Post on 05-Jul-2015
I.Dermatofiţii = ciuperci filamentoase, organul lor vegetativ = hifă, suferă o segmentare = filament micelian;
II. Levuri = ciuperci unicelulare, se înmulţesc prin înmugurire; în condiţii de patogenitate formează pseudofilamente sau filamente veritabile;
Genul CandidaGenul Torulopsis (nu formează filamente)Genul Pityrosporum
III. Actinomicete = agenţi microbieni cu morfologie: levurică şi filamentoasă;
Genul ActinomycesIV. Fungi dimorfi = cu dublă morfologie: levurică şi
filamentoasă;Genul SporotrichumGenul Coccidioides
I. Micoze cutaneo-mucoase superficiale:
Dermatofitoze:
Pilomicoze = dermatofitoze ale părului (foliculare)
Epidermomicoze nefoliculare = dermatofitozele pielii glabre
Onicomicoze dermatofitice
Keratomicoze:
Pitiriazis versicolor
Eritrasma
Candidoze cutaneo-mucoase
II. Micoze cutaneo-mucoase profunde (subcutanate)
Actinomicoza
Sporotrichoza
Micetomul
Definitie = tinea capitis, micoze foliculare,
dermatofitoze ale scalpului şi bărbii;
Manifestări clinice:
tricofiţia uscată,
microsporia,
tricofiţia inflamatorie,
favusul
aparţine genului Trichophyton, specii antropofile;
afecţiune întâlnită la copil până la pubertate,
Tegumentul:
leziuni cutanate sub forma unor plăci eritematoase, cu scuame foarte fine pitiriaziforme, cu dimensiuni mici, cu diametrul de 1,5 – 2 cm, neregulate, sunt foarte numeroase, pot conflua formând placarde.
Firul de păr:
părul este fragil şi se rupe uşor, la nivele diferite faţă de emergenţa lor din tegument;
fire de păr foarte scurte, rupte chiar la emergenţă = puncte negre;
fire de păr cu lungime de câţiva milimetri;
îşi pierd tonicitatea şi se încurbează – pot lua aspect de Z, S, ?;
sunt înglobate în scuame dând impresia unei alopecii.
Pielea glabră:
leziuni cu aspect de herpes circinat :
- plăci rotunde, circinate, bine delimitate, cu marginea mai eritematoasă şi centrul mai palid;
- periferia prezintă mici vezicule sau pustule.
Unghia:
- onicomicoze dermatofitice cu debut la marginea liberă a unghiei
Diagnostic de laborator:
1.Examenul microscopic direct:
-recoltare de fire de păr scurte şi examen pe lamă
-examinarea la MO - se pun în evidenţă artrosporii situaţi în interiorul firului de păr (ca nişte nuci într-un sac);
2.Cultura pe mediu Sabouraud specii antropofile;
3.Examenul cu lampa Wood este negativ.
dermatoză foliculară tondantă (rupe firul de păr);
afecţiune întâlnită la copil, până la pubertate, când se vindecă spontan;
Tegumentul: plăci discret eritematoase, cu scuame foarte fine, cu
dimensiuni mari (până la câţiva cm), rotunde, sunt puţine ca număr (1 până la 5 – 6 plăci), pe scalp;
Firul de par
- firul se rupe la nivelul emergenţei,
- parul îşi păstrează tonicitatea – la atingere dă senzaţie de perie,
- parul este colorat alb-cenuşiu = decolorare deoarece părul este înconjurat de microspori;
pielea glabra = aspect de herpes circinat, palid, discret (trebuie diferenţiat de herpesul circinat dat de trichophyton);
atingeri unghiale = nu sunt prezente;
posibil cu atingeri sprâncenare;
atingeri ale bărbii (excepţional, la adult);
Diagnostic de laborator:
examen MO direct al firelor de păr scurte: pune în evidenţă sporii agentului micotic, situaţi ca un manşon gros în jurul firului de păr = ectotrix
cultura pe mediu Sabouraud – arată specia (2 specii: zoofilă şi antropofilă);
ex. cu lampa Wood – firele de păr parazitate sunt fluorescente verde strălucitor
Evoluţia:
spre vindecare spontană la pubertate, la adult sunt cazuri rare – ţin de starea de imunodeficienţă şi de tipul de agent etiologic (specia)
-micoză a scalpului la copil, până la pubertate;
-după pubertate contaminarea la adult apare pe alte zone păroase (la bărbaţi: barba şi mustaţa);
-initial apare la ostiumul folicular o pustulă - progresează în profunzimea foliculului = nodul inflamator dur, relativ dureros
nodulii inflamatori confluează cu timpul = o formaţiune cu diametrul de câţiva cm, rotundă sau ovalară, congestivă, proeminentă şi cu suprafaţa acoperită de pustule foliculare.
