate poate agrava şi mai mult starea de lucruri din ţară.
Populaţia, în mare parte, trăieşte la fel sau mai rău decît acum doi ani, cetăţenii care trăiesc mai bine decît acum doi ani sînt foarte puţini la număr.
Conform respondenţilor, migranţii pot contribui la dezvoltarea Republicii Moldova prin mijloacele financiare pe care le trimit. Aceşti bani sînt puşi în circulaţie prin procurarea lucrurilor necesare în gospodărie (produse alimentare, mărfuri electrocasnice etc.), prin lansarea unei afaceri sau dezvoltarea celei existente. De asemenea, migranţii pot apăra interesele şi pot promova imaginea ţării peste hotare.
Deşi datorită banilor de peste hotare creşte nivelul de trai al multor familii (care îşi permit să deschidă o afacere, să dea copiii la studii şi să aibă acces la servicii de sănătate de calitate), totuşi, majoritatea populaţiei este nemulţumită de faptul că cetăţenii Republicii Moldova sînt nevoiţi să plece la muncă în alte ţări. Efectele negative ale migraţiei sînt: copii rămaşi fără îngrijire părintească, destrămarea multor familii, exodul celor tineri şi al specialiştilor, tineri dependenţi de banii trimişi de părinţi, nedorinţa acestora de a-şi continua studiile sau de a munci.
În localităţile cercetate, trei din cele mai mari probleme care s-au înrăutăţit, în ultimii cinci ani, sînt: drumurile, salariile şi pensiile, oportunităţile de angajare, iar printre probleme care înregistrează o îmbunătăţire, datorită proiectelor comunitare, menţionăm: accesul la educaţie, aprovizionarea cu apă şi gaze naturale.
Deşi multe localităţi susţin că şi-au îmbunătăţit infrastructura: drumurile, aprovizionarea cu gaze naturale şi apă potabilă etc., mai multe comunităţi rîvnesc cu tot dinadinsul să poată rezolva astfel de probleme, fiind gata să colaboreze cu oricine în acest sens. Pentru ca problemele să se rezolve, cei mai mulţi respondenţi sînt de acord să contribuie cu cel puţin 200 de lei, iar unii preferă să muncească fizic.
Totuşi, datorită migraţiei, în localităţile Moldovei situaţia se îmbunătăţeşte: peste jumătate din respondenţi consideră că dacă nu exista posibilitatea plecării la muncă peste hotare, aceasta avea să fie cu mult mai rea.
Principalele destinaţii pentru migranţii moldoveni continuă să fie Federaţia Rusă şi Italia, precum şi alte ţări din Europa şi CSI. Dintre cetăţenii plecaţi în perioada 2010-2011, circa 38% au făcut-o pentru prima dată şi doar 12,5% au revenit acasă pentru totdeauna.
Preferinţele de angajare peste hotare a migranţilor moldoveni sînt fără schimbări: cei mai mulţi sînt angajaţi în construcţii, în administrarea gospodăriilor casnice (bonă), în comerţul angro sau cu amănuntul, în gospodării agricole, industrie, hoteluri şi restaurante. Salariul mediu al unui migrant moldovean este de 9000 de lei, în funcţie de ţara de destinaţie.
Cei mai mulţi migranţi sînt bărbaţi cu vîrsta de pînă la 40 ani, mai mult de jumătate dintre ei fiind căsătoriţi, avînd familii de care trebuie să îngrijească.
Mai mult de jumătate din migranţi vor să meargă în continuare la muncă peste hotare; mai tragic este faptul că aproape o cincime doresc să se mute cu traiul, singuri ori cu familia.
Pentru mai mult de jumătate din familii, remitenţele contribuie cu peste 50% la venitul familiei. Cel mai des, migranţii transmit bani de peste hotare o dată în lună, pentru ca şi cei de acasă să-şi poată permite să trăiască decent.
35
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
Banii primiţi de peste hotare în ultimele douăsprezece luni au fost cheltuiţi de către respondenţi în special pe procurarea de bunuri (automobil, casă/apartament), pe reparaţia casei/apartamentului, pentru nuntă/înmormîntare, depozite bancare, pentru consumul curent (alimentaţie, îmbrăcăminte, servicii comunale, aparate electrocasnice), precum şi pentru studii, sănătate, mobilă, împrumuturi etc. Aceasta este ordinea cheltuielilor şi pentru următoarele douăsprezece luni.
Aproape 16% din respondenţi au declarat că au sau planifică în viitorul apropiat să deschidă o afacere, atît cu bani împrumutaţi, cît şi din banii cîştigaţi în Moldova sau peste hotare. Principalele domenii de investiţii sînt: comerţul, agricultura şi silvicultura, alimentaţia publică, serviciile hoteliere.
Majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei sau sub această limită, deoarece foarte multe persoane declară că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar sau nu le ajung nici pentru strictul necesar.
Situaţia în familiile care au migranţi s-a îmbunătăţit considerabil după plecarea acestora la muncă peste hotare. Astfel, s-a ameliorat alimentaţia, starea locuinţei, vestimentaţia, starea de sănătate etc.
Cheltuielile respondenţilor vizează, în mare parte, procurarea de produse alimentare, achitarea serviciilor comunale şi întreţinerea locuinţei, procurarea medicamentelor, procurarea vestimentaţiei şi educaţia.
36
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
BIBLIOGRAFIE
1. (2011) „Barometrul Opiniei Publice”. Mai 2011. – Chişinău: IPP, (http://www.ipp.md).
2. (2011) Buciuceanu-Vrabie M. „Copiii rămaşi singuri acasă în urma migraţiei părinţilor: riscuri şi provocări”. În: Revista de filozofie, sociologie si ştiinţe politice, nr.1.
3. (2010) Cernei-Bacioiu M. „Impactul fenomenului migraţional asupra copiilor”. In: Dezvoltarea umană: realizări, tendinţe, perspective. – Chişinău: „Print-Caro”, pp.249-256.
4. (2011) Cheianu-Andrei D., Grama R., Milicenco S., Priţcan V., Rusnac V., Vaculovschi D. „Necesităţile specifice ale copiilor şi vîrstnicilor lăsaţi fără îngrijirea membrilor de familie plecaţi la muncă peste hotare”. – Chişinău.
5. (2010) Enachi V. „Familia versus migraţia: efecte şi consecinţe”. In: Moraru V. (Coord.) Republica Moldova: provocările migraţiei. – Chişinău, Ştiinţa, рp.90-94.
6. (2009) „Evaluarea reformei sistemului de îngrijire a copilului şi asistenţa tehnică pentru consultarea subregională – Moldova”. – Chişinău.
7. (2009) Filipov I. „Factorii specifici în determinarea migraţiei la nivelul comunităţilor locale”. In: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Procesele sociodemografice în societatea contemporană: de la meditaţii la acţiuni”. Materialele conferinţei. Chişinău, 15-16 octombrie 2009. – Chişinău: ASM, pp.171-174.
8. (2006) Gagauz O. „Unele aspecte ale comportamentului familial al femeilor migrante de muncă”. In: Analele ştiinţifice ale USM, Seria ştiinţe socioumanistice, Vol.3. – Chişinău, USM.
9. (2008) „Gestionarea finanţelor de către gospodăriile casnice din Moldova”. – Chişinău: Organizaţia Internaţională a Muncii.
10. (2005) Ghencea B., Gudumac I. „Migraţia de muncă şi remitenţele în Republica Moldova (2004)”. – Chişinău: Organizaţia Internaţională a Muncii.
11. (2005) Гудым А., Шеларь Г. „Две точки зрения на проблему экономического роста и снижения бедности”. In: Puterea şi opoziţia în contextul managementului politic. – Iaşi, Pan-Europe.
12. (2009) „Impactul socio-economic al crizei economice asupra migraţiei şi remitenţelor în Republica Moldova”. – Chişinău: IOM.
13. (2009) Hristev E., Mincu G., Sandu M., Walewski M. „The Effects of Migration and Remittances in Rural Moldova”. CASE Network Studies and Analyses, No.389/2009, [http://ssrn.com/abstract=1436415].
14. (2007) Kring T. „Moldovan Migrants in Italy: Remittences and the Role of the ILO’s Social Partners”. November 2007. – Chişinău: IOM.
15. (2009) Lucke M., Mahmoud T.O., Steinmayr A. „Labor migration and remittances in Moldova: is it boom over?” – Chişinău, IOM.
16. (2007) Lucke M., Mahmoud T.O., Pinger L. „Patterns and trends of migration and remittances in Moldova”. – Chişinău: IOM, june.
17. (2011) „Moldova after the global crisis: promoting competitiveness and shred growth”. April 4, 2011. World Bank.
18. (2012) Морару В., Мошняга В., Руснак Г. „Маятник миграции”. – Кишинев: Sirius.
19. (2011) Moraru V. (coord.) „Brain drain: cazul Republicii Moldova”. – Chişinău: Sirius.
20. 2011) Mosneaga V., Moraru V., Rusnac Gh., Ţurcan V. „Faţetele unui proces: migraţia forţei de muncă din Republica Moldova în Italia”. – Chişinău: Editerra Prim.
37
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
21. (2010) Мошняга В. „Экономический кризис и мигра ция: case study Республика Мол до ва”. In: Premisele dezvoltării economiei naţionale în contextul crizei economice. Materialele conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale. – Bălţi, Pre sa universitară bălţeană.
22. (2007) Мошняга В. „Регулирование трудовой миграции в Республике Молдова: основные этапы и их специфика”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Nr.1 (XXXVI), 2007 – Chişinău: USM, рp.33-48.
23. (2006) Мошняга В., Руснак Г., Цуркан В., Завтур А. „Эффекты трудовой миг ра ции мо л давского населения в европейс ком контексте”. In: Coope ra re regională şi integrare europeană în sud-estul Europei: studii de caz. – Chişinău, CE USM, рp.76-99.
24. (2004) Мошняга В., Цуркан В., Руснак Г. „Специфика трудовой миграции и особенности ее регулирования в европейских государствах СНГ (из опыта Республики Молдова)”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). Partea 2 (XXVI). – Chişinău, USM, pр.102-121.
25. (2000) „Население Мол до вы и трудовая миграция: сос тояние и современные фо р мы”. – Ки шинэу, CAPTES.
26. (2006) „ООН обеспокоена увеличением количества детей в Республике Молдова, оставленных иммигрировавшими родителями”. In: Информационное агентство „Info Prim Neo”, 8 декабря.
27. (2007) Orozco M. „Looking forward and Including Migration in Development: Remittence Leveraging Opportunities for Moldova”. September 2007. – Chisinau, IOM.
28. (2006) Овсяникова М. „Труд женщин-мигрантов как один из факторов дискриминации”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – Сhişinău: USM, nr.3 (XXXIV), рp.50-65.
29. (2007) Postolachi V., Poalelungi O., Moşneaga V., Gonţa V. „Republica Moldova – problemele migraţiei”. – Chişinău: Institutul Muncii al Sindicatelor din Republica Moldova; Institutul Muncii GSEE.
30. (2006) „Recensămîntul populaţiei = перепись населения = population census. 2004”. (în 4 volume). Volumul 2. Том 2. Volume 2. Migraţia populaţiei = миграция населения = population migration. – Chişinău, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova.
31. (2006) Rodriges Rios R. (coord.), „Migration Perspectives, Eastern Europe and Central Asia”, Report of IOM. (http://iom.ramdisk.net/iom/images/uploads/Website%20version%20Migration%20Perspectives%20eng%20protected_1169046292.pdf).
32. (2011) Peru-Balan A., Bahneanu V. „Gestionarea fenomenului migraţiei în contextul liberalizării regimului de vize între Republica Moldova şi UE”. In: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). – nr.2 (LIII), 2011. – Chişinău: CEP USM, pp.94-108.
33. (2010) Poalelungi O. „Aspecte ale securităţii sociale a lucrătorilor migranţi din Republica Moldova: între prezent şi viitor”. In: Revista de filozofie, sociologie şi ştiinţe politice, nr.3, pp.122-129.
34. (2011) Sandu V. „Moldova: the situation of children and elderly left behind by migrants”. In: Policy Review Paper. Maastricht University, December.
35. (2009) Savelieva G., Marcova I. „Efectele migraţiei cetăţenilor Republicii Moldova la muncă peste hotare asupra proceselor de reproducere a populaţiei”. In: Conferinţa ştiinţifică internaţională „Procesele sociodemografice în societatea contemporană: de la meditaţii la acţiuni”. Materialele conferinţei. Chişinău, 15-16 octombrie 2009. – Chişinău, ASM, pp.156-161.
36. (2006) Sigvardsdotter E. „Migraţia şi dezvoltarea Republicii Moldova – apariţia reţelelor sociale ale migranţilor (în baza cercetărilor sociologice)”. In: Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale. Vol.II. – Iaşi: Pan-Europe, pр.153-164.
37. (2010) „Studiul privind impactul migraţiei şi al remitenţelor asupra situaţiei copiilor şi persoanelor în etate din gospodăriilor cu multe generaţii”. Report HelpAge International. – Chişinău.
38
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
38. (2008) „Tendinţe şi politici migraţioniste în regiunea Mării Negre: cazurile Republicii Moldova, României şi Ucrainei”. – Chişinău: IDIS „Viitorul”.
39. (2004) „Transferuri de bani de la cetăţenii Republicii Moldova, aflaţi peste hotare la muncă”. – Chişinău: CBS AXA. A TNS CSOP Branch in Moldova.
40. (2006) Ţurcan V. „Administraţia publică locală din Republica Moldova referitor la procesele migraţionale ale populaţiei ţării (în baza cercetărilor sociologice calitative)”. In: Populaţia Republicii Moldova în contextul migraţiilor internaţionale. Vol.II. – Iaşi, Pan-Europe, рр.248-269.
41. (2000) Цуркан В., Руснак Г. „Мотивы трудовой миграции: этнический аспект”. In: Население Молдовы и трудовая миграция: состояние и современные формы./CAPTES. – Кишинэу, с.158-170.
42. (2011а) Vaculovschi D. „Impactul crizei economice mondiale asupra politicii de ocupare a forţei de muncă din Republica Moldova”. In: Economica. – Chişinău: ASEM, nr.2, pp.51-60.
43. (2011b) Vaculovschi D. „Prognoza pieţei muncii – instrument necesar în promovarea politicilor de ocupare a forţei de muncă”. In: Economie şi Sociologie. – Chişinău: Institutul de Economie Finanţe şi Statistică, nr.2, pp.203-209.
44. (2011c) Vaculovschi D. „Impactul migraţiei internaţionale de muncă asupra situaţiei persoanelor vîrstnice din Republica Moldova (rezultatele unui studiu calitativ)”. In: Economica. – Chişinău: ASEM, nr.3, pp.114-121.
45. (2010) Vaculovschi D., Hîrbu E., Precup G., Bulat V. „Studiul situaţional al forţei de muncă în mediul rural, inclusiv prin prisma de gen”. Studiu elaborat în cadrul proiectului comun „Consolidarea Sistemului Statistic Naţional” cu suportul UNIFEM şi PNUD-Moldova. Chişinău.
46. (2009) Vaculovschi D. „Piaţa muncii şi fenomenul migraţiei: evoluţii, perspective, recomandări”. În: Priorităţi de guvernare 2009.– Chişinău, ADEPT, pp.215-234.
47. (2005) Weeks J., Cornia G. et.al. „Republica Moldova: politici de creştere econo mi că, creare a locurilor de mu-n că şi reducere a sărăciei”. – Chişinău: UNDP, 2005.
48. (2009) „World Bank. Chişinău, Republic of Moldova”. Draft for review, Prywes, Cnobloch, & Baclajanschi, May 19.
49. (2000) Завтур К., Турко Т. „Трудовая миграция и конфликт”. În: Население Мол до вы и трудовая миграция: сос тояние и современные формы. – Ки шинэу: CAPTES, с.83-96.
50. (2006) Zimmermann C., Hossain M., Yun K., Roche B., Morison L., Watts C. „Stolen smiles: a summar report on the physical and psychological health consequences of women and adolescents trafficked in Europe”. – London, London School of Hygiene & Tropical Medicine.
51. (2008) Zubco A. „Traficul de fiinţe umane în contextul factorilor de proliferare”. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). nr.4 (XLIII), 2008. – Chişinău: CEP USM, pp.151-167.
39
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
ANEXE. LISTA TABELELOR
TABEL 1. Structura eşantionului ..............................................................................................................................................................42
TABEL 2. Aveţi în gospodărie (casă)? ......................................................................................................................................................43
TABEL 3. Aveţi în gospodărie (casă)? ......................................................................................................................................................44
TABEL 4. Aveţi în gospodărie (casă)? ......................................................................................................................................................47
TABEL 5. Condiţiile şi oportunităţile din ţară ......................................................................................................................................46
TABEL 6. Condiţiile şi oportunităţile din ţară ......................................................................................................................................47
TABEL 7. În Moldova de astăzi, cea mai mare problemă este: ......................................................................................................48
TABEL 8. În Moldova de astăzi, cea mai mare problemă este: ......................................................................................................49
TABEL 9. Cum s-au schimbat standardele Dvs. de trai în ultimii doi ani? .................................................................................50
TABEL 10. Cum s-au schimbat standardele Dvs. de trai în ultimii doi ani? .................................................................................51
TABEL 11. Cum s-au schimbat standardele Dvs. de trai în ultimii doi ani? .................................................................................52
TABEL 12. Care este lucrul cel mai important pe care migranţii de peste hotare pot să-l facă pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei? ....................................................................................................................53
TABEL 13. Care este lucrul cel mai important pe care migranţii de peste hotare pot să-l facă pentru a contribui la dezvoltarea Moldovei? ....................................................................................................................54
TABEL 14. Credeţi că emigraţia are un impact negativ asupra Moldovei? .................................................................................55
TABEL 15. Care după părerea Dvs. sînt 3 cele mai negative consecinte ale emigraţiei? ........................................................56
TABEL 16. Care după părerea Dvs. sînt 3 cele mai negative consecinţe ale emigraţiei? .......................................................57
TABEL 17. Care după părerea Dvs. sînt 3 cele mai mari avantaje ale emigraţiei? .....................................................................58
TABEL 18. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au înrăutăţit în comunitatea Dvs.? .................59
TABEL 19. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au înrăutăţit în comunitatea Dvs.? .................60
TABEL 20. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au înrăutăţit în comunitatea Dvs.? .................61
TABEL 21. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au înrăutăţit în comunitatea Dvs.? .................62
TABEL 22. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au îmbunătăţit în comunitatea Dvs.? ............63
TABEL 23. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au îmbunătăţit în comunitatea Dvs.? ............64
TABEL 24. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au îmbunătăţit în comunitatea Dvs.? ............65
TABEL 25. Pe parcursul ultimilor 5 ani, care din următoarele aspecte s-au îmbunătăţit în comunitatea Dvs.? ............66
TABEL 26. În general, cum au evoluat condiţiile socio-economice în comunitatea Dvs. în ultimii cinci ani? ...............67
TABEL 27. Ordonaţi, vă rog, în ordinea priorităţilor: La rezolvarea căror probleme comunitare aţi fi disponibil să colaboraţi? .................................................................................................................................................68
TABEL 28. Ordonaţi, vă rog, în ordinea priorităţilor: La rezolvarea căror probleme comunitare aţi fi disponibil să colaboraţi? .................................................................................................................................................69
TABEL 29. Ordonaţi, vă rog, în ordinea priorităţilor: La rezolvarea căror probleme comunitare aţi fi disponibil să colaboraţi? .................................................................................................................................................70
TABEL 30. Cît de des participă migranţii din localitatea Dvs. în vederea soluţionării…. .......................................................71
TABEL 31. Cît de des participă migranţii din localitatea Dvs. în vederea soluţionării…. .......................................................72
TABEL 32. Cît de des participă migranţii din localitatea Dvs. în vederea soluţionării…. .......................................................73
TABEL 33. Cît de des participă migranţii din localitatea Dvs. în vederea soluţionării…. ......................................................74
TABEL 34. În ultimii 3 ani, persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare? ................................................................................................................75
TABEL 35. Persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare în ultimii 3 ani? .................................................................................................................76
TABEL 36. Persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare în ultimii 3 ani? .................................................................................................................77
40
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABEL 37. Persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare în ultimii 3 ani? .................................................................................................................78
TABEL 38. Persoanele din această gospodărie au donat bani sau au contribuit prin muncă la următoarele tipuri de proiecte comunitare în ultimii 3 ani? .................................................................................................................79
TABEL 39. În cadrul proiectelor comunitare care s-au implementat în localitatea Dvs., care categorii de populaţie se implică mai mult (prin donaţii de bani, contribuţie prin muncă), pentru realizarea acestora? .....................................................................................................................................................80
TABEL 40. Dacă săptămîna viitoare s-ar implementa un proiect comunitar prin care va fi reparat drumul central al localităţii, cîţi lei aţi fi gata să donaţi pentru susţinerea acestui proiect? ............................................81
TABEL 41. Imaginaţi-vă că din localitatea Dvs. nu ar fi plecat peste hotare nimeni. Spuneţi-mi, vă rog, cum s-ar fi schimbat situaţia comunităţii Dvs. după următoarele criterii... ..........................................................82
TABEL 42. Imaginaţi-vă că din localitatea Dvs. nu ar fi plecat peste hotare nimeni. Spuneţi-mi, vă rog, cum s-ar fi schimbat situaţia comunităţii Dvs. după următoarele criterii... ..........................................................83
TABEL 43. Imaginaţi-vă că din localitatea Dvs. nu ar fi plecat peste hotare nimeni. Spuneţi-mi, vă rog, cum s-ar fi schimbat situaţia comunităţii Dvs. după următoarele criterii... ..........................................................84
TABEL 44. Imaginaţi-vă că din localitatea Dvs. nu ar fi plecat peste hotare nimeni. Spuneţi-mi, vă rog, cum s-ar fi schimbat situaţia comunităţii Dvs. după următoarele criterii... ..........................................................85
TABEL 45. Cîţi membri ai familiei sînt plecaţi la moment sau au fost plecaţi peste hotare în ultimii 2 ani? ...................86
TABEL 46. Care au fost ţările de emigrare pentru ultima dată cînd aţi fost sau alt membru al familiei Dvs. a fost/este peste hotare la muncă?.......................................................................................................................................87
TABEL 47. Care au fost ţările de emigrare pentru ultima dată cînd aţi fost sau alt membru al familiei Dvs. a fost/este peste hotare la muncă?.......................................................................................................................................88
TABEL 48. Spuneţi-mi, vă rog, cîţi membri ai familiei au plecat peste hotare la muncă pentru prima dată în anul 2010-2011? .....................................................................................................................................................................89
TABEL 49. Spuneţi-mi, vă rog, cîţi membri ai familiei au plecat peste hotare la muncă în anul 2010-2011, dar au revenit pentru todeauna în Republica Moldova? ..............................................................................................90
TABEL 50. Care a fost/este domeniul de activitate al Dvs./membrilor familiei Dvs. pe perioda aflării la muncă peste hotare? ............................................................................................................................................................91
TABEL 51. Care a fost/este domeniul de activitate al Dvs./membrilor familiei Dvs. pe perioda aflării la muncă peste hotare? ................................................................................................................................................92
TABEL 52. Spuneţi-mi, vă rog, care a fost, aproximativ, salariul mediu lunar al unui membru al familiei Dvs. în timpul aflării peste hotare?.................................................................................................................................................93
TABEL 53. Ce intenţii au membrii familiei Dvs. care s-au aflat/se află la moment peste hotare, pentru viitor? ............94
TABEL 54. Caracteristici socio-demografice a migranţilor: sexul şi vîrsta ...................................................................................95
TABEL 55. Caracteristici socio-demografice a migranţilor: naţionalitatea ..................................................................................96
TABEL 56. Caracteristici socio-demografice a migranţilor: studiile şi starea civilă ..................................................................97
TABEL 57. Care dintre următoarele situaţii descriu cel mai exact modul în care Dvs./membrul familiei Dvs. migrează, adică pleacă peste hotare şi revine în ţară? ..................................................................................................98
TABEL 58. Banii trimişi familiei de peste hotare... ................................................................................................................................99
TABEL 59. După plecarea peste hotare, peste cît timp migrantul a început să trimită bani? ..............................................100
TABEL 60. Cît de des migrantul a trimis bani de peste hotare? ......................................................................................................101
TABEL 61. Care este suma medie a unui transfer? ...............................................................................................................................102
TABEL 62. Care este suma adusă personal la revenire acasă? .........................................................................................................103
TABEL 63. Cîţi din membrii familiei Dvs. care se află peste hotare la muncă trimit bani la moment? ..............................104
TABEL 64. A expediat sau a donat vreun migrant din familia Dvs. bani/bunuri organizaţiilor locale (biserică, club sportiv, asociaţii obşteşti etc.)? .....................................................................................................................................105
TABEL 65. Pentru ce fel de proiecte a donat el/ea aceşti bani?.......................................................................................................106
TABEL 66. Pentru ce aţi cheltuit, în cea mai mare parte, banii primiţi în ultimele 12 luni? ...................................................107
41
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABEL 67. Pentru ce aţi cheltuit, în cea mai mare parte, banii primiţi în ultimele 12 luni? ...................................................108
TABEL 68. Cum aţi cheltuit/cheltuiţi/veţi cheltui dacă aţi avut/aveţi/veţi avea 1000 de dolari SUA? ..............................109
TABEL 69. Cum aţi cheltuit/cheltuiţi/veţi cheltui dacă aţi avut/aveţi/veţi avea 1000 de dolari SUA? ..............................110
TABEL 70. Cum intenţionaţi să utilizaţi banii care vor fi cîştigaţi în următoarele 12 luni peste hotare? ..........................111
TABEL 71. Aţi reuşit să acumulaţi un anumit capital/sumă de bani muncind peste hotare? ..............................................112
TABEL 72. Care este mărimea capitalului acumulat? ..........................................................................................................................113
TABEL 73. Aţi avut vreodată o afacere proprie sau planificaţi să iniţiaţi una în viitorul apropiat? .....................................114
TABEL 74. În caz că aveţi o afacere sau planificaţi să iniţiaţi una, în ce sector al economiei va fi? .....................................115
TABEL 75. Care a fost principala sursă de venit la care aţi recurs pentru a iniţia/dezvolta afacerea? ...............................116
TABEL 76. Dacă aţi avut o afacere şi nu o mai desfăşuraţi, care sînt motivele? .........................................................................117
TABEL 77. Cum apreciaţi veniturile familiei? .........................................................................................................................................118
TABEL 78. Contribuţia migrantului la bunăstarea familiei? ..............................................................................................................119
TABEL 79. Cum apreciaţi alimentaţia familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? ...............................................................................................120
TABEL 80. Cum apreciaţi locuinţa familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? .....................................................................................................................121
TABEL 81. Cum apreciaţi îmbrăcămintea familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? ...............................................................................................122
TABEL 82. Cum apreciaţi sănătatea familiei Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? .....................................................................................................................123
TABEL 83. Cum apreciaţi educaţia în familia Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă? .....................................................................................................................124
TABEL 84. Cum apreciaţi petrecerea timpului liber în familia Dvs. la moment, comparativ cu situaţia de pînă la plecarea membrului familiei peste hotare la muncă?...............................................................................125
TABEL 85. Într-o lună obişnuită, cît anume cheltuiţi pentru... .........................................................................................................126
TABEL 86. Într-o lună obişnuită, cît anume cheltuiţi pentru... .........................................................................................................127
TABEL 87. Într-o lună obişnuită, cîte procente din alimentele produse în gospodăria Dvs. sînt destinate consumului intern?.................................................................................................................................................128
TABEL 88. Care este sursa principală de venituri a gospodăriei Dvs.? ..........................................................................................129
42
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 1.
