Post on 04-Jan-2020
Ghid
de proceduri pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin vânătorilor şi personalului gestionarilor fondurilor cinegetice, în colaborare cu medicii veterinari și structurile A.N.S.V.S.A., în scopul aplicării programului național de supraveghere, prevenire și
control al pestei porcine africane și al pestei porcine clasice și manipularea la nivelul producţiei primare a porcilor mistreți împușcați, a căror carne
este destinată consumului propriu al vânătorilor care participă la partida de vânătoare
2
1. Date generale privind pesta porcină africană și pesta porcină clasică
Pesta porcină africană (PPA) şi Pesta porcină clasică (PPC) sunt boli virale majore şi
foarte contagioase ale porcilor domestici şi sălbatici. Datorită impactului lor major asupra
efectivelor de porcine domestice şi faunei, ambele boli sunt notificabile la confirmarea lor într-
un teritoriu, atât la Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE), cât şi la Comisia
Europeană.
Pesta porcină africană este cauzată de un virus din genul Asfivirus, familia Asfaviride,
având drept gazde naturale atât porcii domestici, cât şi pe cei sălbatici, însă acest virus are
abilitatea de a se replica şi în căpuşile cu platoşă moale din genul Ornithodorus.
Pesta porcină clasică este cauzată de un virus anvelopat din genul Pestivirus, familia
Flaviviridae, având drept gazde naturale porcii domestici şi pe cei sălbatici.
Deşi rezistenţa viruşilor cauzanţi este diferită în mediile de viaţă şi în produse şi
subproduse, bolile produse de ambii viruşi sunt asemănătoare în privinţa semnelor clinice şi a
modificărilor anatomo-patologice, dar nu și a evoluției epidemiologice, astfel încât singura
modalitate de a deosebi agentul patogen este diagnosticul de laborator. Ambele boli se
manifestă cu o serie de simptome şi leziuni nespecifice comune multor altor boli, inclusiv
virale, bacteriene sau neinfecţioase.
Importante în recurenţa sau cronicizarea bolii într-o zonă sunt structura socială şi mărimea
populaţiei pe porci mistreţi. În cazul metapopulaţiilor de porci mistreţi (de peste 2000 de
exemplare) unde animalele vin uşor în contact, ambele boli pot deveni endemice. În cazul
populaţiilor mai mici şi care nu vin neapărat în contact (între 1000-1500 de exemplare),
răspândirea bolii poate fi mai greoaie, persistenţa ei depinzând de factorii epidemiologici şi
ecologici specifici zonei.
Ca metode de prevenire a răspândirii, în cazul ambelor boli, porcii sălbatici găsiţi bolnavi
sunt ucişi, iar cadavrele lor se distrug sub control oficial.
În cazul pestei porcine clasice, dacă boala ameninţă să se răspândească în teritoriu, se poate
apela la vaccinarea de urgenţă, cu aprobarea prealabilă a planurilor de vaccinare de către
Comisia Europeană. În cazul pestei porcine africane, nu există un vaccin omologat.
2. Profilaxia generală în vederea prevenirii celor două tipuri de pestă în populaţia de
mistreți
În cadrul programului de eradicare a PPC şi a monitorizării evoluţiei pentru PPA în regiune,
România urmează programe de testare şi diagnosticare în laborator a tuturor mistreţilor
împuşcaţi, accidentaţi sau găsiţi morţi.
2.1. Măsuri de profilaxie generală
- Comunicarea efectivă între autorităţile veterinare, practicienii veterinari şi managerii
fondurilor de vânătoare;
- Crearea unui sistem eficace de raportare a bolii;
- Politici stricte privind monitorizarea efectivelor de mistreţi pe categorii de vârstă şi sexe,
a fondurilor de vânătoare, a culoarelor de circulaţie a mistreţilor, importul şi comerţul
intracomunitar de mistreţi vii, carcase şi carne;
- Supravegherea prin recoltarea de probe de la mistreţii vânaţi, accidentaţi, sau găsiţi
morţi;
- Controlul centrelor de colectare a vânatului sălbatic;
- Urmarirea valorificarii şi procesării cărnii provenite de la porcii mistreţi;
- Carantina mistreţilor proveniţi din comerţul comunitar înainte de introducerea lor în
fondurile de vânătoare, rezervaţii sau în alte locuri special amenajate;
- Obligativitatea ecarisarii fondurilor de vânatoare;
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
3
2.2. Măsuri de profilaxie specifică
Vaccinarea de urgenţă a mistreţilor prin utilizarea momelilor vaccinale cu vaccin viu
atenuat este posibilă doar pentru pesta porcină clasică şi doar cu aprobarea Comisiei Europene.