La început formaţiunea este dură, relativ dureroasă, dar în evoluţie se produce ramolirea (abcedare);
Firul de par
– firele de păr parazitate, cad cu timpul; firele de păr care nu au rădăcina complet distrusă pot fi epilate cu uşurinţă (fără durere) = semn important de diagnostic;
- poate fi o singură formaţiune, rezultată prin confluare = kerion (supuraţie profundă, gravă) sau pot fi mai multe formaţiuni.Alte atingeri
herpes circinat subinflamator
atingeri unghiale nu sunt remarcate.
Stare de sensibilizare a organismului gazdă = trichophitide, cu aspect de erupţie lichenoidă = lichen trichophitic: (erupţie pe faţă, membre)
Diagnostic de laborator:
a) ex. MO direct al firelor de păr:
şiraguri de spori în afara firului de păr = ectotrix sau filamente în interiorul firului de păr + şiraguri de spori la exterior = endo-ectotrix
b) cultura pe mediu Sabouraud – indică specia: agenţi zoofili sau agenţi geofili
c) examenul cu lampa Wood este negativ.
Evoluţia
- este spre supuraţie, cu căderea părului şi vindecare cu cicatrici cu alopecie.
- după pubertate, afecţiunea nu mai este întâlnită pe zona scalpului;
- atingeri la bărbatul adult : barba şi mustaţa – kerion sau leziuni mai separate, cu oarecare tendinţă de confluare – sicozis trichofitic.
Forma obişnuită
-favus cu godeuri – pe firele de păr parazitate apariniţial pustule, la ostiumurile foliculare, care se usucă rapid;
in jurul firelor de păr parazitate se constituie plăcuţedeprimate în centru = godeu favic (galben ca sulful) ;
Firul de păr
- persistă lung, decolorat (alb-cenuşiu), fără luciu (ca un părde porc);
-după ani de zile părul cade, lăsând cicatrici de alopeciedefinitivă;
-la periferie rămâne o coroană de păr sănătos =coroana favic;
-leziunile degajă un miros neplăcut (cuib de şoareci).
Forme atipice :
1.pitiriaziformă - lipsesc godeurile
2.impetigoidă - eziuni tegumentare crustoase (gălbui),
3.cicatricială: formă evolutivă
Alte atingeri:
pielea glabră: herpes circinat; mai rar pot fi văzute godeurifavice = scutulă
ganglionii regionali = cei suboccipitali şi laterocervicali
unghiale: aspectul unei onicomicoze dermatofitice
Evoluţie:
-afecţiune întâlnită la orice vârstă, contaminarea încopilărie duce la evoluţia bolii după vârsta pubertăţii.
Diagnostic de laborator: ex. MO direct al firelor de păr poate pune în evidenţă
agentul micotic, sub forma unor filamente scurte = endotrix, formate din nişte segmente dreptunghiulare.
-Sporii pot lipsi sau pot apare sub forma unor grămezi mici, ca oasele tarsului = tarse favice.
cultura pe mediu Sabouraud indică specia: Trichophiton: zoofil şi antropofil
ex. cu lampa Wood - (fluorescenţă verde închis)
Pot aparea manifestări alergice la distanţă: trichophitide=> IDR pozitiv în special în cazul agenţilor zoofili.