Str
uctu
ra e
şant
ionu
lui
Num
ăr
%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
314
76,0
%N
u99
24,0
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a54
949
,9%
Nu
552
50,1
%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
348
31,4
%3
mem
bri
203
18,3
%4
mem
bri
282
25,5
%5
şi m
ai m
ulţi
me
mbr
i27
424
,8%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut37
033
,4%
Med
iu36
833
,2%
Înal
t36
933
,3%
Med
iu:
Urb
an20
118
,2%
Rura
l90
681
,8%
43
RapoRt de ceRcetaRe sociologică T
ABE
L 2.
Ave
ţi în
gos
podă
rie
(cas
ă)?
Gen
eral
Apă
cur
entă
(a
pedu
ct)
Tele
vizo
rG
aze
natu
rale
Aut
omob
ilTe
lefo
n fix
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
55,
1%44
,9%
94,9
%5,
1%35
,5%
64,5
%27
,3%
72,7
%87
,4%
12,6
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a59
,6%
40,4
%97
,1%
2,9%
38,5
%61
,5%
35,4
%64
,6%
92,7
%7,
3%
Nu
57,6
%42
,4%
94,9
%5,
1%36
,4%
63,6
%27
,3%
72,7
%87
,9%
12,1
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a52
,8%
47,2
%96
,2%
3,8%
30,6
%69
,4%
31,0
%69
,0%
91,3
%8,
7%
Nu
57,8
%42
,2%
93,7
%6,
3%40
,4%
59,6
%23
,7%
76,3
%83
,5%
16,5
%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
51,7
%48
,3%
91,1
%8,
9%36
,2%
63,8
%14
,1%
85,9
%83
,3%
16,7
%
3 m
embr
i62
,6%
37,4
%96
,6%
3,4%
38,4
%61
,6%
34,0
%66
,0%
85,2
%14
,8%
4 m
embr
i 55
,3%
44,7
%97
,5%
2,5%
38,3
%61
,7%
37,2
%62
,8%
89,7
%10
,3%
5 şi
mai
mul
ţi
mem
bri
53,6
%46
,4%
95,6
%4,
4%29
,6%
70,4
%28
,8%
71,2
%91
,6%
8,4%
Dez
volt
are
soc
io-
econ
omic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut31
,6%
68,4
%87
,3%
12,7
%14
,1%
85,9
%2,
7%97
,3%
69,2
%30
,8%
Med
iu56
,8%
43,2
%98
,1%
1,9%
35,1
%64
,9%
20,9
%79
,1%
94,3
%5,
7%
Înal
t77
,0%
23,0
%99
,2%
,8%
57,5
%42
,5%
58,3
%41
,7%
98,6
%1,
4%
Med
iu:
Urb
an83
,1%
16,9
%96
,0%
4,0%
79,6
%20
,4%
28,4
%71
,6%
93,5
%6,
5%
Rura
l48
,9%
51,1
%94
,6%
5,4%
25,7
%74
,3%
27,0
%73
,0%
86,0
%14
,0%
44
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 3.
Ave
ţi în
gos
podă
rie
(cas
ă)?
Gen
eral
Tele
fon
mob
il (G
SM)
Maş
ină
de s
păla
tCa
seto
fon/
Vide
oTe
levi
ziun
e pr
in
cabl
uA
nten
ă TV
pri
n sa
telit
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
57,3
%42
,7%
59,8
%40
,2%
39,0
%61
,0%
24,8
%75
,2%
27,9
%72
,1%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a76
,4%
23,6
%76
,1%
23,9
%53
,5%
46,5
%26
,8%
73,2
%39
,8%
60,2
%
Nu
62,6
%37
,4%
64,6
%35
,4%
47,5
%52
,5%
27,3
%72
,7%
31,3
%68
,7%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a58
,3%
41,7
%65
,0%
35,0
%40
,4%
59,6
%22
,6%
77,4
%33
,0%
67,0
%
Nu
56,7
%43
,3%
54,5
%45
,5%
38,0
%62
,0%
27,0
%73
,0%
22,8
%77
,2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
34,8
%65
,2%
44,3
%55
,7%
22,7
%77
,3%
20,7
%79
,3%
17,0
%83
,0%
3 m
embr
i64
,0%
36,0
%61
,6%
38,4
%42
,9%
57,1
%28
,6%
71,4
%23
,2%
76,8
%
4 m
embr
i73
,8%
26,2
%68
,4%
31,6
%50
,7%
49,3
%28
,7%
71,3
%37
,9%
62,1
%5
şi m
ai m
ulţi
m
embr
i63
,9%
36,1
%69
,3%
30,7
%44
,9%
55,1
%23
,4%
76,6
%35
,0%
65,0
%
Dez
volt
are
soc
io-
econ
omic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut18
,4%
81,6
%14
,3%
85,7
%7,
8%92
,2%
4,3%
95,7
%15
,4%
84,6
%
Med
iu59
,5%
40,5
%73
,4%
26,6
%32
,6%
67,4
%19
,6%
80,4
%29
,1%
70,9
%
Înal
t94
,0%
6,0%
91,9
%8,
1%76
,7%
23,3
%50
,7%
49,3
%39
,3%
60,7
%
Med
iu:
Urb
an67
,7%
32,3
%70
,6%
29,4
%48
,3%
51,7
%56
,2%
43,8
%15
,4%
84,6
%
Rura
l55
,0%
45,0
%57
,4%
42,6
%37
,0%
63,0
%17
,9%
82,1
%30
,7%
69,3
%
45
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
4. A
veţi
în g
ospo
dări
e (c
asă)
?
Gen
eral
Frig
ider
/con
gela
tor
Com
pute
rCo
nect
are
la In
tern
et
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
80,8
%19
,2%
26,6
%73
,4%
23,7
%76
,3%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
89,2
%10
,8%
41,1
%58
,9%
36,9
%63
,1%
Nu
87,9
%12
,1%
36,4
%63
,6%
29,3
%70
,7%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a85
,4%
14,6
%27
,1%
72,9
%23
,3%
76,7
%
Nu
76,1
%23
,9%
25,9
%74
,1%
23,9
%76
,1%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
74,1
%25
,9%
8,0%
92,0
%6,
3%93
,7%
3 m
embr
i81
,8%
18,2
%34
,5%
65,5
%31
,5%
68,5
%
4 m
embr
i87
,2%
12,8
%38
,7%
61,3
%33
,7%
66,3
%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i81
,8%
18,2
%31
,8%
68,2
%29
,6%
70,4
%
Dez
volt
are
soc
io-e
cono
mic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut53
,0%
47,0
%
100,
0%
100,
0%
Med
iu90
,8%
9,2%
4,9%
95,1
%2,
2%97
,8%
Înal
t98
,6%
1,4%
74,8
%25
,2%
68,8
%31
,2%
Med
iu:
Urb
an86
,6%
13,4
%39
,8%
60,2
%37
,3%
62,7
%
Rura
l79
,5%
20,5
%23
,6%
76,4
%20
,6%
79,4
%
46
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 5.
Con
diţi
ile ş
i opo
rtun
ităţ
ile d
in ţa
ră
Gen
eral
În M
oldo
va e
xist
ă m
ulte
opo
rtun
ităţi
de m
uncă
/an
gaja
re:
Mol
dova
est
e un
loc
favo
rabi
l pen
tru
crea
rea
fam
iliei
/cal
itate
a vi
eţii
este
bun
ă:
Tota
l-m
ente
de
acor
d
Mai
de-
grab
ă de
ac
ord
Nu
prea
sî
nt d
e ac
ord
Dez
acor
d
tota
lN
Ş/N
RTo
tal-
men
te d
e ac
ord
Mai
de-
grab
ă de
ac
ord
Nu
prea
sî
nt d
e ac
ord
Dez
acor
d to
tal
NŞ/
NR
2,1%
13,6
%41
,7%
41,1
%1,
4%3,
8%24
,8%
40,9
%28
,5%
2,0%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a2,
2%10
,8%
44,9
%41
,1%
1,0%
3,8%
24,5
%43
,0%
26,8
%1,
9%
Nu
3,0%
15,2
%43
,4%
36,4
%2,
0%6,
1%27
,3%
42,4
%22
,2%
2,0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a2,
4%11
,8%
42,8
%42
,1%
,9%
5,3%
22,2
%44
,6%
26,6
%1,
3%
Nu
1,8%
15,4
%40
,4%
40,6
%1,
8%2,
2%27
,7%
37,0
%30
,6%
2,5%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1,1%
11,5
%41
,4%
43,4
%2,
6%2,
9%22
,1%
39,7
%32
,8%
2,6%
3 m
embr
i2,
0%13
,3%
42,9
%41
,4%
,5%
3,9%
22,2
%42
,4%
30,0
%1,
5%
4 m
embr
i2,
8%17
,7%
40,1
%39
,0%
,4%
4,6%
28,4
%41
,5%
24,1
%1,
4%5
şi m
ai m
ulţi
m
embr
i2,
6%12
,4%
43,1
%40
,1%
1,8%
4,0%
26,6
%40
,9%
26,3
%2,
2%
Dez
volt
are
soc
io-
econ
omic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut,5
%14
,3%
40,8
%41
,6%
2,7%
3,0%
25,9
%40
,0%
27,6
%3,
5%
Med
iu3,
0%13
,3%
43,8
%38
,6%
1,4%
3,8%
23,4
%44
,0%
27,4
%1,
4%
Înal
t2,
7%13
,3%
40,7
%43
,1%
,3%
4,6%
25,2
%38
,8%
30,4
%1,
1%
Med
iu:
Urb
an2,
5%10
,9%
32,8
%52
,7%
1,0%
3,0%
18,9
%34
,3%
42,3
%1,
5%
Rura
l2,
0%14
,2%
43,7
%38
,5%
1,5%
4,0%
26,2
%42
,4%
25,4
%2,
1%
47
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
6. C
ondi
ţiile
şi o
port
unit
ăţile
din
ţară
Gen
eral
În M
oldo
va e
xist
ă op
ortu
nită
ţi m
ari p
entr
u in
vest
iţii:
Situ
aţia
din
Mol
dova
evo
luea
ză în
tr-o
dire
cţie
bun
ă:
Tota
lmen
te
de a
cord
Mai
de
grab
ă de
ac
ord
Nu
prea
sî
nt d
e ac
ord
Dez
acor
d to
tal
NŞ/
NR
Tota
lmen
te
de a
cord
Mai
de
grab
ă de
ac
ord
Nu
prea
sî
nt d
e ac
ord
Dez
acor
d to
tal
NŞ/
NR
5,5%
28,1
%34
,2%
25,7
%6,
4%1,
6%12
,1%
42,6
%39
,5%
4,2%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a5,
1%26
,1%
37,3
%26
,4%
5,1%
1,6%
14,3
%43
,0%
37,6
%3,
5%
Nu
5,1%
32,3
%39
,4%
21,2
%2,
0%
13,1
%52
,5%
26,3
%8,
1%
Păm
înt î
n go
spo-
dări
e:D
a6,
4%26
,0%
36,8
%24
,4%
6,4%
2,0%
12,9
%41
,9%
41,0
%2,
2%
Nu
4,7%
30,1
%31
,5%
27,4
%6,
3%1,
3%11
,2%
43,1
%38
,4%
6,0%
Num
ărul
de
mem
-br
i în
fam
ilie:
1-2
mem
bri
5,7%
22,4
%34
,8%
28,7
%8,
3%1,
7%10
,1%
45,1
%39
,7%
3,4%
3 m
embr
i5,
4%27
,6%
36,9
%26
,1%
3,9%
2,0%
8,9%
39,4
%46
,3%
3,4%
4 m
embr
i6,
7%33
,0%
32,6
%24
,8%
2,8%
2,1%
15,2
%41
,5%
37,2
%3,
9%5
şi m
ai m
ulţi
m
embr
i4,
0%30
,7%
33,2
%22
,6%
9,5%
,7%
13,9
%43
,1%
36,5
%5,
8%
Dez
volt
are
soc
io-
econ
omic
ă a
gos-
podă
riilo
r:
Scăz
ut2,
4%24
,9%
35,4
%27
,3%
10,0
%1,
1%11
,6%
43,0
%38
,6%
5,7%
Med
iu7,
9%27
,2%
33,2
%27
,2%
4,6%
2,7%
9,2%
46,5
%38
,0%
3,5%
Înal
t6,
2%32
,2%
34,1
%22
,8%
4,6%
1,1%
15,4
%38
,5%
41,7
%3,
3%
Med
iu:
Urb
an9,
0%23
,9%
28,4
%34
,8%
4,0%
3,0%
9,5%
33,8
%51
,7%
2,0%
Rura
l4,
7%29
,0%
35,5
%23
,7%
7,0%
1,3%
12,7
%44
,6%
36,8
%4,
6%
48
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 7.
În M
oldo
va d
e as
tăzi
, cea
mai
mar
e pr
oble
mă
este
:
Gen
eral
Preţ
urile
m
ari/
infla
ţia
Sala
riill
e/pe
nsiil
e m
ici
Şom
ajul
Coru
pţia
Guv
erna
rea
inefi
cien
tăEm
igra
ţiaCr
iza
econ
omic
ă
Scăd
erea
su
mel
or
de b
ani
tran
sfer
ate
de p
este
ho
tare
de
căt
re
mig
ranţ
i
Lips
a pi
eţei
de
desf
acer
e
18,9
%28
,9%
18,2
%9,
7%14
,5%
1,2%
5,3%
,2%
,1%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a18
,2%
27,4
%19
,1%
10,2
%14
,6%
1,6%
6,1%
Nu
16,2
%25
,3%
19,2
%12
,1%
21,2
%1,
0%2,
0%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
18,2
%30
,1%
16,6
%10
,0%
15,1
%1,
3%5,
3%,4
%,2
%
Nu
19,6
%27
,7%
19,7
%9,
4%13
,9%
1,1%
5,3%
Num
ărul
de
m
embr
i în
fam
ilie:
1-2
mem
bri
19,5
%32
,8%
14,4
%6,
9%16
,1%
1,1%
4,6%
,3%
3 m
embr
i21
,7%
29,1
%18
,7%
7,9%
13,8
%1,
0%4,
9%
4 m
embr
i17
,7%
27,3
%19
,1%
13,1
%14
,5%
,7%
3,9%
,4%
5
şi m
ai m
ulţi
m
embr
i17
,2%
25,5
%21
,5%
10,9
%12
,8%
1,8%
8,0%
,4
%
Dez
volt
are
so
cio-
econ
omic
ă
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut20
,8%
29,5
%19
,2%
7,8%
12,7
%
6,2%
Med
iu18
,5%
28,5
%20
,9%
6,5%
14,7
%1,
9%5,
4%,3
%
Înal
t17
,3%
28,7
%14
,4%
14,6
%16
,0%
1,6%
4,3%
,3%
,3%
Med
iu:
Urb
an16
,4%
32,3
%8,
0%10
,4%
15,9
%2,
0%8,
0%
Rura
l19
,4%
28,1
%20
,4%
9,5%
14,1
%1,
0%4,
7%,2
%,1
%
49
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
8. În
Mol
dova
de
astă
zi, c
ea m
ai m
are
prob
lem
ă es
te:
Gen
eral
Prob
lem
a tr
ans-
nist
rean
ăFă
răde
lege
a cu
ca
re n
e co
nfru
n-tă
mSă
răci
aA
lege
rea
preş
edin
-te
lui
Aju
toru
l so
cial
est
e ac
orda
t în
defa
foar
ea
pers
oane
lor
Dru
mu-
rile
Sănă
tate
a po
pula
ţiei
Toat
eN
Ş/N
R
,1%
,1%
,5%
,6%
,1%
,1%
,1%
,8%
,7%
Bani
trim
işi
de
pes
te h
otar
e:D
a
,6
%,3
%
1,0%
1,0%
Nu
2,
0%1,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a,2
%
,9%
,7%
,2%
,2%
,2%
,2%
,4%
Nu
,2
%,2
%,5
%
1,4%
,9%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1,4%
,9%
,3%
,3%
,6
%,9
%
3 m
embr
i
,5%
,5%
1,0%
1,0%
4 m
embr
i,4
%
,4%
1,1%
1,
1%,4
%5
şi m
ai m
ulţi
m
embr
i
,4%
,7
%,7
%
Dez
volt
are
so
cio-
econ
omic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut
,3%
,5%
,8%
,3%
,3%
,3
%1,
4%
Med
iu
,5
%,8
%
,3
%1,
1%,5
%
Înal
t,3
%
,5%
,3%
1,
1%,3
%
Med
iu:
Urb
an
,5%
1,5%
1,0%
4,
0%
Rura
l,1
%
,3%
,6%
,1%
,1%
,1%
,1%
,9%
50
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 9.
Cum
s-a
u sc
him
bat s
tand
arde
le D
vs. d
e tr
ai în
ult
imii
doi a
ni?
Gen
eral
În g
ener
alA
limen
tare
Locu
inţă
Acu
m e
ste
mai
bin
eEs
te la
felA
cum
est
e m
ai ră
uA
cum
est
e m
ai b
ine
Este
la fe
lAcu
m e
ste
mai
rău
NŞ/
NR
Acu
m e
ste
mai
bin
eEs
te la
felA
cum
est
e m
ai ră
uN
Ş/N
R
10,9
%36
,3%
52,8
%10
,7%
42,2
%47
,0%
,1%
9,8%
46,6
%43
,5%
,1%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a18
,5%
40,1
%41
,4%
16,6
%47
,5%
35,7
%,3
%15
,3%
52,5
%31
,8%
,3%
Nu
12,1
%36
,4%
51,5
%12
,1%
41,4
%46
,5%
10
,1%
47,5
%42
,4%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a12
,8%
35,0
%52
,3%
12,6
%44
,8%
42,4
%,2
%12
,0%
46,3
%41
,5%
,2%
Nu
8,9%
37,7
%53
,4%
8,7%
39,9
%51
,4%
7,
2%47
,3%
45,5
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
6,0%
34,8
%59
,2%
6,6%
38,8
%54
,6%
4,
6%45
,7%
49,7
%
3 m
embr
i12
,3%
33,0
%54
,7%
10,8
%40
,9%
48,3
%
8,4%
45,8
%45
,8%
4 m
embr
i14
,9%
36,2
%48
,9%
14,9
%40
,8%
44,3
%
16,0
%42
,6%
41,5
%
5 şi
mai
mul
ţi
mem
bri
12,0
%40
,9%
47,1
%11
,7%
48,9
%39
,1%
,4%
10,9
%52
,6%
36,1
%,4
%
Dez
volt
are
so
cio-
econ
omic
ă
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut4,
1%36
,5%
59,5
%5,
9%38
,9%
55,1
%
3,5%
44,6
%51
,9%
Med
iu9,
0%33
,4%
57,6
%9,
0%41
,0%
50,0
%
8,7%
44,8
%46
,5%
Înal
t19
,8%
39,0
%41
,2%
17,3
%46
,6%
35,8
%,3
%17
,1%
50,4
%32
,2%
,3%
Med
iu:
Urb
an11
,4%
26,9
%61
,7%
9,5%
28,4
%62
,2%
7,
5%38
,8%
53,7
%
Rura
l10
,8%
38,4
%50
,8%
11,0
%45
,3%
43,6
%,1
%10
,3%
48,3
%41
,3%
,1%
51
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
10. C
um s
-au
schi
mba
t sta
ndar
dele
Dvs
. de
trai
în u
ltim
ii do
i ani
?
Gen
eral
Îmbr
ăcăm
inte
/Încă
lţăm
inte
Sănă
tate
Educ
aţie
Acu
m
este
mai
bi
neEs
te la
fel
Acu
m
este
mai
ră
uN
Ş/N
RA
cum
es
te m
ai
bine
Este
la fe
lA
cum
es
te m
ai
rău
NŞ/
NR
Acu
m
este
mai
bi
neEs
te la
fel
Acu
m
este
mai
ră
uN
Ş/N
R
9,8%
42,4
%47
,7%
,1%
7,0%
36,6
%56
,3%
,1%
9,5%
47,0
%43
,4%
,2%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
17,5
%43
,9%
38,2
%,3
%12
,4%
42,7
%44
,6%
,3%
15,9
%50
,6%
32,8
%,6
%
Nu
11,1
%44
,4%
44,4
%
7,1%
35,4
%57
,6%
12
,1%
49,5
%38
,4%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a11
,7%
43,0
%45
,2%
,2%
7,7%
35,5
%56
,6%
,2%
10,6
%46
,4%
42,6
%,4
%
Nu
7,8%
42,0
%50
,2%
6,
2%37
,9%
56,0
%
8,2%
47,8
%44
,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
5,2%
39,9
%54
,9%
4,
9%31
,9%
63,2
%
4,3%
45,7
%50
,0%
3 m
embr
i9,
4%41
,9%
48,8
%
5,9%
36,9
%57
,1%
7,
9%43
,8%
48,3
%
4 m
embr
i13
,5%
40,8
%45
,7%
9,
6%37
,6%
52,8
%
14,5
%44
,7%
40,8
%
5 şi
mai
mul
ţi
mem
bri
12,4
%47
,4%
39,8
%,4
%8,
0%41
,2%
50,4
%,4
%12
,0%
53,3
%33
,9%
,7%
Dez
volt
are
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut3,
8%40
,5%
55,7
%
3,2%
32,2
%64
,6%
3,
5%45
,7%
50,8
%
Med
iu8,
7%40
,8%
50,5
%
6,3%
32,6
%61
,1%
9,
0%44
,8%
45,9
%,3
%
Înal
t17
,1%
45,8
%36
,9%
,3%
11,7
%45
,0%
43,1
%,3
%16
,0%
50,4
%33
,3%
,3%
Med
iu:
Urb
an8,
5%29
,9%
61,7
%
7,0%
29,9
%63
,2%
7,
5%39
,3%
53,2
%
Rura
l10
,2%
45,1
%44
,6%
,1%
7,1%
38,1
%54
,7%
,1%
9,9%
48,7
%41
,2%
,2%
52
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 11
. Cum
s-a
u sc
him
bat s
tand
arde
le D
vs. d
e tr
ai în
ult
imii
doi a
ni?
Dis
trac
ţii
Acu
m e
ste
mai
bin
eEs
te la
fel
Acu
m e
ste
mai
rău
NŞ/
NR
7,6%
43,9
%48
,3%
,2%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
12,1
%47
,5%
39,8
%,6
%
Nu
11,1
%41
,4%
47,5
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a7,
5%44
,4%
47,7
%,4
%
Nu
7,4%
43,7
%48
,9%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
3,4%
43,4
%53
,2%
3 m
embr
i7,
9%40
,9%
51,2
%
4 m
embr
i10
,3%
40,4
%49
,3%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i9,
9%50
,4%
39,1
%,7
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut2,
4%44
,3%
53,2
%
Med
iu6,
8%41
,8%
51,1
%,3
%
Înal
t13
,6%
45,5
%40
,7%
,3%
Med
iu:
Urb
an9,
0%31
,3%
59,7
%
Rura
l7,
3%46
,7%
45,8
%,2
%
53
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
12. C
are
este
lucr
ul c
el m
ai im
port
ant p
e ca
re m
igra
nţii
de p
este
hot
are
pot
să-l
facă
pen
tru
a co
ntri
bui l
a de
zvol
tare
a M
oldo
vei?
Gen
eral
Să
prom
ovez
e im
agin
ea
ţării
pes
te
hota
re
Să tr
imită
ba
ni a
casă
/să
lans
eze
o af
acer
e
Să tr
imită
ba
ni
acas
ă/să
in
vest
easc
ă în
afa
cere
a pe
car
e o
are
Să tr
imită
ba
ni a
casă
/să
don
eze
bani
pen
tru
proi
ecte
co
mun
itare
Să tr
imită
ba
ni a
casă
pe
ntru
ne
cesi
tăţi
casn
ice/
cons
trui
rea
repa
rare
a pr
oprie
i lo
cuin
ţe
Să c
umpe
re
prod
usel
e m
oldo
ve-
neşt
i de
expo
rt, fi
ind
pest
e ho
tare
Să c
reez
e le
gătu
ri/re
laţii
cu
ltura
le c
u oa
men
ii di
n al
te ţă
ri
Să a
pere
in
tere
sele
M
oldo
vei
pest
e ho
tare
Să ră
mîn
ă po
litic
act
ivi
(vot
area
etc
.)
