Post on 25-Jun-2015
P e n t r u podur i s i tua te la î nă l ţ ime mică deasupra solului şi cu deschideri în zone ne inundab i le , schelele de acces la puncte le de măsură se reazemă pe sol (v. fig. 13.6 şi 13.7).
F i g . 1 3 . 1 2 . S c h e l e s u s p e n d a t e l a p o d u l p e s t e D u n ă r e d e l a C e r n a v o d ă .
In cazul poduri lor cu înă l ţ ime mare deasupra solului , sau a deschideri lor s i tua te deasupra cursuri lor de a pă , ncc6su 1 la puncte le de măsură se face pe schele suspendate (fig. 13.12).
O dif icul ta te o const i tu ie accesul la puncte le s i tua te deasupra căi i , din cauza gabar i tu lu i de trecere care împiedică real izarea de eşafodaje rezemate pe p l a t e l a j . In aceste cazuri s înt necesare scări şi p la t forme de lucru în consolă, în afara gaba r i tu lu i , cu accese de pe pile sau culei (v. fig. 13.20).
La real izarea platformelor de lucru se are în vedere asigurarea opera to rilor şi crearea de condi ţ i i de lucru corespunzătoare , ca spa ţ i i pen t ru aşezarea apara te lor , l iber ta tea mişcăr i lor în t i m p u l lucrulu i e tc .
Concesiile care se fac uneori la real izarea const rucţ i i lor auxi l ia re necesare efectuării operaţ i i lor de măsură r i influenţează defavorabil r i tmu l de lucru şi ca l i ta tea opera ţ i i lor .
Unele aspecte negat ive se văd şi în fig. 13.17, unde accesul şi p la t forma de lucru în secţiunea de la cheie a unu i arc din beton a r m a t s în t necorespunzătoare , şi în fig. 13.7 unde înă l ţ imea de lucru este insuficientă.
13.8. E x e m p l e de î n c e r c ă r i e x e c u t a t e * )
Avîndu-se în vedere specificul lucrări lor în exter ior , pr imele încercări cu caracter de cercetare ş t i inţ i f ică efectuate pe podur i în exploa ta re au fost
*) S t u d i i l e d e l a b o r a t o r şi î n c e r c ă r i l e d e s c r i s e a u f o s t e f e c t u a t e î n c a d r u l I n s t i t u t u l u i d e c e r c e t ă r i d i n M i n i s t e r u l T r a n s p o r t u r i l o r ş i T e l e c o m u n i c a ţ i i l o r .
precedate de s tud i i în labora tor şi pe cons t ruc ţ i i . P r i n acestea s-a u rmăr i t precizarea factori lor care pot in t roduce erori în rezu l ta te le opera ţ i i lor exper i m e n t a l e , aprecierea ord inulu i lor de m ă r i m e şi s tabi l i rea unei tehnologi i de lucru care să le asigure o inf luenţă c î t m a i redusă . Aceste s tudi i [13.5] s-au ocupat în special de metoda tensometr ie i electr ice, aceasta fiind considerată de la început ca cea m a i ind ica tă în condi ţ i i le specifice podur i lor .
S tudi i le de labora tor s-au referit la vi tezele de uscare a diferi ţ i lor adezivi la h igroscopic i ta tea acestora , la erorile în preluarea şi t r ansmi te rea deforma-ţ i i lor , la curgerea lor sub deformaţ i i m a r i ale suprafeţelor suport e tc .
Pen t ru s is temele de pro tec ţ ie s-au ana l i za t zonele de acces a u m i d i t ă ţ i i , v i teza de pă t rundere pr in diverse s t r a t u r i funcţie de grosimea şi suprafa ţa lor, erorile genera te de această pă t runde re şi măsur i le de împiedicare a ei .
Soluţ i i le adop ta t e , care au ţ i n u t seamă şi de necesi tatea as igurăr i i eficac i t ă ţ i i lor t i m p înde lunga t , au permis real izarea de dispozi t ive de m ă s u r a t cu funcţ ionare as igura tă în condi ţ i i c l imat ice dificile, cu u m i d i t a t e pe rmanen tă , cu condensăr i z i lnice, depuner i de zăpadă , precum şi îngheţur i şi dezgheţur i succesive.
a . încercarea unui pod metal ic dc cale ferată din fier pudlat (1960). C a r a c t e r i s t i c i : s i s t e m m u l t i p l u s t a t i c n e d e t e r m i n a t ; d o u ă d e s c h i d e r i a
c î t e 3 0 , 2 5 m .
Obiect ivul p r inc ipa l al încercări i a fost s tabi l i rea compor tă r i i reale a celor m a i so l ic i ta te e lemente , sub c i rcula ţ ie curentă pe o linie de mare trafic dar a fost u t i l i za t ă şi pen t ru s tabi l i rea d i s t r ibu ţ ie i reale a eforturi lor un i ta re în secţ iuni le diagonalelor şi t ă lp i lo r în regiunea reazemelor în scopul eva luăr i i eforturi lor şi comparăr i i lor cu valor i le calcula te în unele ipoteze simplif ica toare .
S-a u t i l i z a t metoda tensometr ie i electrice cu t raductoare liniare grupate cî te t r e i într-o sec ţ iune , în t o t a l 102 punc te de măsură .
F i g . 1 3 . 1 3 . A s p e c t d e l a î n c e r c a r e a u n u i p o d m e t a l i c d e c a l e f e r a t ă .
încărcarea s-a rea l iza t cu o locomotivă seria 50 000 aşezată în t re i poziţ i i succesive, una din acestea fiind da tă în fig. 13.13.
S-a efectuat înregis t rarea var ia ţ i e i deformaţi i lor specifice în puncte le p lasa te în secţ iuni caracter is t ice pe diagonale , t ă l p i şi an t re toaze , la t receri
ale locomotivei de probă cu vi teze var i ind între 5 şi 70 k m / h , în scopul evaluăr i i efectelor d inamice .
Rezul ta te le pr iv ind d i s t r ibu ţ ia eforturilor un i t a re pe secţ iuni şi calculele de eforturi au scos în evidenţă efectele secundare din încovoierea în ambele plane pr incipale din cauza lungimii reduse a barelor şi a r ig id i t ă ţ i i nodur i lor .
Valori le acestora au reprezentat 3 0 — 4 0 % din efortul un i t a r to t a l pent ru t ă lp i şi 2 5 — 4 5 % pentru diagonale .
După scăderea efectelor secundare din încovoiere, eforturile axiale rezult a t e d in măsurăr i au reprezenta t 0,9 din valori le ca lcu la te .
Eva lua rea efectelor d inamice cu metoda ob işnu i tă , pr in efectuarea de r apoar t e în t re valor i de eforturi un i t a re măsura te în punc te la diferite vi teze de circulaţ ie şi eforturi un i t a re sub convoi s ta ţ ionar , au adus va lor i informat ive între 1,2 şi 1,4 pent ru diagonalele curente .
b . î nce rca rea u n u i pod m e t a l i c de ca le fera tă (1960). C a r a c t e r i s t i c i : g r i n d ă c u z ă b r e l e c u t ă l p i p a r a l e l e d e 3 6 m d e s c h i d e r e ( v . l i g . 1 3 . 7 )
Obiect ivul pr inc ipa l al încercării a fost s tabi l i rea ef icaci tă ţ i i unu i mod par t icu la r de consolidare a antre toazelor p r in t r -un ramfort t r iungh iu la r int rodus la o da tă anter ioară exper imentăr i i (fig. 13.14).
F i g . 1 3 . 1 4 . A n t r e t o a z ă c o n s o l i d a t ă c u r a m f o r t t r i u n g h i u l a r .
F i g . 1 3 . 1 5 . T r a d u c t o a r e t e n s o m e t r i c e l i n i a r e ş i î n r o z e t ă a p l i c a t e p e r a m f o r t u l
u n e i a n t r e t o a z e .
Ramfor tu lu i i s-a a t r i bu i t teoretic funcţiunea de descărcare a ant re toazei de o par te din reacţ iune pr in n i t u r i sol ici ta te la în t indere în t i je pe la tura încl inată şi de t r ansmi te re a valor i i pre lua te la gr inda pr inc ipa lă .
î n secundar , s-a folosit încercarea şi pen t ru obţ inerea de da te pr iv ind conlucrarea e lementelor s i tua te la n ive lu l t ă l p i i inferioare ( t ă lp i , lonjeroni, con t r av în tu i r i ) .
în para le l cu obiect ivele enun ţa t e s-a u r m ă r i t şi verificarea în condi ţ i i le de exter ior specifice luni lor de iarnă a unor metode de protecţ ie a dispozi t i velor de măsură care îşi dovediseră eficacitatea în aceleaşi condi ţ i i reproduse în labora tor .
S-au e l imina t cu această ocazie unele procedee fiind necesară înlocuirea a circa 2 0 % din t r aduc toa re ale căror s t r a tu r i de protecţ ie au fost s t răpunse , da r s-au p u t u t s tabi l i o serie de factori care t rebu ie avu ţ i în vedere la real i zarea unor protec ţ i i eficace.
Astfel a r ezu l ta t nes iguranţa protecţ i i lor ap l ica te pe suprafeţe insuficient încălzi te şi uscate , rolul nega t iv al conectorilor d in bachel i tă cu contacte neprote ja te şi o cale de pă t rundere a u m i d i t ă ţ i i neprevăzută p înă a tunc i , pr in oxidarea suprafeţelor meta l ice din zona t r aduc to ru lu i şi cont inuarea oxidăr i i pe sub s t r a tu l de pro tec ţ ie .
Pen t ru a t ingerea obiect ivelor p r iv ind comportarea sub sarcină a an t re -toazei consolidate s-a folosit t ensometr ia electrică rezis t ivă cu t r aduc toa re în rozetă d rep tungh iu la ră apl ica te pe in ima unei an t re toaze şi a unu i ramfort şi t r a d u c t o a r e l iniare pe cornierele de pr indere , în t o t a l circa 400 punc te de m ă s u r ă (fig. 13.15).
Pen t ru încărcarea construcţ ie i s-a u t i l i za t o locomotivă seria 142 000, pozi ţ ia care dă reacţ iunea m a x i m ă fiind s t ab i l i t ă pr in încercări (v. fig. 13.7).
Rezu l ta te le au permis t rasarea t ra iec tor i i lor eforturi lor un i t a r e pr incipale pe in ima ant re toazei şi pe ramfort (fig. , 13.16), s tab i l i rea condiţ i i lor reale de contur la con tac tu l în t re ramfor t , gr inda pr inc ipa lă şi an t re toază şi calcularea sol ici tăr i lor n i tu r i lo r .
Anal iza rezul ta te lor a s t ab i l i t pa r t i c iparea insuficientă a ramfor-t u l u i la descărcarea ant re toazei ( 1 2 % din reac ţ iune) , încărcarea peste l imi te le admis ib i le a n i tur i lor de pr indere a ant re toazei pe gr inda pr inc ipală şi real izarea unor legătur i în t re ramfor t şi an t re toază diferite
V ^0-- ; % x - ~" de cele presupuse in i ţ i a l , pr in zone —i i — l i . "f----" L L în t inse şi compr ima te .
F i g . 1 3 . 1 6 . T r a i e c t o r i i d e e f o r t u r i u n i t a r e p r i n - încercarea a servi t a t î t pent ru ob-c i p a l e o b ţ i n u t e e x p e r i m e n t a l p e o a n t r e t o a z ă ţ inerea de informaţi i interesînd sigu-
c o n s o i i d a t ă . r an ţ a c i rcu la ţ ie i—podul f i ind scos ulter ior din cale şi înlocuit — cît şi pen
t ru aprecierea eficaci tăţ i i unei soluţ i i posibi le de consolidare în cazuri s imi lare , c. încercarea unui pod de şosea din beton armat (1961). C a r a c t e r i s t i c i : a r c e d e 8 5 m d e s c h i d e r e c u î n c a s t r ă r i e l a s t i c e ( f i g . 1 3 . 1 7 ) .
Obiect ivul p r inc ipa l al încercări i a fost verificarea corespondenţei între valor i le eforturi lor calcula te în baza ipotezelor de proiectare în secţ iuni le caracter is t ice ale a rcu lu i , la naş tere , sfert şi cheie, şi valor i le efective care se dezvol tă sub încărcarea directă a const rucţ ie i . Pen t ru s tabi l i rea sol ici tăr i i
F i g . 1 3 . 1 7 . V e d e r e a u n e i d e s c h i d e r i a u n u i p o d d e b e t o n a r m a t î n t i m p u l p r e g ă t i r i i î n c e r c ă r i i .
elementelor de susţ inere a plăci i s-au ales secţ iuni pe două an t re toaze şi pe lonjeroni din două deschideri ad iacen te , în c împul şi în regiunile reazemelor acestora.
Pen t ru evaluarea sol ic i tăr i lor t i r an ţ i lo r s-au f ixat punc te de măsură pe cei p lasa ţ i în secţ iuni le sferturilor arcelor amonte şi ava l .
Ca dispozi t ive de măsură s-au u t i l i za t t r aduc toa re tensometr ice rezistive cu baza de 12 cm pe supor t celulozic l ip i te îna in te de apl icarea lor pe suprafeţele pieselor, pe foiţă de a lumin iu de 0,02 mm grosime, în t o t a l în 100 punc te .
Încărcarea const rucţ ie i şi măsurăr i le fiind p rogramate noap tea , izolarea contra var ia ţ i i lo r de t empera tură a fost sumară pent ru dispozi t ivele de măsură de pe arc şi de pe t i r a n ţ i şi nu s-au luat măsur i în acest scop pent ru puncte le de pe antre toaze şi lonjeroni.
F i g . 1 3 . 1 8 . A s p e c t d i n t i m p u l î n c ă r c ă r i i u n u i p o d d e b e t o n a r m a t .
Operaţ i i le cont inu înd şi în cursul zilei nu s-au p u t u t u t i l iza valori le ob ţ inu te pe t i r a n ţ i şi p la te la j pen t ru încărcăr i s ta t ice din cauza încălzir i i cont inue şi a compensăr i i t e rmice insuficiente.
încărcarea unei deschideri s-a efectuat cu 6 autocamioane cu ba las t , repar t izarea sarcini i t o t a l e pe osii fiind cea p revăzu tă în schema t i p (fig. 13.18).
S-au u t i l i z a t pa t ru grupăr i de sarcini s ta ţ ionare funcţie de obiectivele u rmăr i t e (fig. 13.19) şi s-au făcut înregis trăr i sub sarcini mobi le în 12 punc te pe lonjeroni şi an t re toaze .
Rezu l t a t e concludente s-au ob ţ inu t pen t ru secţ iuni le de arc put indu-se calcula pent ru acestea eforturi le axia le şi eforturile secundare Mz şi My.
I II III IV V VI VII VII' VI' V IV w ir r [8500m
F i g . 1 3 . 1 9 . G r u p ă r i d e s a r c i n i u t i l i z a t e l a î n c ă r c a r e a e x p e r i m e n t a l ă a u n u i p o d d e b e t o n a r m a t .
Compararea valor i lor ob ţ inu te cu rezul ta te le calculelor efectuate pentru aceleaşi încărcăr i şi pozi ţ i i şi expl icarea unor neconcordanţe au furnizat a t î t e lementele cerute de evaluarea s iguranţe i construcţ ie i cî t şi de necesi tatea verificări i ipotezelor admise i n i ţ i a l .
d. încercarea unui pod metal ic de cale ferată (1962). C a r a c t e r i s t i c i : g r i n d ă c u z ă b r e l e s e m i p a r a b o l i c ă d e 4 2 m d e s c h i d e r e ; c o n t r a -
v i n t u i r i l a t a l p a s u p e r i o a r ă .
încercarea face pa r t e d in t r -un complex de operaţ i i care privesc consolidarea unu i t i p de tab l ie r (fig. 13.20) în vederea sporir i i capac i tă ţ i i de t r ans por t a l iniei pe care este p lasa t .