Tratament general cu antimicotice:
Griseofulvina – antimicotic p.o.: fungistatic:
Compuşi imidazolici: Ketoconazol: - acţiune asupra dermatofiţilor; fungistatic şi fungicid;
Compuşi triazolici: Itraconazol: se administrează p.o; fungistatic şi fungicid; Fluconazol
Alilamine: Terbinafina, Butenafina
Tratament topic: - prima manevră este raderea părului – la începutul şi la sfârşitul
tratamentului / din 10 în 10 zile – are ca efect îndepărtarea mecanică a agentului; după radere se spală cu apă şi săpun
- se aplică medicamentul antimicotic topic
Controlul vindecării: ex. MO al firelor de păr, ex. cu lampa Wood
(pentru microsporie)
Tratament general# antimicotic:Griseofulvina / alt compus
# antimicrobian:
Peniciline de sinteză / semisinteză
# antiinflamatorii:
- corticoterapie generală
Tratament local:I. manevră – epilarea cu penseta a firelor de păr parazitateII manevră – spălarea cu apă şi săpun a scalpuluiIII manevră – aplicarea medicamentelor topice antimicotice:
Profilaxia: tratament corect, izolarea bolnavului în spital / ambulator controlul în colectivităţi de copii (microsporii) şi în familii (favus) dezinfecţia lenjeriei şi îmbrăcăminţii – a căciulii cu formol
1.HERPESUL CIRCINAT (Tinea corporis) dermatofitoză localizată oriunde pe suprafaţa glabră plăci rotunde / circinate / poliedrice, cu evoluţie excentrică; marginile
delimitate de tegument sănătos; marginea mai activă (mai eritematoasă) decât centrul plăcii¸ prezintă vezicule sau pustule; centrul este mai palid, scuamos
Formă particulara : herpes circinat subinflamator (Foliculita conglomerată)
Diagnostic de laborator: examen MO direct al scuamelor, pustulelor = filamentele cultura pe mediu Sabouraud = precizează genul şi specia IDR la trichophitină = pozitiv în herpes circinat
subinflamatorDiagnostic diferenţial: Eczema, psoriazis, eczematide, pitiriazis rozat
2.Epidermofitia extremitatilor (Tinea pedis, Tinea manum)
1.Forma intertriginoasă: spaţiul III – IV de la picior - in fundul pliului -macerare a tegumentelor, zonă rozie zemuindă; asociază prurit.
2.Forma dishidroziformă: picior + mână – plăci eritematoase, acoperite de vezicule (în special la periferia plăcilor) sau pustule; la picior: părţile laterale ale degetelor şi plantar, partea
dorsală a degetelor şi piciorului – plăci bine delimitate, cu marginile circinate;
la mână: faţa laterală a degetelor, faţa dorsală a degetelor, faţa dorsală / palmară a mâinii – aspect circinat
3.Forma hiperkeratozică: localizare de predilecţie în palmă / talpă –leziuni cu aspect eritemato-scuamos, cu scuame groase, uscate
Diagnostic de laborator:
examen MO direct al scuamelor, pustulelor
cultura pe mediu Sabouraud –
IDR la trichophitină – pozitiv în herpes circinat subinflamator
Tratament Topic (esenţial)
Medicaţia clasică antimicotică
- Alcool iodat 1% - badijonare, Unguente cu acid salicilic şi acid benzoic:- Coloranţi sub formă de soluţie apoasă:
Albastru de metilen 1%, Violet de genţiană 1%, Compuşi imidazolici cu aplicaţie topică: CLOTRIMAZOL, ISOCONAZOL,Compuşi triazolici: SAFERCONAZOL, ELECTRAZOL, TERCONAZOLAlilamine:NAFTIFINA, TERBINAFINA, BUTENAFINA
- Derivaţi de morolfine: AMOROLFINA
Tratament General:
- este rezervat cazurilor severe, extinse ce nu răspund la medicaţia topică
-Medicamente utilizate:TERBINAFINA, ITRACONAZOL, FLUCONAZOL
-durata tratamentului este de minim 5 – 6 săptămâni
Profilaxia:
tratamentul corect pentru a preveni recidivele
dezinfecţia lenjeriei, îmbrăcăminte şi încălţămintei
fierbere şi călcare
evitarea folosirii în comun a unor obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte
1.ONICOMICOZA SUBUNGHIALĂ DISTALĂ- unghia prinsă de la extrem. liberă- iniţial apare o hiperkeratoză pe patul unghiei = zona devine modificată de