3. Date privind etiologia, simptomatologia şi diagnosticul bolii
3.1. Pesta porcină clasică
Date generale
Boala este produsă de un virus din familia Flaviviridae, genul Pestivirus. Rezervoarele
naturale ale virusului le constituie porcii domestici şi mistreţi, în cazul în care aceştia intră în
contact. Transmiterea bolii este facilitată şi prin:
a. contactul direct dintre animale, prin secreţii, excreţii, material seminal, sânge;
b. circulaţia în habitatul natural a vânătorilor, paznicilor de vanatoare, padurarilor si a altor
persoane care pot vehicula virusul;
c. carnasierele domestice si salbatice, păsări sălbatice;
d. deşeuri alimentare, masa gastro-intestinală sau cadavre abandonate sau alte materii si
materiale ce pot fi contaminate;
e. infecţii transplacentare;
Sursa virusului o constituie:
a. sângele şi ţesuturile, secreţiile şi excreţiile animalelor bolnave şi moarte;
b. purceii infectaţi congenital cu viremie persistentă şi care pot împrăştia virusul perioade
foarte lungi de timp (luni);
c. caile de infectie sunt: ingestia, contactul cu mucoasa oro-nazală, leziuni ale pielii,
inseminarile, contactul cu sangele animalelor bolnave.
Elemente de diagnostic
Perioada de incubație a virusului PPC este de 2-14 zile.
Semne clinice în forma acută:
- febra (41ºC), anorexie, letargie, hiperemie multifocală și leziuni hemoragice ale pielii,
- conjunctivite, cianoza pielii, în special a extremităților;
- constipație pasageră, alternând cu diaree, vomitări ocazionale, dispnee, tuse;
- ataxie, pareze și convulsii;
- moarte, dupa 5-15 zile de la apariția semnelor clinice;
- mortalitatea la mistreții tineri poate atinge 100%;
Semne clinice în forma cronică:
apatie, apetit capricios, pirexie, diaree prelungită;
- refacere aparentă cu eventuale recăderi și moarte, într-un final.
Semne clinice în forma congenitală:
- tremor congenital, slăbiciune, dezvoltare greoaie pe parcursul câtorva săptamani sau
luni a puilor, urmată de moarte;
- purceii afectaţi sunt normali din punct de vedere clinic, dar rămaşi în urmă cu creşterea,
prezintă viremie persistentă, fără răspuns imun.
4
Forma moderată la scroafe:
- pirexie trecătoare şi inapetenţă;
- moartea fetuşilor, resorbţie, mumificare, naştere prematură;
- avort (rar)
Leziuni morfopatologice
În forma acută:
- peteşii şi echimoze răspândite neuniform, în ganglionii limfatici, laringe, vezica, rinichi,
conexiunea ileocecală;
- infarcte multifocale marginale pe splină, caracteristice, deşi nu sunt întotdeauna
prezente, însoţite de leucopenie si trombocitopenie;
- ganglionii limfatici sunt măriţi în volum şi hemoragici;
- encefalomielite cu îngroşări perivasculare.
În forma cronica:
- butoni ulceroși în cecum și în intestinul gros;
- modificări ale șesutului limfoid;
- adesea, lipsesc leziunile hemoragice si inflamatorii .
În forma congenitală
- erori în formarea mielinei din SNC, hipoplazie cerebelară, microencefalie, hipoplazie
pulmonara, hidropizie și alte malformații;
3.2. Pesta porcină africană
Date generale
Boală virală sistemică, contagioasă, febrilă, asemănătoare pestei porcine clasice. Se
poate transmite prin contactul direct între porcii mistreți bolnavi, prin căpuşele cu cu cuticula
moale din genul Ornithodorus spp. Și prin erori umane privind biosecuritatea.
Boala a fost diagnosticată la porcii domestici din Africa şi porcii sălbatici şi domestici
din Europa, America Centrală şi de Sud. Până în prezent nu s-au înregistrat îmbolnăviri pe alte
continente, dar ele sunt, cu certitudine, posibile.