Podul fiind a l că tu i t d in t r -un număr mare de tab l ie re ident ice , s-a considera t u t i l ă efectuarea încercări i îna in te de consolidarea unei deschideri p i lo t , apl icarea unei soluţ i i de consolidare şi re luarea operaţ i i lor de încercare pent ru verificarea eficaci tăţ i i acesteia în vederea ex t inder i i ei .
în p r ima fază a opera ţ i i lor , s-a u rmăr i t în special d i s t r ibu ţ ia eforturilor un i ta re în secţ iuni de t ă l p i inferioare, super ioare , diagonale şi m o n t a n ţ i pentru obţ inerea eforturi lor de bază şi a celor secundare.
Soluţia de consolidare prevăzînd între a l te le introducerea unui t i r a n t pre tens ionat la t a l pa inferioară, s-a de te rmina t pr in măsurăr i valoarea eforturilor un i t a r e efective de în t indere şi efectul pre tens ionăr i i asupra t ă lp i i inferioare.
După real izarea consol idăr i i , încercările au u rmăr i t precizarea condi ţ i i lor în care ma te r i a lu l nou in t rodus colaborează cu vechile secţ iuni la preluarea eforturilor, modificări le valor i lor eforturilor secundare şi efectul supr imăr i i
cont rav in tu i r i i superioare asupra deplasări lor tă lp i i la t recerea unor convoaie mobile de sarcini .
S-au folosit in t o t a l circa 600 dispozi t ive de măsură , încărcarea făcîndu-se în ambele faze cu aceleaşi g rupăr i de sarcini a l că tu i t e d in 1—3 locomotive seria 130 000 c în tă r i t e în prealab i l .
înregis t răr i le pe oscilograme în cîte 13 puncte s imul t an , s-au efectuat pent ru vi teze de 5—70 km/h în secţ iuni de lonjeroni, t ă l p i inferioare şi d iagonale .
Concluziile încercări lor s-au referit a t i t la eficacitatea consol idăr i i c î t şi la unele aspecte de interes mai general pr iv ind efect u l precompr imăr i i t ă lp i i inferioare, efectul de încărcare progresivă de la nod spre centru a unu i element de consolidare n i t u i t pe t oa t ă lungimea de ma te r i a lu l vechi , efectul supr imăr i i contrav in tu i r i i superioare asupra efortur i lo r secundare din m o n t a n ţ i şi efectul funcţionări i necorespunzătoare a apara te lor de reazem mobi le .
F i g . 1 3 . 2 0 . D e s c h i d e r e a u n u i p o d m e t a l i c In t i m p u l p r e g ă t i r i i î n c e r c ă r i i .
e. încercarea podului metal ic de cale ferată peste Dunăre la Cernavodă. C a r a c t e r i s t i c i : g r i n z i c u c o n s o l e d e 5 0 + 1 4 0 + 5 0 m ş i g r i n z i i n d e p e n d e n t e d e
9 0 m d e s c h i d e r e .
încercări le efectuate pe această lucrare fac pa r t e d in t r -un ansamblu de s tudi i teoret ice şi exper imenta le , av înd ca obiect iv soluţ ionarea problemelor r id ica te de necesi tatea sporiri i capac i t ă ţ i i sale p o r t a n t e .
Dimensiuni le şi complexi ta tea s t ruc tur i i au făcut necesare s tudi i le exper imenta le pen t ru obţ inerea de da te pr iv ind compor tarea sub sarcină a unor ansamblur i de elemente av înd în vedere că exis tenţa legătur i lor d in t re ele de te rmină par t ic iparea lor în conlucrare .
In această categorie se încadrează s tud iu l compor tă r i i ansamblu lu i alcăt u i t din t ă lp i inferioare, lonjeroni, con t rav în tu i r i , în vederea precizări i cant i t a t i v e a păr ţ i lor din efortul t o t a l care revin elementelor componente pent ru diverse poziţ i i ale încărcăr i lor .
Obţinerea de date cu pr ivi re la comportarea lonjeronilor ca grinzi cont inue pe reazeme elast ice, la g radul de încast rare a ant re toazelor şi anal iza factor i lor care produc efecte d inamice au cons t i tu i t o pa r t e din obiect ivele u rmăr i t e p r in încercări le efectuate în două faze 1962, 1963.
Stabi l i rea secţ iuni lor şi d i s t r ibu i rea puncte lor de măsură în cadrul acesto ra s-a făcut în funcţie de obiect ivele u r m ă r i t e .
Pen t ru determinarea sol ic i tăr i lor unei secţ iuni s-au u t i l i za t în general 4 puncte de măsură p lasa te în col ţur i le secţ iuni lor iar pent ru precizarea s tăr i i
F i g . 1 3 . 2 1 . T r a d u c t o r i t e n s o m e t r i c i î n r e g i u n e a r e z e -m ă r i i u n e i a n t r e t o a z e p e g r i n d a p r i n c i p a l ă .
de eforturi în secţ iuni s i tua te în regiuni de rezemare s-au u t i l i za t rozete în stea cu cî te 3 d i rec ţ i i .
în fig. 13.21 se văd rozetele f ixate în regiunea pr inder i i antre toazei de gr inda pr incipală în scopul de terminăr i i eforturilor p r inc ipa le , a eforturilor
un i ta re t angen ţ ia le max ime în in imă şi a încărcări i nitu r i lo r de p r indere .
în fig. 13.22 s înt marcate secţ iuni le şi punctele în care s-au efectuat măsurăr i s ta t ice şi înregis trăr i sub convoaie mobi le în două panour i ale gr inzi i cu console şi e lementele s i tua te la nivelul t ă lp i i inferioare ( tă lp i , lonjeroni, con t rav în tu i r i , cadre t ransversa le) .
N u m ă r u l mare de puncte de măsură (circa 2 000) repa r t i za t e în 500 secţ iuni şi panour i diferi te, număru l mare de grupăr i de sarcini (65) pen t ru care s-au efect u a t măsurăr i l e , perioade de
lucru în exter ior t oamna şi ia rna , intervalele scurte rezervate încărcări i şi efectuări i măsurăr i lor aproape exclusiv noaptea au creat probleme complexe a t î t de organizare şi coordonare a operaţ i i lor cît şi de ordin tehnologic .
în cadrul organizăr i i lucrări lor s-a avu t în vedere n u m ă r u l de puncte de măsură care se refereau la s tud iu l aceluiaşi fenomen şi necesi tatea obţ iner i i de valor i s imul t ane .
Apara ta ju l afectat lucrăr i i neacoperind acest necesar, opera ţ i i le au fost f ract ionate în in tervale diferi te, racordarea pr in suprapunere rezul t înd d in t r -un plan de organizare din care s-a reprodus un fragment în fig. 13 .11 .
Compensarea te rmică a fost rea l iza tă satisfăcător pe grupur i de punc te . E a s-a dovedi t eficace în lucrări le de noapte dar nu a da t satisfacţie în cî teva in tervale de lucru z iua.
încărcarea construcţ ie i a fost rea l iza tă cu un convoi de bază a lcă tu i t din 22 locomotive sau cu pă r ţ i din acesta aşezate în pozi ţ i i care să producă solicită r i l e u r m ă r i t e în anumi t e e lemente .
S-au u t i l i za t în t o t a l 65 grupăr i diferi te, o par te fiind reda te în fig. 13.8. Opera ţ i i le exper imenta le au produs circa 200 000 valor i de deformaţi i
specifice care au dus după prelucrarea lor la circa 15 000 eforturi (forţe ax ia le , momente încovoietoare) u t i l i za te la explicarea unor fenomene rezul ta te din încărcarea cu grupur i de sarcini s t a ţ ionare .
î n acest fel s-au p u t u t s t ab i l i pen t ru diferi te g rupăr i de sarcini re la ţ i i între eforturile axiale în elementele s i tua te la n ivelul t ă l p i i inferioare şi păr ţ i le ce revin fiecăruia d in par t ic iparea la preluarea efortului to t a l [13.6] . (fig. 13.23).
Deasemeni s-au ob ţ inu t informaţiile necesare cu pr ivi re la influenţa elast i c i t ă ţ i i rezemări lor lonjeronilor pe an t re toaze şi la g radul de încastrare a antretoazelor în nodur i .
S-au p u t u t s tabi l i efectele secundare în elementele impor tan te ale grinzii pr incipale şi factorii geometr ic i şi s ta t ic i care influenţează valori le lor e tc .
F i g . 1 3 . 2 3 . D i a g r a m e d e v a r i a ţ i e p e n t r u c o e f i c i e n ţ i i d e d i s t r i b u ţ i e a f o r ţ e i a x i a l e In e l e m e n t e l e c a r e c o n l u c r e a z ă l a n i v e l u l t ă l p i i i n f e r i o a r e .
Ni rti+ri + rev = l,000.
Pen t ru urmăr i rea -apari ţ ie i şi dezvol tăr i i unor fenomene rezul ta te din acţ iunea încărcări lor mobi le precum şi pen t ru s tudierea efectelor produse de mişcarea generală a ansamblu lu i şi a elementelor componente a fost necesară înregistrarea s imul tană a var ia ţ i i lo r măr imi lo r deformaţi i lor specifice în diverse secţ iuni , la t receri cu diverse vi teze a unor convoaie de sarcini [13.7].
S-au efectuat în t o t a l înregis t răr i de 57 oscilograme pent ru cea 450 puncte grupa te cîte 3 pînă la 15 s imul tan , gruparea fiind făcută în funcţie de obiect ivele u rmăr i t e .
în fig. 13.24 se redă înregistrarea var ia ţ i i lo r măr imi lo r s în t re i puncte ale unei secţ iuni de lonjeron la parcurgerea grinzi i cu console de către un convoi de şapte locomotive, cu vi teza de 50 k m / h .
Spoturi le margina le apa r ţ i n unor punc te s i tua te pe t a lpa inferioară şi superioară a lonjeronului iar spotul cent ra l , unui punct s i tua t la nivelul cent r u l u i de g reu ta te al sec ţ iuni i .
Var i a ţ i a înregis t ra tă de spotul cent ra l se datoreş te încărcări i secţ iuni i cu forţa ax ia lă provenind din conlucrarea lonjeronului cu t ă lp i l e inferioare.
l i u . 1 3 . 2 4 . V a r i a ţ i a m ă r i m i l o r d e f o r m a i i i l o r s p e c i f i c e în s e c ţ i u n e a u n u i l o n j e r o n .
Cele două pozi ţ i i în care spotur i le s înt aprop ia te între ele reprezintă trecerea rezul tan te i forţelor peste reazemele care l imitează c împul grinzii cu console.
înregis t rarea din fig. 13.25 se referă la cîte un punc t s i tua t pe o t a lpă superioară a grinzi i cu console în panoul centra l , pe o antre toază şi un lonjeron din acelaşi panou la trecerea unui convoi a lcă tu i t din şapte locomotive.
y
F i g . 1 3 . 2 5 . V a r i a ţ i a d e f o r m a ţ i i l o r s p e c i f i c e î n p u n c t e s i t u a t e p e u n l o n j e r o n , o a n t r e t o a z ă ş i o t a l p ă s u p e r i o a r ă .
Se remarcă schimbarea de semn a efor tului în t a lpa superioară şi posibil i ta tea calculului coeficientului de as imet r ie a sol ic i tăr i i a l t e rnan te .
De asemenea este v iz ib i lă in t ra rea în osci laţ ie a gr inzi i marca tă în special de spotur i le apa r ţ in înd punctelor s i tua te pe t a lpa superioară şi pe lonjeron.
E n u n ţ a r e a de obiect ive care au s t a t la baza unor încercări efectuate pe podur i în exploa tare permi te real izarea unei imagini a d ivers i tă ţ i lor problemelor care pot fi rezolvate pe cale exper imen ta lă .
Măsurarea de eforturi un i ta re în diverse punc te ale s t ruc tur i i şi compararea lor cu cele rezu l t a te din calcule teoret ice permi te în general obţ inerea de informaţi i cu pr iv i re la s iguranţa const rucţ ie i ana l i za te .
P R E L U C R A R E A Şl INTERPRETAREA R E Z U L T A T E L O R
14. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
14.1. C a l c u l u l p r e c i z i e i m ă s u r ă r i l o r
14 .1 .1 . G e n e r a l i t ă ţ i
(^Cercetarea exper imenta lă a compor tăr i i construcţ i i lor sau a elementelor de construcţ ie impune o pre lucrare ma tema t i că a date lor exper imenta le . P r i n această anal iză se ob ţ in o serie de va lor i caracter is t ice care reflectă însuşiri le pr incipale ale obiec tu lu i s tud ia t fără influenţele unor factori accidental i neesenţ ia l i? Această pre lucrare foloseşte metodele şi rezul ta te le s ta t i s t ic i i —• ramură a ma tema t i c i i ap l ica te — în cazul de faţă ap l ica tă la evaluarea datelor exper imenta le [14.1, 14 .2] .
Date le exper imenta le reprezintă g rupur i de valor i corespunzătoare unor măr imi de te rmina te nu n u m a i de pa r t i cu la r i t ă ţ i l e caracter is t ice esenţ iale şi s tabi le ale s t ruc tur i i s tud ia t e ci şi de factori neesenţ ia l i , î n t împlă to r i şi a căror influenţă nu poate fi nici e l imina tă şi nici s tab i l i za tă . De p i ldă , datele ob ţ inu te în t i m p u l încărcări i unei construcţ i i p r iv ind deformaţi i le specifice în t r -un punc t al ei , cu a ju torul tensometr ie i rezis t ive , nu depind n u m a i de schema stat ico-geometr ică studiată şi de propr ie tă ţ i le mater ia le lor din care este a l că tu i t ă s t ruc tu ra , ci şi de eventuale va r i a ţ i i locale de t e m p e r a t u r ă , de pertu rba ţ i i da tor i te unei rafale de v î n t t recă toare sau t recer i i oamenilor şi vehi culelor pr in apropiere e tc . De asemenea, astfel de va r i a ţ i i se datoresc diferenţe lor de compor tare la încărcăr i şi descărcări succesive provocate de tasăr i inegale, de lucrul neuniform al a r t i cu la ţ i i lo r , ro t i r i lor reazemelor e tc .
l i n cele ce urmează vor fi p rezenta te cî teva din măr imi le şi metodele u t i l izate in prelucrarea s ta t i s t ică a rezu l ta te lor . \
14.1.2. Reprezentarea datelor experimentale
Expe r imen ta to ru l culege de obicei un mare număr de da te cu un grad uneori des tul de r id ica t de va r i ab i l i t a t e . Es te necesar să se reducă număru l lor înlocuindu-le cu cî teva m ă r i m i caracter is t ice capabi le să redea mai concis fenomenul s tud ia t . P r i m a şi cea ma i s implă metodă este gruparea datelor exper imenta le în clase şi construirea unei h i s tograme . His tograma este un grafic ce indică frecvenţa cu care r ezu l t a tu l unei măsurăr i se găseşte între două l imi te care definesc astfel clasa. De exemplu , dacă săgeata unei construcţ i i supusă aceleiaşi încărcări într-o serie de încercări succesive, a avu t valori cuprinse între 2,5 şi 3,5 cm, se poate reprezenta h is tograma dis t r ibuţ ie i săgeţi lor în următoare le clase: 2 ,5—2,7, 2 ,7—2,9, 2 ,9—3,1 , 3,1—3,3 şi 3 ,3—3,5,
care se trec pe abscisă; pe ordonată se trece număru l de măsurăr i corespunzător fiecărei clase. 0 asemenea his togramă dă o imagine generală a var ia ţ i e i în ansamblu l de da te exper imenta le şi pune în evidenţă tendin ţa lor căt re o anumi tă valoare , dacă ea exis tă .