culoare: alb-gălbuie / cenuşiu-maroniu- în continuare este prinsă lama unghiei de pe partea profundă a unghiei =
devine striată, boselată, friabilă = se ajunge la onicoliză; leziunile înaintează de la marginea liberă spre baza unghiei
2.ONICOMICOZA ALBĂ SUPERFICIALĂ manifestările de debut pot fi oriunde pe suprafaţa unghiei este interesată unghia de la haluce debutul este sub forma unei pete albe cu tendinţă la extensie lama unghială este striată şi friabilă, putând duce la onicoliză
3.ONICOMICOZA SUBUNGHIALĂ PROXIMALĂ (rară) debutează la baza unghiei contaminarea se face din repliul periunghial modificări de culoare a lamei, cu striaţii – onicoliză leziunile progresează de la bază către extremitatea liberă
Diagnostic paraclinic:
1. ex. MO direct al fragmentelor din unghie : filamente miceliene, culturi pe mediul Sabouraud – identifică genul şi specia
2. ex. histologic –biopsie unghială, care se supune unor coloraţii speciale
Diagnostic diferenţial :
onicomicoza candidozica (unghia este prinsă de la baza ei)
onicomicoza produsă de mucegaiuri (coloraţie verde – albastră)
atingeri unghiale din dermatoze: Psoriazis, Eczema, Pelada
onicopatii din afecţiuni generale
onicopatii din genodermatoze
Tratament general:
- Alilamine:TERBINAFINA
Compuşi triazolici: ITRACONAZOL, FLUCONAZOL KETOCONAZOL, GRISEOFULVINA
Tratament topic:
1. medicaţie keratolitică puternică – Duofilm sol.
2. medicaţia topică antimicotică clasică / modernă:
actualmente: lacuri speciale pentru unghii (pot rezolva uneori o onicomicoză):
Amorolfina, Ciclopiroxolamină (BATRAFEN)
frecvent asociate cu medicaţie generală
1. Candidoza bucală:
candidoza pseudomembranoasă acută (muguet)
candidoza atrofică acută
candidoza atrofică cronică
candidoza cronică hiperplazică (leucoplazia candidozică)
glosita romboidă mediană
limba neagră piloasă
cheilosis candidozic (cheilita angulară candidozică, perlèche candidozic)
cheilita candidozică
2. Candidoza genitală:
Atingeri cutanate localizate:
Intertrigo candidozic
Foliculita candidozică
Otita externă candidozică
Atingeri cutanate diseminate
Onixis şi perionixis candidozic
MO – examen preparat KOH – hife si pseudohife
Candidoza bucala - hife
Pitiriazis versicolor (Tinea versicolor, Tinea flavea)
Foliculita pitirosporică
Dermatita seboreică
Definiţie = sunt infecţii cutanate produse de germenimicrobieni piogeni: Stafilococul şi Streptococul.
Manifestările se împart în:
I. Stafilococii cutanate
II. Streptococii cutanate
Definiţie: piodermite cauzate de stafilococi (reprezintă cele mai frecvente infecţii cutanate: 5-9% pe an);
Etiopatogenie:
-Stafilococii fac parte din familia Micrococcaceae, genul Staphylococcus, care cuprinde 3 specii:
S. aureus – patogen
S. epidermidis – patogen oportunist
S. saprophyticus
-Stafilococii sunt coci Gram +, aşezaţi în grămezi (ciorchine), capsulati;
Surse de stafilococ auriu:
- persoanele bolnave
- purtătorii cronici(portaj în vestibulul nazal, perineu, tub digestiv, foliculii pilosebacei ai scalpului, subunghial)
Contaminarea pielii:
exogenă:
- contact direct(persoane bolnave sau purtătoare)
- contact indirect(obiecte contaminate)
endogenă:
- pe cale hematogenă
- prin contiguitate
I.Foliculite superficiale
1.Acute:
a. Impetigo folicular Bockhart
- infecţia cu stafilococ auriu a ostiumului folicular
- pustule foliculare mici, în conjurate de un halou Inflamator, pruriginoase
- localizare: în zonele păroase (scalp, membre, torace),în jurul plăgilor, subpansamente ocluzive
- vindecare în 7-10 zile fără cicatrice sau evoluţie trenantă către foliculiteprofunde
b. Foliculite acute după bărbierit sau epilat
2. Cronice:a.Foliculita cronică a membrelor inferioare-erupţie profuză de pustule foliculare superficiale situate pe coapse şi
gambe, cu evoluţie îndelungată, rezistenta la tratament-mai frecventă la bărbaţii tineri în condiţii de căldură şi umezeala