5,2%
20,9
%4,
1%2,
4%41
,6%
2,1%
3,6%
5,1%
1,3%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a5,
4%22
,0%
4,1%
2,9%
40,4
%2,
5%3,
5%6,
4%1,
6%
Nu
6,1%
23,2
%2,
0%1,
0%47
,5%
1,0%
3,0%
6,1%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
6,2%
20,6
%4,
2%3,
1%39
,9%
,9%
3,3%
7,8%
,9%
Nu
4,3%
21,2
%4,
0%1,
8%43
,5%
3,1%
4,0%
2,5%
1,6%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
7,2%
16,1
%4,
0%2,
9%43
,7%
1,7%
3,4%
2,9%
,6%
3 m
embr
i4,
9%21
,2%
4,4%
2,0%
42,4
%3,
0%3,
9%5,
9%1,
5%
4 m
embr
i3,
5%24
,1%
3,5%
2,1%
40,1
%2,
1%5,
3%5,
7%1,
4%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
4,7%
23,4
%4,
4%2,
6%40
,1%
1,8%
1,8%
6,9%
1,8%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut6,
5%15
,7%
4,6%
2,2%
42,4
%2,
2%4,
3%2,
7%,3
%
Med
iu4,
6%23
,1%
3,8%
2,2%
41,3
%1,
6%3,
3%6,
8%1,
6%
Înal
t4,
6%23
,8%
3,8%
3,0%
41,2
%2,
4%3,
3%6,
0%1,
9%
Med
iu:
Urb
an2,
0%16
,4%
3,0%
1,0%
49,3
%2,
5%2,
5%2,
0%3,
0%
Rura
l6,
0%21
,9%
4,3%
2,8%
40,0
%2,
0%3,
9%5,
8%,9
%
54
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 13
. Car
e es
te lu
crul
cel
mai
impo
rtan
t pe
care
mig
ranţ
ii de
pes
te h
otar
e po
t să-
l fac
ă pe
ntru
a c
ontr
ibui
la d
ezvo
ltar
ea M
oldo
vei?
Gen
eral
Să a
jute
ţara
în
mom
ent d
e cr
iză
Să
revi
nă în
ţară
Nu
pot f
ace
nim
icPo
t fac
e to
tul
Să ră
mîn
ă pe
ste
hota
reN
Ş/N
R
4,6%
,5%
,3%
,2%
,3%
7,9%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a5,
4%
,3%
,3%
,3%
4,8%
Nu
1,0%
1,0%
8,
1%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
5,3%
,5%
,4%
,2%
,4%
6,4%
Nu
4,0%
,4%
,2%
,2%
,2%
9,1%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
4,6%
,6%
,3%
,3
%11
,8%
3 m
embr
i3,
9%
,5
%,5
%5,
9%
4 m
embr
i5,
3%,7
%,4
%,4
%
5,3%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i4,
4%,4
%,4
%
,4%
6,9%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut5,
1%,3
%,3
%,3
%,3
%13
,0%
Med
iu4,
1%,5
%,3
%,3
%,3
%6,
3%
Înal
t4,
6%,5
%,3
%
,3%
4,3%
Med
iu:
Urb
an5,
5%1,
0%,5
%1,
0%1,
5%9,
0%
Rura
l4,
4%,3
%,2
%
7,
6%
55
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
14. C
rede
ţi c
ă em
igra
ţia
are
un im
pact
neg
ativ
asu
pra
Mol
dove
i?
Gen
eral
Tota
lmen
te d
e ac
ord
Mai
deg
rabă
de
acor
dN
u pr
ea sî
nt d
e ac
ord
Dez
acor
d to
tal
NŞ/
NR
35,3%
26,3%
18,1%
13,7%
6,6%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:d
a30
,9%
26,8
%21
,3%
16,9
%4,
1%
nu
33,3
%32
,3%
18,2
%15
,2%
1,0%
păm
înt î
n go
spod
ărie
:d
a38
,6%
23,5
%18
,6%
13,3
%6,
0%
nu
31,9
%29
,2%
17,6
%14
,3%
7,1%
num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
38,5
%23
,6%
17,5
%10
,9%
9,5%
3 m
embr
i34
,0%
24,6
%17
,7%
14,8
%8,
9%
4 m
embr
i36
,9%
28,0
%17
,0%
14,9
%3,
2%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
30,7
%29
,2%
20,1
%15
,3%
4,7%
dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut31
,6%
24,6
%20
,5%
12,2
%11
,1%
Med
iu35
,6%
31,3
%16
,0%
12,8
%4,
3%
Înal
t38
,8%
23,0
%17
,6%
16,3
%4,
3%
Med
iu:
urb
an45
,8%
16,4
%13
,4%
15,9
%8,
5%
Rura
l33
,0%
28,5
%19
,1%
13,2
%6,
2%
56
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 15
. Car
e du
pă p
ărer
ea D
vs. s
înt 3
cel
e m
ai n
egat
ive
cons
ecin
te a
le e
mig
raţi
ei?
Gen
eral
„Exo
dul
crei
erilo
r” (
nu
au m
ai ră
mas
pr
ofes
ioni
şti)
Nu
a m
ai
răm
as ti
nere
t în
Mol
dova
Copi
i răm
aşi
fără
păr
inţi/
fam
ilii
dest
răm
ate
Des
trăm
area
fa
mili
ilor
Creş
tere
a cr
imin
alită
ţii/
reţe
le
crim
inal
e/tr
afic
Lips
a in
vest
iţiilo
r în
Mol
dova
Infla
ţia d
e pe
urm
a re
mite
nţel
or
Tine
rii d
evin
de
pend
enţi
de b
anii
prim
iţi d
e pe
ste
hota
re
31,5
%58
,8%
77,0
%73
,5%
12,9
%5,
0%1,
6%18
,3%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a31
,5%
60,8
%76
,2%
74,6
%11
,6%
4,4%
1,1%
19,9
%
Nu
40,0
%60
,0%
76,9
%69
,2%
10,8
%3,
1%1,
5%21
,5%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
27,0
%60
,1%
77,1
%75
,7%
13,8
%6,
2%1,
5%19
,6%
Nu
36,2
%57
,9%
76,6
%70
,9%
11,9
%3,
9%1,
8%16
,9%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
33,3
%57
,9%
77,3
%70
,8%
13,4
%5,
1%1,
9%18
,1%
3 m
embr
i37
,0%
58,0
%68
,1%
73
,1%
10,1
%5,
0%1,
7%19
,3%
4 m
embr
i29
,0%
62,8
%79
,2%
72,1
%14
,2%
4,9%
1,6%
20,2
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
28,0
%56
,1%
80,5
%78
,7%
12,8
%4,
9%1,
2%15
,9%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut25
,0%
61,1
%75
,5%
76,4
%12
,5%
6,7%
1,0%
13,9
%
Med
iu30
,9%
56,9
%77
,2%
72,8
%12
,6%
5,7%
2,0%
19,1
%
Înal
t38
,2%
58,8
%78
,1%
71,5
%13
,6%
2,6%
1,8%
21,5
%
Med
iu:
Urb
an49
,6%
55,2
%80
,0%
59,2
%14
,4%
1,6%
4,8%
17,6
%
Rura
l27
,5%
59,6
%76
,3%
76,7
%12
,6%
5,7%
,9%
18,5
%
57
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
16. C
are
după
păr
erea
Dvs
. sîn
t 3 c
ele
mai
neg
ativ
e co
nsec
inţe
ale
em
igra
ţiei
?
Gen
eral
Pers
oane
le
duc
un m
od
nesă
năto
s de
viaţ
ă
Nu
sînt
îngr
ujite
te
renu
rile
arab
ileRă
mîn
păr
inţii
fă
ră a
juto
rSc
ade
nata
litat
eaD
ispa
re ţa
raTo
ate
NŞ/
NR
10,4
%,7
%,4
%,1
%,3
%,1
%,6
%
Bani
trim
işi
de
pes
te h
otar
e:D
a13
,8%
Nu
10,8
%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
9,4%
,6
%,3
%
,3
%
Nu
11,6
%1,
5%,3
%
,6%
,3%
,9%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
9,3%
,9%
,9%
,5
%
,9%
3 m
embr
i12
,6%
,8%
1,7%
4 m
embr
i8,
2%,5
%,5
%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
12,8
%1,
2%
,6%
,6%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut12
,5%
1,0%
1,4%
1,
0%
Med
iu10
,6%
1,2%
,4
%
,8
%
Înal
t8,
3%
,9%
,4%
Med
iu:
Urb
an6,
4%1,
6%
1,
6%,8
%,8
%
Rura
l11
,3%
,5%
,5%
,2%
,5%
58
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 17
. Car
e du
pă p
ărer
ea D
vs. s
înt 3
cel
e m
ai m
ari a
vant
aje
ale
emig
raţi
ei?
Gen
eral
Creş
te n
ive-
lul e
cono
-m
ic a
l ţăr
ii
Creş
te n
i-ve
lul d
e tr
ai
al fa
mili
ilor
mig
ranţ
ilor
Se d
ezvo
l-tă
infr
a-st
ruct
ura
loca
lităţ
ii (r
epar
aţia
dr
umur
ilor,
scol
ii, e
tc)
Apar
iţia/
desc
hide
-re
a de
noi
în
trep
rin-
deri
în ţa
ră/
loca
litat
e
Creş
te p
o-si
bilit
atea
fa
mili
ilor
la u
n ac
ces
mai
larg
la
serv
iciil
e de
să
năta
te
Creş
te p
o-si
bilit
atea
fa
mili
ilor s
ă of
ere
copi
-ilo
r stu
dii
supe
rioar
e
Nu
sînt
av
anta
jeSc
him
b de
ex
perie
nţă
Dem
ocra
ti-za
rea
NŞ/
NR
39,7
%77
,1%
24,3
%24
,7%
28,4
%39
,9%
,5%
,1%
,1%
12,9
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a43
,6%
78,3
%27
,4%
25,8
%30
,3%
44,3
%
9,2%
Nu
44,4
%85
,9%
19,2
%22
,2%
21,2
%43
,4%
13
,1%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
38,1
%78
,5%
27,1
%28
,2%
26,0
%44
,4%
,9%
,2
%9,
1%
Nu
41,5
%75
,9%
21,6
%21
,4%
30,8
%35
,5%
,2
%
16,5
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
39,4
%75
,0%
24,7
%23
,9%
27,9
%35
,6%
,6%
14,9
%
3 m
embr
i42
,4%
73,9
%25
,1%
26,1
%28
,6%
41,4
%
13,8
%
4 m
embr
i38
,7%
76,6
%28
,0%
25,9
%23
,4%
40,4
%,7
%,4
%,4
%12
,1%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i39
,1%
82,8
%19
,3%
23,4
%33
,9%
43,8
%,4
%
10
,6%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut39
,7%
76,8
%24
,1%
23,5
%25
,7%
31,6
%,5
%
16
,5%
Med
iu38
,9%
78,0
%22
,0%
24,7
%29
,6%
39,1
%,8
%
,3%
12,0
%
Înal
t40
,4%
76,7
%26
,8%
25,7
%29
,8%
49,1
%
,3%
10
,3%
Med
iu:
Urb
an26
,9%
63,7
%21
,4%
21,9
%35
,3%
45,8
%,5
%
,5%
22,4
%
Rura
l42
,5%
80,1
%24
,9%
25,3
%26
,8%
38,6
%,4
%,1
%
10,8
%
59
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
18. P
e pa
rcur
sul u
ltim
ilor 5
ani
, car
e di
n ur
măt
oare
le a
spec
te s
-au
înră
utăţ
it în
com
unit
atea
Dvs
.?
Gen
eral
Acce
sul l
a ed
ucaţ
ie
Acce
sul l
a în
griji
rea
să-
nătă
ţii, p
rin
creş
tere
a nu
-m
ărul
ui d
e m
edic
i
Locu
inţe
leD
rum
urile
Tran
spor
tul
Apro
vizi
ona-
rea
cu
apă
Apro
vizi
ona-
rea
cu
ener
-gi
e el
ectr
ică
Apro
vizi
ona-
rea
cu
gaze
na
tura
le
Med
iul a
m-
bian
/sal
ubri-
zare
a
9,6%
22,8
%15
,3%
42,0
%9,
9%11
,2%
4,2%
11,4
%9,
0%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a10
,8%
18,8
%16
,9%
42,4
%9,
2%10
,2%
2,9%
14,3
%9,
9%
Nu
18,2
%23
,2%
8,1%
35,4
%8,
1%13
,1%
4,0%
9,1%
11,1
%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
10,0
%24
,2%
14,4
%46
,1%
10,7
%10
,7%
5,1%
12,9
%7,
7%
Nu
9,2%
21,2
%16
,1%
38,0
%9,
2%11
,8%
3,4%
10,0
%10
,5%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
6,6%
26,1
%18
,7%
40,8
%10
,1%
12,6
%4,
0%8,
6%8,
3%
3 m
embr
i9,
4%21
,2%
14,3
%41
,4%
9,9%
10,3
%5,
4%10
,8%
9,9%
4 m
embr
i10
,6%
22,7
%15
,2%
42,2
%10
,3%
11,0
%3,
9%12
,8%
8,2%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i12
,4%
19,7
%11
,7%
43,8
%9,
5%10
,2%
4,0%
13,9
%10
,2%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut7,
6%24
,6%
14,9
%40
,8%
8,9%
13,8
%3,
2%10
,8%
8,6%
Med
iu11
,4%
22,0
%13
,3%
39,9
%9,
5%10
,9%
4,6%
13,6
%9,
5%
Înal
t9,
8%21
,7%
17,6
%45
,3%
11,4
%8,
9%4,
9%9,
8%8,
9%
Med
iu:
Urb
an7,
5%19
,4%
19,4
%42
,3%
7,5%
9,5%
5,5%
8,5%
9,0%
Rura
l10
,0%
23,5
%14
,3%
41,9
%10
,5%
11,6
%4,
0%12
,0%
9,1%
60
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 19
. Pe
parc
ursu
l ult
imilo
r 5 a
ni, c
are
din
urm
ătoa
rele
asp
ecte
s-a
u în
răut
ăţit
în c
omun
itat
ea D
vs.?
Gen
eral
Crim
ina-
lit
atea
Opo
rtun
i-tă
ţile
de
anga
jare
Sala
riile
/pe
nsiil
eD
istr
ibuţ
ia
aver
iiM
agaz
inel
eSi
tuaţ
ia
pent
ru c
opii
Coez
iune
a so
cial
ă
Legă
turil
e di
ntre
fa
mili
i în
com
unita
teAl
tcev
a
11,9
%30
,5%
32,7
%1,
4%2,
3%9,
2%2,
9%3,
4%0,
2%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a12
,7%
30,3
%35
,7%
1,9%
2,9%
9,2%
1,6%
3,2%
0,3%
Nu
8,1%
35,4
%32
,3%
1,0%
2,0%
7,1%
4,0%
2,0%
1,0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a11
,8%
33,5
%30
,2%
1,3%
2,4%
7,7%
3,1%
4,7%
0,4%
Nu
11,8
%27
,5%
35,0
%1,
4%2,
4%10
,9%
2,7%
2,2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
10,6
%29
,3%
29,6
%2,
0%2,
3%9,
2%3,
2%2,
3%
3 m
embr
i14
,3%
28,6
%33
,5%
3,0%
9,
9%2,
5%3,
9%0,
5%
4 m
embr
i14
,2%
29,4
%34
,0%
0,4%
1,4%
8,2%
2,1%
2,1%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
9,5%
34,7
%34
,7%
0,4%
5,1%
9,9%
3,6%
5,8%
0,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut11
,1%
28,9
%29
,5%
1,4%
2,2%
11,6
%2,
7%4,
1%
Med
iu9,
8%32
,3%
31,3
%1,
4%2,
2%6,
0%2,
7%3,
0%
Înal
t14
,9%
30,4
%37
,4%
1,4%
2,7%
10,0
%3,
3%3,
3%0,
5%
Med
iu:
Urb
an13
,9%
25,4
%36
,3%
4,0%
2,5%
11,9
%3,
5%1,
0%1,
0%
Rura
l11
,5%
31,7
%31
,9%
0,8%
2,3%
8,6%
2,8%
4,0%
61
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
20. P
e pa
rcur
sul u
ltim
ilor 5
ani
, car
e di
n ur
măt
oare
le a
spec
te s
-au
înră
utăţ
it în
com
unit
atea
Dvs
.?
Gen
eral
Creş
tere
a pr
eţur
ilor
Pers
oane
-le
nu
vor
să lu
crez
eTi
nere
tul
Acce
sul l
a In
tern
etCo
ndiţi
ile
din
grăd
i-ni
ţă
Adm
inis
-tr
aţia
pu-
blic
ă
Nu
se
acor
dă
aten
ţie
popu
laţie
i
Niv
elul
de
trai
Repa
raţia
bi
seric
ii
0,8%
0,4%
0,1%
0,1%
0,2%
0,4%
0,3%
0,3%
0,1%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a1,
6%
0,3%
0,
3%
Nu
1,0%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
0,5%
0,5%
0,
5%0,
4%0,
4%0,
2%
Nu
1,1%
0,2%
0,2%
0,2%
0,4%
0,2%
0,2%
0,2%
Num
ărul
de
m
embr
i în
fam
ilie:
1-2
mem
bri
0,6%
0,3%
0,
6%0,
3%0,
9%0,
3%
3 m
embr
i1,
0%
4 m
embr
i0,
7%1,
1%
0,4%
0,
4%0,
7%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
1,1%
0,
4%
0,7%
0,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut0,
3%
0,3%
0,3%
Med
iu1,
6%0,
5%
0,3%
0,5%
0,3%
0,8%
0,8%
0,3%
Înal
t0,
5%0,
5%
0,5%
Med
iu:
Urb
an2,
5%
0,
5%0,
5%
Rura
l0,
4%0,
4%0,
1%0,
1%0,
2%0,
3%0,
2%0,
3%0,
1%
62
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 21
. Pe
parc
ursu
l ult
imilo
r 5 a
ni, c
are
din
urm
ătoa
rele
asp
ecte
s-a
u în
răut
ăţit
în c
omun
itat
ea D
vs.?
Gen
eral
Ilum
inar
ea
stră
zilo
rS-
a di
stru
s m
oara
Din
cau
za
mig
raţie
i co
piii
răm
în
fără
păr
inţi
Ferm
a To
tul
Coru
pţia
A fo
st
inte
rzis
ă co
lect
area
nu
cilo
r
Locu
ri de
m
uncă
Nim
ic
0,2%
0,1%
0,3%
0,3%
0,5%
0,1%
0,1%
0,5%
14,0
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a
0,3%
0,
3%0,
3%
0,3%
14
,0%
Nu
1,0%
1,0%
17,2
%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
0,2%
0,
4%
0,4%
0,
2%
11,8
%
Nu
0,2%
0,2%
0,2%
0,5%
0,5%
0,2%
0,
9%15
,9%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
0,6%
0,
3%
0,9%
0,3%
0,
6%13
,5%
3 m
embr
i
0,
5%
0,5%
16
,7%
4 m
embr
i
0,
4%
0,4%
15
,2%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
0,4%
1,
1%
0,
4%1,
1%11
,3%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut0,
3%
0,3%
0,3%
0,5%
0,3%
0,
5%15
,7%
Med
iu0,
3%0,
3%0,
3%0,
5%0,
5%
0,3%
0,8%
13,9
%
Înal
t
0,
3%
0,3%
12
,5%
Med
iu:
Urb
an0,
5%
1,
0%14
,4%
Rura
l0,
1%0,
1%0,
3%0,
3%0,
6%0,
1%0,
1%0,
3%13
,9%
63
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
22. P
e pa
rcur
sul u
ltim
ilor 5
ani
, car
e di
n ur
măt
oare
le a
spec
te s
-au
îmbu
nătă
ţit î
n co
mun
itat
ea D
vs.?
Gen
eral
Acce
sul l
a ed
ucaţ
ie
Acce
sul l
a în
griji
rea
să-
nătă
ţii, p
rin
creş
tere
a nu
măr
ului
de
med
ici
Locu
inţe
leD
rum
urile
Tran
spor
tul
Apro
vizi
ona-
rea
cu
apă
Apro
vizi
ona-
rea
cu
ener
-gi
e el
ectr
ică
Apro
vizi
ona-
rea
cu
gaze
na
tura
le
Med
iul a
m-
bian
/sal
ubri-
zare
a
24,8
%11
,1%
10,0
%25
,4%
14,8
%22
,0%
7,0%
17,1
%4,
4%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a27
,1%
11,5
%14
,3%
25,8
%19
,7%
22,6
%8,
3%17
,2%
3,2%
Nu
37,4
%15
,2%
8,1%
30,3
%15
,2%
24,2
%4,
0%18
,2%
2,0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a24
,8%
10,0
%13
,1%
24,6
%18
,2%
24,6
%7,
3%18
,2%
4,2%
Nu
25,0
%12
,1%
6,9%
26,3
%11
,2%
19,6
%6,
9%15
,8%
4,7%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
18,1
%8,
6%7,
5%22
,7%
11,8
%17
,2%
7,8%
14,9
%4,
3%
3 m
embr
i22
,2%
11,3
%10
,8%
27,1
%14
,8%
27,6
%4,
4%17
,7%
3,4%
4 m
embr
i27
,0%
10,3
%11
,3%
25,9
%16
,7%
23,8
%7,
4%18
,1%
5,7%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i33
,2%
15,0
%11
,3%
27,0
%16
,8%
22,3
%7,
7%18
,2%
4,0%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut26
,5%
13,8
%7,
3%25
,1%
11,1
%18
,6%
5,4%
12,7
%3,
8%
Med
iu26
,6%
10,6
%10
,1%
24,7
%16
,3%
24,2
%6,
0%17
,7%
4,1%
Înal
t21
,4%
8,9%
12,7
%26
,3%
17,1
%23
,3%
9,8%
20,9
%5,
4%
Med
iu:
Urb
an8,
0%6,
5%5,
5%17
,4%
9,0%
15,4
%9,
5%8,
5%11
,9%
Rura
l28
,6%
12,1
%11
,0%
27,2
%16
,1%
23,5
%6,
5%19
,0%
2,8%
64
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 23
. Pe
parc
ursu
l ult
imilo
r 5 a
ni, c
are
din
urm
ătoa
rele
asp
ecte
s-a
u îm
bună
tăţi
t în
com
unit
atea
Dvs
.?
Gen
eral
Srar
ea c
rimi-
noge
năO
port
unită
-ţil
e de
ang
a-ja
reSa
larii
le/
pens
iile
Dis
trib
uţia
av
erii
Mag
azin
ele
Situ
aţia
pe
ntru
cop
iiCo
eziu
nea
soci
ală
Legă
turil
e di
ntre
fam
ilii
în c
omun
i-ta
te
Oam
enii
au
deve
nit m
ai
harn
ici
2,3%
0,7%
1,2%
0,3%
13,6
%4,
8%1,
4%2,
6%0,
1%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a1,
9%0,
3%0,
3%0,
6%17
,8%
4,5%
1,6%
4,8%
0,3%
Nu
3,0%
1,0%
11,1
%7,
1%3,
0%1,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a2,
7%1,
1%1,
6%0,
4%13
,1%
4,9%
1,6%
2,6%
0,2%
Nu
2,0%
0,4%
0,7%
0,2%
13,9
%4,
7%1,
3%2,
7%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
3,2%
0,9%
2,3%
0,3%
10,9
%6,
0%1,
4%2,
3%
3 m
embr
i3,
0%
0,5%
17
,7%
3,9%
1,5%
3,4%
4 m
embr
i1,
1%1,
1%1,
4%0,
4%12
,1%
4,6%
1,8%
2,1%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
2,2%
0,7%
0,
4%15
,3%
4,0%
1,1%
2,9%
0,4%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut3,
5%0,
3%1,
1%
11,4
%4,
6%0,
8%3,
0%
Med
iu1,
9%0,
5%1,
9%0,
5%11
,4%
4,1%
1,1%
2,7%
Înal
t1,
6%1,
4%0,
5%0,
3%17
,9%
5,7%
2,4%
2,2%
0,3%
Med
iu:
Urb
an3,
5%1,
0%1,
5%
24,4
%10
,0%
2,0%
3,5%
Rura
l2,
1%0,
7%1,
1%0,
3%11
,1%
3,6%
1,3%
2,4%
0,1%
65
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
24. P
e pa
rcur
sul u
ltim
ilor 5
ani
, car
e di
n ur
măt
oare
le a
spec
te s
-au
îmbu
nătă
ţit î
n co
mun
itat
ea D
vs.?
Gen
eral
Acce
sul l
a In
tern
etCo
ndiţi
ile în
gr
ădin
iţăSe
rvic
iile
poşt
ale
Adm
inis
tra-
ţia p
ublic
ăSt
area
clă
di-
rii b
iser
icii
S-a
cons
trui
t po
dul p
este
Ră
utIlu
min
area
st
răzi
lor
Moa
ra
Cons
trui
rea
stad
ionu
lui
0,1%
0,5%
0,1%
0,2%
0,9%
0,5%
0,6%
0,1%
0,2%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a
1,0%
1,0%
0,
3%
Nu
2,0%
1,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a0,
2%0,
4%0,
2%0,
2%0,
9%0,
7%0,
4%0,
2%
Nu
0,
5%
0,2%
0,9%
0,2%
0,9%
0,
4%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
0,3%
0,3%
1,4%
0,6%
0,3%
0,
3%
3 m
embr
i
0,5%
0,5%
1,
0%
4 m
embr
i
1,1%
0,
4%1,
1%0,
7%0,
7%0,
4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
0,4%
0,4%
0,
4%0,
4%0,
7%
0,4%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut
0,3%
0,3%
0,3%
1,9%
0,5%
0,3%
0,
3%
Med
iu
0,3%
0,3%
0,5%
1,1%
0,3%
0,3%
Înal
t0,
3%0,
8%
0,3%
0,5%
0,3%
0,5%
Med
iu:
Urb
an0,
5%
0,5%
1,
0%
0,5%
Rura
l
0,6%
0,1%
0,2%
1,0%
0,6%
0,6%
0,1%
0,1%
66
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 25
. Pe
parc
ursu
l ult
imilo
r 5 a
ni, c
are
din
urm
ătoa
rele
asp
ecte
s-a
u îm
bună
tăţi
t în
com
unit
atea
Dvs
.?