1 4 . 1 . 3 . M ă s u r a t e n d i n ţ e i c e n t r a l e
In unele cazuri , anal iza directă ;i his togramei este suficientă pentru a da informaţi i concludente asupra d i s t r ibu ţ ie i valor i lor exper imenta le . Uneor i , însă, in terpre tarea date lor numa i pe baza h is togramei este ma i difici lă, şi devine necesară de terminarea unor caracter is t ic i de ansamblu ale h i s togramei . P r in t re aceste caracter is t ic i , cea ma i s implă şi mai impor tan tă este măsura tendinţe i centrale a d is t r ibuţ ie i reprezentate pr in h i s togramă. Tend in ţa centrală a d i s t r ibu ţ ie i se expr imă prin una din valori le:
media a r i tmet ică J = j L ; t | (u t i l iza tă de cele ma i mul te ori în apl i
ca ţ i i ) ; — media geometr ică x = j x J x t . . . T n ;
. , -— media pa t r a t i ca x = / —— ; — mediana este valoarea ech id i s tan tă de valor i le ex t r eme; — modulu l este valoarea cu frecvenţă m a x i m ă . Din definiţ ia mediei a r i tmet ice rezul tă p ropr ie ta tea :
~L(xi—x)=0
care serveşte la verificarea calculelor .
1 4 . 1 . 4 . M ă s u r a v n r i a l n l i t ă ţ i i
Dacă t end in ţ a centra lă este o caracter is t ică generală a d i s t r ibu ţ ie i valor i lor măsura t e , este necesar uneori să cunoaştem modul şi măsura în care datele exper imenta le se aba t de la t end in ţ a generală (var iab i l i t a tea) care se poate expr ima pr in :
— ampl i tud inea w = a ^ n o c — x m i n ;
— abaterea medie e = — — * | ; n i
— a b a t e r e a m e d i e p ă t r a t i c ă s a u d e v i a ţ i a s t a n d a r d s ' = l / _ i _ S ( x < — x ) 2 .
aba terea medie pă t ra t ică corectată « — M ^ — £ ( « { — x ) * .
Dis t r ibu ţ ia valor i lor exper imenta le este afectată în to tdeauna de erori în compara ţ ie cu d i s t r ibu ţ i a reală a măr imi i măsu ra t e . Eror i le a m i n t i t e s în t cu a t l t mai impor t an te , cu cî t număru l de date măsura te este mai redus . Pent ru a compensa aceste erori , în cazul unui număr re la t iv redus de măsu ră to r i , se ut i l izează în calcule abaterea medie pă t ra t i că corecta tă .
în m u l t e cazuri este sugestivă u t i l izarea unei măsur i re la t ive a var ia-b i l i t ă ţ i i , care poate da indicaţ i i asupra preciziei măsură tor i lor , expr imată prin coeficientul de var ia ţ ie
(care se poate, expr ima şi în procente) .
I \ciii|ilu. S e c o n s i d e r ă c ă s ă g e a t a u n u i e l e m e n t d e c o n s t r u c ţ i e Î n c e r c a t In a c e l e a ş i c o n d i ţ i i d e 8 o r i a a v u t v a l o r i l e i n d i c a t e î n t a b e l a u r m ă t o a r e :
R e z u l t ă :
1 = 2 , 5 7 5 .
A b a t e r e a m e d i e p ă t r a t i c ă
' . 4 = 1 / $ ? * = 0 , 1 9 9 . 8
A b a t e r e a m e d i e p ă t r a t i c ă c o r e c t a t ă
0 , 3 1 8 = 0 , 2 1 3 .
C o e f i c i e n t u l d e v a r i a ţ i e
s _ . 0 , 2 1 3
N r . S ă g e a t a
xt A b a t e r e a P ă t r a t u l
a b a t e r i i
1 2 , 2 - 0 , 3 7 5 0 , 1 4 1 2 2 , 7 + 0 , 1 2 5 0 , 0 1 6 3 2 , 5 - 0 , 0 7 5 0 , 0 0 6 4 2 , 9 + 0 , 3 2 5 0 , 1 0 0 5 2 , 6 + 0 , 0 2 5 0 , 0 0 1 6 2 , 7 + 0 , 1 2 5 0 ; 0 1 6 7 2 , 4 - 0 , 1 7 5 0 , 0 3 1 8 2 , 6 + 0 , 0 2 5 0 , 0 0 1
0 , 3 1 8
14.1.5. Curba de d is t r ibuţ ie a frecvenţelor
în cazul cînd in te rva lu l de valor i care defineşte clasa t inde către zero iar număru l măsurăr i lor t inde căt re infinit , h is tograma devine o curbă cont inuă expr imînd densi ta tea frecvenţei valor i lor . Obţinerea curbei de d is t r ibuţ ie a frecvenţelor pe baza datelor exper imenta le este ma i rar posibilă pentru că număru l acestora este în general prea mic .
în t r -un număr mare de cazuri , p r in t re care şi acela al erorilor de măsurare , dens i ta tea d i s t r ibu ţ ie i valor i lor în t împlă toare este da tă de legea normală a lui Gauss,
• , . . l (*-*)' <j|' 27T
unde x reprezintă valoarea medie ,
- f+* x~ \ x f(x) d.r
— w
iar c reprezintă abaterea medie pă t ra t i că a d is t r ibuţ ie i teoret ice
(x—x)2 f(x) ăx.
a t u n c i d i s t r i b u ţ i a / e s t e d a t ă d e e x p r e s i a
i + 7 1 - 1
Pen t ru a s tabi l i dacă diferenţa în t re medii le a două şiruri de valori măsura te are vreo semnificaţie sau este în t împlă toa re , se procedează în felul u rmă to r . Se de termină cu ajutorul tabele i (14.2), p robab i l i t a t ea ca în ipoteza xx—x2=0
diferenţa dator i tă unei va r i a ţ i i î n t împlă toa re să fie egală sau mai mare decî t diferenţa rea lă . Dacă această p robab i l i t a t e este mică , a tunc i diferenţa d in t re valor i le medi i este semnif ica t ivă .
Dacă se notează:
„2 t X l ] — t X i ]
V a l o r i l e l u i •' T a b e l a 1 4 . 1
Grade d e
l i b e r t a t e
P r o b a b i l i t a t e a d e p ă ş i r i i u n e i va lor i d a t e a l u i ± t ( s u m a a r i i l o r haşurate )
n 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0,05 0 ,02 0,01 0 ,001
t 1 , 0 0 0 1 , 3 7 6 1 , 9 6 3 3 , 0 7 8 6 , 3 1 4 1 2 , 7 0 0 3 1 , 8 2 1 6 3 , 6 5 7 6 3 6 , 6 1 9 2 0 , 8 1 6 1 , 0 0 1 1 , 3 8 6 1 , 8 8 6 2 , 9 2 0 4 , 3 0 3 6 , 9 6 5 9 , 9 2 5 3 1 , 5 9 8 3 0 , 7 6 5 0 , 9 7 8 1 , 2 5 0 1 , 6 3 8 2 , 3 5 3 3 , 1 8 2 4 , 5 4 1 5 , 8 4 1 1 2 , 9 4 1 4 0 , 7 4 1 0 , 9 1 1 1 , 1 9 0 1 , 5 3 3 2 , 1 3 2 2 , 7 7 6 3 , 7 4 7 4 , 6 0 4 8 , 6 1 0 5 0 , 7 2 7 0 , 9 2 0 1 , 1 5 6 1 , 4 7 6 2 , 0 1 5 2 , 5 7 1 3 , 3 6 5 4 , 0 3 2 6 , 8 5 9 6 0 , 7 1 8 0 , 9 0 6 1 , 1 3 4 1 , 4 4 0 1 , 9 4 3 2 , 4 4 7 3 , 1 4 3 3 , 7 0 7 5 , 9 5 9 7 0 , 7 1 1 0 , 8 9 6 1 , 1 1 9 1 , 4 1 5 1 , 8 9 5 2 j 3 6 5
2 ^ 3 0 6 2 , 9 9 8 3 , 4 9 9 5 , 4 0 5
S 0 , 7 0 6 0 , 8 8 9 1 , 1 0 8 1 , 3 9 7 1 , 8 6 0 2 j 3 6 5 2 ^ 3 0 6 2 , 8 9 6 3 , 3 5 5 5 , 0 4 1
9 0 , 7 0 3 0 , 8 8 3 1 , 1 0 0 1 , 3 8 3 1 , 8 3 3 2 , 2 6 2 2 , 8 2 1 3 , 2 5 0 4 , 7 8 1 1 0 0 , 7 0 0 0 , 8 7 9 1 , 0 9 3 1 , 3 7 2 1 , 8 1 2 2 , 2 2 8 2 , 7 6 4 3 , 1 6 9 4 , 5 8 7 1 1 0 , 6 9 7 0 , 8 7 6 1 , 0 8 8 1 , 3 6 3 1 , 7 9 6 2 , 2 0 1 2 , 7 1 8 3 , 1 0 6 4 , 4 3 7 1 2 0 , 6 9 5 0 , 8 7 3 1 , 0 8 3 1 , 3 5 6 1 , 7 8 2 2 , 1 7 9 2 , 6 8 1 3 , 0 5 5 4 , 3 1 8 1 3 0 , 6 9 4 0 , 8 7 0 1 , 0 7 9 1 , 3 5 0 1 , 7 7 1 2 , 1 6 0 2 , 6 5 0 3 , 0 1 2 4 , 2 2 1 1 4 0 , 6 9 2 0 , 8 6 8 1 , 0 7 6 1 , 3 4 5 1 , 7 6 1 2 , 1 4 5 2 , 6 2 4 2 , 9 7 7 4 , 1 4 0 1 5 0 , 6 9 1 0 , 8 6 6 1 , 0 7 4 1 , 3 4 1 1 , 7 5 3 2 , 1 3 1 2 , 6 0 2 2 , 9 4 7 4 , 0 7 3 1 6 0 , 6 9 0 0 , 8 6 5 1 , 0 7 1 1 , 3 3 7 1 , 7 4 6 2 , 1 2 0 2 , 5 8 3 2 , 9 2 1 4 , 0 1 5 1 7 0 , 6 8 9 0 , 8 6 3 1 , 0 6 9 1 , 3 3 3 1 , 7 4 0 2 , 1 1 0 2 , 5 6 7 2 , 8 9 8 3 , 9 6 5 Î S 0 , 6 8 8 0 , 8 6 2 1 , 0 6 7 1 , 3 3 0 1 , 7 3 4 2 , 1 0 1 2 , 5 5 2 2 , 8 7 8 3 , 9 2 2 1 9 0 , 6 8 8 0 , 8 6 1 1 , 0 6 6 1 , 3 2 8 1 , 7 2 9 2 , 0 9 3 2,53'.l 2 , 8 6 1 3 , 8 8 3 2 0 0 , 6 8 7 0 , 8 6 0 1 , 0 6 4 1 , 3 2 5 1 , 7 2 5 2 , 0 8 6 2 , 5 2 8 2 , 8 4 5 3 , 8 5 0 3 0 0 , 6 8 3 0 , 8 5 4 1 , 0 5 5 1 , 3 1 0 1 , 6 9 7 2 , 0 4 2 2 , 4 5 7 2 , 7 5 0 3 , 6 4 6 4 0 0 , 6 8 1 0 , 8 5 1 1 , 0 5 0 1 , 3 0 3 1 , 6 8 4 2 , 0 2 1 2 , 4 2 3 2 , 7 0 4 3 , 5 5 1 6 0 0 , 6 7 9 0 , 8 4 8 1 , 0 4 6 1 , 2 9 6 1 , 6 7 1 2 , 0 0 0 2 , 3 9 0 2 , 6 6 0 3 , 4 6 0
1 2 0 0 , 6 7 7 0 , 8 4 5 1 , 0 4 1 1 , 2 8 9 1 , 6 5 8 1 , 9 8 0 2 , 3 5 8 2 , 6 1 7 3 , 3 7 3 00 0 , 6 7 4 0 , 8 4 2 1 , 0 3 6 1 , 2 8 2 1 , 6 4 5 1 , 9 6 0 2 , 3 2 6 ••• 2 , 5 7 6 3 , 2 9 1
* ) D u p ă A . J . D u r r e l l i , E. A . P h i l l i p s , C . I I . T s a o : I n t r o d u c t i o n ko t h e T h e o r e t i c a l a n d E x p e r i m e n t a l A n a l y s i s of S t r e s s a n d S t r a i n , M c G r a w H i l l B o o k C o m p a n y , I N C , N e w Y o r k , T o r o n t o , L o n d o n , 1 9 5 8 .
p e n t r u I I » 8 4 - 6 — 2 = 1 2 c o r e s p u n d e :
p e n t r u a = 1 % r a = 3 , 0 5 5
5 % < a = 2 , 1 7 9
1 0 % < a ^ l , 7 H 2
2 0 % « „ = 1 , 3 5 6 .
D e o b i c e i s e f o l o s e s c d o u ă g r a d e d e a p r e c i e r e , a = l % ş i <x = 5 % . I n c e l d e - a l d o i l e a c a z e x i s t ă o p r o b a b i l i t a t e d e 5 % c a o v a r i a ţ i e i n t i m p l ă t o a r e s ă f i e c o n s i d e r a t ă c a s e m n i f i c a t i v ă . P r i m u l g r a d d e a p r e c i e r e e s t e p r e a d u r ş i e x i s t ă p e r i c o l u l c a o v a r i a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă s ă f i e c o n s i d e r a t ă i n t i m p l ă t o a r e .
14.1.6. Corelaţ ia d i n t r e var iab i le
De obicei în t re măr imi le care se pol de termina pe cale exper imenta lă există o dependenţă funcţ ională . Această dependenţă se poate expr ima ori pr int r -o ecuaţ ie ori p r in graficul funcţiei . Determinarea acestei funcţi i pe baza datelor exper imenta le este în general foarte compl ica tă dacă nu se admi te o a n u m i t ă formă a graficului funcţiei . Diferitele grade de aprox imare s înt sugera te chiar de reprezentarea grafică a puncte lor care s intet izează rezul ta te le măsură tor i lo r exper imenta le .
în cazul cînd se dispune de măsurăr i pentru două măr imi între care există o dependenţă funcţională, xx şi x2, se poate considera că între ele pot fi relaţ i i de forma
= a-f bx2 + cx%
x1 = a + bx2 + cx\ + d x |
e t c .
Considerînd că într-o reprezentare p lană după două axe, perpendiculare fiecare punc t M{xv x2) este definit de cele două m ă r i m i x x şi x2 se poate reprezenta sub forma unei m u l ţ i m i de puncte rezul ta te le măsurăr i lor experimen ta l e . Uneori această reprezentare grafică este suficientă pent ru a indica una din formele de dependenţă funcţională în t re var iab i le le xx şi xt.
Pen t ru de terminarea valor i lor coeficienţilor numeric i «, b, c, se util izează metoda celor m a i mic i p ă t r a t e . Se admi t e că x} este va r iab i l a dependentă iar x2 cea independentă şi că xir este valoarea dedusă din calcul pentru x1
cînd se consideră că dependenţa funcţională se expr imă pr in :
xir—a-\- bx2-\-cx\.
Se a d m i t e condi ţ ia de min im pentru expres ia :
S(xA—x i r) 2=l l(x 1—a—bx 2—exf) 2
in cazul cînd / c=2
n - 2
Coeficientul de corelaţ ie r 2 t r ebu ie să fie cel pu ţ in 0,8 adică 8 0 % , pentru a se pu tea considera că dependenţa d in t re va r iab i l e este semnif icat ivă .