Tratamentul foliculitelor superficiale1. profilactic:
- igienă riguroasă;
- evitarea factorilor favorizanţi
2. curativ:
local:
- deschiderea pustulelor
- îndepărtarea crustelor
- badijonări cu soluţii antiseptice, coloranţi
- aplicarea de topice cu antibiotice
general:
- antibioterapie conform antibiogramei;
II. Foliculite profunde acute
1.Foliculita genelor (orgelet, ulcior)
- localizată pe marginea pleoapelor;
- nodul dureros, inflamator, centrat de un fir de păr;
- evoluează spre abcedare cu eliminarea puroiului şi vindecare în 7-10 zile, fără distrugerea firului de păr;
2. Foliculita narinară
- infecţia cu S. auriu a foliculilor narinari;
- aspect clinic asemănător cu cel din orgelet, doar că se poate însoţi de fenomene de celulită şi poate evolua spre un furuncul;
Forme particulare de stafilococii profunde:a . Acneea necrotică (varioliformă)
-foliculită cronică necrozantă, mai frecventă la bărbaţii între 30 şi 50ani
-papule foliculare eritematoase, ombilicate, care se necrozează şi seacoperă de cruste negre, aderente,
-localizare: pe tâmple, marginea scalpului, mai rar pe obraji, nas
Diagnostic diferenţial
- tuberculidele papulo-necrotice,
- sifilisul terţiar,
-acnee polimorfă juvenilă
Tratament
Ab generală şi/sau locală antiinflamatorii nesteroidiene sau steroidiene
Forme particulare de stafilococii profunde:b .Acneea cheloidiană a cefei
-apare la bărbaţi între 14 şi 25 ani, cu teren seboreic
-papulo-pustule grupate în plăci → noduli ce abcedează şisupurează → cicatrici hipertrofice
-evoluţie: cronică, cu apariţia de noi leziuni
Tratament dificil şi decepţionantlocal:- soluţii antiseptice, topice cu antibiotice şicorticosteroizi
- infiltraţii cu hialuronidază şi corticoizi- crioterapie, röentgenoterapie- excizie chirurgicală urmată de grefă cutanată
general: antibioterapie(cu rezultate mediocre)
Foliculite subacute-cronice:a .Sicozisul stafilococic-este o foliculită profundă, cu inflamaţie perifoliculară;
- localizare: în barbă şi mustaţă la bărbaţii adulţi,
- pustule foliculare superficiale papulo-pustule noduli care supurează aspect de “abces în buton de cămaşă”
- nodulii plăci eritemato-edematoase, acoperite de pustule şi cruste;
Sicozisul stafilococic lupoid
- infecţie foliculară profundă, până la papila firului de păr, ducând la atrofia şidistrugerea ei
Diagnostic diferenţial:
sicozisul tricofitic, Kerion Celsi al bărbii şi mustăţii
lupusul tuberculos(pentru sicozisul lupoid)
pseudofoliculitele
Tratament:
- dificil, îndelungat;
- local: soluţii antiseptice, pomezi cu antibiotice şi corticosteroizi,röentgen-epilaţia
- general: antibioterapie conform antibiogramei;
Evoluţia:
- tendinţă la recidivă → necesitatea asanării focarelor stafilococice de vecinătate (naso-faringiene);
1. Furunculul:
-foliculită profundă cu perifoliculită;
-debut cu o pustulă foliculară pruriginoasă → nodul inflamator foarte dureros care devine fluctuent →eliminarea burbionului→ ulceraţie crateriformă roşie →vindecare în câteva zile cu o cicatrice deprimată
- localizare: oriunde există foliculi pilosebaceI
- factori favorizanţi: obezitatea, diabetul zaharat, alcoolismul, stări de imunodeficienţă
Furuncule = existenţa concomitentă a mai multor leziuni de tip furuncul
Furunculoză = succesiunea timp de luni şi ani de zile a mai multor leziuni de tip furuncul
2 .Furunculul antracoid(carbunculul)-stafilococie cutanată profundă şi extensivă, cu prinderea simultană a mai multor foliculi pilosebacei învecinaţ
3. Furunculul centrofacial-furuncul localizat în triunghiul centrofacial delimitat de buzasuperioară, şanţurile nazogeniene şi piramida nazală
-gravitate crescută: risc de propagare a infecţiei pe venele faciale,cu tromboflebită de sinus cavernos → STAFILOCOCIE MALIGNĂA FEŢEI
