Post on 31-Jan-2018
I. STUDIU DE CAZ EIA ‐ PROCESUL EIA PRIVIND AEROPORTUL VESZPRÉM‐SZENTKIRÁLYSZABADJA DIN UNGARIA II. Dezvoltatorul proiectului este aproape necunoscut în Ungaria. Compania off‐shore a fost înființată cu câțiva ani înainte de inițierea procedurii de autorizare, cu scopul de a realiza pe loc o investiție pe scară largă – un aeroport low cost, un centru de servicii logistice, hoteluri, clădiri de birouri etc. III. Cazul ce va fi prezentat în ceea ce urmează se referă la reconstrucția și realocarea fostului aerodrom militar Veszprém‐Szentkirályszabadja, transformat într‐un aeroport comercial internațional. Aeroportul se află pe țărmul de nord‐est al Lacului Balaton (cel mai mare lac din Europa Centrală) și funcționează în prezent ca loc de decolare și aterizare non public pentru anumite tipuri de aeronave de mai mici dimensiuni. Investitorul a cumpărat proprietatea de 450 de hectare (în jur de 1112 acri) de la deținătorul de drept, două municipalități, în anul 2006 și a presupus că până în 2010 fostul aeroport militar va funcționa ca un aeroport comercial internațional. Datorită investiției, ar fi posibil ca și cele mai mari aeronave de pasageri și avioane de transport să decoleze și să aterizeze acolo într‐un mod în care, datorită poziției benzii de zbor, avioanele ar sosi și ar părăsi aeroportul traversând zona din interiorul orașului Balatonalmádi (un oraș pe malul Lacului Balaton, aflat la o distanță de aproximativ 3 km de aeroport) la o înălțime de aproximativ 300 de metri. În acest caz, avocații noștri acționează în numele municipalității Balatonalmádi. IV. Amplasarea proiectului este ilustrată în următoarea imagine.
Amplasarea proiectului este foarte sensibilă, din mai multe motive. Teritoriul aeroportului planificat este foarte aproape de lacul Balaton, protejat de Convenția Ramsar, precum și de Directivele Natura 2000 privind păsările și habitatele. Balaton este cel mai mare lac din Europa Centrală și se estimează a avea vârsta de 22.000 de ani. Stufărișuri extinse mărginesc malul lacului. Locul este un important punct de tranzit pentru un mare număr de specii de păsări acvatice și găzduiește în jur de 2.000 de specii de alge. Lacul este cea mai importantă zonă de recreere din Ungaria; alte activități includ
1
turismul, pescuitul și recoltarea stufului, iar potențialele amenințări vin din avântul sporturilor cu motor și construcția de porturi de navigație cu pânze și locuri de pescuit.1 Decolările și aterizările ar urma să aibă loc deasupra lacului, la o înălțime medie de 500 de metri, și toate aeronavele ar trece pe lângă orașul Balatonalmádi la o înălțime de 180‐400 de metri. Este foarte important de menționat faptul că mediul de la Balaton este o zonă foarte liniștită, iar așezările din jur sunt destinații importante de interes turistic. În plus, întreg teritoriul aeroportului planificat este un sit Natura 2000, reprezentând un loc de o frumusețe ecologică unică și impresionantă, protejat pentru populația mare de popândăi (Spermophilus citellus). V. Implicarea publicului joacă un rol foarte important în procedură, deoarece multe persoane au fost împotriva investiției și au dorit să participe pentru a putea face comentarii și a‐și manifesta protestul. Pe baza Legii LIII din 1995 privind regulile generale de protecție a mediului2, asociațiile înființate de către cetățeni pentru reprezentarea intereselor lor de mediu au drepturi suplimentare privind procedurile de acordare a autorizațiilor de mediu, precum dreptul de a avea statutul juridic de a fi parte în caz în cadrul procedurilor de administrare statală privind protecția mediului. De aceea, oamenii care trăiesc în zona afectată au creat și un ONG de mediu, pentru a putea participa mai eficient la procedura de acordare a autorizației de mediu. Din prevederile Legii de protecție a