K x c n i p l u . S e c o n s i d e r ă u n c i c l u d e e x p e r i e n ţ ă a s u p r a f i s u r ă r i i u n o r g r i n z i d e b e t o n a r m a t a l c ă t u i t e d i n b e t o n u ş o r ş i o ţ e l s u p e r i o r ( 1 4 . 3 ) . î n c u r s u l e x p e r i e n ţ e l o r s - a d e t e r m i n a t p e n t r u
f i e c a r e g r i n d ă r a p o r t u l x=— ( c m ) ( u n d e d r e p r e z i n t ă d i a m e t r u l a r m ă t u r i i , i a r (A, p r o c e n t u l
d e a r m a r e ) ş i m ă r i m e a y = X / ( c m ) ( v a l o a r e a m e d i e a d i s t a n ţ e i d i n t r e f i s u r i ) .
D a t e l e e x p e r i m e n t a l e x j ş i p e r m i t s ă s e d e t e r m i n e : v a l o r i l e m e d i i , x ş i y, a b a t e r i l e m e d i i p ă t r a t i c e s(x) ş i s(y) ş i c o e f i c i e n t u l d e c o r e l a ţ i e r(x, y), a ş a c u m r e z u l t ă d i n t a b e l a u r m ă t o a r e :
N r . cr t . *t Vi xt-x y(-u (.*(-*)' (yt -»)• (x(-x) (yt-y)
1 3 1 4 1 6 . 8 + 1 1 4 , 2 + 3 , 8 4 1 3 , 0 0 0 1 4 , 8 + 4 3 8 2 3 1 4 1 7 , 5 + 1 1 4 , 2 + 4 , 5 4 1 3 , 0 0 0 2 0 , 7 + 5 1 8 3 2 2 1 1 3 , 6 + 2 1 , 2 + 0 , 6 4 4 0 0 0 , 4 + 1 4 4 2 1 7 1 5 , 1 + 1 7 , 2 + 2 , 1 4 3 0 0 4 , 6 + 3 7 5 2 7 3 1 1 , 2 + 7 3 , 2 - 1 , 7 6 5 , 3 0 0 3 , 1 - 1 2 9
6 2 7 2 1 4 , 9 + 7 2 , 2 + 1 , 9 4 5 , 2 0 0 3 , 8 + 1 4 2 7 7 1 8 , 7 - 1 2 8 , 8 - 4 , 2 6 1 6 , 6 0 0 1 8 , 2 + 5 4 8 8 0 7 9 0 - 1 3 2 , 8 - 3 , 9 6 1 7 , 6 0 0 1 5 , 7 + 5 2 6 9 1 3 0 1 0 , 0 - 6 9 , 8 - 2 , 9 6 4 , 9 0 0 8 , 7 + 2 0 7
1 0 1 1 9 1 2 , 8 - 8 0 , 8 - 0 , 1 6 6 , 5 0 0 0 , 0 + 1 3
E 1 9 9 8 1 2 9 , 6 0 0 8 2 , 8 0 0 9 0 , 0 + 2 3 1 4
c c = 1 9 9 , 8 ; j / = 1 2 , 9 6 ; s(.i;) = 2 8 8 ; s ( y ) = 9 , 4 8 ; r(x, y) = 2 3 1 4
2 8 8 - 9 , 4 8 = 0 , 8 4 8
C o e f i c i e n t u l d e c o r e l a ţ i e d e p ă ş e ş t e v a l o a r e a 0 , 8 , d e c i c o r e l a ţ i a i n t r e r a p o r t u l — ş i d e ş i i
c h i d e r e a f i s u r i l o r t r e b u i e c o n s i d e r a t ă s e m n i f i c a t i v ă .
14.2. E v a l u a r e a m ă r i m i l o r d e r i v a t e c a r a c t e r i s t i c e p e b a z a d a t e l o r e x p e r i m e n t a l e c o r e c t a t e
14 .2 .1 . Evaluarea tensiuni lor . Itoxeta tensiunilor
Tensiuni le corespunzătoare deformaţ i i lor specifice măsu ra t e (v. cap . 3) se de te rmină , în domeniul legii lui Hooke , în cazul unui efort ax ia l , u t i l iz înd re la ţ i a :
a=Es.
- 1 . 2
Pen t ru control se fac insă măsură r i şi după o a patra di recţ ie , iar rezult a t u l se foloseşte la compensarea c i t i r i lor .
*) O t r e c e r e în r e v i s t ă a d i f e r i t e l o r r e l a ţ i i in d o m e n i u l p l a s t i c e s t e d a t ă d e W . R . O s-g o o d , P r o c . J . A e r o n a u t . S c i , v . 1 3 ( 1 9 4 0 ) , 4 5 .
Folosind cercul deformaţi i lor al lui Mo h i se pot obţ ine direct , pornind de la valori le s măsura te pe trei d i rec ţ i i , valori le şi d i recţ i i le deformaţ i i lor pr incipale [ 14.-11.
Dacă în fig. 14.2, <i s îut reprezentate direcţ i i le deformaţi i lor specifice măsura te s a ' , e a " , sa'", în fig. 14.2, b se duce axa y/2 paralelă cu una din d i rec ţ i i , aleasă, de exemplu a'".
Se duc apoi paralele cu această axă la d is tanţe le s a ' , z%", zr"', luate la o scară aleasă. Se notează aceste paralele respectiv cu I\, l>.l şi P 8 . Din t r -un
F i g . 1 4 . 2 . D i r e c ţ i i l e d e f o r m a ţ i i l o r l i n i a r e s p e c i f i c e m ă s u r a t e în c a z u l g e n e r a l ( a ) ; c o n s t r u c ţ i a c e r c u l u i l u i M o h r c o r e s p u n z ă t o r (fr).
punct a rb i t r a r M de pe dreap ta P 3 , se duc paralele la d i recţ i i le a ' şi a". Aceste opera ţ i i s înt jus t i f icate de faptul că M joacă rolul punc tu lu i pr incipal al cercului [14.4] . F ie K şi L punctele de intersecţie ale acestor direcţ i i respect iv cu drepte le P x şi P2. Aşadar M, K şi L s în t punc te de pe cercul c ă u t a t . Centrul C al cercului se va găsi la intersecţ ia perpendicularelor pe mijloacele coardelor ML şi MK. Axa perpendiculară pe axa y/2 se va duce t recînd pr in C. Se obţ in astfel valori le a lungir i lor specifice pr incipale s 1 = OA şi s 2 = O P precum şi di recţ i i le lor: MA şi MB respect iv . O da tă cons t ru i t cercul, rezul tă a lungir i le şi lunecările specifice pe orice d i rec ţ ie .
Problema este s implif icată în cazul pa r t i cu la r al unei rozete d rep tunghiulare (două direcţ i i de măsurare perpendiculare , iar o a t reia la 45°—e 0 , e 9 0 , s , - , ) : în t r -adevăr , în acest caz, cent ru l cercului se va obţ ine la intersecţ ia d int re parale la dusă la j u m ă t a t e a d is tanţe lor s„, z,M şi perpendiculara dusă pe mijlocul segmentului ML paralel cu direcţia lui s J 3 (dacă axele c şi y/2 s înt paralele respectiv cu s„şi e 9 ( l) (fig. 14.3, a şi b).
Alte rozete u t i l i za te curent s în t : rozeta echi la tera lă av înd direcţ i i le de măsurare :
a ' = 0; <x" = 60°; a'" = 120°
şi rozeta s imetr ică
F i g . 1 4 . 3 . D i r e c ţ i i l e d e f o r m a ţ i i l o r s p e c i f i c e l i n i a r e m ă s u r a t e i n c a z u l u n e i r o z e t e d r e p t u n g h i u l a r e ( a ) ; c o n s t r u c ţ i a c e r c u l u i
l u i M o h r c o r e s p u n z ă t o r ( 6 ) .
Valori le tens iuni lor pr incipale pe baza a lungi r i lor pr inc ipa le ob ţ inu te rezul tă din re la ţ i i l e :
E E
Pen t ru trecerea de la cercul deformaţi i lor la cel al tens iuni lor ca şi pen t ru s tabi l i rea unor convenţ i i de semne un i t a re pen t ru T şi y se poate folosi lucrarea [14.5] .
î n domeniu l e las t ico-plast ic , măsurăr i le de deformaţi i se efectuează t o t cu a ju toru l rozetci deformaţi i lor folosindu-se t raduc toare speciale (v . cap . 3) ; rezul ta te le măsurăr i lo r necesită însă o prelucrare deosebită de cea u t i l i za tă în domeniu l e las t ic .
F ie i ? 0 , i ? 4 5 şi Rw cele t re i c i t i r i ob ţ inu te pr in in te rmediu l unei rozete de deformaţi i d rep tunghiu la re şi t rebuie să se de te rmine valor i le eforturilor un i t a re pr inc ipa le a1 şi CT2.
Dacă această de te rminare s-ar face fără a ţ ine seamă că s-a i n t r a t în domeniul p las t ic , erorile cu care se de te rmină at şi ot ar putea fi foarte m a r i . De exemplu [14.6], pen t ru un oţel av înd rezis tenţa m a x i m ă 19 50U kgf /cm a
1 E [1+4 ~ 7 «0.7. (14.8)
unde <j 0 > 7 este tensiunea definită de secanta avînd panta 0,7 E iar 11 este o cons tantă care se de te rmină astfel încît re la ţ ia (14.8) să reprezinte curba ob ţ inu tă pr in încercări la în t indere (în acest caz o ! = < t 1 ) .
Modulul secant rezul tă deci din (14.8):
, , 3 1
ra.1 , n - l
1 + -7T ra.1 7 I
I (14.9)
Expres i i le (14.3), (14.4), (14.5), (14.6) şi (14.9) formează un sistem de cinci ecuaţ i i cu cinci necunoscute : alt CT2, V , Es şi <r¿ care se poate rezolva pr in t r -un proces de ap rox ima ţ i i succesive, cel ma i b ine la o maşină de calculai d ig i ta lă .
în cazul deformaţi i lor elastice ne l in iare , v rămîne cons tan t şi egal cu p., iar s i s temul este format numa i din pa t ru ecuaţ i i (14,3), (14.4), (14.6) şi (11.9), cu pa t ru necunoscute av <r2, Eg şi a.
Pr in metoda prezenta tă prelucrarea rezul ta te lor măsură r i lo r se poate efectua şi ap l ica :
— în domeniul c las t ico-plasl ic , pent ru const rucţ i i meta l ice sau din po l imer i ;
— în domeniul elast ic ne l in iar , pent ru exper imentarea în const rucţ i i a a r t i cu la ţ i i lo r sau reazemelor moderne din neopren sau cauciuc .
14.2.2. Evaluarea altor măr imi derivate caracteristice
în aprecierea s tăr i i de eforturi ale unei s t ruc tur i a l că tu i t e din bare , scopul încercării nu se l imitează de obicei la găsirea eforturilor un i ta re în anumi te puncte ale e lementulu i cercetat şi nici chiar la t rasarea numa i a d iagramelor de eforturi un i ta re în anumi te sec ţ iuni ; de obicei se u rmăreş te şi de terminarea eforturi lor inter ioare to ta le — forţă ax ia lă , moment încovoietor, moment de torsiune — îh diferite secţ iuni caracter is t ice şi va r i a ţ i a acestora în lungul barelor .
în acest scop apa ra tu ra tensometr ică se dispune în t r -un a n u m i t fel in secţ iune şi în lungul barelor spre a se obţ ine m a x i m u m de indicaţ i i cu min i m u m de mij loace ma te r i a l e .
P e n t r u de terminarea expresiei modu lu lu i secant , deoarece în calcule este necesară o expresie ana l i t i că , se poate ut i l iza fie una din relaţiile, «jj- s,-cunoscută din l i t e ra tură , fie orice relaţ ie corespunzătoare curbei caracter is t ice reale sau na tu ra l e .
Es te insă necesar a se u t i l iza o re la ţ ie unică va lab i lă a t î t pentru domeniul elast ic cî t şi pen t ru cel p las t ic . în ce pr iveşte curbele caracter is t ice , nu se va folosi curba convenţ ională , ci cea reală pent ru cazul deformaţi i lor t ransversale mar i şi cea na tu ra l ă pentru cazul cînd şi deformaţi i le longi tudinale sînt m a r i .
Spre exemplu , expresia da tă de P a m b e r g - Osgood pent ru curba caracter is t ică este:
în cazul elementelor de construcţ ie a lcă tu i t e din mate r ia le omogene care se supun legii lui Hooke şi pentru care se poate admi te ipoteza lui Bernoul l i a secţ iunilor p lane , cum este in general cazul construcţ i i lor meta l ice , s-a a r ă t a t la pc t . 9 modul cel mai economic de dispunere a apara te lor de măsu ra t şi pos ib i l i tă ţ i le care rezul tă în de terminarea eforturilor pent ru diferite forme de a lcă tu i re a secţ iun i lo r .
î n aceste cazuri , dete rminarea eforturilor to ta le pe baza valor i lor de eforturi un i ta re normale a calculate cu ajutorul deformaţi i lor specifice măsura te în puncte le de apl i care ale apara te lor tenso-metr ice se bazează pe ipoteza repar t i ţ i e i l iniare a tensiuni lor între două punc te ale secţ iuni i şi pe descompunerea tens iuni lor globale măsura te , în tensiuni componente , după na tu ra efortului care le-a da t naş tere . în felul acesta, metoda de calcul
se bazează pe de terminarea în p r imul r înd a eforturilor un i ta re da to ra te forţei axia le a \ , a eforturilor un i ta re da to ra te momentu lu i încovoietor GMÎ, n eforturilor un i t a re rj ce pot apare în cazul unei răsucir i împiedica te , respectiv eforturi un i ta re din b imoment ff\fB, şi apoi cu ajutorul acestora a eforturi lor globale N, Mt însuşi [14.10]
Modul de calcul ana l i t i c şi grafic al eforturi lor un i ta re componente se poate u rmăr i pe exemplul unei secţ iuni d rep tunghiu la re supusă unei sol ici tăr i compuse (fig. 14.4).
în secţ iune au fost dispuse 4 t raductoare electrice rezist ive — or ien ta te în lungul axei barei — ceea ce reprezintă m i n i m u m necesar de terminăr i i complete a s tăr i i de eforturi de tip a pent ru această formă a secţ iuni i . Pe baza valori lor calculate în dreptu l dispozi t ivelor tensometr ice av c 2 , <T3, < T 4 şi a ipotezei repar t i ţ i e i l iniare a eforturilor imi ta re se de te rmină valor i le acestora în ex t remi tă ţ i l e secţ iuni i , respect iv la col ţur i o A , GB, GC, G D şi în d rep tu l axei de s imetr ie care trece prin centrul de greu ta te al secţ iuni i , respect iv OE Şi Gp
F i g . 1 4 . 4 . E x e m p l u d e s t a r e d e e f o r t u r i î n t r - o s e c ţ i u n e d r e p t u n g h i u l a r ă .
Gp-
Cu ajutorul acestor valor i se poate de te rmina valoarea efortului un i t a r din centrul xle g reu ta te al secţ iuni i care este da to r a t n u m a i forţei ax ia le , respect iv :
OVE + <*F ffJV = "o
precum şi valoarea eforturilor un i ta re de la l imi ta sec ţ iuni i , da to ra te numai componentei Mx a momen tu lu i încovoietor , respect iv :
Pen t ru de terminarea efortului u n i t a r din încovoierea da to ra tă componente i My se procedează în mod s imilar , respect iv se calculează valor i le efortur i lo r un i ta re oh şi ff£ s i tua te pe axa de s imetr ie or izontală ce t rece şi prin centrul de g reu ta te G al sec ţ iuni i :
şi apoi
<TM,= ±
Ca o verificare rezul tă
as+âf
«*=—~— aA + aB + GC + °D
în cazul exis tenţei răsucir i i împiedicate sub acţ iunea momentu lu i încovoietor în p lanul or izontal se calculează:
-SUS -7Bm+My
SI
I J m r '"Y
de unde rezul tă :
0 s u s a/os , flm+A/y Bm + M y
° U V = ± 2
şi „sus , _ / o s nBm+Mu Bm + My
Determinarea grafică a eforturilor F i g . 1 4 . 5 . D e t e r m i n a r e a g r a f i c ă a e f o r - . . . ° . . . , . _ t u r i i o r u n i t a r e c o m p o n e n t e p e b a z a e f o r - un i t a re componente rezul ta din anal iza
t u r i l o r d e d u s e d i n m ă s u r ă r i , fig. 14.5.