- tratament: în urgenţă, în mediu spitalicesc:
- antibiotice în doze mari, intravenos
- heparinoterapie
- evitarea exprimării furunculului
1.Hidrosadenita- stafilococie cronică, recidivantă a glandelor sudoripare apocrine din axile, mai rar de la nivelul areolelor mamare, regiunea ano-genitală şi perianală- apare după pubertate, mai frecvent la femei- clinic: unul sau mai mulţi noduli inflamatori, foarte dureroşi → ramolire şi abcedare, cu eliminarea unui puroi cremos ± febră- prin ruperea tubului apocrin infecţia se poate propaga la glandele vecine → leziuni în diverse stadii de evoluţie, trenante- vindecarea: prin fibroză, cu posibile recidive în acelaşi teritoriu → cicatrici profunde, întinse
1.Perionixisul stafilococic
- infecţie stafilococică acută a repliului periunghial
- clinic: tumefierea repliului periunghial, cu caractere inflamatorii pregnante: eritem, durere locală spontană şi la palpare
- la presiune se scurge un puroi cremos, galben
2.Onixisul stafilococic
- este secundar perionixisului stafilococic, prin afectarea lamei unghiale care devine friabilă, cu puncte supurative şi depresiuni transversale
Tratamentul perionixisului si onixisului:
local:
- băi călduţe cu soluţii antiseptice sau aplicaţii de coloranţi
- topice cu antibiotice
± deschiderea şi drenarea colecţiilor purulente
± extirparea chirurgicală a unghiei
general:
- antibioterapie conform antibiogramei
1.Botriomicomul (granulomul piogenic)
- tumoră hemisferică, pediculată sau sesilă, de culoare roşie şi consistenţă moale; suprafaţa este papilomatoasă,frecvent erodată şi acoperită de cruste, pruriginoasă
2.Piodermita vegetantă- hiperplazie epitelială şi modificări granulomatoase cronice ca
urmare a unei reactivităţi particulare a gazdei;
- debut cu bule sau pustule grupate care se deschid → eroziuni ce se extind în suprafaţă şi profunzime → placard rotund-ovalar cu suprafaţă vegetantă şi ulcerată, acoperită de cruste
Piodermita vegetantă
1.Sindromul Lyell stafilococic (epidermonecrolizatoxică)
-afecţiune gravă a nou-născuţilor şi sugarilor cuimunodepresie, produsă de exotoxina exfoliativă astafilococului auriu
-tegumentul are aspect de piele “opărită” cu eritem iniţiallocalizat la marile pliuri şi periorificial → eritrodermie cubule mari, flasce → decolări epidermice masive, înlambouri → denudare tegumentară extinsă(aria genitală ţipe trunchi)
-stare generală alterată, cu febră, tulburărihidroelectrolitice şi de termoreglare
-diagnostic pozitiv: clinic, bacteriologic şi histopatologic
Etiologie:
Streptococul: - germene gram pozitiv, sferic, uneori capsulat, aranjat în lanţuri în produsul patologic, cultivă pe medii îmbogăţite; este catalazo-negativ; se diferenţiază după capacitatea de produce hemolizină
variante de Streptococ:
-hemolitic patogen pentru suprafeţe cutanate
-hemolitic (viridans) potenţial patogen
nehemolitic saprofit
1.Erizipelul:
- este o limfangită a reticulului limfatic dermic. Poarta de intrare este o soluţie de continuitate traumatică sau o dermatoză preexistentă; perioada de incubaţie este de câteva zile, după care debutează brusc cu frison unic, febră, greţuri, vărsături, cefalee. Se constituie un placard cutanat eritematos, edematos, dureros, bine delimitat de tegumentele sănătoase, asociat cu adenopatie locală inflamatorie şi dureroasă. Forme aparte:
Erizipelul bulos
Erizipelul flegmonos
Erizipelul gangrenos
Erizipelul serpiginos
2.Limfangita:
- este inflamaţia unui vas limfatic subcutanat, poarta de intrare fiind o soluţie de continuitate;
- debutul se face cu eritem în apropierea soluţiei de continuitate, la care se adaugă edem şi durere, apoi se constituie un cordon edematos, dureros, de lăţime variabilă ce merge de la poarta de intrare până la nodulii regionali.