Gen
eral
Cons
truc
ţia
staţ
iilor
aut
oTe
lefo
niza
rea
A fo
st in
terz
i-să
col
ecta
rea
nuci
lor
Info
rmar
ea
Locu
rile
de
mun
căAc
cesu
l la
cred
itare
N
imic
0,5%
0,1%
0,1%
0,1%
2,0%
0,1%
32,6
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a0,
3%
0,3%
1,
6%
29,0
%
Nu
1,0%
1,
0%
24,2
%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
0,2%
2,
2%
29,5
%
Nu
0,9%
0,2%
0,2%
0,2%
1,8%
0,2%
35,7
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
0,3%
0,3%
1,4%
38
,8%
3 m
embr
i1,
5%0,
5%
2,
0%0,
5%32
,0%
4 m
embr
i0,
7%
2,1%
30
,5%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
0,
4%
2,6%
27
,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut1,
1%
2,7%
35
,7%
Med
iu0,
3%
0,3%
1,
9%
33,2
%
Înal
t0,
3%0,
3%
0,3%
1,4%
0,3%
29,0
%
Med
iu:
Urb
an0,
5%
0,
5%1,
0%0,
5%43
,8%
Rura
l0,
6%0,
1%0,
1%
2,2%
30
,1%
67
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
26.
În g
ener
al, c
um a
u ev
olua
t con
diţi
ile s
ocio
-eco
nom
ice
în c
omun
itat
ea D
vs. î
n ul
tim
ii ci
nci a
ni?
Gen
eral
S-au
îmbu
nătă
ţit
cons
ider
abil
S-au
îmbu
nătă
ţit
puţin
Au ră
mas
la
fel
Au d
egra
dat
puţin
Au d
egra
dat
cons
ider
abil
NŞ/
NR
1,2%
24,7
%39
,0%
25,7
%8,
8%,6
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a1,
9%26
,4%
44,3
%20
,1%
6,7%
,6%
Nu
2,0%
23,2
%39
,4%
22,2
%12
,1%
1,0%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
1,3%
29,3
%33
,7%
27,3
%7,
3%1,
1%
Nu
,9%
20,1
%44
,6%
23,9
%10
,3%
,2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
,9%
18,1
%38
,2%
31,0
%11
,5%
,3%
3 m
embr
i1,
0%22
,7%
42,4
%25
,1%
8,4%
,5%
4 m
embr
i1,
8%28
,4%
40,8
%21
,6%
6,7%
,7%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i1,
1%30
,7%
35,8
%23
,7%
7,7%
1,1%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut1,
1%18
,4%
40,5
%29
,5%
9,7%
,8%
Med
iu,8
%23
,9%
38,0
%27
,4%
9,0%
,8%
Înal
t1,
6%31
,7%
38,5
%20
,3%
7,6%
,3%
Med
iu:
Urb
an1,
0%18
,9%
38,3
%27
,9%
13,9
%
Rura
l1,
2%25
,9%
39,2
%25
,3%
7,6%
,8%
68
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 27
. Ord
onaţ
i, vă
rog,
în o
rdin
ea p
rior
ităţ
ilor:
La
rezo
lvar
ea c
ăror
pro
blem
e co
mun
itar
e aţ
i fi d
ispo
nibi
l să
cola
bora
ţi?
Gen
eral
Alim
enta
rea
cu a
pă
Şcol
ile,
inst
ituţii
le
educ
aţio
-na
le
Dru
mur
ile
de a
cces
în
com
unita
te
Spita
lul,
inst
ituţi-
ile m
edi-
cale
Salu
briz
area
(s
trîn
gere
a gu
no-
iulu
i)
Cons
truc
ţia/
repa
raţia
un
ei b
iser
iciA
men
ajar
ea
parc
ului
Reco
nstr
uc-
ţia/r
epar
aţia
lo
curi
lor ş
i lo
calu
rilo
r de
pet
rece
re
a tim
pulu
i lib
er
Alim
enta
-re
a cu
gaz
e na
tura
le
Crea
rea
locu
rilo
r de
mun
că
21,3
%28
,8%
46,5
%31
,3%
19,4
%22
,5%
12,8
%18
,2%
22,8
%1,
8%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a23
,2%
36,3
%46
,5%
27,7
%20
,1%
21,3
%15
,6%
22,6
%24
,5%
1,3%
Nu
13,1
%32
,3%
40,4
%34
,3%
20,2
%20
,2%
12,1
%25
,3%
24,2
%4,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a24
,0%
30,6
%51
,0%
30,1
%19
,5%
25,3
%10
,9%
18,2
%25
,5%
2,0%
Nu
18,7
%27
,2%
42,0
%32
,2%
19,6
%19
,6%
14,9
%18
,3%
20,3
%1,
6%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
22,4
%21
,0%
43,7
%31
,3%
14,7
%25
,3%
10,1
%14
,4%
20,7
%2,
3%
3 m
embr
i18
,7%
32,5
%47
,3%
33,0
%23
,6%
22,7
%14
,3%
19,7
%20
,2%
4 m
embr
i23
,0%
35,5
%53
,9%
31,9
%21
,6%
17,0
%12
,4%
16,7
%24
,8%
2,5%
5 şi
mai
mul
-ţi
mem
bri
20,1
%29
,2%
42,0
%29
,6%
20,1
%24
,5%
15,7
%23
,7%
25,2
%1,
8%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut26
,2%
20,5
%41
,4%
29,2
%15
,9%
23,2
%7,
8%13
,2%
28,1
%2,
2%
Med
iu22
,3%
26,4
%46
,5%
31,5
%20
,4%
24,7
%11
,7%
16,8
%23
,4%
1,1%
Înal
t15
,4%
39,6
%51
,8%
33,3
%22
,0%
19,5
%19
,0%
24,7
%16
,8%
2,2%
Med
iu:
Urb
an11
,9%
36,8
%40
,8%
32,8
%16
,4%
19,9
%21
,9%
18,4
%8,
5%0,
5%
Rura
l23
,4%
27,0
%47
,8%
31,0
%20
,1%
23,1
%10
,8%
18,2
%25
,9%
2,1%
69
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
28. O
rdon
aţi,
vă ro
g, în
ord
inea
pri
orit
ăţilo
r:
La re
zolv
area
căr
or p
robl
eme
com
unit
are
aţi fi
dis
poni
bil s
ă co
labo
raţi
?
Gen
eral
Nic
i una
Sist
emul
de
secu
rita
teRe
glar
ea
preţ
urilo
rCr
iza
econ
o-m
ică
Ilum
inar
ea
drum
urilo
rCe
ntru
l in-
form
aţio
nal
Cons
trui
rea
uzin
elor
Cine
mat
o-gr
aful
Nu
pot o
feri
aj
utor
Tine
rii
0,9%
0,3%
0,2%
0,1%
0,2%
0,1%
0,4%
0,1%
0,6%
0,2%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a0,
6%0,
3%0,
3%
0,
3%0,
3%
Nu
1,0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a0,
9%0,
2%0,
2%
0,2%
0,2%
0,2%
0,
7%0,
2%
Nu
0,9%
0,4%
0,2%
0,2%
0,2%
0,
5%0,
2%0,
5%0,
2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
0,9%
0,3%
0,3%
0,
3%
0,9%
1,
1%0,
3%
3 m
embr
i2,
0%
0,5%
0,5%
4 m
embr
i
0,7%
0,
4%
0,4%
0,4%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
1,1%
0,
4%0,
4%0,
4%
0,7%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut0,
8%
0,3%
0,3%
0,3%
0,
8%0,
3%
Med
iu0,
5%0,
8%0,
3%
0,3%
0,
5%0,
3%0,
8%
Înal
t1,
4%
0,
3%0,
5%
0,3%
0,3%
Med
iu:
Urb
an2,
5%1,
0%
0,
5%
1,0%
0,5%
Rura
l0,
6%0,
1%0,
2%0,
1%0,
2%0,
1%0,
3%0,
1%0,
6%0,
1%
70
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 29
. Ord
onaţ
i, vă
rog,
în o
rdin
ea p
rior
ităţ
ilor:
La
rezo
lvar
ea c
ăror
pro
blem
e co
mun
itar
e aţ
i fi d
ispo
nibi
l să
cola
bora
ţi?
Gen
eral
Asi
gura
rea
cu e
nerg
ie
elec
tric
ă
Susţ
iner
ea
pers
oane
-lo
r nev
o-ia
şe
Toat
e sî
nt
impo
rtan
-te
Des
chid
e-re
a un
ui
azil
Ridi
care
a pe
nsiil
orIn
tern
etul
Moa
ra
Infr
astr
uc-
tura
NŞ/
NR
0,1%
0,6%
0,2%
0,1%
0,1%
0,1%
0,1%
0,1%
14,1
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a0,
3%
0,3%
0,3%
12,4
%
Nu
1,
0%1,
0%
1,
0%13
,1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a0,
2%0,
5%
0,2%
10,2
%
Nu
0,
7%0,
4%0,
2%0,
2%0,
2%0,
2%
17,8
%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
0,3%
0,9%
0,3%
18
,4%
3 m
embr
i
1,5%
0,
5%
11
,8%
4 m
embr
i
0,4%
12,4
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
0,
4%0,
7%
0,
4%0,
4%
12,0
%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut0,
3%0,
8%
0,
3%
0,3%
20
,0%
Med
iu
0,5%
0,3%
0,3%
13,6
%
Înal
t
0,5%
0,3%
0,3%
0,
3%8,
7%
Med
iu:
Urb
an
2,0%
1,0%
0,
5%
17,4
%
Rura
l0,
1%0,
3%
0,1%
0,
1%0,
1%0,
1%13
,4%
71
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
30. C
ît d
e de
s pa
rtic
ipă
mig
ranţ
ii di
n lo
calit
atea
Dvs
. în
vede
rea
solu
ţion
ării…
:
Gen
eral
prob
lem
elor
şco
lare
prob
lem
or le
gate
de
punc
tul m
edic
al
Mul
tPu
ţin
Del
ocN
u ex
istă
aş
a pr
oble
-m
eN
Ş/N
RM
ult
Puţin
D
eloc
Nu
exis
tă
aşa
prob
le-
me
NŞ/
NR
4,1%
30,5
%40
,8%
1,8%
22,8
%2,
4%24
,4%
48,0
%1,
9%23
,3%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a6,
7%39
,8%
34,7
%1,
0%17
,8%
3,2%
32,5
%45
,2%
1,6%
17,5
%
Nu
6,1%
18,2
%48
,5%
3,0%
24,2
%3,
0%14
,1%
54,5
%2,
0%26
,3%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a5,
3%36
,4%
37,3
%2,
6%18
,4%
3,1%
28,4
%46
,8%
2,4%
19,3
%
Nu
2,9%
24,6
%44
,6%
1,1%
26,8
%1,
8%20
,7%
49,1
%1,
4%27
,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
2,3%
28,7
%42
,2%
1,4%
25,3
%1,
1%23
,3%
47,1
%1,
7%26
,7%
3 m
embr
i4,
9%31
,0%
38,9
%2,
5%22
,7%
3,9%
23,6
%46
,3%
2,0%
24,1
%
4 m
embr
i5,
0%30
,9%
40,8
%1,
1%22
,3%
2,8%
25,9
%48
,2%
1,4%
21,6
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
4,7%
32,1
%40
,5%
2,6%
20,1
%2,
6%24
,8%
50,0
%2,
6%20
,1%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut1,
6%22
,7%
42,7
%2,
7%30
,3%
1,9%
17,6
%47
,0%
2,2%
31,4
%
Med
iu5,
2%29
,6%
43,5
%1,
4%20
,4%
2,4%
25,3
%50
,5%
1,4%
20,4
%
Înal
t5,
4%39
,3%
36,3
%1,
4%17
,6%
3,0%
30,4
%46
,3%
2,2%
18,2
%
Med
iu:
Urb
an4,
5%29
,9%
38,3
%1,
5%25
,9%
3,5%
24,4
%43
,8%
2,0%
26,4
%
Rura
l4,
0%30
,7%
41,4
%1,
9%22
,1%
2,2%
24,4
%48
,9%
1,9%
22,6
%
72
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 31
. Cî
t de
des
part
icip
ă m
igra
nţii
din
loca
litat
ea D
vs. î
n ve
dere
a so
luţi
onăr
ii…:
Gen
eral
unor
con
flict
e lo
cale
unor
pro
blem
e le
gate
de
calit
atea
dru
mur
ilor
Mul
tPu
ţin
Del
ocN
u ex
istă
aş
a pr
oble
-m
eN
Ş/N
RM
ult
Puţin
D
eloc
Nu
exis
tă
aşa
prob
le-
me
NŞ/
NR
2,3%
19,0
%50
,7%
3,7%
24,3
%3,
3%24
,7%
49,1
%,7
%22
,2%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a3,
8%21
,7%
51,9
%3,
8%18
,8%
4,5%
31,5
%48
,1%
15
,9%
Nu
3,0%
11,1
%54
,5%
4,0%
27,3
%4,
0%15
,2%
54,5
%1,
0%25
,3%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a3,
5%21
,3%
49,9
%5,
5%19
,9%
5,6%
27,7
%48
,5%
,9%
17,3
%
Nu
1,3%
16,8
%51
,4%
2,0%
28,4
%1,
1%21
,7%
49,8
%,5
%26
,8%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
,9%
21,8
%47
,4%
2,6%
27,3
%1,
4%22
,7%
48,9
%1,
1%25
,9%
3 m
embr
i3,
9%17
,7%
50,7
%4,
9%22
,7%
4,9%
23,6
%50
,7%
20
,7%
4 m
embr
i2,
5%18
,1%
50,4
%4,
3%24
,8%
4,3%
25,9
%46
,8%
,7%
22,3
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
2,9%
17,2
%55
,1%
3,6%
21,2
%3,
6%26
,6%
50,4
%,7
%18
,6%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut2,
2%15
,1%
47,8
%3,
0%31
,9%
3,0%
19,5
%47
,3%
1,1%
29,2
%
Med
iu1,
9%19
,0%
54,1
%2,
7%22
,3%
3,8%
24,2
%50
,8%
,8%
20,4
%
Înal
t3,
0%22
,8%
50,1
%5,
4%18
,7%
3,3%
30,4
%49
,1%
,3%
17,1
%
Med
iu:
Urb
an3,
0%21
,9%
45,3
%3,
5%26
,4%
1,5%
22,4
%51
,2%
,5%
24,4
%
Rura
l2,
2%18
,3%
51,9
%3,
8%23
,8%
3,8%
25,2
%48
,6%
,8%
21,7
%
73
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
32. C
ît d
e de
s pa
rtic
ipă
mig
ranţ
ii di
n lo
calit
atea
Dvs
. în
vede
rea
solu
ţion
ării…
:
Gen
eral
unor
pro
blem
e al
e ce
lor n
evoi
aşi
prob
lem
elor
lega
te d
e fu
rniz
area
ape
i pot
abile
/col
ecta
rea
deşe
urilo
r men
ajer
e
Mul
tPu
ţin
Del
ocN
u ex
istă
aş
a pr
oble
-m
eN
Ş/N
RM
ult
Puţin
D
eloc
Nu
exis
tă
aşa
prob
le-
me
NŞ/
NR
3,0%
24,5
%49
,3%
,8%
22,4
%3,
7%23
,6%
47,7
%2,
0%23
,0%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a4,
8%30
,6%
47,8
%
16,9
%7,
0%27
,7%
46,2
%1,
9%17
,2%
Nu
4,0%
18,2
%50
,5%
1,0%
26,3
%4,
0%15
,2%
53,5
%3,
0%24
,2%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a4,
6%28
,2%
49,2
%,7
%17
,3%
5,5%
27,7
%46
,8%
1,8%
18,2
%
Nu
1,4%
21,0
%49
,5%
,9%
27,2
%2,
0%19
,6%
48,7
%2,
2%27
,5%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1,4%
25,0
%47
,4%
1,1%
25,0
%1,
7%23
,0%
46,6
%2,
0%26
,7%
3 m
embr
i3,
9%24
,1%
47,3
%
24,6
%7,
4%22
,2%
45,8
%,5
%24
,1%
4 m
embr
i2,
8%25
,9%
47,9
%,7
%22
,7%
3,5%
25,5
%44
,7%
3,2%
23,0
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
4,4%
22,6
%54
,7%
1,1%
17,2
%3,
6%23
,4%
53,6
%1,
8%17
,5%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut1,
1%18
,4%
49,7
%1,
4%29
,5%
2,4%
17,6
%47
,6%
1,4%
31,1
%
Med
iu4,
1%22
,3%
53,3
%,5
%19
,8%
3,8%
22,8
%51
,4%
1,6%
20,4
%
Înal
t3,
8%32
,8%
45,0
%,5
%17
,9%
4,9%
30,4
%44
,2%
3,0%
17,6
%
Med
iu:
Urb
an3,
0%26
,9%
43,8
%,5
%25
,9%
3,5%
23,4
%44
,8%
1,5%
26,9
%
Rura
l3,
0%24
,0%
50,6
%,9
%21
,6%
3,8%
23,6
%48
,3%
2,1%
22,2
%
74
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 3
3. C
ît d
e de
s pa
rtic
ipă
mig
ranţ
ii di
n lo
calit
atea
Dvs
. în
vede
rea
solu
ţion
ării…
:
Gen
eral
prob
lem
elor
lega
te d
e ap
rovi
zion
area
cu
gaze
nat
ural
e
Mul
tPu
ţin
Del
ocN
u ex
istă
aşa
pro
blem
eN
Ş/N
R
4,2%
21,6
%46
,5%
4,6%
23,0
%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a7,
0%27
,1%
43,6
%6,
1%16
,2%
Nu
4,0%
14,1
%52
,5%
2,0%
27,3
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a5,
6%25
,5%
45,9
%5,
3%17
,7%
Nu
2,9%
17,8
%47
,3%
4,0%
28
,1%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
2,0%
21,6
%46
,6%
3,7%
26,1
%
3 m
embr
i7,
4%21
,2%
43,3
%4,
9%23
,2%
4 m
embr
i3,
5%23
,8%
45,0
%3,
9%23
,8%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i5,
5%19
,7%
50,4
%6,
2%18
,2%
Dez
volta
re
soc
io-e
cono
mic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut4,
3%15
,4%
45,7
%3,
2%31
,4%
Med
iu3,
5%21
,5%
49,2
%6,
0%19
,8%
Înal
t4,
9%27
,9%
44,7
%4,
6%17
,9%
Med
iu:
Urb
an3,
0%21
,4%
46,3
%2,
0%27
,4%
Rura
l4,
5%21
,6%
46,6
%5,
2%22
,1%
75
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
34. Î
n ul
tim
ii 3
ani,
pers
oane
le d
in a
ceas
tă g
ospo
dări
e au
don
at b
ani
sau
au c
ontr
ibui
t pri
n m
uncă
la u
rmăt
oare
le ti
puri
de
proi
ecte
com
unit
are?
Gen
eral
Gră
dini
ţă d
e co
pii/i
nstit
uţii
preş
cola
reŞc
oală
/uni
vers
itate
Au
dona
t ba
ni
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
RA
u do
nat
bani
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
R
14,3
%9,
4%4,
0%68
,6%
3,4%
0,4%
18,2
%10
,8%
3,6%
62,8
%4,
2%0,
3%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a19
,7%
11,8
%3,
2%60
,8%
4,1%
0,3%
21,7
%15
,6%
2,5%
54,8
%5,
4%
Nu
14,1
%6,
1%3,
0%75
,8%
1,0%
19
,2%
11,1
%2,
0%64
,6%
3,0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a17
,3%
12,0
%5,
5%61
,4%
3,5%
0,4%
22,6
%14
,6%
4,9%
53,9
%3,
8%0,
2%
Nu
11,4
%6,
9%2,
5%75
,5%
3,3%
0,4%
13,9
%7,
2%2,
4%71
,6%
4,5%
0,4%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
8,0%
4,6%
4,0%
79,6
%2,
9%0,
9%9,
2%5,
2%3,
7%77
,0%
4,0%
0,9%
3 m
embr
i9,
4%10
,8%
4,9%
71,4
%3,
4%
14,8
%9,
9%4,
4%66
,5%
4,4%
4 m
embr
i19
,5%
16,0
%2,
8%56
,7%
5,0%
22
,0%
16,7
%2,
8%52
,8%
5,7%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
20,4
%7,
7%4,
4%64
,6%
2,6%
0,4%
28,5
%12
,8%
3,6%
52,2
%2,
9%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut10
,0%
3,5%
2,4%
81,9
%1,
4%0,
8%13
,0%
4,9%
2,7%
77,0
%1,
9%0,
5%
Med
iu17
,7%
8,7%
5,4%
63,6
%4,
3%0,
3%18
,2%
11,1
%4,
1%60
,6%
5,7%
0,3%
Înal
t15
,2%
16,0
%4,
1%60
,2%
4,6%
23
,6%
16,5
%4,
1%50
,7%
5,1%
Med
iu:
Urb
an8,
0%10
,4%
6,0%
66,7
%9,
0%
7,0%
11,4
%6,
5%65
,2%
10,0
%
Rura
l15
,7%
9,2%
3,5%
69,0
%2,
2%0,
4%20
,8%
10,7
%3,
0%62
,3%
3,0%
0,3%
76
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 35
. Per
soan
ele
din
acea
stă
gosp
odăr
ie a
u do
nat b
ani s
au a
u co
ntri
buit
pr
in m
uncă
la u
rmăt
oare
le ti
puri
de
proi
ecte
com
unit
are
în u
ltim
ii 3
ani?
Gen
eral
Orf
elin
ate
Cent
re d
e să
năta
te/s
pita
le
Au
dona
t ba
ni
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
RA
u do
nat
bani
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
R
1,4%
0,5%
0,5%
60,3
%37
,0%
0,5%
5,3%
1,5%
1,2%
72,0
%19
,6%
0,4%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a1,
9%1,
0%
53,2
%43
,6%
0,3%
6,4%
1,9%
0,6%
66,9
%24
,2%
Nu
4,0%
68,7
%27
,3%
1,
0%1,
0%3,
0%81
,8%
13,1
%
Păm
înt î
n go
spo-
dări
e:D
a1,
8%0,
5%0,
5%52
,8%
43,9
%0,
4%8,
0%1,
6%1,
6%65
,4%
23,1
%0,
2%
Nu
0,9%
0,4%
0,4%
67,6
%30
,3%
0,5%
2,7%
1,4%
0,7%
78,4
%16
,1%
0,5%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mi-
lie:
1-2
mem
bri
1,1%
0,3%
0,9%
63,2
%33
,6%
0,9%
4,6%
0,6%
1,4%
73,9
%18
,7%
0,9%
3 m
embr
i0,
5%1,
0%
64,0
%34
,5%
3,
9%1,
5%1,
0%70
,9%
22,7
%
4 m
embr
i2,
1%0,
4%
55,7
%41
,5%
0,4%
6,7%
1,8%
0,7%
69,9
%20
,6%
0,4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i1,
5%0,
4%0,
7%58
,4%
38,7
%0,
4%5,
8%2,
6%1,
5%72
,6%
17,5
%
Dez
volta
re s
o-ci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut0,
8%0,
3%0,
5%68
,6%
28,9
%0,
8%2,
4%0,
8%1,
1%80
,3%
14,9
%0,
5%
Med
iu0,
8%0,
3%0,
5%60
,3%
37,8
%0,
3%6,
8%1,
1%1,
4%70
,1%
20,4
%0,
3%
Înal
t2,
4%0,
8%0,
3%51
,8%
44,4
%0,
3%6,
8%2,
7%1,
1%65
,6%
23,6
%0,
3%
Med
iu:
Urb
an2,
5%1,
0%1,
0%65
,2%
30,3
%
2,0%
2,0%
1,5%
68,2
%26
,4%
Rura
l1,
1%0,
3%0,
3%59
,2%
38,5
%0,
6%6,
1%1,
4%1,
1%72
,8%
18,1
%0,
4%
77
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
36. P
erso
anel
e di
n ac
east
ă go
spod
ărie
au
dona
t ban
i sau
au
cont
ribu
it
prin
mun
că la
urm
ătoa
rele
tipu
ri d
e pr
oiec
te c
omun
itar
e în
ult
imii
3 an
i?
Gen
eral
Dru
mur
iA
prov
izio
nare
cu
apă
pota
bilă
Au
dona
t ba
ni
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
RA
u do
nat
bani
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
R
14,9
%6,
1%2,
1%72
,8%
3,5%
0,5%
19,6
%5,
5%1,
6%67
,1%
5,8%
0,4%
Bani
trim
işi
de p
es-
te h
otar
e:D
a18
,2%
10,2
%1,
9%65
,6%
3,5%
0,6%
22,0
%8,
9%1,
3%60
,2%
7,6%
Nu
12,1
%4,
0%2,
0%78
,8%
3,0%
14
,1%
4,0%
4,0%
72,7
%5,
1%
Păm
înt î
n go
spo-
dări
e:D
a19
,3%
9,5%
2,2%
66,3
%2,
2%0,
5%25
,3%
8,6%
2,4%
58,7
%4,
9%0,
2%
Nu
10,5
%2,
9%2,
0%79
,3%
4,7%
0,5%
14,1
%2,
5%0,
9%75
,5%
6,3%
0,5%
Num
ărul
de
mem
-br
i în
fam
ilie:
1-2
mem
bri
9,2%
4,3%
1,7%
79,9
%4,
0%0,
9%17
,0%
4,6%
1,7%
71,0
%4,
9%0,
9%
3 m
embr
i19
,2%
6,9%
2,0%
69,0
%2,
5%0,
5%19
,7%
5,9%
2,5%
66,5
%4,
9%0,
5%
4 m
embr
i16
,0%
6,4%
2,5%
69,5
%5,
3%0,
4%21
,3%
5,0%
1,4%
63,8
%8,
5%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i17
,9%
7,7%
2,2
%70
,1%
1,8%
0,4%
21,2
%6,
9%1,
1%66
,1%
4,7%
Dez
volta
re s
o-ci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut11
,1%
3,5%
1,9%
80,5
%2,
2%0,
8%12
,7%
2,7%
1,1%
78,9
%4,
1%0,
5%
Med
iu16
,6%
6,5%
2,4%
70,7
%3,
3%0,
5%21
,2%
8,4%
1,9%
63,0
%5,
2%0,
3%
Înal
t17
,1%
8,4%
1,9%
67,2
%5,
1%0,
3%24
,9%
5,4%
1,9%
59,3
%8,
1%0,
3%
Med
iu:
Urb
an5,
5%2,
0%4,
0%76
,6%
11,9
%
6,5%
2,0%
2,0%
76,1
%12
,9%
0,5%
Rura
l17
,0%
7,1%
1,7%
72,0
%1,
7%0,
7%22
,5%
6,3%
1,5%
65,1
%4,
2%0,
3%
78
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 37
. Per
soan
ele
din
acea
stă
gosp
odăr
ie a
u do
nat b
ani s
au a
u co
ntri
buit
pr
in m
uncă
la u
rmăt
oare
le ti
puri
de
proi
ecte
com
unit
are
în u
ltim
ii 3
ani?