Axa Ox de termină în d iagramă segmentul DE care reprezintă valoarea efortului un i t a r G M Y , respectiv
a M y ~= +"3 kgf /mm 2
astfel încît efortul un i t a r de înt indere revine fibrei 2 6, iar cel de compresiune fibrei 1 5 .
Şi acest efort poate fi de te rmina t ana l i t i c :
sus M „ - < . M t f ! ) ^ = ± 1 0 - 1 6 ^ = ± 3 kg f /mm 2 .
In puncte le 3 şi 4 eforturile un i t a re din momentu l încovoietor Mv vor fi însă mai mar i , respectiv
*'av=±3-|^=±5.25 kg f /mm 2 .
Efor tur i le un i t a re da to ra te b imomen tu lu i vor fi: în punctele 7 şi 2
a i & = ± ( l P — 3 ) = ± 7 kg f /mm 2 ;
în puncte le 5 şi 6
CTsl = ± ( 6 + 3) = ± 9 kg f /mm 2 ;
şi în punctele 3 şi 4
7 0 ^ 4 , = ± 4 0 - - 9 = ± 1 5 , 7 5 kg f /mm 2 .
în felul acesta se obţ ine un tab lou final de repar t i ţ i e a eforturi lor un i ta re în secţiune, astfel:
E f o r t u n i t a r In p u n c t e l e (kgf /mm")
E f o r t u n i t a r 1 2 3 4
D i n e f o r t a x i a l - 2 7 - 2 7 - 2 7 - 2 7
D i n m o m e n t î n c o v o i e t o r Mx - 7 - 7 + 9 + 9
D i n m o m e n t î n c o v o i e t o r My - 3 + 3 - 5 , 2 5 + 5 , 2 5
D i n b i m o m e n t • - 7 + 7 + 1 5 , 7 5 - 1 5 , 7 5
T o t a l : - 4 4 - 2 4 - 7 , 5 - 2 8 , 5
Bibliograf ie
1 4 . 1 . O n i c e s c u , V . , M i h o c , G . Calculul probabilităţilor şi aplicaţii, B u c u r e ş t i , E d i t u r a A c a d e m i e i , 1 9 6 4 .
1 4 . 2 . O n i c e s c u , V . , M i h o c , G . , Lecfii de statistică matematică, B u c u r e ş t i , E d i t u r a t e h n i c ă , 1 9 5 8 .
15. INTERPRETAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
15.1. Cr i ter i i «le a p r e c i e r e a r e z u l t a t e l o r î n c e r c ă r i l o r
Aprecierea rezul ta te lor încercărilor este funcţie de scopul încercări i , iar acesta la r îndul său este funcţie de concepţia care stă la baza calculului şi impl ic i t la baza încercăr i i .
Ut i l izarea în proiectare a metodelor de calcul la s tăr i l imi tă , ( dă posibil i ta tea pro iec tan tu lu i şi celui care efectuează încercarea să s tabi lească scopul încercării în mod ş t i in ţ i f ic ; acest scop poate consta în verificarea compor tăr i i construcţ i i lor , în exploa ta re , decelarea pe baza încercări i p înă la epuizarea capac i tă ţ i i por tan te , a condiţ i i lor de apar i ţ i e şi dezvol tare a s tăr i lor l imi tă e tc . Func ţ ie de s tad iu l p înă la care se duce încercarea (cerut de scopul încercării) se s tabilesc ma i înt î i pr in t emă (v. cap . 6) valor i le încărcări lor respect ive m a x i m e ; în acelaşi mod se stabilesc şi cr i ter i i le de apreciere a rezistenţei construcţ i i lor .
După cum s-a a r ă t a t şi în cap . 1, caracter izarea globală a unei construcţ i i se face cu a jutorul coeficienţi lor; astfel, normat ive le de calcul la s tăr i l imită prevăd coeficienţi ai condi ţ i i lor de lucru* al const rucţ ie i , m, coeficienţi de omogeni ta te a mater ia le lor A- e tc . Un coeficient deosebit de impor t an t este cel care caracterizează, de exemplu , capaci ta tea de rezis tenţă a construcţ ie i sau a e lementului de construcţ ie (coeficientul c), definit şi ana l iza t la pc t . 7 .6. P r in s tabi l i rea l imitelor valorice ale coeficientului c pent ru care o construcţ ie este corespunzătoare din punc tu l de vedere al rezis tenţei şi economici tă ţ i i , se defineşte şi c r i te r iu l de apreciere a rezul ta te lor încercări lor; indicarea acestor l imi te are însă în s tad iu l ac tua l de cunoş t in ţe p r iv ind s iguranţa construcţ iei numa i un caracter ind ica t iv . De asemenea, rapoar te le d in t re rezul ta te le încercări lor (săgeţi,, deschideri de fisuri , încărcări corespunzătoare apar i ţ ie i fisurilor
1 4 . 3 . S t ă n c u 1 e s c u , G . , Studiul statistic al fisurilor Ia grinzile din beton armat supuse la încovoiere, S e s i u n e a ş t i i n ţ i f i c ă a I n s t i t u t u l u i p o l i t e h n i c , T i m i ş o a r a , 1 9 6 4 .
1 4 . 4 . R u b i n i u M . V . , Krug deformaţii i evo ispolzovanie pri experimentalnom opredelenii napriajenii, I n j e n e r n î i s b o r n i k , T o m X , M o s c o v a , 1 9 5 1 .
1 4 . 5 . A r c a n , M . , Despre unificarea convenţiilor de semne ale tensiunilor tangenţiale tn Rezistenţa materialelor şi Teoria elasticităţii, R u l e t i n u l I n s t i t u t u l u i p o l i t e h n i c , B u c u r e ş t i , T o m X I X , 1 9 5 7 , F i ş e 1 — 2 .
1 4 . 6 . A d e s , C . S . , Reduction of Strain Rosettes in the l'laslic Range, E x p e r i m e n t a l M e c h a n i c s , N o v . , 1 9 6 2 .
1 4 . 7 . N a d a i , A . , Theory of Flow and Fracture of Solids, M c G r a w - H i l l B o o k , N e w - Y o r k , v o l . 1 , E d . I I , 1 9 5 0 .
1 4 * 8 . ; A A a s , C . S . , Reduction of Strain Roselles in the Plastic Range, J o u r n a l A e r o s p a c e S c i e n c e , 2 6 , n r . 6 , 3 9 2 , J u n e 1 9 5 9 .
1 4 . 9 . I ' i a n , T . H . H . , Reduction of Strain Rosettes in the Plastic Range, J o u r n a l A e r o s p a c e S c i e n c e , 2 6 , n r . 1 2 , 8 4 2 , D e c . 1 9 5 9 .
1 4 . 1 0 H a n n , F . , Tensometric electrică rezistivă. 4. Executarea măsurărilor şi prelucrarea rezultatelor, M e t r o l o g i a a p l i c a t ă , 1 2 , n r . 9 , 1 9 6 5 . 1 4 . 1 1 . R u s h a. Z . , Elektriceskie tenzometrt soprotivleniia ( T r a d u c e r e d i n l i m b a c e h ă ) , M o s
k v a — L e n i n g r a d , ' G o s e n e r g o i z d a t , 1 9 6 1 .
etc.) şi valor i le de control respect ive, ob ţ inu te pr in calcul , t rebuie să fie cuprinse în anumi t e l imi t e ; s tabi l i rea acestor l imi te reprezintă de asemenea definirea unor cr i ter i i de apreciere a rezul ta te lor încercări lor .
Criteri i le ac tuale de apreciere a rezul ta te lor încercărilor s î n t oficializate în s t andarde şi no rmat ive funcţie de t i pu l de s t ruc tură , mater ia le le din care este a l că tu i t ă şi condi ţ i i le de exploatare ale const rucţ ie i . Avînd în vedere cele a r ă t a t e ma i îna in te asupra s tad iu lu i nesat isfăcător de cunoşt in ţe pr iv ind definirea s iguranţe i construcţ i i lor , oficializarea acestor cr i ter i i este cu t o tu l incompletă . De aceea m u l t e d in t re cr i ter i i s înt diferi te, în diferitele no rma t ive , pent ru acelaşi t i p de cons t ruc ţ ie .
O categorie de cr i ter i i are va lab i l i t a t e generală ; astfel, în t i m p u l încărcări i şi descărcări i construcţ ie i (pînă la încărcări le normate ) , după un a n u m i t număr de încărcări şi descărcări , t rebuie să apară o dependenţă propor ţ iona lă , repetabi lă , în t re încărcări şi deformaţ i i .
Abater i le de la această dependenţă propor ţ iona lă nu s în t însă în to tdeauna suficient de mar i pen t ru a se pu tea decela apar i ţ i a unor plast if ieri locale per iculoase; în scopul unei asemenea decelări şi a puner i i în ev idenţă a zonei de plast if iere, se fac (a tunc i cînd există indici i ale unei astfel de plast if ieri) încărcări r epe ta te , even tua l în t r ep t e , însumîndu-se săgeţile, r emanen te în cît ma i mu l t e punc te ale construcţ ie i [15.1] .
Trecînd acum la o s i s temat izare , se poate a ră ta că aprecierea rezul ta te lor încercărilor se va pu tea face din punc tu l de vedere a l :
— capac i tă ţ i i p o r t a n t e ; — compor tăr i i în exp loa ta re . Se consideră, în sp i r i tu l normat ive lor pr iv ind calculul const rucţ i i lor la
s tăr i l imi tă , că epuizarea capac i tă ţ i i po r t an t e , respectiv ruperea, oboseala şi pierderea s t ab i l i t ă ţ i i formei sau poziţ iei se a t inge a tunc i cînd se realizează una din s i tua ţ i i l e u rmă toa re :
— distrugerea propriu-zisă a e lementu lu i sau a unuia din elementele s t ruc tu r i i ;
•— apar i ţ i a unor deplasăr i foarte mar i (prevăzute de norme specifice); — apa r i ţ i a unor deschideri de fisuri mar i , în cazul be tonulu i a rma t ,
sau a unor deformaţ i i locale impor tan te , în cazul construcţ i i lor meta l ice (prevăzute de asemenea de norme specifice);
— apar i ţ i a de deformaţi i sau deplasăr i mar i , care cresc rapid in t i m p , fără creşterea încărcări i (n), sau în cazul pierderi i s t ab i l i t ă ţ i i pentru creşteri foarte mici ale încărcăr i i .
în ce pr iveş te s tabi l i rea l imitelor în care o construcţ ie este corespunzătoare d in punc tu l de vedere al capac i tă ţ i i por tan te , se subl iniază ca in teresant şi eventua l de luat în consideraţ ie în mod informat iv , modul de definire şi anal iză , p rezen ta t la pc t . 7 .6. , p r iv ind const rucţ i i le din beton a r m a t . î n orice caz, metoda t rebu ie u t i l i za tă cu precauţ ie , iar coeficienţii b ine jus t i f ica ţ i , în t ruc î t există un n u m ă r mare de factori care pot influenţa a t î t modul de definire, cî t şi l imi te le valorice ale coeficientului c .
Din punc tu l de vedere al compor tăr i i în exploatare (sub încărcări normate ) , se pot lua în consideraţ ie cr i ter i i le asupra deformaţi i lor şi cele asupra f isurări i , în cazul be tonulu i a r m a t .
Ca şi în cazul încercărilor s ta t ice , obiect ivul final al încercărilor d inamice este acela de a furniza informaţi i cu pr ivire la pericolul de depăşire a difer i te lor s tăr i l imi tă .
Rezu l ta te le încercărilor d inamice pot să se refere în general la două categorii de da t e :
— caracter is t ic i ale construcţ iei examina te (caracteris t ici ale v ibra ţ i i lor l in iare , ca pulsa ţ i i le propr i i , formele propri i de v ib ra ţ i e sau capac i ta tea de amor t izare pe de o par te şi caracter is t ic i ale capac i tă ţ i i por tan te în regim de sol ici tare d inamică , pe de a l tă pa r t e ) ;
— încărcări şi efectele lor asupra const rucţ ie i (deplasăr i , acceleraţ i i , t ens iuni e t c ) .
încercări le d inamice pot fi organizate fie ca încercări izolate ale unei const rucţ i i , fie sub forma unui control exper imenta l periodic avînd drept scop de a pune în evidenţă modificarea în t i m p a caracter is t ic i lor s t ruc tura le sau a încercărilor d inamice şi a efectelor lor.
Pen t ru a pu tea in terpre ta rezul ta te le încercărilor d inamice , este u t i l s a
se a ibă în vedere cap . 11 al lucrăr i i , precum şi [15.4] . Rezul ta te le exper imenta le referi toare la caracter is t ic i le d inamice specifice
v ibra ţ i i lo r l iniare pot fi u t i l i za te la r îndul lor în două scopuri : fie pen t ru
în ce priveşte deformaţi i le , se consideră că o construcţ ie este corespunzătoare dacă se încadrează în unu l sau în ma i mu l t e din cr i ter i i le :
— deformaţi i le nu depăşesc anumi t e l imi te ; — deformaţi i le remanente după pr ima încercare nu depăşesc anumi te
l imi t e ; — de asemenea cele de după a doua încercare se încadrează în anumi te
l imi t e ; — la repetarea încărcări lor , deformaţi i le r emanen te t ind să d ispară , şi
se cons ta tă p ropor ţ iona l i t a tea acestora cu încărcăr i le . în ce pr iveşte regimul de fisurare, se consideră că o construcţ ie de beton
a r m a t este corespunzătoare dacă se încadrează în unul sau în mai mul te din cr i ter i i le :
r-r nu apar f isuri ; — deschiderea fisurilor nu depăşeşte o anumi t ă valoare admis ib i lă . Avînd în vedere împrăşt ierea re la t iv mare a rezul ta te lor , se permi te
depăşirea valor i lor de control , dar numai local şi în anumi te l imi te prevăzute în norme.
Referi tor la ansamblu l problemei cri ter i i lor de apreciere a rezul ta te lor încercărilor, este necesar să se sublinieze impor tan ţa prelucrăr i i s ta t is t ice a rezul ta te lor pe de o par te şi pe de a l tă par te impor tan ţa s tabi l i r i i pe baze ş t i inţ i f ice, s ta t is t ice , a t u tu ro r cr i ter i i lor prevăzute în norme [15.2, 15.3] .
15.2. I n d i c a ţ i i p r i v i n d i n t e r p r e t a r e a r e z u l t a t e l o r î n c e r c ă r i l o r d i n a m i c e
verificarea ca l i t ă ţ i i execuţ iei const rucţ ie i , fie pent ru o mai corectă prevedere a efectelor încărcări lor . Pen t ru a concretiza lucrur i le , se vor discuta pe r înd pr incipale le cazuri de in terpre tare a acestor rezu l ta te .
Determinarea exper imenta lă a pulsa ţ i i lor propri i poate servi la aprecierea ca l i t ă ţ i i unei s t ruc tur i şi la depis tarea unor eventuale defecte grave de execuţ ie . O pulsa ţ ie proprie mu l t diferită de valoarea de te rmina tă pr in t r -un calcul corect indică în mod categoric o s t ruc tură cu a l tă schemă reală decît cea avu tă în vedere la proiectare sau o ca l i t a te a ma te r i a lu lu i de construcţ ie m u l t diferită de cea pro iec ta tă . în major i ta tea cazuri lor , scăderea pulsa ţ i i lor propr i i poate să indice lipsa unor legături (de exemplu , nerealizarea unor monol i t izăr i ) sau o a l terare microscopică a ma te r i a lu lu i de construcţ ie da to r i t ă coroziuni i , oboselii , efectelor termice e tc .