3.Celulita:
- este o inflamaţie acută / subacută / cronică a ţesutului celular subcutanat;
- debutul se face prin eritem însoţit de edem şi infiltrat profund, cu prinderea ţesutului celular subcutanat
Celulită gambă
1.Impetigo contagios (Impetigo nonbulos)
– se manifestă prin bule mici care apar pe o bază eritematoasă. Se deschid şi se usucă rapid, formând cruste mielicerice, care domină tabloul clinic.
2.Turniola (dactilita buloasă):
-manifestarea este caracterizată prin bule superficiale localizate pe pulpa degetelor sau periunghial (asemănător bulelor din Impetigo);
3.Perleşul (zăbăluţa streptococică)
4 Keilita:
este o inflamaţie a buzelor, caracterizată prin eritem, edem şi bule care apar pe partea mucoasă şi lasă eroziuni;
5. Keratita flictenulară: este o inflamaţie a corneei
Impetigo streptococic
Cheilită streptococică
1.Intertrigo streptococic:
-este inflamaţia unui pliu, mai frecvent cel retroauricular, la nivelul căruia apare o placă eritematoasă la periferie, cu bule mici care se deschid rapid eliminând o serozitate care se usucă formând cruste gălbui, în fundul pliului apare o fisură.
2.Ectima:
-este o infecţie streptococică caracterizată prin bule profunde care se deschid şi lasă o ulceraţie; leziunea este localizată cu predilecţie la gambe
3.Ulcerul streptococic:
-frecvent întâlnit într-un climat umed şi călduros; este un ulcer cu margini neregulate, cu fund granular şi acoperit de secreţii.
1.Pitiriazisul alb al feţei:
-plăci eritematoase şi acromice, cu scuame fine, localizate cu predilecţie la faţă, pe membrele inferioare sau trunchi. Leziunile sunt secundare unui focar streptococic cu altă localizare.
2.Streptococia scuamoasă a pielii capului:
-este o descuamaţie difuză, cu scuame alb-cenuşii, pe fond eritematos. Formă aparte: tinea amiantacee, cu scuame mai groase, care urcă pe firele de păr
examenul MO al produsului patologic, coloraţie gram
cultura pe medii îmbogăţite
serodiagnostic: anticorpi specifici serici
dozarea titrului ASLO
testul anti acid teichoic
IDR cu extrase din cei doi agenţi: Stafilococ şi Streptococ
General:
antibioterapia generală specifică şi chimioterapia sunt indicate în:
piodermite profunde – când manifestările evoluează la persoane cu risc sau există posibilitate de diseminare hematogenă
controlul afecţiunilor în caz de epidemii
Imunoterapia specifică:
anatoxină stafilococică
vaccin stafilococic, streptococic
indicate în: manifestări cronice recidivante, manifestări de sensibilizare (Streptococ)
Local:
spălarea cu apă şi săpun a suprafeţei cutanate, urmată de uscare (mai puţin indicată în stafilococii foliculare)
medicaţie topică antimicrobiană
antiseptice: - comprese, badijonaje, băi
chimioterapice:
compuşi chinolonici
Antibiotice
fizioterapia: radiaţii UV în furuncul, hidrosadenită
radiaţii infraroşii în acnee
procedee chirurgicale sau electrochirurgicale
Profilaxia:
se adresează factorilor de teren:DZ, neoplaziistări de imunodeficienţă
Macula bine delimitata de culoare rosie, cafenie in evolutie, cu diametrul 5-10 cm, margini policiclice
-Localizare: inghinal, axilar, interdigito-plantar
-Asimptomatica
-Etiologie: Corynebacterium minutissimum
-Examen cu lampa Wood – fluorescneta rosu-coral-
-Examenul bacteriologic indica bacterie Gram pozitiva
-Tratament: eritromicina, claritromicina,clotrimazol,ac fusidic, terapie foto-dinamica