Gen
eral
Ener
gia
elec
tric
ăA
prov
izio
nare
a cu
gaz
e na
tura
le
Au
dona
t ba
ni
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
RA
u do
nat
bani
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ribu
it cu
mun
că
Au
con-
trib
uit c
u m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
asem
enea
pr
oiec
teN
Ş/N
R
3,6%
1,3%
0,7%
87,7
%6,
3%0,
4%14
,7%
3,0%
1,3%
73,0
%7,
8%0,
3%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a5,
4%2,
5%0,
6%82
,8%
8,6%
16
,9%
5,7%
1,0%
65,9
%10
,5%
Nu
1,0%
1,
0%91
,9%
6,1%
13
,1%
4,0%
2,0%
74,7
%6,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a5,
1%1,
6%1,
1%85
,6%
6,4%
0,2%
18,0
%4,
0%1,
6%68
,3%
7,8%
0,2%
Nu
2,2%
0,9%
0,4%
89,9
%6,
2%0,
5%11
,6%
2,0%
0,9%
77,5
%7,
6%0,
4%
Num
ărul
de
mem
-br
i în
fam
ilie:
1-2
mem
bri
2,3%
0,9%
0,9%
90,2
%4,
9%0,
9%12
,1%
1,1%
1,1%
79,6
%5,
2%0,
9%
3 m
embr
i3,
9%2,
5%1,
5%85
,2%
6,9%
13
,8%
5,4%
0,5%
70,4
%9,
9%
4 m
embr
i3,
9%0,
7%0,
4%86
,2%
8,5%
0,4%
16,3
%3,
9%2,
1%68
,1%
9,6%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
4,7%
1,5%
0,4%
88,0
%5,
5%
17,2
%2,
6%1,
1%71
,5%
7,7%
Dez
volta
re
soc
io-e
cono
mic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut2,
2%1,
1%0,
8%91
,6%
3,8%
0,5%
11,9
%1,
1%0,
3%80
,5%
5,7%
0,5%
Med
iu3,
8%1,
1%0,
8%88
,9%
5,2%
0,3%
15,2
%3,
8%2,
2%70
,9%
7,6%
0,3%
Înal
t4,
9%1,
6%0,
5%82
,7%
10,0
%0,
3%17
,1%
4,1%
1,4%
67,5
%10
,0%
Med
iu:
Urb
an1,
0%1,
0%1,
0%82
,6%
14,4
%
4,5%
1,0%
2,0%
78,6
%13
,9%
Rura
l4,
2%1,
3%0,
7%88
,9%
4,5%
0,4%
17,0
%3,
4%1,
1%71
,7%
6,4%
0,3%
79
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
38.
Per
soan
ele
din
acea
stă
gosp
odăr
ie a
u do
nat b
ani s
au a
u co
ntri
buit
p
rin
mun
că la
urm
ătoa
rele
tipu
ri d
e pr
oiec
te c
omun
itar
e în
ult
imii
3 an
i?
Gen
eral
Salu
briz
are
Alte
le
Au
do
nat
bani
Au
dona
t ba
ni ş
i au
cont
ri-
buit
cu
mun
că
Au
co
ntri
-bu
it cu
m
uncă
Nu
Aic
i nu
exis
tă
ase-
men
ea
proi
ecte
NŞ/
NR
Bise
rica
Repa
raţia
iz
voru
lui
Am
e-na
jare
a sa
tulu
iCa
sa d
e cu
ltură
Cim
itiru
lRe
para
ţii
după
in
unda
ţii
Aju
tora
-re
a pe
r-so
anel
or
nevo
iaşe
3,7%
2,0%
12,1
%76
,4%
5,3%
0,5%
19,9
%,2
%,5
%,1
%,2
%,1
%,1
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a6,
1%2,
9%14
,3%
68,5
%8,
3%
17,8
%,3
%,3
%
,3%
,3
%
Nu
2,0%
10
,1%
84,8
%3,
0%
27,3
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a5,
5%2,
6%16
,6%
69,4
%5,
8%0,
2%20
,9%
,4%
,4%
,4
%
Nu
2,0%
1,4%
7,8%
83,3
%4,
7%0,
7%18
,8%
,7
%,2
%
,2%
,2%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1,4%
1,1%
10,9
%82
,5%
2,9%
1,1%
20,4
%,3
%
,3
%
3 m
embr
i3,
0%3,
9%18
,2%
69,5
%5,
4%
17,7
%
,5%
1,
0%
4 m
embr
i5,
0%0,
7%12
,8%
73,0
%8,
2%0,
4%19
,5%
,4%
1,1%
,4%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
5,8%
2,9%
8,4%
77,4
%5,
5%
21,2
%
,7%
,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut1,
4%1,
4%8,
9%84
,3%
3,2%
0,8%
22,2
%,3
%,3
%,3
%,3
%
Med
iu3,
5%1,
6%12
,8%
76,4
%5,
4%0,
3%21
,2%
,3%
,3
%,3
%
Înal
t6,
2%3,
0%14
,6%
68,6
%7,
3%0,
3%16
,3%
1,
4%
,3%
Med
iu:
Urb
an2,
0%1,
5%10
,4%
76,6
%9,
5%
10,0
%
1,0%
,5%
,5
%,5
%
Rura
l4,
1%2,
1%12
,5%
76,4
%4,
4%0,
6%22
,1%
,2%
,4%
,2
%
80
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 39
. În
cadr
ul p
roie
ctel
or c
omun
itar
e ca
re s
-au
impl
emen
tat î
n lo
calit
atea
Dvs
., ca
re c
ateg
orii
de p
opul
aţie
se
impl
ică
mai
mul
t (pr
in d
onaţ
ii de
ban
i, co
ntri
buţi
e pr
in m
uncă
), pe
ntru
real
izar
ea a
cest
ora?
Gen
eral
Toţi
locu
itori
i în
ace
iaşi
m
ăsur
ă
Se
impl
ică
mai
mul
t fa
mili
ile
care
au
mig
ranţ
i
Se
impl
ică
mai
mul
t fa
mili
ile
care
nu
au m
i-gr
anţi
Nu
se
impl
ică
nim
eni
Foar
te
puţin
i se
impl
ică
Ant
repr
e-no
rii
Lucr
ător
ii bu
geta
riPr
imăr
iaPe
rsoa
ne-
le c
onşt
i-en
teTi
neri
iPe
rsoa
ne-
le c
are
au
bani
Bătr
înii
NŞ/
NR
35,9
%12
,6%
20,0
%14
,4%
1,8%
,4%
,2%
,2%
,4%
,2%
,4%
,2%
13,6
%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a36
,0%
18,2
%19
,7%
14,3
%1,
6%,3
%,3
%
,3%
9,
2%
Nu
40,4
%17
,2%
17,2
%8,
1%1,
0%
1,0%
15
,2%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a40
,4%
15,5
%19
,7%
11,7
%2,
7%,7
%,4
%,2
%,2
%,4
%,7
%,4
%7,
1%
Nu
31,5
%9,
8%20
,3%
17,2
%,9
%
,2
%,5
%
19,6
%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
33,3
%10
,6%
18,1
%14
,4%
2,9%
,3%
,3%
,3%
,6%
,3
%
19,0
%
3 m
embr
i36
,9%
11,8
%21
,7%
16,3
%1,
0%,5
%
,5%
,5
%10
,8%
4 m
embr
i36
,2%
14,5
%20
,9%
16,0
%1,
4%
,4%
,4%
,4%
9,
9%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
38,0
%13
,9%
20,1
%11
,3%
1,5%
,7%
,4%
,4
%,4
%,7
%,4
%12
,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut33
,5%
10,8
%17
,3%
15,4
%2,
7%,3
%
,3%
,3%
,3
%
19,2
%
Med
iu40
,2%
11,4
%18
,5%
12,8
%1,
6%,3
%,3
%,3
%,5
%
,5%
,5%
13,0
%
Înal
t33
,9%
15,7
%24
,1%
14,9
%1,
1%,5
%,3
%
,3%
,5%
,3%
8,
4%
Med
iu:
Urb
an17
,9%
10,4
%29
,4%
22,4
%
,5%
,5
%1,
0%
17,9
%
Rura
l39
,8%
13,1
%17
,9%
12,6
%2,
2%,3
%,2
%,1
%,2
%,2
%,4
%,2
%12
,6%
81
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
40. D
acă
săpt
ămîn
a vi
itoa
re s
-ar i
mpl
emen
ta u
n pr
oiec
t com
unit
ar p
rin
care
va
fi re
para
t dr
umul
cen
tral
al l
ocal
ităţ
ii, c
îţi l
ei a
ţi fi
gat
a să
don
aţi p
entr
u su
sţin
erea
ace
stui
pro
iect
?
Gen
eral
0 le
iPî
na la
10
0 le
i10
1-20
0 le
i20
1-30
0 le
i30
1-50
0 le
i50
1- 1
000
lei
1001
-20
00 le
i20
01-3
000
lei
3001
-50
00 le
i50
01-
1000
0 le
iM
ai m
ult d
e 10
000
lei
NŞ/
NR
28,2
%29
,4%
13,0
%6,
9%7,
2%5,
5%1,
5%,5
%,3
%,2
%,3
%7,
1%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a18
,5%
25,5
%13
,1%
9,2%
8,9%
8,6%
2,5%
1,0%
,6%
,3%
,3%
11,5
%
Nu
22,2
%32
,3%
15,2
%7,
1%8,
1%6,
1%3,
0%
6,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a25
,7%
29,1
%12
,0%
8,7%
9,7%
6,6%
1,3%
,5%
,2
%,5
%5,
6%
Nu
30,4
%29
,7%
14,1
%5,
1%4,
9%4,
3%1,
8%,4
%,5
%,2
%
8,5%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
40,5
%29
,3%
10,6
%3,
7%5,
2%3,
2%,3
%
,3%
,3
%6,
6%
3 m
embr
i29
,1%
26,1
%11
,8%
9,9%
8,9%
4,4%
2,0%
,5
%,5
%
6,9%
4 m
embr
i17
,7%
29,1
%17
,4%
7,8%
8,5%
7,4%
1,8%
1,1%
,4%
,4%
,4%
8,2%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i22
,6%
32,1
%12
,4%
7,7%
7,3%
7,3%
2,6%
,7%
,4%
6,9%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut36
,8%
35,9
%10
,0%
4,1%
2,7%
2,2%
,5%
,5
%
7,
3%
Med
iu28
,8%
28,8
%16
,0%
6,8%
6,5%
4,6%
1,6%
,5%
6,
3%
Înal
t19
,0%
23,3
%13
,0%
9,8%
12,5
%9,
8%2,
4%,8
%,3
%,5
%,8
%7,
9%
Med
iu:
Urb
an37
,3%
29,4
%9,
0%6,
0%4,
5%3,
0%1,
0%
,5
%,5
%9,
0%
Rura
l26
,2%
29,4
%13
,9%
7,1%
7,8%
6,1%
1,7%
,6%
,3%
,1%
,2%
6,7%
82
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 41
. Im
agin
aţi-v
ă că
din
loca
litat
ea D
vs. n
u ar
fi p
leca
t pes
te h
otar
e ni
men
i. Sp
uneţ
i-mi,
vă ro
g, c
um s
-ar fi
sch
imba
t si
tuaţ
ia c
omun
ităţ
ii D
vs. d
upă
urm
ătoa
rele
cri
teri
i...
Gen
eral
În g
ener
alRe
para
ţia d
rum
urilo
r din
com
unita
teCo
nstr
ucţia
uno
r loc
uinţ
e lu
xoas
e
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
ită-
ţii a
r fi fo
st
cu m
ult
mai
bun
ă
NŞ/
NR
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
ită-
ţii a
r fi fo
st
cu m
ult
mai
bun
ă
NŞ/
NR
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
ită-
ţii a
r fi fo
st
cu m
ult
mai
bun
ă
NŞ/
NR
23,6
%63
,8%
12,1
%0,
5%39
,2%
51,0
%9,
1%0,
6%25
,5%
65,1
%8,
6%0,
8%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a21
,3%
71,0
%7,
3%0,
3%41
,4%
53,8
%4,
1%0,
6%24
,5%
70,4
%3,
8%1,
3%
Nu
25,3
%61
,6%
13,1
%
40,4
%50
,5%
9,1%
26
,3%
65,7
%8,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a23
,5%
64,3
%11
,7%
0,5%
39,7
%50
,3%
9,3%
0,7%
25,9
%64
,1%
9,1%
0,9%
Nu
23,7
%63
,0%
12,7
%0,
5%38
,8%
51,6
%9,
1%0,
5%25
,2%
65,9
%8,
2%0,
7%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
20,7
%63
,2%
15,5
%0,
6%35
,1%
52,0
%12
,4%
0,6%
24,7
%62
,4%
12,4
%0,
6%
3 m
embr
i23
,6%
64,0
%11
,8%
0,5%
41,4
%50
,2%
7,9%
0,5%
26,6
%66
,0%
6,9%
0,5%
4 m
embr
i24
,1%
64,9
%10
,3%
0,7%
40,8
%50
,7%
7,4%
1,1%
27,3
%63
,5%
7,4%
1,8%
5 şi
mai
mul
-ţi
mem
bri
26,6
%63
,1%
9,9%
0,4%
41,2
%50
,7%
7,7%
0,4%
23,7
%69
,7%
6,2%
0,4%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut26
,2%
60,5
%12
,7%
0,5%
34,3
%54
,6%
10,5
%0,
5%26
,5%
63,0
%9,
7%0,
8%
Med
iu23
,9%
60,9
%15
,2%
42
,1%
45,9
%11
,7%
0,3%
25,8
%62
,2%
11,4
%0,
5%
Înal
t20
,6%
69,9
%8,
4%1,
1%41
,2%
52,6
%5,
1%1,
1%24
,1%
70,2
%4,
6%1,
1%
Med
iu:
Urb
an16
,4%
66,7
%16
,4%
0,5%
40,8
%49
,8%
9,0%
0,5%
22,9
%69
,7%
7,0%
0,5%
Rura
l25
,2%
63,1
%11
,1%
0,6%
38,9
%51
,3%
9,2%
0,7%
26,0
%64
,1%
8,9%
0,9%
83
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
42. I
mag
inaţ
i-vă
că d
in lo
calit
atea
Dvs
. nu
ar fi
ple
cat p
este
hot
are
nim
eni.
Spu
neţi
-mi,
vă ro
g, c
um s
-ar fi
sch
imba
t si
tuaţ
ia c
omun
ităţ
ii D
vs. d
upă
urm
ătoa
rele
cri
teri
i...
Gen
eral
Acc
es m
ai la
rg la
ser
vici
ile d
e să
năta
teRe
cons
truc
ţia ş
i rep
araţ
ia
inst
ituţii
lor ş
cola
reA
prov
izio
nare
a cu
gaz
e na
tura
le
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bu
nă
NŞ/
NR
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bu
nă
NŞ/
NR
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bu
nă
NŞ/
NR
35,7
%53
,7%
9,9%
0,7%
36,0
%53
,7%
9,5%
0,8%
38,0
%52
,4%
8,7%
0,9%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a36
,6%
55,7
%6,
7%1,
0%36
,3%
56,4
%6,
1%1,
3%38
,5%
55,4
%4,
5%1,
6%
Nu
39,4
%52
,5%
8,1%
38
,4%
52,5
%9,
1%
38,4
%51
,5%
10,1
%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a37
,5%
51,5
%10
,2%
0,7%
37,5
%51
,7%
9,8%
0,9%
39,7
%50
,3%
9,1%
0,9%
Nu
33,7
%55
,8%
9,8%
0,7%
34,4
%55
,6%
9,2%
0,7%
36,4
%54
,3%
8,3%
0,9%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
31,6
%54
,9%
12,9
%0,
6%33
,9%
53,2
%12
,4%
0,6%
35,1
%52
,6%
11,8
%0,
6%
3 m
embr
i36
,5%
53,7
%9,
4%0,
5%38
,4%
51,2
%9,
9%0,
5%40
,9%
51,2
%7,
4%0,
5%
4 m
embr
i37
,6%
52,1
%8,
9%1,
4%34
,4%
55,7
%8,
2%1,
8%39
,7%
50,7
%7,
8%1,
8%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
38,3
%53
,6%
7,7%
0,4%
38,3
%54
,4%
6,9%
0,4%
38,0
%54
,7%
6,6%
0,7%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut32
,4%
55,9
%10
,8%
0,8%
34,6
%53
,8%
10,8
%0,
8%35
,9%
53,2
%10
,0%
0,8%
Med
iu37
,0%
50,3
%12
,8%
35
,1%
53,0
%11
,7%
0,3%
39,4
%49
,5%
10,9
%0,
3%
Înal
t37
,7%
54,7
%6,
2%1,
4%38
,2%
54,5
%6,
0%1,
4%38
,8%
54,5
%5,
1%1,
6%
Med
iu:
Urb
an32
,8%
54,7
%11
,9%
0,5%
31,3
%56
,7%
11,4
%0,
5%38
,8%
52,2
%8,
5%0,
5%
Rura
l36
,3%
53,4
%9,
5%0,
8%37
,0%
53,1
%9,
1%0,
9%37
,9%
52,4
%8,
7%1,
0%
84
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 43
. Im
agin
aţi-v
ă că
din
loca
litat
ea D
vs. n
u ar
fi p
leca
t pes
te h
otar
e ni
men
i. Sp
uneţ
i-mi,
vă ro
g, c
um s
-ar fi
sc
him
bat
situ
aţia
com
unit
ăţii
Dvs
. dup
ă ur
măt
oare
le c
rite
rii..
.
Gen
eral
Apr
oviz
iona
rea
cu a
pă p
otab
ilă (A
pedu
ct)
Îmbu
nătă
ţirea
ser
vici
ilor d
e sa
lubr
izar
eRe
cons
truc
ţia ş
i rep
araţ
ia lo
curi
lor ş
i loc
a-lu
rilo
r de
petr
ecer
e a
timpu
lui l
iber
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bu
nă
NŞ/
NR
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bu
nă
NŞ/
NR
Nim
ic
nu s
-ar fi
sc
him
bat
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
foar
te
rea
Situ
aţia
co
mun
i-tă
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bu
nă
NŞ/
NR
36,6
%53
,5%
9,0%
0,9%
38,4
%50
,8%
9,8%
1,0%
35,6
%52
,6%
10,9
%0,
9%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a37
,3%
55,7
%5,
4%1,
6%40
,4%
52,9
%5,
1%1,
6%37
,3%
55,1
%6,
1%1,
6%
Nu
40,4
%50
,5%
9,1%
41
,4%
49,5
%9,
1%
37,4
%50
,5%
12,1
%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
37,0
%52
,6%
9,5%
0,9%
40,1
%48
,5%
10,6
%0,
9%37
,7%
49,9
%11
,5%
0,9%
Nu
36,2
%54
,2%
8,7%
0,9%
36,6
%53
,1%
9,2%
1,1%
33,3
%55
,3%
10,5
%0,
9%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
33,6
%54
,0%
11,8
%0,
6%33
,9%
52,6
%12
,9%
0,6%
31,3
%54
,3%
13,8
%0,
6%
3 m
embr
i38
,9%
52,7
%7,
9%0,
5%37
,9%
51,2
%9,
9%1,
0%35
,0%
53,2
%11
,3%
0,5%
4 m
embr
i38
,3%
51,1
%8,
9%1,
8%40
,8%
48,2
%9,
2%1,
8%37
,6%
51,8
%8,
9%1,
8%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
36,9
%55
,8%
6,6%
0,7%
42,0
%50
,7%
6,6%
0,7%
39,4
%50
,7%
9,1%
0,7%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut34
,6%
54,1
%10
,5%
0,8%
35,1
%52
,2%
11,6
%1,
1%34
,9%
53,2
%11
,1%
0,8%
Med
iu37
,0%
51,6
%11
,1%
0,3%
39,9
%47
,8%
12,0
%0,
3%37
,5%
48,6
%13
,6%
0,3%
Înal
t38
,2%
54,7
%5,
4%1,
6%40
,1%
52,3
%6,
0%1,
6%34
,4%
55,8
%8,
1%1,
6%
Med
iu:
Urb
an39
,3%
52,2
%8,
0%0,
5%35
,8%
53,2
%10
,4%
0,5%
26,9
%57
,2%
15,4
%0,
5%
Rura
l36
,0%
53,8
%9,
3%1,
0%39
,0%
50,2
%9,
7%1,
1%37
,5%
51,5
%9,
9%1,
0%
85
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
44. I
mag
inaţ
i-vă
că d
in lo
calit
atea
Dvs
. nu
ar fi
ple
cat p
este
hot
are
nim
eni.
Spun
eţi-m
i, vă
rog,
cum
s-a
r fi
schi
mba
t si
tuaţ
ia c
omun
ităţ
ii D
vs. d
upă
urm
ătoa
rele
cri
teri
i...
Gen
eral
Apa
riţia
afa
ceri
lor n
oi
Nim
ic n
u s-
ar fi
sch
imba
tSi
tuaţ
ia c
omun
ităţii
ar fi
fo
st fo
arte
rea
Situ
aţia
com
unită
ţii a
r fi
fost
cu
mul
t mai
bun
ăN
Ş/N
R
28,5
%60
,0%
10,5
%1,
1%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
29,0
%62
,7%
6,7%
1,6%
Nu
33,3
%56
,6%
10,1
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a28
,2%
58,5
%12
,0%
1,3%
Nu
28,8
%61
,2%
9,1%
0,9%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
25,9
%59
,5%
14,1
%0,
6%
3 m
embr
i26
,1%
63,5
%9,
4%1,
0%
4 m
embr
i33
,0%
56,4
%8,
9%1,
8%5
şi m
ai m
ulţi
mem
-br
i28
,8%
61,7
%8,
4%1,
1%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut28
,6%
59,7
%10
,5%
1,1%
Med
iu29
,1%
57,9
%12
,8%
0,3%
Înal
t27
,6%
62,3
%8,
1%1,
9%
Med
iu:
Urb
an19
,9%
67,2
%12
,4%
0,5%
Rura
l30
,4%
58,4
%10
,0%
1,2%
86
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 45
. Cîţ
i mem
bri a
i fam
iliei
sîn
t ple
caţi
la m
omen
t sau
au
fost
ple
caţi
pes
te h
otar
e în
ult
imii
2 an
i?
Gen
eral
Nic
i un
mem
bru
Un
mem
bru
2 m
embr
i3
mem
bri
4 m
embr
i
62,3
%26
,0%
9,8%
1,4%
,5%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
68
,8%
25,5
%4,
1%1,
6%
Nu
69
,7%
28,3
%2,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a60
,1%
25,3
%11
,8%
2,2%
,5%
Nu
64,5
%27
,0%
7,8%
,4%
,4%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
87,6
%10
,3%
2,0%
3 m
embr
i61
,6%
28,6
%9,
9%
4 m
embr
i50
,4%
34,8
%13
,1%
1,1%
,7%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i43
,1%
35,0
%16
,4%
4,4%
1,1%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut77
,3%
18,6
%3,
5%,3
%,3
%
Med
iu62
,2%
26,9
%9,
5%1,
4%
Înal
t47
,4%
32,5
%16
,5%
2,4%
1,1%
Med
iu:
Urb
an66
,7%
21,4
%10
,9%
,5%
,5%
Rura
l61
,4%
27,0
%9,
6%1,
5%,4
%
87
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
46. C
are
au fo
st ţă
rile
de
emig
rare
pen
tru
ult
ima
dată
cîn
d aţ
i fos
t sau
alt
mem
bru
al fa
mili
ei D
vs. a
fost
/est
e pe
ste
hota
re la
mun
că?
Gen
eral
Rusi
aIt
alia
Port
ugal
iaG
reci
aRo
mân
iaFr
anţa
Turc
iaG
erm
ania
Span
iaM
area
Br
itani
eU
crai
naIr
land
a
82,5
%26
,1%
3,4%
2,4%
1,7%
2,9%
1,2%
1,4%
2,6%
,5%
1,4%
,7%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a84
,1%
26,8
%2,
9%3,
2%1,
0%2,
5%1,
6%1,
6%2,
9%1,
0%1,
9%,6
%
Nu
75,8
%25
,3%
5,1%
4,
0%4,
0%
1,0%
2,0%
1,0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a85
,8%
32,9
%4,
1%,5
%1,
4%2,
7%,9
%2,
3%1,
4%,5
%,5
%1,
4%
Nu
79,1
%18
,9%
1,5%
3,6%
2,0%
3,1%
1,5%
,5%
4,1%
1,0%
2,6%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
76,7
%18
,6%
7,0%
2,3%
3 m
embr
i80
,8%
15,4
%3,
8%1,
3%2,
6%5,
1%1,
3%
3,8%
1,3%
1,3%
1,3%
4 m
embr
i77
,9%
30,7
%1,
4%2,
1%2,
9%1,
4%,7
%2,
1%3,
6%,7
%1,
4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i89
,1%
29,5
%3,
8%3,
2%,6
%3,
8%1,
9%1,
9%1,
9%,6
%1,
9%1,
3%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut83
,3%
21,4
%2,
4%3,
6%
2,
4%
Med
iu92
,1%
17,3
%4,
3%1,
4%1,
4%2,
2%1,
4%2,
2%2,
2%,7
%,7
%
Înal
t75
,3%
34,5
%3,
1%2,
6%2,
6%4,
6%1,
5%1,
5%4,
1%1,
0%1,
5%1,
5%
Med
iu:
Urb
an82
,1%
20,9
%4,
5%3,
0%6,
0%6,
0%
3,
0%3,
0%1,
5%1,
5%
Rura
l82
,6%
27,1
%3,
1%2,
3%,9
%2,
3%1,
4%1,
7%2,
6%,3
%1,
4%,6
%
88
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 47
. Car
e au
fost
ţări
le d
e em
igra
re p
entr
u u
ltim
a da
tă c
înd
aţi f
ost s
au a
lt m
embr
u al
fam
iliei
Dvs
. a fo
st/
este
pes
te h
otar
e la
mun
că?