mediului și din legile ulterioare reiese că există anumite drepturi în Ungaria (dreptul de acces la informații de mediu, dreptul de a participa la audieri publice etc.) care sunt acordate tuturor, există drepturi care sunt acordate doar acelor persoane care trăiesc în așezările afectate de un anumit proiect sau activitate (în cadrul procedurilor de evaluare a impactului de mediu, dreptul de a face comentarii care exclud posibilitatea de stabilire în relație cu situl, privind necesitatea unui studiu EIA și a unui studiu de impact de mediu, sau conținutul documentației integrate pentru autorizația de mediu etc.) și în cele din urmă, există drepturi care sunt datorate părților, sau persoanelor cu implicare juridică în respectiva procedură (consultarea documentației procedurii, dreptul de apel împotriva deciziei etc.). După ce investitorul a inițiat faza de studiu de mediu preliminar, în jur de 3000 de persoane și un număr destul de mare de ONG‐uri din zona afectată au indicat individual inspectoratului de mediu competent faptul că doresc să participe la procedura EIA ca parte interesată. VI. Trei zone principale au fost menționate ca puncte problematice ale proiectului: chestiuni privind protecția a naturii, aspecte privind zgomotul și calitatea aerului. După cum s‐a menționat mai sus, vecinătatea aeroportului planificat este o zonă foarte liniștită și întreg teritoriul proiectului planificat este un sit Natura 2000. În plus, așezările din jurul lacului Balaton își procură rezervele de apă potabilă din lac, iar locuitorii își fac griji că traficul intens din aeroport va polua lacul, va afecta calitatea aerului și le va perturba viața cotidiană. Pe de altă parte, studiul preliminar de evaluare a impactului asupra mediului și modificările sale ulterioare (inspectoratul de mediu a solicitat câteva modificări pentru a putea lua o decizie privind etapa următoare din procesul EIA, pentru a putea determina și comanda conținutul necesar al analizei impactului asupra mediului) nu a identificat nicio afectare semnificativă a proiectului.
1 Pentru mai multe informații: http://www.ramsar.org/cda/en/ramsar‐pubs‐annolist‐anno‐hungary/main/ramsar/1‐30 168%5E16366_4000_0__ 2Abreviată în continuare ca Legea de prot. mediu.
2
VII. De fapt, legislația EIA maghiară este în general armonizată cu legislația relevantă europeană EIA. Totuși, există câteva decalaje și imperfecțiuni în implementare, rezultatul fiind că legislația trebuie modificată periodic. În Ungaria este indicat un proces cu două faze pentru evaluarea impactului asupra mediului. Faza 1 este o fază de studiu preliminar de mediu (Faza de selectare sau de evaluare a anvergurii), care este o evaluare preliminară a impactului pentru estimarea posibilelor efecte ale proiectului. La solicitarea operatorului, inspectoratul de mediu poate desfășura o procedură de studiu preliminar de mediu în fiecare caz. Există, totuși, anumite activități specificate în Decretul guvernamental,3 care, atunci când sunt urmate, operatorul trebuie să inițieze studiul preliminar de mediu. Pe baza studiului preliminar de mediu, autoritatea de protecție a mediului decide ce procedură specifică de investigație este aplicabilă activității sau operațiunii planificate. Pe baza rezultatelor din Faza 1, autoritățile determină cerințele exacte pentru Faza 2; în funcție de tipul de impact, activitățile implicate pe care le are asupra mediului, procesul poate consta dintr‐o procedură suplimentară de analiză a impactului sau o procedură IPPC (Prevenirea și controlul poluării integrate); sau combinația sau legătura dintre ele. Anumite proiecte enumerate în anexele Decretului guvernamental sunt considerate ca având efecte semnificative asupra mediului și necesită o EIA în toate circumstanțele, (de pildă, aeroporturile cu o lungime de pistă de bază ≥ 2100 m, precum