0 pulsa ţ ie proprie prea r id ica tă poate să indice în schimb prezenţa unor legături nedor i te (de exemplu , real izarea necorespunzătoare a unor a r t i cu la ţ i i pro iec ta te) .
Determinarea exper imenta lă a formelor propri i de v ib ra ţ i e deşi are dezavan ta ju l de a fi mai compl ica tă decît de terminarea pulsa ţ i i lor propr i i , poa te să dea informaţi i sup l imen ta re . Astfel, a lura unei forme propr i i de v ib ra ţ i e poate să dea indica ţ i i ma i precise referi toare la localizarea anumi to r defecte, depis ta te pr in măsurarea pulsa ţ i i lor p ropr i i . O formă proprie de v ib ra ţ i e difer i tă apreciabi l de forma proprie calcula tă permi te să se de termine locul unde legături le diferă de cele prevăzute la proiectare . Se pot astfel localiza absenţele unor monol i t izăr i , real izarea incorectă a unor a r t i cu la ţ i i e tc .
Determinarea exper imenta lă a decrementulu i logari tmic poate să dea indica ţ i i asemănătoare cu de terminarea pulsa ţ i i lor propr i i . Pen t ru aceasta , este suficient să se observe că, de exemplu , în cazul planşeelor prefabr icate , capaci ta tea de amort izare a v ibra ţ i i lo r este m u l t ma i r id ica tă după monol i t i -zare, decît îna in te de aceas ta .
Date le exper imenta le referitoare la caracter is t ic i le d inamice ale s t ruc tur i i pot fi de impor t an ţ ă cap i ta lă în cazul verificării periodice a unei s t ruc tur i pr in încercări d inamice . Evo lu ţ i a în t i m p , la in tervale de ord inul ani lor , a caracter is t ic i lor d inamice , poate să pună în evidenţă în mod categoric a l te răr i microscopice ale ma te r i a lu lu i sau degradăr i ale unor legătur i ale construcţ ie i , a ră t înd momen tu l în care apare neces i ta tea unor r epa ra ţ i i . Es te greu de a da valor i numerice pent ru in terpre tarea acestor rezu l ta te , da to r i t ă mar i i va r i e t ă ţ i a s t ruc tur i lor în t î ln i t e în prac t ică .
E x p e r i m e n t a t o r u l t rebuie să facă uz, de la caz la caz, de elementele şi cunoşt inţe le necesare d in d inamica const rucţ i i lor . Totuş i , pent ru a a ră ta c î t de gră i toare po t fi aceste încercări , t rebuie r eamin t i t că pulsa ţ i i le propr i i ale unui e lement de construcţ ie a lcă tu i t d in t r -un mate r i a l omogen sînt propor ţ ionale cu rădăcina p ă t r a t ă a modulu lu i de e las t ic i ta te . O reducere cu 2 5 % a pulsaţ ie i p ropr i i fundamenta le indică astfel o reducere cu 4 4 % a modu lu lu i de e las t ic i ta te , fapt care indică o a l terare gravă a ma te r i a lu lu i de cons t ruc ţ ie .
î n cazul cînd de terminăr i le exper imenta le s înt efectuate în scopul prevederii efectelor dinamicei se pot t rage concluzii preţ ioase referi toare la şansele de a t ingere a rezonanţei în regim de exploatare sau referitor la amplif icarea d inamică da to r i t ă valor i lor pulsa ţ i i lor propri i sau decrementului logar i tmic şi a iur i i formelor propr i i de v ib ra ţ i e . Da tă fiind u t i l i t a t ea acestor de terminăr i
exper imenta le , în mu l t e cazuri , după executarea anumi to r construcţ i i şi îna in te de montarea unor maş in i sau ut i la je genera toare de v ib ra ţ i i , se de termină exper imenta l caracter is t ic i le d inamice ale const rucţ ie i , pen t ru a se s tabi l i dacă este necesară prevederea unor măsur i sup l imenta re de d iminuare a v ibraţi i lor (elemente v ibroizolante , amort izoare d inamice , modificări ale schemei s t ruc tura le e t c ) .
Determinăr i le exper imenta le ale capac i tă ţ i i po r t an te în regim de sol ici tare d inamică r idică probleme mai dificile în vederea in te rpre tă r i i şi, în t ruc î t aceste rezul ta te apar numa i în cazul ac t i v i t ă ţ i i de cercetare, nu vor fi d i scuta te ma i pe larg a ic i .
Rezul ta te le exper imenta le referitoare la încărcări le d inamice furnizează de obicei da te care pe rmi t să se precizeze valor i le u t i l i za te în pro iec tare . Rezul ta te le referitoare la efectul încărcări lor asupra s t ruc tur i lo r dau da te mai d i rec te asupra şanselor de a t ingere a s tăr i lor l imi tă pent ru const rucţ ia avu tă în vedere . Aceste rezul ta te t r ebu ie in te rp re ta te sub două aspecte pr inc ipa le , ţ i n înd seama de s tăr i le l imi tă din punc tu l de vedere al capac i t ă ţ i i po r t an te în regim de solici tare d inamică sau d in punc tu l de vedere al caracter is t ic i lor de exploatare no rm a lă .
Referi tor la problema depăşir i i capac i tă ţ i i po r t an t e , da te le cele mai concludente s înt indicate de acceleraţ i i le puncte lor ma te r i a l e (care de te rmină forţele de iner ţ ie) , şi de t ens iun i . Acceleraţ i i le nu pot fi deduse în to tdeauna cu suficientă precizie pe baza deplasăr i lor d inamice , de aceea, măsurarea lor directă este de obicei de preferat ; de asemenea, t r ebu ie remarca t faptul că forţele de inerţ ie pot fi deduse de obicei cu o bună precizie, u t i l i z înd accelera ţ i i l e , pe cînd tensometr ia în regim de solici tare d inamică este uneori mai pu ţ in concludentă , da to r i t ă incer t i tud in i lor referi toare la d i s t r ibu ţ ia tens iuni lor; aceşti factori pledează pent ru o măsurare directă a acceleraţ i i lor într-un mare n u m ă r de încercări d inamice . Cunoaşterea forţelor de iner ţ ie sau a tens iuni lor reale , pe bază exper imenta lă , permi te o verificare ma i precisă a s iguranţe i s t ruc tur i i (în calculele de verificare urmează să se considere, după caz, rezis tenţa la oboseală, rezis tenţa la şoc etc. pent ru mater ia le le de construcţ ie u t i l i za te ) .
Referi tor la problema nesatisfacerii condi ţ i i lor de exploa tare normală , t rebuie avu te în vedere efectele v ib ra ţ i i lo r asupra oameni lor şi asupra ut i la je lor , după cum este a r ă t a t la pc t . 11 .1 . Cri ter iul de apreciere a efectului v ib ra ţ i i lo r asupra oamenilor este da t de ampl i tud inea acceleraţ i i lor pen t ru frecvenţe joase (0—10 Hz) şi de ampl i tud inea vi tezelor de v ib ra ţ i e pent ru frecvenţele înal te (10—100 Hz) . Cri ter iul de apreciere a efectului v ib ra ţ i i lo r asupra u t i l a jelor sensibile este da t de obicei de ampl i tud inea vi tezelor de v ib ra ţ i e . Com-par înd valor i le acestor amp l i t ud in i cu valor i le prescrise în funcţie de na tura procesului tehnologic , se poate s tabi l i norma în care exploatarea este împied ica tă de v ib ra ţ i i şi în care s înt necesare măsur i de remediere .
La pc t . 11.2 s-a a r ă t a t că tehnica încercărilor d inamice este în general mai complexă decît aceea a încercărilor s ta t ice . Pe de a l tă pa r t e , în cazul în care se dispune de apa ra tu ra şi cunoşt in ţe le necesare, încercările d inamice pot fi efectuate uneori mai uşor decît cele s ta t ice , da to r i t ă a t î t uşur in ţe i de apl icare a unor sol ici tăr i d inamice s imple (şocuri sau forţe cu va r ia ţ i e în
t r eap tă ) , c î t şi a uşur in ţe i de măsura re cu apa ra tu ra de t i p se ismometr ic , care nu necesită repere fixe. Aceste avan ta je ale încercărilor d inamice , ca şi bogăţ ia informaţ i i lor pe care ele le furnizează, pledează pent ru organizarea unor încercări cu caracter periodic la in tervale de t i m p de ord inu l ani lor , pent ru const rucţ i i le i m p o r t a n t e .
Bibliografie 1 5 . 1 . S a p o v i t h , A . D . , Nondestructive Tcsting of Complex Slruclures Under Bending,
E x p e r i m e n t a l M e c h a n i c s , I a n . 1 9 6 4 . 1 5 . 2 . B a r e ; , R . , încercarea elementelor de rezistenţă ale construcţiilor, p r o i e c t d e s t a n d a r d
c e h o s l o v a c , 1 9 6 4 . 1 5 . 3 . H a n n , F . , Studiul criteriilor de apreciere a rezistenţei construcţiilor pe buza rezultatelor încercărilor tn vederea elaborării normativului pentru încercarea construcţiilor, Referai ÎNCURC, 1963. 1 5 . 4 . B u z d u g a n , G h . , Măsurarea vibraţiilor mecanice, B u c u r e ş t i E d i t u r a t e h n i c ă , 1 9 6 4 .
16. PROBLEMELE DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII ÎN DOMENIUL EXPERIMENTAL
16.1. Perspective
Progresul tehnic în cons t ruc ţ i i necesită pe lingă măsurăr i le clasice specifice şan t ie ru lu i , efectuarea unor măsurăr i din ce în ce ma i complexe cu caracter tehnic şi ş t i inţ i f ic cum s în t : s tabi l i rea caracter is t ic i lor elast ice (de r ig id i ta te ) în domeniul s ta t ic şi în special d inamic , de te rminarea s tăr i lor l imi tă , a capac i tă ţ i i po r t an te , a caracter is t ic i lor p r iv ind pos ib i l i ta tea pierderi i s tab i l i t ă ţ i i e tc .
î n t ruc î t tehnica măsurăr i lo r în domeniu l încercări i construcţ i i lor permi te astfel de de te rminăr i , iar necesi tă ţ i le tehnice le impun , p ro iec tan ţ i i vor solici ta în v i i tor într-o măsură din ce în ce ma i mare , unor u n i t ă ţ i special izate , să verifice va lab i l i t a t ea ipotezelor de calcul adop ta t , ca l i ta tea şi caracter is t ic i le mater ia le lor puse în operă de execu tan ţ i , eficacitatea tehnic i i de monol i t izare (în cazul construcţ i i lor prefabricate) , g radu l de deter iorare al unor construcţ i i care au avu t de suferit avar i i în t i m p u l execuţ iei ( îngheţ , greşeli în compozi ţ ia be tonului ) sau în t i m p u l exploa tăr i i ( supra încărcăr i , incendiu, coroziune).
Dezvol tarea în ţ a r a noastră a a c t i v i t ă ţ i i exper imenta le în domeniu l rezisten ţe i s t ruc tur i lor de construcţ ie t rebuie să se facă p r in :
— introducerea tehnic i i moderne de încercări ţ in îndu-se seama de tend inţele ac tuale în lume, p r iv ind apa ra tu ra de sol ici tare a const rucţ i i lor , apa ra tu ra de măsurare şi cea de pre lucrare a rezu l ta te lo r ;
— organizarea unei re ţe le de labora toare de încercări pe s t ruc tur i (la scară na tu ra l ă ) , reţea care să acopere t e r i to r ia l şi c an t i t a t i v necesi tă ţ i le ţă r i i noastre (v. pc t . 16.2);
— introducerea pe scară largă a u t i l i ză r i i încercărilor pe modele în per ioada de s tudiu şi proiectare a s t ruc tur i lo r (în cazul cînd insuficienţa cunoaşter i i modulu i de lucru al s t ruc tu r i i impune astfel de încercări) .
î n cele ce urmează se prezintă t end in ţe l e ac tua le ale tehnic i i moderne de încercări , d in care rezul tă şi perspect ivele de dezvol tare cu consecinţe impor tan te pent ru întreg domeniul încercări i construcţ i i lor :
—• apar i ţ i a unor ins ta la ţ i i de sol ici tare s ta t ică şi d inamică care pot da încărcări sau deformaţ i i regla te după un program aprop ia t de modul real de apl icare a încărcăr i lor . Astfel de ins ta la ţ i i prez in tă impor tan ţă a t î t pen t ru încercarea mater ia le lor cî t şi a e lementelor sau s t ruc tur i lo r de cons t ruc ţ ie , avînd în vedere sens ibi l i ta tea acestora la vi teze diferite de încărcare sau defor-ma ţ i e în special în apropierea s tăr i lor l imi tă (v. şi pc t . 2.2);
— dezvoltarea ins ta la ţ i i lor de încărcare cu mij loace pneumat ice sau cu a jutorul sistemelor de prese comandate cent ra l iza t în vederea uşurăr i i tehnici i de sol ici tare şi reduceri i t i m p u l u i de încărcare;
— apar i ţ i a unor noi t i pu r i de t r aduc toare rezist ive cu caracter is t ic i tehnice îmbună tă ţ i t e şi cu des t ina ţ i i noi , şi a n u m e : t r aduc toare impr ima te pe folie, care au o f lexibi l i ta te mă r i t ă , asigură hidroizolarea spre obiectul pe care se apl ică şi mai ales a d m i t un curent mai mare , fapt care permi te uneori e l iminarea unor etaje de ampli f icare; t r aduc toare cu semiconductoare , caracter iza te p r in t r -un coeficient de sensibi l i ta te tensometr ică r id ica t (A" = 120—140) ceea ce permi te de asemenea e l iminarea unor etaje de ampl i f icare ; t r aduc toa re pentru deformaţi i mar i , care au coeficientul de sensibi l i ta te tensometr ică scăzut (A"=0,015), astfel că pot fi legate la pun ţ i l e tensometr ice ob işnui te ; t r aduc toare cu autocompensare de t empera tu ră confecţionate special pentru diferitele meta le pe care se ap l ică ;
i— tranzis tor izarea punţ i lor tensometr ice , respectiv înlocuirea tubur i lo r electronice din c i rcui tul de amplif icare cu t r anz i s toa re ; în felul acesta se obţ in soluţ i i const ruct ive mai robus te , de forme reduse şi g reu ta te mică , foarte convenabi le pentru lucrul pe şant ie re ;
— mări rea preciziei şi s t ab i l i t ă ţ i i pun ţ i lo r tensometr ice ca şi a domeniului de măsurare , exis t înd unele încercări reuşi te de a se construi pun ţ i tensometr ice pent ru măsurarea deformaţi i lor mar i ( s = 1 0 . . . 1 o % ) ;
— perfecţionarea cont inuă a comuta toare lor pr in introducerea s is temului de echi l ibrare în fază şi modul , a pos ib i l i t ă ţ i i de egalizare automată a nivelului de ci t ir i in i ţ i a le ;
— dezvol tarea sistemelor de înregistrare concomitentă pe mai mul te canale şi creşterea număru lu i de canale ce pot fi u rmăr i t e s imu l t an : osci loscripte, oscilografe magnetoelectr ice , oscilografe catodice, mul t i scoape e t c ;
— apar i ţ i a s is temului de înregis trare pe bandă magnet ică şi a înregist r ă r i i s ta t i s t ice a frecvenţei de apar i ţ i e a unei anumi te caracter is t ic i va r i ab i l e ;
— apar i ţ i a sistemelor de indicare cifrică şi sub formă de cartele perforate în vederea pos ib i l i t ă ţ i i folosirii datelor la calculul cu maşini le e lectronice;
— au tomat iza rea procesului de măsura re tensometr ică : pun ţ i cu au to-echi l ibrare , comuta toare au toma te , apa ra te au toma te de înregis t ra t şi control ;
A lă tu r i de apara te le din această categorie, prezintă interes dezvoltarea apara te lor baza te pe pr inc ip iu l corzii v ib ran te , care pe rmi t efectuarea măsurăr i lor la d i s tan ţe foarte mar i , fără ca lungimea cablur i lor să influenţeze precizia măsurăr i lo r , precum şi urmăr i rea în. t i m p a cons t ruc ţ i i lor ; în această categorie de apa ra t e in t ră şi dozele de măsurarea presiuni i în terenul de fundaţ ie .