Gen
eral
Cehi
aIs
rael
Polo
nia
Siri
aCi
pru
SUA
Belg
iaCa
nada
Esto
nia
Elve
ţia
3,4%
1,4%
1,0%
,2%
1,0%
1,2%
,2%
1,0%
,2%
,2%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
3,2%
1,6%
,3
%,6
%,6
%,3
%1,
3%,3
%,3
%
Nu
4,0%
1,0%
4,0%
2,
0%3,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a5,
9%,9
%1,
4%
,5%
1,8%
Nu
,5%
2,0%
,5%
,5%
1,5%
,5%
,5%
2,0%
,5%
,5%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
2,3%
2,3%
4,
7%2,
3%
3 m
embr
i1,
3%1,
3%
1,
3%2,
6%
1,3%
4 m
embr
i4,
3%,7
%1,
4%
1,4%
2,1%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i4,
5%2,
6%1,
3%,6
%,6
%,6
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
s-po
dări
ilor:
Scăz
ut6,
0%
1,2%
1,2%
Med
iu2,
2%,7
%,7
%
,7%
1,4%
,7%
Înal
t3,
1%2,
6%1,
0%,5
%2,
1%2,
1%
1,0%
,5
%
Med
iu:
Urb
an
6,0%
1,5%
1,5%
Rura
l4,
0%1,
7%1,
1%,3
%1,
1%1,
4%,3
%
89
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
48. S
pune
ţi-m
i, vă
rog,
cîţ
i mem
bri a
i fam
iliei
au
plec
at p
este
hot
are
la m
uncă
pen
tru
prim
a da
tă în
anu
l 20
10-2
011?
Gen
eral
Nic
i un
mem
bru
Un
mem
bru
2 m
embr
i3
mem
bri
4 m
embr
i
62,4
%30
,9%
6,0%
,5%
,2%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
62,7
%30
,3%
6,1%
,6%
,3%
Nu
60,6
%33
,3%
6,1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a59
,4%
31,1
%8,
7%,9
%
Nu
65,8
%30
,6%
3,1%
,5
%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
65,1
%32
,6%
2,3%
3 m
embr
i57
,7%
35,9
%6,
4%
4 m
embr
i66
,4%
28,6
%4,
3%
,7%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i60
,3%
30,1
%8,
3%1,
3%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut59
,5%
34,5
%4,
8%
1,2%
Med
iu61
,2%
33,8
%5,
0%
Înal
t64
,4%
27,3
%7,
2%1,
0%
Med
iu:
Urb
an62
,7%
31,3
%6,
0%
Rura
l62
,3%
30,9
%6,
0%,6
%,3
%
90
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 49
. Spu
neţi
-mi,
vă ro
g, c
îţi m
embr
i ai f
amili
ei a
u pl
ecat
pes
te h
otar
e la
mun
că în
anu
l 201
0-20
11, d
ar a
u re
veni
t pen
tru
tode
auna
în R
epub
lica
Mol
dova
?
Gen
eral
Nic
i un
mem
bru
1 m
embr
u2
mem
bri
87,5
%11
,8%
,7%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
87,6
%12
,1%
,3%
Nu
86,9
%11
,1%
2,0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a87
,2%
11,9
%,9
%
Nu
87,8
%11
,7%
,5%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
93,0
%7,
0%
3 m
embr
i85
,9%
12,8
%1,
3%
4 m
embr
i85
,0%
13,6
%1,
4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i89
,1%
10,9
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut79
,8%
19,0
%1,
2%
Med
iu90
,6%
8,6%
,7%
Înal
t88
,7%
10,8
%,5
%
Med
iu:
Urb
an88
,1%
10,4
%1,
5%
Rura
l87
,4%
12,0
%,6
%
91
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
50. C
are
a fo
st/e
ste
dom
eniu
l de
acti
vita
te a
l Dvs
./mem
brilo
r fam
iliei
Dvs
. pe
per
ioda
află
rii l
a m
uncă
pes
te h
otar
e?
Gen
eral
Gos
podă
rie
agri
colă
Extr
acţia
re
surs
elor
mi-
nera
le u
tile
Indu
stri
e,
prod
ucţie
şi
proc
esar
e
Prod
ucţia
şi
dist
ribu
ţia d
e en
ergi
e el
ec-
tric
ă, g
aze
şi
apă
Cons
truc
ţii
Com
erţ a
ngro
şi
cu
amăn
un-
tul;
repa
raţia
au
tom
o-bi
lelo
r şi a
ap
arat
elor
de
uz c
asni
c
Hot
elur
i şi
rest
aura
nte
Tran
spor
t şi
com
unic
aţii
Act
ivita
te
finan
ciar
ă
7,5%
,5%
6,3%
1,4%
71,6
%8,
0%5,
8%5,
1%1,
4%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a8,
0%,6
%5,
8%1,
3%71
,8%
6,4%
6,1%
6,1%
1,9%
Nu
6,1%
8,
1%2,
0%68
,7%
13,1
%5,
1%2,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a7,
8%
6,9%
1,4%
71,1
%11
,0%
7,8%
6,4%
1,4%
Nu
7,2%
,5%
5,1%
1,5%
72,3
%4,
6%3,
6%3,
6%1,
5%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
7,0%
14
,0%
53
,5%
14,0
%2,
3%4,
7%
3 m
embr
i5,
1%
2,6%
1,3%
83,3
%3,
8%1,
3%3,
8%1,
3%
4 m
embr
i10
,1%
6,
5%2,
9%67
,6%
5,0%
5,8%
5,0%
1,4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i6,
5%1,
3%5,
8%,6
%74
,2%
11,0
%9,
0%5,
8%1,
9%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut7,
1%1,
2%8,
3%2,
4%78
,6%
7,1%
2,4%
Med
iu3,
6%
5,8%
,7%
75,2
%6,
6%6,
6%3,
6%,7
%
Înal
t10
,3%
,5%
5,7%
1,5%
66,0
%9,
3%6,
7%8,
2%2,
6%
Med
iu:
Urb
an7,
5%
7,5%
1,5%
61,2
%11
,9%
1,5%
7,5%
3,0%
Rura
l7,
5%,6
%6,
0%1,
4%73
,6%
7,2%
6,6%
4,6%
1,1%
92
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 51
. Car
e a
fost
/est
e do
men
iul d
e ac
tivi
tate
al D
vs./
mem
brilo
r fam
iliei
Dvs
. pe
peri
oda
aflăr
ii la
mun
că p
este
hot
are?
Gen
eral
Ope
raţiu
ni
imob
iliar
e,
aren
dă ş
i se
rvic
ii
Adm
inis
traţ
ie
de s
tat,
asig
u-ră
ri s
ocia
leEd
ucaţ
ieD
omen
iul
ocro
tirii
sănă
-tă
ţii ş
i ser
vici
i so
cial
e
Alte
ser
vici
i co
mun
itare
, so
cial
e şi
per
-so
nale
Serv
icii
de
adm
inis
trar
e a
gosp
odăr
iei
casn
ice
Asi
sten
t soc
ial
NŞ/
NR
,2%
1,0%
,7%
1,9%
7,5%
12,8
%1,
4%2,
9%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a,3
%1,
0%,6
%2,
2%8,
3%13
,1%
1,9%
1,6%
Nu
1,
0%1,
0%1,
0%5,
1%12
,1%
7,
1%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
1,
4%,9
%1,
8%6,
9%13
,3%
2,8%
2,8%
Nu
,5%
,5%
,5%
2,1%
7,2%
12,3
%
3,1%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
9,3%
11,6
%
3 m
embr
i1,
3%2,
6%
2,6%
6,4%
6,4%
3,
8%
4 m
embr
i
1,4%
,7%
2,9%
7,9%
11,5
%1,
4%3,
6%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
1,
3%1,
3%7,
1%17
,4%
2,6%
2,6%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut
3,
6%3,
6%3,
6%2,
4%
Med
iu
,7%
1,5%
4,4%
7,3%
12,4
%1,
5%2,
2%
Înal
t,5
%1,
5%,5
%1,
0%9,
3%17
,0%
,5%
3,6%
Med
iu:
Urb
an1,
5%3,
0%1,
5%3,
0%6,
0%16
,4%
6,
0%
Rura
l
,6%
,6%
1,7%
7,8%
12,1
%1,
7%2,
3%
93
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
52. S
pune
ţi-m
i, vă
rog,
car
e a
fost
, apr
oxim
ativ
, sal
ariu
l med
iu
luna
r al
unu
i mem
bru
al fa
mili
ei D
vs.
în ti
mpu
l află
rii p
este
hot
are?
Gen
eral
Min
imal
Med
iuM
axim
al
1748
800
3500
0
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
1734
800
3500
0
Nu
1833
800
3000
0
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a13
7180
027
000
Nu
2234
800
3500
0
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
2708
800
3000
0
3 m
embr
i18
2985
035
000
4 m
embr
i20
2880
030
000
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i11
4780
010
000
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut10
0370
080
00
Med
iu20
2280
035
000
Înal
t18
5087
530
000
Med
iu:
Urb
an29
0187
530
000
Rura
l15
2480
035
000
Valu
ta:
Euro
987
900
4000
Dol
ari S
UA
741
700
2800
Rubl
e RU
1604
520
000
3500
0
Lei M
D62
5845
0030
000
94
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 53
. Ce
inte
nţii
au m
embr
ii fa
mili
ei D
vs. c
are
s-au
afla
t/se
află
la m
omen
t pes
te h
otar
e, p
entr
u vi
itor
?
Gen
eral
Să ră
mîn
ă de
finiti
v în
M
oldo
va
Nu
sînt
sig
ur,
posi
bil v
or
răm
îne
defin
itiv
în
Mol
dova
Să m
ai lu
crez
e în
că u
n an
pes
te
hota
re ş
i să
seîn
toar
că în
Mol
dova
Să m
ai lu
crez
e pe
ste
hota
re m
ai m
ult d
e ci
nci a
ni ş
i să
se în
toar
-că
defi
nitiv
în M
oldo
va
Să tr
eacă
cu
trai
ul p
erm
a-ne
nt p
este
ho
tare
Să tr
eacă
cu
trai
ul p
erm
a-ne
nt p
este
ho-
tare
împr
eună
cu
fam
ilia
mea
Să m
igre
ze
perm
anen
tN
Ş/N
R
8,4%
10,1
%18
,2%
31,9
%11
,8%
5,8%
,2%
13,7
%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a7,
0%11
,1%
18,5
%35
,7%
11,8
%6,
1%,3
%9,
6%
Nu
13,1
%7,
1%16
,2%
21,2
%12
,1%
5,1%
25
,3%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a10
,5%
9,1%
24,2
%32
,4%
12,3
%3,
2%
8,2%
Nu
6,1%
11,2
%11
,2%
31,6
%11
,2%
8,2%
,5%
19,9
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
11,6
%9,
3%9,
3%32
,6%
16,3
%4,
7%
16,3
%
3 m
embr
i7,
7%12
,8%
19,2
%26
,9%
11,5
%9,
0%
12,8
%
4 m
embr
i9,
3%10
,7%
17,9
%36
,4%
12,9
%3,
6%,7
%8,
6%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
7,1%
8,3%
20,5
%30
,1%
9,6%
6,4%
17
,9%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut11
,9%
10,7
%15
,5%
27,4
%3,
6%4,
8%
26,2
%
Med
iu7,
2%10
,8%
18,0
%30
,9%
12,2
%5,
0%
15,8
%
Înal
t7,
7%9,
3%19
,6%
34,5
%14
,9%
6,7%
,5%
6,7%
Med
iu:
Urb
an4,
5%7,
5%7,
5%43
,3%
20,9
%10
,4%
6,
0%
Rura
l9,
1%10
,6%
20,3
%29
,7%
10,0
%4,
9%,3
%15
,1%
95
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
54. C
arac
teri
stic
i soc
io-d
emog
rafic
e a
mig
ranţ
ilor:
sex
ul ş
i vîr
sta
Gen
eral
Gen
ul p
erso
anei
/lor p
leca
te
pest
e ho
tare
Ce v
îrst
ă ar
e pe
rsoa
na/e
le p
leca
tă/e
pes
te h
otar
e
Mas
culin
Fem
inin
Pînă
la 2
0 an
i21
-30
ani
31-4
0 an
i41
-50
ani
Pest
e 51
ani
63,2
%36
,8%
3,7%
39,9
%29
,8%
19,4
%7,
2%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a63
,2%
36,8
%4,
8%38
,4%
28,5
%20
,2%
8,0%
Nu
62,6
%37
,4%
45
,0%
32,8
%17
,6%
4,6%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a63
,7%
36,3
%5,
4%41
,6%
26,8
%17
,4%
8,8%
Nu
62,2
%37
,8%
1,6%
37,8
%32
,9%
22,5
%5,
2%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
66,0
%34
,0%
2,0%
26,0
%32
,0%
18,0
%22
,0%
3 m
embr
i72
,4%
27,6
%1,
0%53
,1%
22,4
%17
,3%
6,1%
4 m
embr
i60
,8%
39,2
%4,
8%34
,9%
33,3
%22
,8%
4,2%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i60
,7%
39,3
%4,
3%41
,5%
29,5
%17
,9%
6,8%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
no-
mic
ă a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut65
,7%
34,3
%2,
9%48
,0%
29,4
%16
,7%
2,9%
Med
iu63
,6%
36,4
%3,
8%41
,3%
28,3
%19
,0%
7,6%
Înal
t62
,1%
37,9
%3,
9%36
,1%
30,9
%20
,7%
8,4%
Med
iu:
Urb
an63
,8%
36,2
%2,
1%36
,2%
26,6
%27
,7%
7,4%
Rura
l63
,1%
36,9
%4,
0%40
,7%
30,4
%17
,8%
7,1%
96
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 55
. Car
acte
rist
ici s
ocio
-dem
ogra
fice
a m
igra
nţilo
r: n
aţio
nalit
atea
Gen
eral
Mol
dove
anRo
mân
Rus
Ucr
aine
anG
ăgău
zCe
h
95,4
%,9
%1,
6%1,
2%,4
%,5
%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
94,9
%,7
%1,
6%1,
6%,5
%,7
%
Nu
96,9
%1,
5%1,
5%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a95
,9%
,9%
,6%
,9%
,6%
,9%
Nu
94,8
%,8
%2,
8%1,
6%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
94,0
%2,
0%
4,0%
3 m
embr
i99
,0%
1,0%
4 m
embr
i95
,2%
1,6%
1,1%
1,1%
1,1%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i94
,4%
,4%
3,0%
,9%
1,
3%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut90
,2%
1,0%
1,0%
2,9%
2,0%
2,9%
Med
iu97
,8%
1,
6%,5
%
Înal
t95
,8%
1,4%
1,8%
1,1%
Med
iu:
Urb
an93
,6%
2,1%
2,1%
2,1%
Rura
l95
,8%
,6%
1,5%
1,0%
,4%
,6%
97
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
56. C
arac
teri
stic
i soc
io-d
emog
rafic
e a
mig
ranţ
ilor:
stu
diile
şi s
tare
a ci
vilă
Gen
eral
Ce n
ivel
de
stud
ii de
ţine
pers
oana
mig
rată
?Ce
sta
re c
ivilă
are
per
soan
a m
igra
tă?
Stud
ii pr
imar
e (4
cl
ase)
Stud
ii m
edii
inco
mpl
ete
(9 c
lase
)
Stud
ii m
edii
gene
rale
sa
u de
lice
u (1
1 sa
u 12
cl
ase)
Stud
ii m
edii
prof
esio
na-
le (ş
coal
a pr
ofes
io-
nală
)
Stud
ii su
peri
oare
in
com
plet
e (c
oleg
iu)
Stud
ii su
peri
oare
(u
nive
rsi-
tate
)Că
săto
rit(
ă)Ce
libat
ar(ă
)D
ivor
ţat(
ă)Vă
duv(
ă)
1,2%
19,6
%18
,6%
34,9
%13
,5%
12,3
%72
,7%
21,2
%4,
6%1,
6%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a1,
6%20
,5%
19,5
%35
,4%
13,1
%9,
9%74
,3%
19,3
%4,
8%1,
6%
Nu
16
,8%
14,5
%33
,6%
14,5
%20
,6%
67,9
%26
,7%
3,8%
1,5%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
1,3%
17,4
%22
,4%
29,0
%14
,2%
15,8
%69
,7%
25,9
%3,
2%1,
3%
Nu
1,2%
22,5
%13
,7%
42,6
%12
,0%
8,0%
76,3
%15
,3%
6,4%
2,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
14
,0%
24,0
%40
,0%
14,0
%8,
0%52
,0%
32,0
%10
,0%
6,0%
3 m
embr
i1,
0%20
,4%
20,4
%34
,7%
9,2%
14,3
%66
,3%
27,6
%6,
1%
4 m
embr
i2,
1%16
,9%
16,4
%30
,7%
19,6
%14
,3%
75,1
%19
,0%
3,2%
2,6%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i,9
%22
,6%
18,4
%37
,2%
10,3
%10
,7%
77,8
%17
,9%
3,8%
,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut2,
0%28
,4%
25,5
%32
,4%
5,9%
5,9%
74,5
%20
,6%
3,9%
1,0%
Med
iu1,
1%20
,7%
22,8
%34
,2%
8,7%
12,5
%71
,7%
20,1
%5,
4%2,
7%
Înal
t1,
1%15
,8%
13,3
%36
,1%
19,3
%14
,4%
72,6
%22
,1%
4,2%
1,1%
Med
iu:
Urb
an1,
1%18
,1%
13,8
%31
,9%
16,0
%19
,1%
69,1
%23
,4%
5,3%
2,1%
Rura
l1,
3%19
,9%
19,5
%35
,4%
13,0
%10
,9%
73,4
%20
,8%
4,4%
1,5%
98
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 57
. Car
e di
ntre
urm
ătoa
rele
sit
uaţi
i des
criu
cel
mai
exa
ct m
odul
în c
are
Dvs
./mem
brul
fam
iliei
Dvs
. m
igre
ază,
adi
că p
leac
ă pe
ste
hota
re ş
i rev
ine
în ţa
ră?
Gen
eral
Mă
aflu/
se a
flă p
erm
a-ne
nt p
este
hot
are,
revi
n în
ţară
/rev
ine
mai
rar d
e o
dată
pe
an
Mă
aflu/
se a
flă p
erm
a-ne
nt p
este
hot
are,
revi
n în
ţară
/rev
ine
o da
tă p
e an
Plec
/ple
acă
şi re
vine
ac
asă
regu
lat,
petr
ecîn
d ap
roxi
mat
iv a
cela
şi ti
mp
acas
ă şi
pes
te h
otar
e
Cea
mai
mar
e pa
rte
a tim
pulu
i o p
etre
c/pe
tre-
ce a
casă
şi p
leac
ă pe
ste
hota
re d
oar î
n an
umite
pe
rioa
de a
le a
nulu
i
24,7
%15
,1%
51,3
%8,
9%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a23
,9%
15,3
%54
,5%
6,4%
Nu
28,3
%14
,1%
41,4
%16
,2%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a24
,2%
18,7
%51
,1%
5,9%
Nu
25,0
%10
,7%
52,0
%12
,2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
25,6
%14
,0%
58,1
%2,
3%
3 m
embr
i25
,6%
11,5
%53
,8%
9,0%
4 m
embr
i25
,7%
15,0
%52
,1%
7,1%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i23
,1%
17,3
%47
,4%
12,2
%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut17
,9%
11,9
%52
,4%
17,9
%
Med
iu20
,9%
13,7
%60
,4%
5,0%
Înal
t30
,4%
17,5
%44
,3%
7,7%
Med
iu:
Urb
an37
,3%
6,0%
53,7
%3,
0%
Rura
l22
,3%
16,9
%50
,9%
10,0
%
99
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
58.
Bani
i tri
miş
i fam
iliei
de
pest
e ho
tare
...
Gen
eral
Cui c
el m
ai d
es m
igra
n-tu
l tri
mite
ban
i de
pes
te
hota
re?
Ce p
arte
din
ven
itul t
otal
al f
amili
ei c
onst
ituie
ban
ii pr
imiţi
de
pest
e ho
tare
?
Mem
brilo
r fa
mili
eiRu
delo
rM
ai p
uţin
de
10 %
10%
-25%
25-5
0%50
-75%
75-9
0%90
-100
%
98,4
%1,
6%8,
6%14
,3%
16,6
%26
,1%
16,2
%18
,2%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a98
,4%
1,6%
8,6%
14,3
%16
,6%
26,1
%16
,2%
18,2
%
Nu
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a98
,8%
1,2%
7,5%
15,6
%16
,8%
26,6
%16
,2%
17,3
%
Nu
98,6
%1,
4%9,
4%12
,9%
15,8
%25
,9%
16,5
%19
,4%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
96,6
%3,
4%13
,8%
10,3
%17
,2%
27,6
%3,
4%27
,6%
3 m
embr
i98
,4%
1,6%
8,2%
13,1
%16
,4%
18,0
%24
,6%
19,7
%
4 m
embr
i99
,1%
,9%
7,2%
17,1
%12
,6%
30,6
%16
,2%
16,2
%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i98
,2%
1,8%
8,8%
13,3
%20
,4%
25,7
%15
,0%
16,8
%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut98
,1%
1,9%
17,0
%11
,3%
24,5
%18
,9%
9,4%
18,9
%
Med
iu98
,1%
1,9%
5,7%
18,1
%11
,4%
33,3
%15
,2%
16,2
%
Înal
t98
,7%
1,3%
7,7%
12,8
%17
,3%
23,7
%19
,2%
19,2
%
Med
iu:
Urb
an96
,2%
3,8%
11,5
%9,
6%13
,5%
28,8
%17
,3%
19,2
%
Rura
l98
,9%
1,1%
8,0%
15,3
%17
,2%
25,6
%16
,0%
17,9
%
100
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 59
. Dup
ă pl
ecar
ea p
este
hot
are,
pes
te c
ît ti
mp
mig
rant
ul a
înce
put s
ă tr
imit
ă ba
ni?
Gen
eral
Pînă
la 3
lu
ni4-
6 lu
ni7-
10 lu
ni11
-12
luni
Mai
mul
t de
12
luni
Nic
i un
răsp
uns
70,7
%14
,3%
2,5%
2,2%
3,5%
6,7%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
70,7
%14
,3%
2,5%
2,2%
3,5%
6,7%
Nu
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a69
,9%
15,6
%2,
3%2,
3%4,
0%5,
8%
Nu
72,7
%12
,2%
2,9%
2,2%
2,9%
7,2%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
75,9
%10
,3%
3,4%
3,4%
3,4%
3,4%
3 m
embr
i70
,5%
16,4
%6,
6%1,
6%3,
3%1,
6%
4 m
embr
i69
,4%
12,6
%2,
7%2,
7%2,
7%9,
9%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i70
,8%
15,9
%
1,8%
4,4%
7,1%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut67
,9%
18,9
%3,
8%1,
9%1,
9%5,
7%
Med
iu72
,4%
10,5
%2,
9%3,
8%4,
8%5,
7%
Înal
t70
,5%
15,4
%1,
9%1,
3%3,
2%7,
7%
Med
iu:
Urb
an65
,4%
13,5
%7,
7%1,
9%3,
8%7,
7%
Rura
l71
,8%
14,5
%1,
5%2,
3%3,
4%6,
5%
101
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
60. C
ît d
e de
s m
igra
ntul
a tr
imis
ban
i de
pest
e ho
tare
?
Gen
eral
O d
ată/
de 2
ori
pe
lună
O d
ată
la 2
lu
niO
dat
ă la
3
luni
O d
ată
la ju
măt
ate
de a
nO
dat
ă în
an
Nu
trim
it ba
ni,
vine
cu
toat
ă su
ma
cînd
revi
n ac
asă
Nic
i un
răsp
uns
43,0
%24
,8%
13,7
%5,
4%3,
8%,6
%8,
6%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a43
,0%
24,8
%13
,7%
5,4%
3,8%
,6%
8,6%
Nu
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a38
,7%
27,7
%15
,0%
5,8%
4,6%
,6%
7,5%
Nu
48,9
%20
,9%
12,2
%5,
0%2,
9%,7
%9,
4%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
34,5
%20
,7%
24,1
%3,
4%3,
4%
13,8
%
3 m
embr
i50
,8%
19,7
%14
,8%
6,6%
1,6%
1,6%
4,9%
4 m
embr
i43
,2%
25,2
%15
,3%
3,6%
5,4%
,9%
6,3%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i40
,7%
28,3
%8,
8%7,
1%3,
5%
11,5
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
i-că
a g
ospo
dări
ilor:
Scăz
ut32
,1%
30,2
%11
,3%
5,7%
3,8%
17
,0%
Med
iu41
,0%
24,8
%13
,3%
9,5%
2,9%
1,9%
6,7%
Înal
t48
,1%
23,1
%14
,7%
2,6%
4,5%
7,
1%
Med
iu:
Urb
an46
,2%
23,1
%15
,4%
3,8%
3,8%
7,
7%
Rura
l42
,4%
25,2
%13
,4%
5,7%
3,8%
,8%
8,8%
102
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 61
. Car
e es
te s
uma
med
ie a
unu
i tra
nsfe
r?