în cazul în chestiune). Dacă rezultatul unui proces de permisiune de mediu EIA este negativ, aceasta înseamnă practic un veto pentru construcția în sine. Similar directivelor UE relevante, unul dintre principalele aspecte principale urmărite de legislația EIA maghiară este „publicitatea și accesul la informații”. Regulamentele asigură dreptul publicului de a accesa informația, precum și pentru toate părțile interesate (indivizi, ONG‐uri, instituții etc., care pot fi interesate) de a exprima o opinie. Publicarea, audierile publice și consultațiile publice sunt principalele instrumente de îndeplinire a acestor cerințe. VIII. Procedura EIA în discuție a rămas în faza de studiu preliminar de mediu. Pe baza directivelor UE relevante și a legislației maghiare, proiectul (aeroportul cu o lungime de pistă de bază de 2300 m) a fost privit ca având efecte semnificative asupra mediului, astfel încât a fost clar la începutul procedurii că ambele faze ale procesului EIA trebuie desfășurate. Investitorul a inițiat procedura și a solicitat autorizarea în mai 2008. Prima fază a procesului a fost finalizată cu decizia că proiectul nu poate fi realizat, deoarece una dintre co‐autorități (notarul municipalității orașului sus‐menționat, Balatonalmádi) a refuzat să/și dea consimțământul.4 Investitorul a făcut apel împotriva deciziei, iar a doua instanță a decis în noiembrie 2009 că întreaga procedură preliminară trebuie repetată din cauza unor probleme procedurale. Procedura repetată a început în martie 2010 și a fost de asemenea finalizată prin decizia că proiectul nu poate fi autorizat (notarul municipalității orașului sus‐menționat, Balatonalmádi, a refuzat să/și dea consimțământul pentru ordinul local relevant al municipalității privind zgomotul). Investitorul a
3Government Decree No 314/2005. (XII. 25.) ‐ on IPPC permitting and environmental impact assessment. 4De reținut că în Ungaria există o așa‐numită procedură de co‐decizie între autoritatea relevantă care acordă avizele de mediu și diferitele tipuri de autorități speciale. Dacă vreuna dintre autoritățile speciale implicate refuză să‐și dea consimțământul, solicitarea avizului trebuie refuzată.
3
4
făcut apel împotriva deciziei, iar procesul este acum înaintea celei de‐a doua instanțe la Inspectoratul național pentru mediu, natură și apă, din octombrie 2010. În acel timp, municipalitățile care au vândut proprietatea investitorului în 2006 s‐au adresat tribunalului pentru a solicita proprietatea înapoi, deoarece proiectul nu a fost finalizat în 2010. Acesta este un bun exemplu de proceduri EIA prelungite în Ungaria. Al doilea principal neajuns al procedurii poate fi rezumat după cum urmează: Din cauza regulilor UE (și naționale) ale procedurii EIA, dezvoltatorul poate solicita autorității competente să declare ce anume ar trebui acoperit de informațiile EIA care trebuie furnizate de către dezvoltator (stadiul de evaluare). Dezvoltatorul trebuie să furnizeze informații privind impactele asupra mediului (raportul EIA), iar autoritățile de mediu și publicul (și uneori Statele membre afectate) trebuie informate și consultate. În cele din urmă, autoritatea competentă decide, având în vedere rezultatele consultărilor. Publicul este informat cu privire la decizie ulterior, și poate contesta decizia în fața instanței. În procedura dată, chiar și în procedura preliminară, mii de locuitori din zonă și‐au exprimat îngrijorările și protestele împotriva proiectului. Probabil întrebarea este pur ipotetică: ce va însemna obligația autorității care acordă avizele de mediu, având în vedere că rezultatele consultărilor publice trebuie luate în considerație? Rezultatele consultărilor publice n‐au avut niciodată vreun efect asupra deciziei finale, cu excepția cazului în care proiectul se împotmolește oricum în obstacolele legislative.