Progresele deosebite pr iv ind apa ra tu ra de măsurare şi sol ici tare apăru te în u l t imi i ani conduc la consecinţe deosebit de impor tan te în perspect ivă:
a) Da to r i t ă dezvol tăr i i tehnici i de sol ici tare se vor realiza în cursul încercări i un număr mare de ipoteze de încărcare, posibile în exploa ta re , ceea ce nu se face astăzi decît în cazul unor încercări cu scop de cercetare; va rezul ta deci o can t i t a t e mare de date preţ ioase care t rebuie pre lucra te .
b) Dezvoltarea mijloacelor de măsurare şi a tehnic i i încercărilor nede-s t ruc t ive va permi te luarea în consideraţ ie a propr ie tă ţ i lor ma te r i a lu lu i şi r ig id i t ă ţ i i fiecărui e lement al s t ruc tu r i i ; va rezul ta şi de aici o can t i t a t e mare
O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R DE Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 4 6 3
de da te pr iv ind omogeni ta tea construcţ ie i , da te ce t rebuie de asemenea prelucra te .
c) Număru l mare de da te ob ţ inu te t rebuie să fie pre lucra te s ta t i s t ic cu a jutorul maşini lor electronice, s ingurul mijloc capabi l să prelucreze o asemenea can t i t a t e de va lor i , s in te t iz îndu- le în indicii de apreciere a rezis tenţei s t ruc tu r i i respective (v. cap . 1 şi 15).
d) Organizarea u rmăr i r i i în t imp a compor tăr i i construcţ i i lor necesită un consum mare de m u n c ă ; de aceea, în condi ţ i i le tehnice de astăzi această organizare este greu de rea l iza t . Automat iza rea proceselor de măsurare şi dezvol tarea apa ra tu r i i s tabi le va conduce la o u rmăr i re în t i m p , deosebi t de preţioasă a t î t pentru s iguranţa în exp loa ta re cit şi pent ru exper ienţa generală a cons t ructor i lor (valori rea l iza te ale încărcări i într-un in terval mare de t i m p efectele ac ţ iun i i c l imat ice , ale tasăr i lor inegale, ale t empera tu r i lo r tehnologice, ale coroziunii e t c ) .
e) Dezvoltarea metodelor de încercări d inamice va permi te ca, în mul te cazuri de s t ruc tur i complexe, în care ,sol ic i tarea s ta t ică nu poate fi ap l ica tă să se uti l izeze ac ţ iunea d inamică a microseismelor sau a unor mici explozi i , pent ru de terminarea caracter is t ic i lor elast ice ale s t ruc tur i i respect ive (v .cap . 11).
, f) Amploarea problemelor legate de domeniul încercării construcţ i i lor conduce la necesi tatea organizări i unor laboratoare de specia l i ta te do ta te corespunzător şi încadra te cu personal calif icat (v. pct . 16.2.) .
î na in te de a încheia acest scurt paragraf p r iv ind perspectivele exper imenta le în domeniul rezis tenţei s t ruc tur i lor , este necesar să se sublinieze şi o la tură a acestora, încercările pe modele, care nu in t ră în obiect ivele lucrări i de faţă dar care prezintă o impor tan ţă deosebită pen t ru domeniul .respectiv.
încercarea pe model şi încercarea pe construcţ ie în măr ime na tu ra lă nu se înlocuiesc una pe a l ta ci d impo t r ivă , se completează reciproc: pr ima serveşte la precizarea concepţiei pr iv ind modul în care lucrează construcţ ia şi dă posib i l i t a tea ca proiectul să fie corectat în consecinţă , iar a doua (încercarea în na tu ră ) , folosind d imensiuni şi mater ia le reale , permi te verificarea s iguranţei în condi ţ i i s imilare cu cele din exploa tare , iar în cazul cont inuăr i i încercări i dincolo de încărcări le de exploa tare , permi te de terminarea s tăr i lor l imi t ă . De aceea, în perspect ivă , dezvol tarea domeniu lu i exper imenta l in ansamblu cuprinde şi introducerea pe scară largă a u t i l izăr i i încercărilor pe modele .
16.2., O r g a n i z a r e a u n u i l a b o r a t o r de î n c e r c a r e a c o n s t r u c ţ i i l o r
a. G e n e r a l i t ă ţ i . Labora to ru l de încercare a construcţ i i lor ca formă organizatorică apa r t e const i tu ie o apar i ţ i e re la t iv nouă nu numai în ţ a ra noastră dar şi peste ho ta re , de te rmina tă ma i ales de amploarea deosebită pe care a luat-o ac t iv i t a t ea de verificare exper imenta lă a noilor construcţ i i executa te într-un volum deosebit de mare după cel de-al doilea război mondia l .
înf i in ţarea laboratoarelor de încercare a construcţ i i lor este de te rmina tă în special de necesi tatea exis tenţei unor organizaţ i i de specia l i ta te , do ta te şi încadra te în mod corespunzător , care să fie capabile să execute încercări pe
cons t ruc ţ i i în na tu ră şi să furnizeze date le necesare aprecieri i compor tăr i i în exploa ta re a construcţ i i lor d in par tea unor comisii de recepţ ie sau de expert iză [16.1, 16.2, 16.3, 16.4, 16 .5] .
Da te le pe care urmează să le prezinte se obţ in pe baza pre lucrăr i i rezult a te lo r măsurăr i lo r şi a observaţ i i lor efectuate în cadrul s tud iu lu i p re l iminar şi pe t i m p u l încărcăr i i de probă şi cons t i tu ie da te oficiale care pot fi folosite la nevoie şi în faţa ins tanţe lor judecă toreş t i .
După cum s-a văzu t în cap . 6, ac t iv i t ă ţ i l e care se desfăşoară în vederea a t inger i i obiect ivelor unei încercări s în t mu l t i p l e şi ele necesită o anumi t ă special izare bine definită care se poate ob ţ ine numa i în cadrul unu i laborator organizat şi do ta t în mod corespunzător şi care să-şi formeze o experienţă de lucru m u l t i l a t e r a l ă .
In cele ce urmează se va a ră t a pe scur t modul cum poate fi concepută organizarea unui laborator de încercare a const rucţ i i lor care să fie capabi l să execute încercări de amploare cu mij loace propr i i şi în mod independent .
b . Organ iza re . Schema organizator ică a unu i laborator de încercare a const rucţ i i lor depinde în p r imul r înd de amploarea sarcini lor pe care urmează să le îndepl inească . în funcţie de acestea încadrarea şi dotarea labora torulu i poate fi ma i bogată sau ma i redusă , iar impor t an ţ a sa poate fi de ordin republ ican — labora toru l cent ra l de încercare a const rucţ i i lor — sau regional , cons t i tu i t pe lîngă sfaturi le populare regionale sau t rus tu r i l e regionale de cons t ruc ţ i i locale (T .R .C .L . ) .
Caracter is t ica pr inc ipa lă a laboratoarelor de încercare a construcţ i i lor , care le deosebeşte de altfel de laboratoarele uzuale de încercare a mater ia le lor de cons t ruc ţ ie , constă în faptul că ac t iv i t a t ea lor p r inc ipa lă se desfăşoară pe teren, la const rucţ i i le care urmează să fie încerca te ; cu a l te cuv in te , laborato ru l de încercare a construcţ i i lor nu pr imeş te epruvete spre încercare în labora tor ci pleacă la încercări.
Această caracter is t ică esenţ ială face ca baza organizăr i i unu i asemenea laborator să-1 const i tu ie echipele mobi le de încercare do ta te cu mijloace de deplasare adecva te . Echipele mobi le de încercare nu pot avea o s t ruc tură organizator ică fixă, compunerea lor depinzînd de obiect ivele şi amploarea fiecărei încercări în pa r t e .
în per ioada d in t re deplasăr i , membr i i echipelor mobi le de încercare lucrează în cadrul labora toru lu i pe spec ia l i tă ţ i la cunoaşterea, as imilarea şi perfecţionarea metodelor de măsurare şi încercare depunînd în acest sens o muncă de cercetare ş t i inţ i f ică .
P r in u rmare , ac t iv i t a tea unu i labora tor de încercare a construcţ i i lor îmbracă o dublă formă organizator ică;
— echipe mobile de încercare a lcă tu i te ad-hoc după specificul încercării care urmează să se efectueze;
— grupe permanente de lucru a l că tu i t e în cadrul şi la sediul laboratoru lu i pe spec ia l i t ă ţ i .
Pr inc ipa le le grupe permanente de lucru necesare la un laborator de încercare a construcţ i i lor ar t r ebu i să fie u rmătoare le :
— grupa de încărcări de probă, care să se ocupe de s tud iu l şi perfecţionarea mijloacelor de real izare a încărcări lor şi să le folosească pract ic în rezolvarea sarcinilor l abora to ru lu i ;
O R G A N I Z A R E A U N U I L A B O R A T O R D E Î N C E R C A R E A C O N S T R U C Ţ I I L O R 4G5
— grupa de măsurări, care în mod similar să se ocupe de s tudiu l şi perfecţ ionarea metodelor de măsurare a deplasăr i lor , a deformaţi i lor specifice, a rot i r i lor , a acceleraţ i i lor e tc . , în vederea cunoaşteri i perfecte a apa ra tu r i i specifice, şi m a i ales a domeni i lor şi modulu i de folosire op t im a acesteia, funcţie de neces i tă ţ i ;
-— grupa de proiectare-cervelare, care să se ocupe de elaborarea proiectelor de încercare şi să studieze metodele de perfecţionare a ac t iv i t ă ţ i i de încercare a construcţ i i lor sub toa te aspectele, inclusiv aspectul organizator ic ;
— grupa serviciilor auxiliare care ar cuprinde atel ierele de mecanică fină optică şi electronică, serviciul au to , serviciul admin i s t r a t iv , secretar ia tul e t c .
Schematic această organizare ar putea fi reprezentată astfel:
Şef d e l a b o r a t o r
G r u p a d e î n c ă r c ă r i G r u p a d e m ă s u r ă r i G r u p a d e p r o i e c t a r e -
c e r c e t a r e G r u p a s e r v i c i i
a u x i l i a r e
E c h i p ă m o b i l ă d e î n c e r c a r e Şe f d e e c h i p ă <
E c h i p ă m o b i l ă d e î n c e r c a r e Ş e f d e e c h i p ă «
Desigur că această schemă ar pu tea fi amplif icată în funcţie de amploarea sarcinilor labora toru lu i şi pos ib i l i tă ţ i le f inanciare exis tente , astfel încît fiecare specia l i ta te din cadrul grupelor să formeze o grupă sau chiar laborator apar te , fapt recomandabi l pent ru un laborator cent ra l de încercare a cons t rucţ i i lor de profil republ ican .
c. D o t a r e . Indica ţ i i le care urmează cu pr ivi re la necesi tăţ i le de dotare ale unui laborator au de asemenea un caracter pr incipia l , t i pu l şi can t i t a t ea de apa ra te şi d ispozi t ive pu t înd fi aleasă şi amplif icată după nevoi .
Grupa de încărcări ar t r ebu i să aibe în dotare următoare le t ipur i de apara te şi d ispozi t ive:
— prese h idraul ice de diferite capac i tă ţ i p înă la 50 tf; — plat forme de încărcare de inventar , demontabi le şi prevăzute cu ca
blur i şi dispozi t ive de suspendare ; platforme de lucru demontabi le şi schelă metal ică demontabi lă cu
scări de acces, even tua l din fr înghie; — cîn tar roman pent ru cîntăr i rea ma te r i a lu lu i folosit la încărcare; — pompă de apă aspira toare-respingătoare pent ru realizarea încărcări lor
cu a p ă ;
— schelet metal ic demonta tu l şi pre la tă impermeabi lă pentru realizarea încărcări lor cu a p ă ;
- d inamomet re mecanice sau doze electrice pentru controlul forţelor real izate la încărcare ;
— exci ta toare-vibra toare pentru crearea încărcări lor dinamice de diferite in tens i tă ţ i şi frecvenţe var iab i le .
Grupa de măsur i ar t rebui dota tă cu: — apara te topografice şi speciale (comparatoare , v ibrometre) pentru mă
surarea deplasăr i lor l iniare şi unghiulare (rotir i) în regim de solici tare s ta t ică şi d inamică , pentru circa 50 puncte de măsura re ;
— apara te tensometr ice pentru măsurarea şi înregistrarea deformaţi i lor specifice, în special apara te pentru tensometr ia electrică rezis t ivă, induct ivă şi cu coardă v ib r an t ă , pent ru circa 2 000 puncte de măsura re ;
— apa ra t e de control al măr imi lor electrice (ampermetre , vo l tmet re , megohmmet re ) ;
•— apara te pentru verificarea şi cal ibrarea apara te lor de măsura t folosite; — banc pentru confecţionarea şi cal ibrarea t raductoare lor electrice re-
z is t ive ; — apara te pentru defectoscopie cu raze y, u l t rasunete şi pulberi magnet ice ; — grup electrogen pentru a l imentarea apara te lor electrice. In alegerea t ipur i lo r de apa ra te de măsura t se va ţ ine seama de pr incipala
caracter is t ică pe care acestea t rebuie să o îndepl inească, şi anume robuste ţea , chiar în de t r imentu l preciziei lor, ţ i n înd seama de faptul că aceste apa ra te se folosesc în condi ţ i i grele de lucru, fiind adeseori supuse in temper i i lor , şocurilor, v ib ra ţ i i lo r etc .
Grupa de proiectare-cercetare t rebuie să aibe în dotare : planşete pentru desen;
— maşini de calculat electrice. Grupa servicii auxi l ia re trebuie să a ibă : — maşini special amenaja te pent ru deplasarea echipelor mobile la obiectul
încercări i ; — uti laj pentru obţinerea probelor de mate r ia l din structurile, cerceta te ; — maşini -unel te (s t rungur i , freze, raboteze, maşini electrice de găur i t
etc.) pentru confecţionarea unor dispozi t ive simple şi a epruvetelor din probele de control ex t rase ;
— uti laj pentru încercări mecanice ale rezistenţei mater ia le lor de cons t rucţ ie şi de terminarea modulu lu i de e las t i c i t a te ;
— apara te electronice de control pentru verificarea apara te lor electrice de m ă s u r a t ;
— mater ia le şi dispozitive de protecţie a munci i . d. F u n e ţ i o n a r e . Labora toru l de încercare a construcţ i i lor ar urma să func
ţioneze pe bază de gospodărie chibzui tă , încheind în acest scop contracte, de as is tenţă tehnică cu beneficiari i .
De la beneficiar se va pr imi de obicei sarcina de încercare, respectiv obiect ive le care se urmăresc, prin efectuarea încercări i .
Pe baza acestor obective laboratorul execută s tudiu l pre l iminar şi t emat ica încercări i , a lcă tu ind în acest scop o echipă de cercetare compusă d in t r -un inginer responsabil şi 2—3 tehnic ieni membr i i ai g rupu lu i proiectare-cercetare .
Temat ica încercării se discută în cadrul grupulu i de proiectare-cercetare şi se cere avizul beneficiarului , exper tului sau grupei de experţ i numit, de. acesta în vederea verificării faptului dacă temat ica în tocmită corespunde obiect i velor u rmăr i t e ,
După avizarea t ema t i c i i , acelaşi colectiv întocmeşte proiectul încercări i , sfătuindu-se în acest scop cu şefii grupelor de încărcări şi de măsurăr i asupra celor mai eficiente şi indicate metode care urmează să fie folosite.