Gen
eral
Min
imal
Med
iuM
axim
al
989
300
2000
0
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
989
300
2000
0
Nu
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a87
030
016
000
Nu
1151
300
2000
0
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
741
200
1200
0
3 m
embr
i13
4045
016
000
4 m
embr
i77
940
020
000
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i10
5030
020
000
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut84
420
020
000
Med
iu84
530
010
000
Înal
t11
4040
020
000
Med
iu:
Urb
an71
635
012
000
Rura
l10
4630
020
000
Valu
ta:
Euro
356
300
2000
Dol
ari
437
300
2000
Rubl
e 90
1785
0020
000
Lei
3231
2000
1200
0
103
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
62. C
are
este
sum
a ad
usă
pers
onal
la re
veni
re a
casă
?
Gen
eral
Min
imal
Med
iuM
axim
al
2224
1200
3500
0
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
2348
1250
3500
0
Nu
1480
1000
4500
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a18
8914
0080
00
Nu
2576
1000
3500
0
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1738
2000
3000
3 m
embr
i26
1215
0035
000
4 m
embr
i21
1115
0080
00
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i22
3810
0030
000
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut16
5210
0050
00
Med
iu30
0715
0035
000
Înal
t19
9010
0080
00
Med
iu:
Urb
an20
6820
0040
00
Rura
l22
5710
0035
000
Valu
ta:
Euro
2143
2000
8000
Dol
ari
1538
1000
5000
Rubl
e 15
000
5000
3500
0
Lei
6813
4000
3000
0
104
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 63
. Cîţ
i din
mem
brii
fam
iliei
Dvs
. car
e se
află
pes
te h
otar
e la
mun
că tr
imit
ban
i la
mom
ent?
Gen
eral
Un
mem
bru
2 m
embr
i3
mem
bri
4 m
embr
i
78,2
%20
,4%
1,0%
,5%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
78,3
%19
,7%
1,3%
,6%
Nu
76,8
%23
,2%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a75
,8%
22,4
%1,
8%
Nu
81,6
%17
,3%
1,
0%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
86,0
%14
,0%
3 m
embr
i80
,8%
19,2
%
4 m
embr
i81
,4%
17,1
%,7
%,7
%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i71
,8%
25,6
%1,
9%,6
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut85
,7%
13,1
%
1,2%
Med
iu80
,6%
19,4
%
Înal
t73
,2%
24,2
%2,
1%,5
%
Med
iu:
Urb
an71
,6%
26,9
%
1,5%
Rura
l79
,4%
19,1
%1,
1%,3
%
105
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
64. A
exp
edia
t sau
a d
onat
vre
un m
igra
nt d
in fa
mili
a D
vs. b
ani/b
unur
i or
gani
zaţi
ilor l
ocal
e (b
iser
ică,
clu
b sp
orti
v, a
soci
aţii
obşt
eşti
etc
.)?
Gen
eral
Da
Nu
NŞ/
NR
34,5%
62,6%
2,9%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
39,8
%58
,0%
2,2%
Nu
18,2
%78
,8%
3,0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a42
,9%
53,9
%3,
2%
Nu
25,0
%72
,4%
2,6%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
30,2
%69
,8%
3 m
embr
i39
,7%
56,4
%3,
8%
4 m
embr
i32
,1%
66,4
%1,
4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i35
,3%
60,3
%4,
5%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut23
,8%
72,6
%3,
6%
Med
iu37
,4%
60,4
%2,
2%
Înal
t37
,1%
59,8
%3,
1%
Med
iu:
Urb
an20
,9%
77,6
%1,
5%
Rura
l37
,1%
59,7
%3,
1%
106
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 65
. Pen
tru
ce fe
l de
proi
ecte
a d
onat
el/e
a ac
eşti
ban
i?
Gen
eral
Gră
dini
ţă
de c
opii/
inst
ituţii
pr
eşco
lare
Şcoa
lă/u
nive
r-si
tate
Cent
re d
e să
năta
te/
spita
leD
rum
uri
Apr
ovi-
zion
area
cu
apă
po
tabi
lă
Ener
gie
elec
tric
ă
Apr
ovi-
zion
area
cu
gaz
e na
tura
le
Salu
bri-
zare
Bise
rică
Com
unic
aţii
(te-
lefo
niza
re e
tc)
31,3
%29
,2%
,7%
31,9
%26
,4%
4,2%
22,2
%2,
8%45
,8%
,7%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a32
,0%
29,6
%
34,4
%27
,2%
4,8%
24,0
%3,
2%43
,2%
,8%
Nu
22,2
%22
,2%
5,6%
16,7
%22
,2%
11
,1%
66
,7%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a28
,7%
26,6
%1,
1%30
,9%
26,6
%6,
4%22
,3%
2,1%
48,9
%
Nu
34,7
%34
,7%
34
,7%
26,5
%
22,4
%4,
1%38
,8%
2,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
15,4
%23
,1%
23
,1%
38,5
%7,
7%30
,8%
69
,2%
3 m
embr
i25
,8%
16,1
%
35,5
%29
,0%
6,5%
22,6
%9,
7%41
,9%
3,2%
4 m
embr
i42
,2%
42,2
%2,
2%28
,9%
26,7
%2,
2%20
,0%
2,2%
35,6
%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i29
,1%
27,3
%
34,5
%21
,8%
3,6%
21,8
%
50,9
%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut15
,0%
10,0
%
15,0
%10
,0%
15
,0%
5,0%
60,0
%
Med
iu40
,4%
34,6
%
34,6
%34
,6%
5,8%
30,8
%
40,4
%1,
9%
Înal
t29
,2%
30,6
%1,
4%34
,7%
25,0
%4,
2%18
,1%
4,2%
45,8
%
Med
iu:
Urb
an35
,7%
42,9
%
28,6
%14
,3%
7,1%
35,7
%
Rura
l30
,8%
27,7
%,8
%32
,3%
27,7
%4,
6%24
,6%
2,3%
46,9
%,8
%
107
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
66. P
entr
u ce
aţi
che
ltui
t, în
cea
mai
mar
e pa
rte,
ban
ii pr
imiţ
i în
ulti
mel
e 12
luni
?
Gen
eral
Pent
ru c
hel-
tuie
lile
lega
te
de n
eces
ităţil
e zi
lnic
e (a
limen
te,
îmbr
ăcăm
inte
, pl
ăţi c
omun
ale
etc.
)
Pent
ru a
pro
-cu
ra m
ărfu
ri
de u
z ca
snic
(t
elev
izor
, fr
igid
er, c
om-
pute
r etc
.)
Pent
ru a
pr
ocur
a un
au
tom
obil
Pent
ru a
pro
-cu
ra/r
epar
a un
apa
rta-
men
t/ca
să
Educ
aţie
(con
trib
uţii
la
şcoa
lă, a
chita
rea
cont
rac-
tulu
i la
univ
ersi
tate
)În
griji
re
med
ical
ăVa
canţ
ă (o
dihn
ă)
71,2
%38
,4%
8,9%
48,9
%18
,2%
17,5
%1,
9%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a76
,8%
43,0
%10
,8%
51,9
%21
,0%
19,4
%2,
2%
Nu
52,5
%23
,2%
3,0%
38,4
%10
,1%
11,1
%1,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a69
,4%
36,5
%11
,0%
44,7
%18
,7%
19,2
%2,
3%
Nu
73,0
%39
,8%
6,6%
54,1
%17
,3%
15,8
%1,
5%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
67,4
%41
,9%
2,3%
41,9
%9,
3%14
,0%
2,3%
3 m
embr
i67
,9%
32,1
%15
,4%
50,0
%24
,4%
17,9
%3,
8%
4 m
embr
i69
,3%
37,9
%11
,4%
49,3
%18
,6%
17,1
%,7
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
75,6
%41
,0%
5,1%
50,0
%17
,3%
18,6
%1,
9%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut71
,4%
33,3
%6,
0%46
,4%
11,9
%13
,1%
1,2%
Med
iu77
,0%
36,7
%5,
8%48
,2%
16,5
%21
,6%
1,4%
Înal
t67
,0%
41,8
%12
,4%
50,5
%22
,2%
16,5
%2,
6%
Med
iu:
Urb
an76
,1%
37,3
%14
,9%
50,7
%20
,9%
17,9
%1,
5%
Rura
l70
,3%
38,6
%7,
7%48
,6%
17,7
%17
,4%
2,0%
108
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 67
. Pen
tru
ce a
ţi c
helt
uit,
în c
ea m
ai m
are
part
e, b
anii
prim
iţi î
n ul
tim
ele
12 lu
ni?
Gen
eral
Pent
ru a
cum
-pă
ra/a
rend
a pă
mîn
t
Pent
ru a
pro
cura
an
imal
e do
mes
-tic
e/pr
odus
e de
am
elio
raţie
ag
rară
(sem
inţe
, fe
rtili
zato
are
etc.
)
Pent
ru a
inve
sti
în a
lte a
ctiv
ităţi
gene
rato
are
de
veni
turi
Econ
omii
Pent
ru a
plă
ti da
tori
i
Pent
ru a
da
cu
împr
umut
ban
i ru
delo
r/pr
iete
-ni
lor
NŞ/
NR
1,9%
8,4%
1,2%
6,0%
6,5%
,5%
12,5
%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a2,
2%9,
2%,6
%7,
6%7,
0%,6
%5,
4%
Nu
1,0%
5,1%
3,0%
1,0%
5,1%
35
,4%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a2,
3%11
,9%
1,8%
5,5%
8,2%
,5%
10,5
%
Nu
1,5%
4,6%
,5%
6,6%
4,1%
,5%
14,8
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
2,3%
11,6
%9,
3%
16,3
%
3 m
embr
i5,
1%7,
7%1,
3%3,
8%9,
0%1,
3%9,
0%
4 m
embr
i,7
%8,
6%,7
%7,
9%4,
3%
12,9
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
1,9%
10,9
%1,
3%3,
8%6,
4%,6
%12
,8%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut3,
6%10
,7%
1,2%
4,8%
10,7
%
15,5
%
Med
iu,7
%12
,9%
1,4%
5,8%
5,0%
10
,8%
Înal
t2,
1%4,
1%1,
0%6,
7%5,
7%1,
0%12
,4%
Med
iu:
Urb
an
1,5%
1,5%
3,0%
1,5%
1,5%
11,9
%
Rura
l2,
3%9,
7%1,
1%6,
6%7,
4%,3
%12
,6%
109
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
68. C
um a
ţi c
helt
uit/
chel
tuiţ
i/veţ
i che
ltui
dac
ă aţ
i avu
t/av
eţi/v
eţi a
vea
1000
de
dola
ri S
UA
?
Gen
eral
Ach
itare
a da
-to
riilo
r (ba
nii
împr
umut
aţi
pent
ru p
leca
re,
în a
lte s
copu
ri)Co
nsum
cur
ent
(hra
nă, h
aine
, al
te c
heltu
ieli
pent
ru g
ospo
-dă
rie,
ser
vici
i)
Alte
tipu
ri
de c
onsu
m
(bun
uri p
entr
u go
spod
ărie
cu
m a
r fi m
a-şi
na d
e sp
ălat
, m
obilă
, etc
.; pr
ocur
area
un
ui a
uto-
mob
il; n
unţi,
în
mor
mîn
tări
, bo
tez
etc.
)
Inve
stiţi
i so
cio-
uman
e (p
lăţi
pent
ru
asis
tenţ
ă m
e-di
cală
, stu
diile
co
piilo
r etc
.)
Inve
stiţi
i im
o-bi
liare
(pro
-cu
rare
a un
ei
case
sau
a u
nui
apar
tam
ent,
cons
trui
rea
unei
cas
e, re
-no
vare
a ca
sei/
apar
tam
entu
-lu
i)
Don
aţii
în c
a-dr
ul p
roie
cte-
lor c
omun
itare
Econ
omii
de
pozi
tate
în
banc
ă
Econ
omii
la
„cio
rap”
(ban
ii nu
sîn
t păs
traţ
i în
ban
că)
19,5
%70
,1%
39,8
%38
,1%
35,6
%4,
6%3,
4%9,
0%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a19
,4%
71,7
%44
,6%
36,0
%40
,8%
3,8%
5,4%
8,6%
Nu
19,2
%68
,7%
37,4
%41
,4%
40,4
%4,
0%2,
0%12
,1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a22
,0%
69,4
%42
,4%
37,3
%34
,2%
2,6%
3,6%
8,6%
Nu
16,8
%70
,5%
37,0
%39
,1%
37,1
%6,
7%3,
1%9,
2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
19,3
%71
,0%
33,6
%37
,9%
26,1
%6,
6%2,
3%12
,6%
3 m
embr
i16
,3%
63,1
%37
,4%
33,5
%38
,9%
3,4%
4,9%
8,4%
4 m
embr
i20
,9%
70,2
%43
,6%
43,6
%36
,2%
3,5%
3,9%
6,4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i20
,8%
74,1
%45
,6%
36,1
%44
,5%
4,0%
3,3%
7,7%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut15
,7%
73,2
%36
,8%
36,5
%35
,4%
5,7%
2,2%
11,1
%
Med
iu20
,9%
70,4
%41
,6%
34,5
%38
,3%
3,8%
2,4%
7,9%
Înal
t22
,0%
66,7
%41
,2%
43,4
%33
,1%
4,3%
5,7%
8,1%
Med
iu:
Urb
an20
,9%
65,7
%32
,3%
44,3
%25
,9%
5,5%
4,0%
9,0%
Rura
l19
,2%
71,1
%41
,5%
36,8
%37
,7%
4,4%
3,3%
9,1%
110
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 69
. Cum
aţi
che
ltui
t/ch
eltu
iţi/v
eţi c
helt
ui d
acă
aţi a
vut/
aveţ
i/veţ
i ave
a 10
00 d
e do
lari
SU
A?
Gen
eral
Bani
îm
p-
rum
utaţ
i ru-
delo
r sau
alto
r pe
rsoa
ne
Alte
for
me
de
econ
omii
Ach
iziţi
onar
ea
unui
lot d
e pă
mîn
t sau
altă
af
acer
e (m
icro
-bu
s sa
u ch
ioşc
)
Ach
iziţi
onar
ea
bunu
rilo
r pen
-tr
u af
acer
e (u
n tr
acto
r etc
.)
Vite
, por
ci, o
i, pă
sări
de
curt
e
Alte
inv
estiţ
ii în
afa
ceri
sau
go
spod
ăria
ţă
răne
ască
Odi
hnă
NŞ/
NR
1,1%
,4%
1,6%
1,8%
5,6%
4,2%
,5%
6,1%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a1,
0%,6
%1,
0%1,
9%4,
5%4,
5%,3
%5,
1%
Nu
1,0%
3,
0%1,
0%8,
1%5,
1%1,
0%4,
0%
Păm
înt î
n go
s-po
dări
e:D
a,7
%,2
%1,
6%2,
6%5,
3%5,
1%,5
%4,
7%
Nu
1,4%
,5%
1,6%
1,1%
5,8%
3,3%
,4%
7,6%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1,4%
,3%
,6%
1,4%
6,0%
3,2%
,3%
8,0%
3 m
embr
i1,
0%
4,4%
2,5%
3,4%
3,9%
1,0%
8,4%
4 m
embr
i1,
1%,4
%1,
8%1,
8%4,
3%7,
1%,4
%4,
3%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
,7%
,7%
,7%
1,8%
8,0%
2,6%
,4%
4,0%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
i-că
a g
ospo
dă-
riilo
r:
Scăz
ut1,
6%,3
%,8
%,5
%6,
5%3,
2%,3
%7,
8%
Med
iu1,
1%
1,4%
1,4%
6,0%
3,8%
,3%
6,0%
Înal
t,5
%,8
%2,
7%3,
5%4,
3%5,
4%,8
%4,
6%
Med
iu:
Urb
an1,
5%,5
%4,
0%2,
0%2,
5%3,
0%,5
%6,
5%
Rura
l1,
0%,3
%1,
1%1,
8%6,
3%4,
4%,4
%6,
1%
111
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
70. C
um in
tenţ
iona
ţi s
ă ut
iliza
ţi b
anii
care
vor
fi c
îşti
gaţi
în u
rmăt
oare
le 1
2 lu
ni p
este
hot
are?
Gen
eral
Ach
itare
a
dato
riilo
r
Cons
um c
uren
t (a
limen
taţie
, îm
-br
ăcăm
inte
, ser
vici
i co
mun
ale,
apa
rate
el
ectr
ocas
nice
)
Chel
tuie
li pe
ntru
st
udii,
săn
ătat
e,
mob
ilă, î
mpr
umu-
turi
etc
.)
Inve
stiţi
i în
casă
(aut
omob
il, c
asă/
apar
tam
ent,
repa
-ra
ţia c
asei
/apa
rta-
men
tulu
i, pe
ntru
nu
ntă/
înm
orm
înta
-re
, dep
ozite
ban
-ca
re)
Inve
stiţi
i în
sfsc
eri
(pro
cura
rea
păm
în-
tulu
i, ut
ilaj a
gric
ol,
mic
robu
s, a
nim
ale
etc.
)
NŞ/
NR
6,0%
29,0
%9,
4%29
,3%
2,2%
24,2
%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a5,
4%31
,2%
10,5
%33
,1%
2,5%
17,2
%
Nu
8,1%
22,2
%6,
1%17
,2%
1,0%
45,5
%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a8,
7%30
,6%
9,1%
26,0
%2,
3%23
,3%
Nu
3,1%
27,6
%9,
7%32
,7%
2,0%
25,0
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
9,3%
32,6
%9,
3%25
,6%
2,3%
20,9
%
3 m
embr
i3,
8%29
,5%
12,8
%33
,3%
2,6%
17,9
%
4 m
embr
i8,
6%28
,6%
7,9%
29,3
%2,
9%22
,9%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i3,
8%28
,2%
9,0%
28,2
%1,
3%29
,5%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut6,
0%26
,2%
7,1%
28,6
%
32,1
%
Med
iu9,
4%30
,9%
8,6%
24,5
%2,
9%23
,7%
Înal
t3,
6%28
,9%
10,8
%33
,0%
2,6%
21,1
%
Med
iu:
Urb
an4,
5%23
,9%
7,5%
35,8
%6,
0%22
,4%
Rura
l6,
3%30
,0%
9,7%
28,0
%1,
4%24
,6%
112
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 71
. Aţi
reuş
it s
ă ac
umul
aţi u
n an
umit
cap
ital
/sum
ă de
ban
i mun
cind
pes
te h
otar
e?
Gen
eral
Da
Nu
Nu
pot r
ăspu
nde
11,3
%81
,1%
7,7%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
12,7
%79
,0%
8,3%
Nu
7,1%
87,9
%5,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a11
,4%
79,9
%8,
7%
Nu
10,7
%83
,2%
6,1%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
11,6
%79
,1%
9,3%
3 m
embr
i16
,7%
79,5
%3,
8%
4 m
embr
i11
,4%
82,1
%6,
4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i8,
3%81
,4%
10,3
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut14
,3%
78,6
%7,
1%
Med
iu5,
8%84
,9%
9,4%
Înal
t13
,9%
79,4
%6,
7%
Med
iu:
Urb
an9,
0%83
,6%
7,5%
Rura
l11
,7%
80,6
%7,
7%
113
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
72. C
are
este
măr
imea
cap
ital
ului
acu
mul
at?
Gen
eral
Min
imal
Med
iuM
axim
al
5253
3000
2000
0
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
4363
3000
2000
0
Nu
1000
010
000
1000
0
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a69
4430
0020
000
Nu
3589
3000
1000
0
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1000
010
000
1000
0
3 m
embr
i18
8325
0030
00
4 m
embr
i73
3345
0020
000
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i57
5050
0010
000
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut23
8325
0050
00
Med
iu65
0065
0010
000
Înal
t65
9150
0020
000
Med
iu:
Urb
an75
0075
0010
000
Rura
l49
8830
0020
000
Valu
ta:
Euro
6778
5000
2000
0
Dol
ari
4671
3000
1000
0
Lei
2033
2000
4000
114
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 73
. Aţi
avu
t vre
odat
ă o
afac
ere
prop
rie
sau
plan
ifica
ţi s
ă in
iţia
ţi u
na în
viit
orul
apr
opia
t?
Gen
eral
În p
reze
nt a
m o
af
acer
e pr
opri
e
Am
avu
t în
trec
ut o
af
acer
e pr
opri
e, d
ar
nu m
ai p
lani
fic s
ă o
iniţi
ez u
na în
viit
or
Am
avu
t în
trec
ut
o af
acer
e pr
opri
e şi
pla
nific
să
iniţi
ez
una
în v
iitor
Nu
am a
vut n
icio
da-
tă o
afa
cere
pro
prie
, în
să p
lani
fic s
ă in
i-ţie
z un
a în
viit
orul
ap
ropi
at
Nu
am a
vut n
icio
da-
tă o
afa
cere
pro
prie
şi
nic
i nu
plan
ific
să o
iniţi
ez în
viit
or
apro
piat
3,8%
,7%
,4%
11,8
%83
,3%
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
3,5%
1,0%
,6%
14,0
%80
,9%
Nu
5,1%
1,0%
1,0%
9,1%
83,8
%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a3,
5%,9
%,4
%13
,3%
82,0
%
Nu
4,2%
,5%
,4%
10,3
%84
,6%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
1,7%
,3%
8,
3%89
,7%
3 m
embr
i6,
9%,5
%
14,3
%78
,3%
4 m
embr
i4,
6%1,
4%,7
%16
,0%
77,3
%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i3,
3%,7
%,7
%10
,2%
85,0
%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut
,3%
6,
8%93
,0%
Med
iu3,
0%,8
%,5
%11
,4%
84,2
%
Înal
t8,
4%1,
1%,5
%17
,3%
72,6
%
Med
iu:
Urb
an7,
5%1,
0%1,
0%16
,9%
73,6
%
Rura
l3,
0%,7
%,2
%10
,7%
85,4
%
115
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
74. Î
n ca
z că
ave
ţi o
afa
cere
sau
pla
nific
aţi s
ă in
iţia
ţi u
na, î
n ce
sec
tor a
l eco
nom
iei v
a fi?
Gen
eral
Indu
stri
e şi
ene
rgie
el
ectr
ică
Tran
spor
t şi
com
uni-
caţii
Cons
truc
ţii
şi d
ez-
volta
rea
teri
tori
ului
, ec
olog
ie
Agr
icul
tu-
ră, s
ilvic
ul-
tură
Com
erţ
gene
ral –
an
gro
şi c
u am
ănun
tulA
limen
taţia
pu
blic
ă,
serv
icii
hote
liere
Fina
nţe,
cr
edit,
as
igur
ări,
tran
zacţ
ii im
obili
are
Ocr
otire
a să
nătă
ţii ş
i as
iste
nţă
soci
ală
Cultu
ră,
artă
, spo
rtN
Ş/N
R
1,7%
4,6%
6,9%
23,1
%42
,2%
12,1
%1,
7%1,
2%1,
7%4,
6%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a1,
8%7,
3%10
,9%
12,7
%54
,5%
3,6%
1,8%
1,
8%5,
5%
Nu
7,1%
57,1
%21
,4%
7,1%
7,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a
5,4%
6,5%
28,3
%37
,0%
14,1
%2,
2%1,
1%
5,4%
Nu
3,8%
3,8%
7,5%
17,5
%47
,5%
10,0
%1,
3%1,
3%3,
8%3,
8%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
5,
7%8,
6%20
,0%
37,1
%20
,0%
2,
9%
5,7%
3 m
embr
i4,
7%2,
3%9,
3%14
,0%
46,5
%11
,6%
4,7%
2,
3%4,
7%
4 m
embr
i1,
7%5,
2%1,
7%36
,2%
37,9
%13
,8%
3,4%
5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
5,
4%10
,8%
16,2
%48
,6%
2,7%
2,7%
2,7%
10
,8%
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
i-că
a g
ospo
dări
ilor:
Scăz
ut
8,
0%32
,0%
32,0
%24
,0%
4,
0%
Med
iu3,
8%5,
7%5,
7%17
,0%
41,5
%15
,1%
1,9%
3,
8%5,
7%
Înal
t1,
1%5,
3%7,
4%24
,2%
45,3
%7,
4%2,
1%2,
1%1,
1%4,
2%
Med
iu:
Urb
an6,
1%2,
0%6,
1%14
,3%
46,9
%10
,2%
4,1%
2,0%
4,1%
4,1%
Rura
l
5,6%
7,3%
26,6
%40
,3%
12,9
%,8
%,8
%,8
%4,
8%
116
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 75
. Car
e a
fost
pri
ncip
ala
surs
ă de
ven
it la
car
e aţ
i rec
urs
pent
ru a
iniţ
ia/d
ezvo
lta
afac
erea
?
Gen
eral
Veni
t pro
-pr
iu/e
cono
-m
ii fă
cute
în
Mol
dova
Veni
t pro
-pr
iu/e
cono
-m
ii fă
cute
pe
ste
hota
re
Veni
t din
afa
-ce
rea
actu
ală
Împr
umut
de
la ru
de/
cuno
ştin
ţe
apro
piat
e di
n M
oldo
va
Împr
umut
de
la ru
de/
cuno
ştin
ţe
apro
piat
e de
pe
ste
hota
re
Don
aţie
de
la ru
de/
cuno
ştin
ţe
apro
piat
e di
n M
oldo
va
Don
aţie
de
la
rude
/cun
oş-
tinţe
apr
opi-
ate
de p
este
ho
tare
Cred
it de
la
ban
că
com
erci
ală
Cred
it de
la
MFI
sau
altă
or
gani
zaţie
cu
ace
leaş
i sc
opur
i
57,1
%26
,2%
14,3
%11
,9%
2,4%
4,8%
2,4%
40,5
%7,
1%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a36
,4%
54,5
%9,
1%27
,3%
9,
1%9,
1%18
,2%
Nu
40,0
%60
,0%
40,0
%
20
,0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a68
,4%
26,3
%15
,8%
5,3%
5,3%
5,3%
42
,1%
Nu
47,8
%26
,1%
13,0
%17
,4%
4,
3%4,
3%39
,1%
13,0
%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
66,7
%33
,3%
33,3
%
16
,7%
3 m
embr
i50
,0%
28,6
%14
,3%
35,7
%
14,3
%7,
1%28
,6%
4 m
embr
i69
,2%
15,4
%15
,4%
7,
7%
46
,2%
7,7%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i44
,4%
33,3
%
66,7
%22
,2%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut
Med
iu45
,5%
27,3
%9,
1%
54
,5%
18,2
%
Înal
t61
,3%
25,8
%16
,1%
16,1
%3,
2%6,
5%3,
2%35
,5%
3,2%
Med
iu:
Urb
an40
,0%
26,7
%13
,3%
33,3
%
13,3
%6,
7%33
,3%
13,3
%
Rura
l66
,7%
25,9
%14
,8%
3,
7%
44
,4%
3,7%
117
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
76. D
acă
aţi a
vut o
afa
cere
şi n
u o
mai
des
făşu
raţi
, car
e sî
nt m
otiv
ele?