Pro iec tu l încercării se discută în grupa de proiectare-cercetare şi se aprobă de şeful labora toru lu i .
Pe baza prevederi lor proiec tului se a lcă tu ieş te echipa mobi lă de încercare, do ta tă cu toa te mijloacele mater ia le necesare executăr i i încercări i . Şeful echipei mobile de încercare este inginerul responsabil de încercare, care a condus lucrările de s tudiu pre l iminar şi sub a cărui conducere s-au în tocmit t emat ica şi proiectul încercări i .
în cazul în care amploarea încercării necesită colaborarea cu un t rus t de construcţ i i în vederea executăr i i schelelor şi platformelor, precum şi pent ru manipularea greu tă ţ i lo r pe t i m p u l încercări i , laboratorul urmează să cont racteze această lucrare cu t ru s tu l .
După te rminarea încercări i , datele se prelucrează în cadrul g rupulu i de proiectare-cercetare cu aceeaşi echipă cu care s-a executa t s tudiu l pre l iminar şi se întocmeşte un referat cu concluzii asupra rezul ta te lor încercări i .
Referatul cu concluzii t rebuie să răspundă obiect ivelor încercării şi serveşte în general exper ţ i lor ca împreună cu a l t e cercetări şi informaţi i să elucideze complet problema pent ru care s-a efectuat încercarea.
Sub acest aspect , ac t iv i t a tea labora torulu i are un caracter oficial, documentele e labora te de acesta servind ca bază tehnică cu va lab i l i t a t e ju r id ică .
Bibliografie
1 6 . 1 . L ' H e r m i t e , R . Méthodes générales d'essai et de contrôle en laboratoire. L i v r e 1 . M e s u r e s g é o m é t r i q u e s e t m é c a n i q u e s , P a r i s , l i y r o l l e s , 1 9 5 5 .
1 6 . 2 . M u 1 1 e r , E . , Construction et aménagement des laboratoires. C o n s t r u c t i o n , F r a n ţ a , 1 8 , n r . 8 , a u g u s t 1 9 6 3 .
1 6 . 3 . » „ „ Institute of Serbia for testing materials, B e l g r a d e , J u g o s l a v i a , B u l e t i n R I L E M , n r . 1 9 , i u n i e 1 9 6 3 .
1 6 . 4 . „ „ „ Institut Stroilelnoi tehniki, K r a t k i c s v e d e n i i a V a r ş o v i a , I T B , 1 9 6 3 . 1 6 . 5 . » » . I . S . M . E . S . - I s t i t u t o S p e r i m e n t a l e M o d e l l i e S t r u t t u r e 1 9 5 1 - 1 9 6 1 , B e r g a m o ,
I . S . M . E . S . , 1 9 6 1 .
A N E X E
S T A N D A R D E ŞI P R E S C R I P Ţ I I L E G A T E D E ÎNCERCAREA C O N S T R U C Ţ I I L O R
Standarde privind încercarea materialelor de construcţie şi a terenului
S T A S 4 2 0 3 - 5 3 .
S T A S S T A S S T A S S T A S S T A S
1 0 5 - 5 8 . 4 9 3 - 5 8 . 4 9 2 - 5 8 .
1 5 5 2 - 5 0 . 1 6 6 0 - 5 5 .
S T A S 5 8 7 8 - 5 8 . S T A S 6 6 3 8 - 6 2 .
S T A S 6 6 2 3 - 6 2 .
S T A S 6 5 9 6 - 6 2 .
S T A S 1 4 0 0 - 5 9 . S T A S 2 0 0 - 6 1 . S T A S 2 1 7 2 - 6 2 . S T A S 6 6 0 5 - 6 2 . S T A S 4 0 6 9 - 6 1 .
S T A S E 4 7 7 5 - 5 5 . S T A S 6 6 5 2 - 6 2 . S T A S 1 2 7 5 - 6 2 . $
S T A S 2 4 1 4 - 6 2 . S T A S 5 5 8 5 - 6 2 . S T A S E 5 5 1 1 - 5 7 . S T A S 1 7 5 9 - 5 0 .
S T A S S T A S S T A S S T A S S T A S S T A S S T A S
^ S T A S S T A S S T A S
4 5 6 - 6 2 . 6 2 9 1 - 6 1 .
8 6 - 5 1 . 1 3 4 8 - 5 0 . 1 0 3 8 - 5 0 . 1 6 5 1 - 5 0 .
3 3 7 - 5 1 ) T037-5ÏÏT
3 3 6 - 5 1 . 1 9 5 6 - 5 0 .
D I N 1 0 4 8 - 1 9 4 3
B S 1 8 8 1 - 1 9 5 2 . B S 3 5 0 0
A n a l i z a m e t a l o g r a f i c ă a m e t a l e l o r ş i a l i a j e l o r . L u a r e a ş i p r e g ă t i r e a p r o b e l o r m e t a l o g r a f i c e . î n c e r c ă r i m e c a n i c e a l e m e t a l e l o r . î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e B r i n e l l . — î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e R o c k w e l l — î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e V i c k e r s — î n c e r c a r e a l a c o m p r e s i u n e . — î n c e r c a r e a l a î n c o v o i e r e a f o n t e i . — î n c e r c a r e a l a o b o s e a l ă p r i n î n c o v o i e r e r o t a t i v ă . î n c e r c ă r i l e m e t a l e l o r . D e t e r m i n a r e a l i m i t e i d e c u r g e r e t e h n i c ă a o ţ e l u l u i l a c a l d .
î n c e r c a r e a d e d u r i t a t e a s t r a t u r i l o r ş i p i e s e l o r s u b ţ i r i . M e t o d a V i c k e r s c u s a r c i n i m i c i . î n c e r c a r e a d e f l u a j a o ţ e l u r i l o r la t e m p e r a t u r i r i d i c a t e , f ă r ă î n t r e r u p e r e a î n c e r c ă r i i .
— î n c e r c a r e a d e r e z i l i e n ţ ă . — î n c e r c a r e a l a t r a c ţ i u n e . — î n c e r c a r e a l a t r a c ţ i u n e a c a b l u r i l o r d e o ţ e l . — î n c e r c a r e a la t r a c ţ i u n e a o ţ e l u l u i b e t o n .
T e r e n u l d e f u n d a ţ i e . î n c e r c a r e a l a c o m p r e s i u n e c u d e f o r m a r e l a t e r a l ă l i b e r ă a p ă m î n t u r i l o r . — M o d u l u l d e d e f o r m a ţ i e . D e t e r m i n a r e a p r i n î n c ă r c ă r i d i r e c t e ,
î n c e r c a r e a n e d e s t r u c t i v ă a b e t o n u l u i . C o n d i ţ i i g e n e r a l e . î n c e r c ă r i d e l a b o r a t o r a l e b e t o a n e l o r . C o n f e c ţ i o n a r e a e p r u v e t e l o r ş i d e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e l o r m e c a n i c e p e e p r u v e t e . — D e t e r m i n a r e a d e n s i t ă ţ i i ş i a c o m p a c t i t ă ţ i i b e t o n u l u i î n t ă r i t . — D e t e r m i n a r e a m o d u l u l u i d e e l a s t i c i t a t e s t a t i c l a c o m p r e s i u n e a b e t o n u l u i . — D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i m e c a n i c e l a a d e r e n ţ a p r i n s m u l g e r e .
M e t o d e d e î n c e r c a r e p e ş a n t i e r a b e t o a n e l o r ş i a m a t e r i a l e l o r c o m p o n e n t e . P r e s c r i p ţ i i . C ă r ă m i z i d e c o n s t r u c ţ i e d i n a r g i l ă a r s ă . V e r i f i c ă r i ş i î n c e r c ă r i . L e m n . D e t e r m i n a r e a r e z i s t e n ţ e i l a t r a c ţ i u n e p e r p e n d i c u l a r p e f i b r e . — î n c e r c a r e a * l a c o m p r e s i u n e p a r a l e l c u f i b r e l e . — î n c e r c a r e a l a c o m p r e s i u n e p e r p e n d i c u l a r p e f i b r e . — î n c e r c a r e a l a d e s p i c a r e . — î n c e r c a r e a l a f o r f e c a r e . — î n c e r c a r e a l a î n c o v o i e r e p r i n l o v i r e . — î n c e r c a r e a l a î n c o v o i e r e s t a t i c ă . — î n c e r c a r e a la r ă s u c i r e . — î n c e r c a r e a l a t r a c ţ i u n e p a r a l e l c u f i b r e l e .
P r o p r i e t ă ţ i l e ş i î n c e r c ă r i l e m e c a n i c e ş i t e h n o l o g i c e a l e m e t a l e l o r . T e r m i n o l o g i e . B e s t i m m u n g e n d e s D e u t s c h e n A u s s c h u s s e s f ü r S t a h l b e t o n , T e i l D . B e s t i m m u n g e n f ü r B e t o n p r ü f u n g e n b e i A u s f ü h r u n g v o n B a u w e r k e n a u s B e t o n u n d S t a h l b e t o n .
M e t h o d s of t e s t i n g c o n c r e t e . M e t h o d s f o r c r e e p a n d r u p t u r e t e s t i n g of m e t a l s .
S T A S 1 5 4 5 - 5 2 . — P o d u r i d e ş o s e a ş i p a s e r e l e . S T A S 3 2 2 1 - 5 2 . — P o d u r i d e ş o s e a ş i p a s e r e l e . C l a s e l e d e î n c ă r c a r e ş i c o n v o a i e l e t i p . S T A S 3 5 0 3 - 5 2 . T e r e n u l d e f u n d a ţ i e . P r e s i u n i a d m i s i b i l e . S T A S 1 9 0 t - 5 0 . R e z i s t e n t a m a t e r i a l e l o r . T e r m i n o l o g i e . S T A S E 0 1 8 8 - 0 1 . S o l i c i t ă r i o s c i l a n t e . T e r m i n o l o g i e ş i s i m b o l u r i . S T A S 3 4 5 1 - 5 2 . S t a t i c a c o n s t r u c ţ i i l o r . T e r m i n o l o g i e .
Standarde privind mijloacele de măsurare şi uti lajul de solicitare
S T A S 2 9 3 3 - 0 0 . M i j l o a c e d e m ă s u r a r e . T e r m i n o l o g i e . S T A S 2 8 7 2 - 5 9 . E r o r i d e m ă s u r a r e . T e r m i n o l o g i e ş i s i m b o l u r i . S T A S 4 4 4 7 - 5 4 . D i n a m o m e t r e . C l a s i f i c a r e . S T A S 4 2 9 3 - 5 7 . M ă s u r i ş i a p a r a t e d e m ă s u r a t . C o m p a r a t o a r e c u c a d r a n p r e c i z i a d e c i t i r e
0 , 0 1 m m . C o n d i ţ i i g e n e r a l e . S T A S 6 6 6 0 - 6 2 . M i r ă d e n i v e l m e n t o b i ş n u i t ă . S T A S 4 6 4 0 - 6 1 . A p a r a t e d e m ă s u r a t e l e c t r i c e i n d i c a t o a r e . C o n d i ţ i i g e n e r a l e . S T A S 4 1 8 6 - 5 3 . ^ A p a r a t e d e m ă s u r a t p r e s i u n i . C l a s i f i c a r e . S T A S 1 8 0 5 - 5 0 . [ M a ş i n i d e î n c e r c a t la t r a c ţ i u n e . V e r i f i c a r e a p r i n m e t o d a e p r u v e t e l o r c o m
p a r a t i v e . S T A S 1 5 1 0 - 6 0 . V e r i f i c a r e a m a ş i n i l o r d e î n c e r c ă r i m e c a n i c e s t a t i c e la t r a c ţ i u n e , c o m p r e s i u n e
ş i î n c o v o i e r e . B S 1 6 1 0 . V e r i f i c a t i o n o f t e s t i n g m a c h i n e s — P a r t I ; 1 9 5 8 . M e t h o d s of l o a d v e r i f i c a t i o n
r e q u i r e m e n t s f o r c l a s t i c p r o v i n g d e v i c e s , a n d v e r i f i c a t i o n of m a c h i n e s f o r t e n s i o n a n d c o m p r e s s i o n t e s t i n g .
I S O / R 1 4 7 . L o a d c a l i b r a t i o n o f t e s t i n g m a c h i n e s f o r t e n s i l e t e s t i n g of s t e e l . V S M 5 8 0 6 0 . M o n t r e s c o m p a r a t e u r s . U n i t e s d e g r a d u a t i o n : 0 , 0 1 m m e t 0 , 0 0 1 m m . C o n
d i t i o n s t e c h n i q u e s d e l i v r a i s o n . G O S T 9 6 9 6 - 6 1 . I n d i k a t o r î m n o g o o b o r o t n î e s ţ e n o i d e l e n i i a 0 , 0 0 1 i 0 , 0 0 2 m m . G O S T 5 5 8 4 - 6 1 . I n d i k a t o r î r i c i a j n o - z u b c i a l i e s ţ e n o i d e l e n i i a 0 , 0 1 m m . G O S T 5 7 7 - 6 0 . I n d i k a t o r î c e a s o v o g o t i p a s ţ e n o i d e l e n i i a 0 , 0 1 m m . G O S T 9 5 0 0 - 6 0 . D i n a m o m e t r i o b r a z ţ o v i e p e r e n o s n l e . G O S T 9 1 0 9 - 6 0 . D i n a m o m e t r i o b ş c c g o n a z n a c e n i i a . T i p î i o s n o v n î e p a r a m e t r i . G O S T 7 8 5 5 - 6 1 . M a ş i n i r a z r l v n î e i u n i v e r s a l n l e d l e a i s p l t a n i i a m e t a l l o v . G O S T 8 9 0 5 - 5 8 . P r e s i g h i d r a v l i c e s k i e d l e a i s p l t a n i i a s t a n d a r t n î h o b r a z ţ o v s t r o i t e l n î h m a t e
r i a l o v . O s n o v n i e p a r a m e t r i i t e h n i c e s k i e t r e b o v a n i i a . G O S T 9 8 1 0 — 6 1 . O s ţ i l o g r a f î e l e k t r o n n o - l u c e v l e . T e h n i c e s k i e t r e b o v a n i i a . G O S T 9 8 2 9 — 6 1 . O s ţ i l o g r a f î s v e t o l u c e v i e . O b ş c i e t e h n i c e s k i e t r e b o v a n i i a .
S T A S I S O D I N B S V S M M S z G O S T C S N A C I
N O T Ă . S e m n i f i c a ţ i a i n d i c a t i v e l o r e s t e :
— S t a n d a r d d e s t a t R . P . R . — S t a n d a r d e e l a b o r a t e d e O r g a n i z a ţ i a I n t e r n a ţ i o n a l ă p e n t r u S t a n d a r d i z a r e . — S t a n d a r d e ş i n o r m e g e r m a n e . — S t a n d a r d e b r i t a n i c e . — S t a n d a r d e f r a n c e z e . — S t a n d a r d e m a g h i a r e . — S t a n d a r d e s o v i e t i c e . — S t a n d a r d e l e c e h o s l o v a c e . — N o r m e l e I n s t i t u t u l u i a m e r i c a n p e n t r u b e t o n .
Redactor responsabil: EMILIA ILIE Tehnoredactor: GRIGORE LECA
Dat la cules 27.02.1965. Bun de tipar 07.09.1965. Apărut 1965. Tiraj 4000+140 + 40, legate. Htrtie velină ilustraţii de 80 g/m3, 700 X1000/16. Coli editoriale 38,50. Coli de tipar 29,50. A. 813/1965. C.Z. pentru bibliotecile mari 620.1:624. C.Z.
pentru bibliotecile mici 620.
Tiparul executat Ia întreprinderea Poligrafică Sibiu, str. N . Bălcescu nr. 17.
Republica Socialistă România