Gen
eral
Nu
avea
m p
rofit
/er
am în
pie
rder
eN
u av
eam
pia
ţă
de d
esfa
cere
Conc
uren
ţa
nelo
ială
Am
găs
it un
loc
de m
uncă
mai
bu
n (s
alar
iat)
pe
ste
hota
reVî
rsta
M-a
m î
mbo
l-nă
vit
NŞ/
NR
NR
%N
R%
NR
%N
R%
NR
%N
R%
NR
%
650
,0%
325
,0%
18,
3%1
8,3%
18,
3%2
16,7
%1
8,3%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a3
60,0
%
1
20,0
%
1
20,0
%
Nu
210
0,0%
150
,0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a4
57,1
%2
28,6
%1
14,3
%
1
14,3
%
1
14,3
%
Nu
240
,0%
120
,0%
120
,0%
240
,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
110
0,0%
110
0,0%
110
0,0%
3 m
embr
i1
100,
0%
4 m
embr
i2
33,3
%2
33,3
%
1
16,7
%
1
16,7
%5
şi m
ai m
ulţi
mem
bri
250
,0%
125
,0%
250
,0%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut
1
100,
0%
Med
iu5
100,
0%1
20,0
%
1
20,0
%1
20,0
%
Înal
t1
16,7
%2
33,3
%
1
16,7
%
1
16,7
%1
16,7
%
Med
iu:
Urb
an1
25,0
%1
25,0
%
2
50,0
%1
25,0
%
Rura
l5
62,5
%2
25,0
%1
12,5
%1
12,5
%1
12,5
%
118
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 77
. Cum
apr
ecia
ţi v
enit
urile
fam
iliei
?
Gen
eral
Nu
ne a
jung
e ni
ci
pent
ru s
tric
tul
nece
sar
Ne
ajun
ge n
umai
pe
ntru
str
ictu
l ne
cesa
r
Ne
ajun
g pe
ntru
un
trai
dec
ent,
dar n
u ne
per
mi-
tem
cum
păra
rea
unor
bun
uri m
ai
scum
pe
Reuş
im s
ă cu
mpă
-ră
m u
nele
bun
uri
mai
scu
mpe
, dar
cu
rest
rîng
eri
în
alte
dom
enii
Reuş
im s
ă av
em
tot c
e ne
treb
uie
Nu
ştiu
/nu
pot
răsp
unde
39,0
%40
,5%
15,4
%3,
1%1,
3%,7
%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a17
,8%
46,5
%26
,4%
6,4%
2,5%
,3%
Nu
35,4
%48
,5%
12,1
%2,
0%2,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a36
,2%
40,4
%16
,4%
4,0%
1,6%
1,3%
Nu
41,8
%40
,8%
14,1
%2,
2%,9
%,2
%
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
55,7
%33
,0%
8,6%
,9%
,9%
,9%
3 m
embr
i33
,0%
40,9
%21
,2%
4,4%
,5%
4 m
embr
i27
,3%
47,9
%17
,7%
3,9%
1,8%
1,4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i34
,3%
42,0
%17
,5%
4,0%
1,8%
,4%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a
gosp
odăr
iilor
:
Scăz
ut60
,3%
34,1
%4,
3%,5
%,5
%,3
%
Med
iu37
,2%
43,8
%15
,5%
1,6%
1,
9%
Înal
t19
,5%
43,6
%26
,6%
7,0%
3,3%
Med
iu:
Urb
an42
,3%
32,8
%20
,9%
3,0%
1,0%
Rura
l38
,3%
42,2
%14
,2%
3,1%
1,3%
,9%
119
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
78. C
ontr
ibuţ
ia m
igra
ntul
ui la
bun
ăsta
rea
fam
iliei
?
Gen
eral
Nu
a av
ut n
ici o
co
ntri
buţie
Foar
te p
uţin
ă (p
înă
la 1
5%)
Puţin
ă (1
5-35
%)
Mod
erat
ă (3
5-65
%)
Mul
tă (6
5-85
%)
Foar
te m
ultă
(p
este
85%
)N
Ş/N
R
6,5%
14,4
%12
,2%
24,0
%17
,5%
19,9
%5,
5%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a1,
9%11
,1%
13,1
%26
,1%
20,1
%23
,9%
3,8%
Nu
21,2
%25
,3%
9,1%
18,2
%10
,1%
7,1%
9,1%
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
5,9%
16,4
%11
,9%
25,6
%14
,6%
20,1
%5,
5%
Nu
7,1%
11,7
%12
,8%
21,9
%20
,9%
19,9
%5,
6%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
14,0
%7,
0%7,
0%16
,3%
16,3
%32
,6%
7,0%
3 m
embr
i2,
6%10
,3%
15,4
%32
,1%
16,7
%23
,1%
4 m
embr
i6,
4%13
,6%
11,4
%22
,1%
23,6
%16
,4%
6,4%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i6,
4%19
,2%
12,8
%23
,7%
12,8
%17
,9%
7,1%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut10
,7%
13,1
%15
,5%
26,2
%13
,1%
14,3
%7,
1%
Med
iu5,
8%17
,3%
10,8
%23
,0%
17,3
%22
,3%
3,6%
Înal
t5,
2%12
,9%
11,9
%23
,7%
19,6
%20
,6%
6,2%
Med
iu:
Urb
an9,
0%10
,4%
7,5%
19,4
%26
,9%
20,9
%6,
0%
Rura
l6,
0%15
,1%
13,1
%24
,9%
15,7
%19
,7%
5,4%
120
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 79
. Cum
apr
ecia
ţi a
limen
taţi
a fa
mili
ei D
vs. l
a m
omen
t, co
mpa
rati
v cu
sit
uaţi
a de
pîn
ă la
ple
care
a m
embr
ului
fam
iliei
pes
te h
otar
e la
mun
că?
Gen
eral
Pînă
la e
mig
rare
A
ctua
lmen
te
Foar
te
bună
Bună
(A
decv
ată)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
Foar
te
bună
Bună
(A
decv
ată)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
0,5%
43,9
%49
,2%
4,1%
2,4%
5,5%
73,6
%17
,0%
0,7%
3,1%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a0,
6%45
,2%
47,5
%4,
5%2,
2%7,
0%78
,7%
11,1
%0,
3%2,
9%
Nu
40
,4%
53,5
%3,
0%3,
0%1,
0%58
,6%
34,3
%2,
0%4,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a0,
5%46
,1%
47,5
%3,
2%2,
7%6,
8%75
,3%
12,8
%0,
9%4,
1%
Nu
0,5%
40,8
%51
,5%
5,1%
2,0%
4,1%
71,4
%21
,9%
0,5%
2,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
34
,9%
62,8
%
2,3%
4,7%
65,1
%25
,6%
4,
7%
3 m
embr
i
43,6
%48
,7%
7,7%
3,
8%82
,1%
12,8
%1,
3%
4 m
embr
i0,
7%42
,9%
49,3
%4,
3%2,
9%4,
3%77
,9%
13,6
%
4,3%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i0,
6%47
,4%
45,5
%3,
2%3,
2%7,
7%67
,9%
19,9
%1,
3%3,
2%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut
33,3
%59
,5%
4,8%
2,4%
2,4%
59,5
%33
,3%
2,4%
2,4%
Med
iu0,
7%42
,4%
49,6
%4,
3%2,
9%5,
0%72
,7%
18,7
%0,
7%2,
9%
Înal
t0,
5%49
,5%
44,3
%3,
6%2,
1%7,
2%80
,4%
8,8%
3,
6%
Med
iu:
Urb
an
35,8
%56
,7%
3,0%
4,5%
4,5%
85,1
%6,
0%
4,5%
Rura
l0,
6%45
,4%
47,7
%4,
3%2,
0%5,
7%71
,4%
19,1
%0,
9%2,
9%
121
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
80. C
um a
prec
iaţi
locu
inţa
fam
iliei
Dvs
. la
mom
ent,
com
para
tiv
cu s
itua
ţia
de p
înă
la p
leca
rea
mem
brul
ui
fam
iliei
pes
te h
otar
e la
mun
că?
Gen
eral
Pînă
la e
mig
rare
A
ctua
lmen
teFo
arte
bu
năBu
nă
(Ade
cvat
ă)D
ifici
lăFo
arte
di
ficilă
NŞ/ NR
Foar
te
bună
Bună
(A
decv
ată)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
0,2%
36,2
%56
,4%
4,6%
2,6%
4,8%
70,7
%21
,1%
0,5%
2,9%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a0,
3%37
,9%
54,8
%4,
8%2,
2%6,
1%76
,8%
15,0
%
2,2%
Nu
31
,3%
60,6
%4,
0%4,
0%1,
0%51
,5%
40,4
%2,
0%5,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a
34,7
%57
,5%
4,6%
3,2%
5,0%
74,4
%16
,4%
0,5%
3,7%
Nu
0,5%
37,2
%55
,6%
4,6%
2,0%
4,6%
66,3
%26
,5%
0,5%
2,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
32
,6%
62,8
%2,
3%2,
3%2,
3%67
,4%
25,6
%
4,7%
3 m
embr
i
35,9
%56
,4%
7,7%
3,
8%74
,4%
20,5
%1,
3%
4 m
embr
i0,
7%34
,3%
57,9
%4,
3%2,
9%5,
7%76
,4%
15,0
%
2,9%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
39,1
%53
,2%
3,8%
3,8%
5,1%
64,7
%25
,6%
0,6%
3,8%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut
22,6
%70
,2%
4,8%
2,4%
1,2%
54,8
%40
,5%
1,2%
2,4%
Med
iu0,
7%38
,1%
53,2
%5,
0%2,
9%3,
6%68
,3%
24,5
%0,
7%2,
9%
Înal
t
40,7
%52
,6%
4,1%
2,6%
7,2%
79,4
%10
,3%
3,
1%
Med
iu:
Urb
an
28,4
%64
,2%
3,0%
4,5%
6,0%
80,6
%9,
0%
4,5%
Rura
l0,
3%37
,7%
54,9
%4,
9%2,
3%4,
6%68
,9%
23,4
%0,
6%2,
6%
122
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 81
. Cum
apr
ecia
ţi îm
brăc
ămin
tea
fam
iliei
Dvs
. la
mom
ent,
com
para
tiv
cu s
itua
ţia
de p
înă
la p
leca
rea
mem
brul
ui fa
mili
ei p
este
hot
are
la m
uncă
?
Gen
eral
Pînă
la e
mig
rare
A
ctua
lmen
te
Foar
te b
ună
Bună
(A
decv
ată)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
Foar
te b
ună
Bună
(Ade
c-va
tă)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
0,5%
39,1
%55
,2%
2,9%
2,4%
5,0%
70,7
%20
,9%
0,7%
2,6%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a0,
6%39
,5%
54,8
%2,
9%2,
2%6,
4%74
,8%
16,6
%
2,2%
Nu
38
,4%
55,6
%3,
0%3,
0%1,
0%57
,6%
34,3
%3,
0%4,
0%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a0,
5%38
,8%
55,7
%2,
3%2,
7%5,
5%71
,2%
19,2
%0,
9%3,
2%
Nu
0,5%
39,3
%54
,6%
3,6%
2,0%
4,6%
69,9
%23
,0%
0,5%
2,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
34
,9%
60,5
%2,
3%2,
3%4,
7%65
,1%
25,6
%
4,7%
3 m
embr
i
39,7
%53
,8%
6,4%
5,
1%74
,4%
19,2
%1,
3%
4 m
embr
i1,
4%37
,1%
57,1
%1,
4%2,
9%3,
6%75
,7%
17,9
%
2,9%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
41,7
%52
,6%
2,6%
3,2%
6,4%
66,0
%23
,1%
1,3%
3,2%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut
23,8
%69
,0%
4,8%
2,4%
2,4%
51,2
%42
,9%
1,2%
2,4%
Med
iu0,
7%42
,4%
51,8
%2,
9%2,
2%5,
8%69
,8%
21,6
%0,
7%2,
2%
Înal
t0,
5%43
,3%
51,5
%2,
1%2,
6%5,
7%79
,9%
10,8
%0,
5%3,
1%
Med
iu:
Urb
an
34,3
%58
,2%
3,0%
4,5%
4,5%
82,1
%9,
0%
4,5%
Rura
l0,
6%40
,0%
54,6
%2,
9%2,
0%5,
1%68
,6%
23,1
%0,
9%2,
3%
123
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
82. C
um a
prec
iaţi
săn
ătat
ea fa
mili
ei D
vs. l
a m
omen
t, co
mpa
rati
v cu
sit
uaţi
a de
pîn
ă la
ple
care
a m
embr
ului
fam
iliei
pes
te h
otar
e la
mun
că?
Gen
eral
Pînă
la e
mig
rare
A
ctua
lmen
te
Foar
te
bună
Bună
(Ade
c-va
tă)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
Foar
te
bună
Bună
(Ade
c-va
tă)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
0,7%
47,0
%46
,3%
3,4%
2,6%
1,2%
60,7
%32
,9%
2,4%
2,9%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a0,
6%49
,4%
44,6
%2,
9%2,
5%1,
3%65
,6%
28,3
%2,
5%2,
2%
Nu
1,0%
40,4
%50
,5%
5,1%
3,0%
1,0%
45,5
%46
,5%
2,0%
5,1%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a0,
5%45
,2%
47,5
%4,
1%2,
7%1,
4%58
,9%
33,8
%2,
3%3,
7%
Nu
1,0%
48,5
%45
,4%
2,6%
2,6%
1,0%
62,2
%32
,1%
2,6%
2,0%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
2,3%
32,6
%58
,1%
2,3%
4,7%
4,7%
46,5
%41
,9%
2,3%
4,7%
3 m
embr
i
48,7
%46
,2%
5,1%
61,5
%35
,9%
2,6%
4 m
embr
i1,
4%45
,7%
48,6
%1,
4%2,
9%1,
4%69
,3%
25,7
%0,
7%2,
9%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
51,3
%41
,0%
4,5%
3,2%
0,6%
56,4
%35
,3%
3,8%
3,8%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut
32,1
%59
,5%
6,0%
2,4%
1,2%
39,3
%54
,8%
2,4%
2,4%
Med
iu1,
4%46
,0%
46,0
%3,
6%2,
9%1,
4%61
,9%
31,7
%2,
9%2,
2%
Înal
t0,
5%54
,1%
40,7
%2,
1%2,
6%1,
0%69
,1%
24,2
%2,
1%3,
6%
Med
iu:
Urb
an1,
5%41
,8%
49,3
%1,
5%6,
0%1,
5%67
,2%
25,4
%1,
5%4,
5%
Rura
l0,
6%48
,0%
45,7
%3,
7%2,
0%1,
1%59
,4%
34,3
%2,
6%2,
6%
124
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 83
. Cum
apr
ecia
ţi e
duca
ţia
în fa
mili
a D
vs. l
a m
omen
t, co
mpa
rati
v cu
sit
uaţi
a de
pîn
ă la
ple
care
a m
embr
ului
fa
mili
ei p
este
hot
are
la m
uncă
?
Gen
eral
Pînă
la e
mig
rare
A
ctua
lmen
teFo
arte
bu
năBu
nă
(Ade
cvat
ă)D
ifici
lăFo
arte
di
ficilă
NŞ/ NR
Foar
te
bună
Bună
(A
decv
ată)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
0,2%
47,0
%34
,5%
2,6%
15,6
%0,
7%66
,9%
15,6
%1,
0%15
,8%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a0,
3%48
,7%
33,1
%1,
9%15
,9%
1,0%
72,3
%10
,2%
0,6%
15,9
%
Nu
42
,4%
38,4
%5,
1%14
,1%
50
,5%
32,3
%2,
0%15
,2%
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a
45,2
%32
,9%
2,3%
19,6
%0,
9%63
,9%
13,7
%1,
4%20
,1%
Nu
0,5%
48,5
%36
,7%
3,1%
11,2
%0,
5%69
,9%
17,9
%0,
5%11
,2%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
44
,2%
37,2
%
18,6
%2,
3%55
,8%
20,9
%
20,9
%
3 m
embr
i
47,4
%29
,5%
5,1%
17,9
%
71,8
%7,
7%2,
6%17
,9%
4 m
embr
i0,
7%45
,7%
37,9
%2,
9%12
,9%
0,7%
72,9
%12
,9%
0,7%
12,9
%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i
48,7
%33
,3%
1,9%
16,0
%0,
6%62
,2%
20,5
%0,
6%16
,0%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut
31,0
%39
,3%
4,8%
25,0
%1,
2%40
,5%
31,0
%2,
4%25
,0%
Med
iu0,
7%45
,3%
33,8
%2,
2%18
,0%
0,7%
66,9
%13
,7%
0,7%
18,0
%
Înal
t
55,2
%33
,0%
2,1%
9,8%
0,5%
78,4
%10
,3%
0,5%
10,3
%
Med
iu:
Urb
an
47,8
%40
,3%
1,5%
10,4
%
85,1
%4,
5%
10,4
%
Rura
l0,
3%46
,9%
33,4
%2,
9%16
,6%
0,9%
63,4
%17
,7%
1,1%
16,9
%
125
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
84. C
um a
prec
iaţi
pet
rece
rea
tim
pulu
i lib
er în
fam
ilia
Dvs
. la
mom
ent,
com
para
tiv
cu s
itua
ţia
de p
înă
la
plec
area
mem
brul
ui fa
mili
ei p
este
hot
are
la m
uncă
?
Gen
eral
Pînă
la e
mig
rare
A
ctua
lmen
teFo
arte
bu
năBu
nă
(Ade
cvat
ă)D
ifici
lăFo
arte
di
ficilă
NŞ/ NR
Foar
te
bună
Bună
(A
decv
ată)
Difi
cilă
Foar
te
dific
ilăN
Ş/ NR
0,7%
42,2
%46
,5%
3,4%
7,2%
2,4%
59,5
%29
,0%
2,4%
6,7%
Bani
trim
işi
de
pest
e ho
tare
:D
a1,
0%43
,6%
44,9
%2,
9%7,
6%2,
9%64
,0%
24,2
%2,
2%6,
7%
Nu
37
,4%
51,5
%5,
1%6,
1%1,
0%44
,4%
44,4
%3,
0%7,
1%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a0,
5%42
,0%
44,3
%3,
7%9,
6%3,
2%61
,2%
25,1
%1,
8%8,
7%
Nu
0,5%
42,3
%49
,5%
3,1%
4,6%
1,5%
57,7
%33
,2%
3,1%
4,6%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
46
,5%
51,2
%
2,3%
2,3%
55,8
%37
,2%
4,
7%
3 m
embr
i
47,4
%42
,3%
5,1%
5,1%
1,3%
67,9
%23
,1%
2,6%
5,1%
4 m
embr
i1,
4%37
,9%
52,1
%1,
4%7,
1%0,
7%63
,6%
28,6
%1,
4%5,
7%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i0,
6%42
,3%
42,3
%5,
1%9,
6%4,
5%52
,6%
30,1
%3,
8%9,
0%
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut1,
2%25
,0%
58,3
%6,
0%9,
5%1,
2%38
,1%
47,6
%3,
6%9,
5%
Med
iu1,
4%44
,6%
42,4
%3,
6%7,
9%2,
2%61
,2%
26,6
%2,
9%7,
2%
Înal
t
47,9
%44
,3%
2,1%
5,7%
3,1%
67,5
%22
,7%
1,5%
5,2%
Med
iu:
Urb
an
44,8
%49
,3%
1,5%
4,5%
1,5%
74,6
%19
,4%
4,
5%
Rura
l0,
9%41
,7%
46,0
%3,
7%7,
7%2,
6%56
,6%
30,9
%2,
9%7,
1%
126
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 85
. Înt
r-o
lună
obi
şnui
tă, c
ît a
num
e ch
eltu
iţi p
entr
u...
Gen
eral
Prod
use
alim
enta
reLo
cuin
ţă (c
hiri
a,
într
eţin
erea
)El
ectr
icita
teÎm
brăc
ămin
te/În
călţă
-m
inte
Sănă
tate
Med
ia
Med
iana
M
edia
M
edia
na
Med
ia
Med
iana
M
edia
M
edia
na
Med
ia
Med
iana
1280
1000
105
019
015
038
220
038
520
0
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a15
1510
0013
20
234
200
531
300
384
200
Nu
1405
1000
120
020
717
538
820
029
620
0
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
1270
1000
103
020
518
043
520
040
820
0
Nu
1290
1000
108
017
415
033
220
035
220
0
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
816
600
580
129
100
172
5037
720
0
3 m
embr
i13
8710
0014
00
204
200
376
300
362
200
4 m
embr
i14
6910
0011
70
215
200
520
300
352
200
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i15
8610
0012
90
230
200
510
300
443
200
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut94
180
054
012
010
023
650
346
200
Med
iu12
3910
0089
017
815
036
720
038
320
0
Înal
t16
7215
0017
60
273
200
553
330
428
300
Med
iu:
Urb
an17
4215
0020
00
217
200
390
200
382
300
Rura
l11
9010
0086
018
415
038
020
038
520
0
127
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
86. Î
ntr-
o lu
nă o
bişn
uită
, cît
anu
me
chel
tuiţ
i pen
tru.
..
Gen
eral
Educ
aţie
Dis
trac
ţii/p
etre
cere
a tim
pulu
i lib
erEc
onom
iiÎn
toar
cere
a da
tori
ilor
Ach
itare
a fa
ctur
ilor
pent
ru te
lefo
n
Med
ia
Med
iana
M
edia
M
edia
na
Med
ia
Med
iana
M
edia
M
edia
na
Med
ia
Med
iana
194
011
90
810
142
011
190
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a33
610
015
30
134
015
60
156
100
Nu
148
010
80
141
018
50
133
100
Păm
înt î
n
gosp
odăr
ie:
Da
208
011
30
990
187
012
110
0
Nu
180
012
80
630
980
9970
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
280
410
980
390
6650
3 m
embr
i18
10
193
079
087
012
510
0
4 m
embr
i29
280
158
010
20
205
013
210
0
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i30
810
012
70
380
252
013
910
0
Dez
volta
re
soci
o-ec
onom
ică
a go
spod
ăriil
or:
Scăz
ut84
029
028
039
066
50
Med
iu15
20
130
049
015
70
107
100
Înal
t34
910
020
650
171
023
80
163
100
Med
iu:
Urb
an16
30
203
013
10
131
012
570
Rura
l20
00
102
070
014
50
109
100
128
RapoRt de ceRcetaRe sociologică
TABE
L 87
. Înt
r-o
lună
obi
şnui
tă, c
îte
proc
ente
din
alim
ente
le p
rodu
se în
gos
podă
ria
Dvs
. sîn
t des
tina
te
cons
umul
ui in
tern
?
Gen
eral
Med
iaM
edia
na
3935
Bani
trim
işi
de p
este
hot
are:
Da
3730
Nu
4040
Păm
înt î
n go
spod
ărie
:D
a47
50
Nu
3125
Num
ărul
de
mem
bri î
n fa
mili
e:
1-2
mem
bri
3940
3 m
embr
i34
30
4 m
embr
i39
35
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i42
40
Dez
volta
re s
ocio
-eco
nom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut43
40
Med
iu41
40
Înal
t34
30
Med
iu:
Urb
an12
0
Rura
l45
50
129
RapoRt de ceRcetaRe sociologicăTA
BEL
88. C
are
este
sur
sa p
rinc
ipal
ă de
ven
itur
i a g
ospo
dări
ei D
vs.?
Gen
eral
Sala
riul
din
ang
a-ja
rea
perm
anen
tăSa
lari
ul d
in a
nga-
jare
a oc
azio
nală
Veni
tul d
in
ocup
aţia
in
depe
nden
tă
agri
colă
Veni
tul d
in
ocup
aţia
in
depe
nden
tă
neag
rico
lăPe
nsia
Bani
i de
pest
e ho
tare
23,5
%12
,6%
14,5
%1,
6%29
,7%
18,2
%
Bani
trim
işi
de p
este
ho
tare
:D
a12
,7%
6,7%
12,1
%1,
0%11
,1%
56,4
%
Nu
28,3
%13
,1%
8,1%
3,0%
27,3
%20
,2%
Păm
înt î
n go
spod
ă-ri
e:D
a22
,4%
10,4
%22
,6%
1,5%
27,5
%15
,7%
Nu
24,6
%14
,7%
6,5%
1,8%
31,5
%20
,8%
Num
ărul
de
mem
bri
în fa
mili
e:
1-2
mem
bri
13,2
%10
,1%
10,6
%,9
%58
,9%
6,3%
3 m
embr
i33
,5%
13,8
%13
,3%
1,5%
18,2
%19
,7%
4 m
embr
i29
,1%
13,5
%18
,8%
2,5%
11,3
%24
,8%
5 şi
mai
mul
ţi m
embr
i23
,4%
13,9
%15
,7%
1,8%
20,1
%25
,2%
Dez
volta
re s
ocio
-ec
onom
ică
a go
spo-
dări
ilor:
Scăz
ut11
,6%
15,7
%13
,8%
,3%
50,0
%8,
6%
Med
iu22
,6%
12,0
%18
,2%
2,2%
27,7
%17
,4%
Înal
t36
,3%
10,0
%11
,4%
2,4%
11,4
%28
,5%
Med
iu:
Urb
an36
,8%
6,0%
2,0%
2,0%
30,3
%22
,9%
Rura
l20
,5%
14,0
%17
,2%
1,5%
29,6
%17
,1%
130
RapoRt de ceRcetaRe sociologică