Virusul care produce boala este unicul arbovirus cu lanţ dublu de ADN, unic, cu
caractere de Iridoviridae şi Poxviridae (Familia Asfarviridae), fiind mult mai rezistent şi stabil
în mediu decât virusul Pestei porcine clasice. Poate produce mortalitate foarte mare şi omoară
suine de toate vârstele. Nu există tratament sau vaccin. Unii autori consideră că porcii sunt
afectaţi accidental, virusul afectând natural doar căpuşele
Surse de contaminare
Sângele, ţesuturile, excreţiile sau secreţiile provenite de la animale bolnave sau moarte
ce pot contamina:
direct (contact între indivizi susceptibili)
indirect - hrană contaminată
- vehicule, habitat, păşune
- haine, încălţăminte
- vânători, turiști
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
5
- veterinari
Căpuşe cu cuticula moale din Genul Ornithodorus anterior infectate
Transfrontalier boala se transmite prin resturi alimentare rezultate de la igienizare în
porturi, aeroporturi şi hoteluri internaţionale
Patogeneză
Căi de infecţie: orală (principală) şi transcutanată;
Mecanism de infecţie: inducerea unui sindrom hemoragipar sever, consecutiv distrugerii
de mononucleare şi fagocite;
Stare de purtător: viremie posibil 5-8 săptămâni, dar rămân purtători de virus, fără
dezvoltare de anticorpi neutralizanţi;
Răspuns imun: atipic, dependent de tulpina de virus
- tulpinile virulente distrug celulele Langerhans şi nu produc anticorpi, testul de
imunofluorescenţă detectând antigen pe termen lung
- tulpinile puţin virulente nu distrug celulele Langerhans şi produc anticorpi, şi după 7 zile de
la infecţie, testul de imunofluorescenţă este negativ. Atipic pentru virusuri este că IgG-urile
produse de acest virus nu pot sista viremia şi nici nu neutralizează în totalitate virusul
Transmiterea virusului se face: Transstadial, transovarian, sexual.
Perioada de incubaţie
- 5-15 zile, în cazul infecţiilor naturale
- Posibil chiar câteva săptămâni, în cazul infecţiilor naturale cu tulpini slab patogene
Evoluţie clinică
Diferită, dependentă de virulenţa tulpinii de virus infectante:
În infecţii cu tulpini de virus foarte virulente:
- forma supraacută
- forma acută
În infecţii cu tulpini moderat virulente:
- forma subacută
În infecţii cu tulpini cu virulenţă redusă:
- formă cronică sau inaparentă
Forma supraacută
apare sporadic
porci găsiţi morţi sau agonici fără semne premonitorii
uneori respiraţie superficială anterior morţii
Forma acută
febră: (40,5-42 grade C) timp de 12-14 zile, apoi revenire la normal
inapetenţă
animalele stau ascunse
se deplasează cu greutate (uneori necoordonare a mişcărilor, cu 24-48 ore anterior
morţii)
tahipnee şi puls accelerat
descărcări sanguinolente sau mucopurulente oculare şi nazale
6
semne de durere abdominală (arcuire a spatelui, mers greoi)
vomă sanguinolentă, constipaţie sau diaree abundent sanguinolente
avorturi la orice vârstă de gestaţie (diferite de PPC)
moarte după 6-13, maximum 20 de zile, posibil chiar la 100% din populația de mistreți.
Forma subacută
simptomatologie mai estompată, cu febră fluctuantă, pneumonie, depresie, avorturi
durată până la 30 zile
mortalitate 30-70% după 15-40 zile de boală
Forme cronice şi inaparente
- posibil inaparente, doar cu seroconversie
- posibil febră 2-3 săptămâni, apoi remisie
- necroze şi chiar ulcere pe pilea glabră
- pericardite, pleurite adezive, pneumonii
- tumefacţii articulare, chiar artrite
- avorturi
- mortalitate redusă după reacutizări
Animalele care trec prin boală rămân purtătoare pe viaţă.
Morbiditate si mortalitate
Sunt dependente de virulenţa tulpinii de virus infectant, de existenţa unor infecţii asociate,
de existenţa animalelor tinere sau gestante:
- 100% morbiditate şi aproape 100% mortalitate în infecţiile cu tulpini de virus foarte
virulente;
- Până la 60-70% morbiditate şi 30-70% mortalitate în infecţii cu tulpini moderat
patogene. Mortalitatea poate creşte atunci când există infecţii asociate, animale tinere
sau gestante.
- Porcii sălbatici din Africa dezvoltă doar viremie asociată cu forme subclinice sau
abortate, obişnuit fără mortalitate.
Condiţii preliminare pentru recoltarea de probe
FOARTE IMPORTANT: În cazul existenţei unei suspiciuni de evoluţie a PPA,
personalul de specialitate examinator şi cel tehnic sau ajutător va aplica, în toate cazurile,
măsuri identice cu cele ce se iau în cazul unei infecţii deja confirmate, pentru a preveni
extinderea eventualei infecţii din efectivul de animale supus examinării!
Se va evita transportul cadavrelor şi exemplarelor afectate ce urmează a fi examinate, din şi
chiar în interiorul curţilor/exploataţiilor ce posedă alte efective de porci;
Personalul examinator și care recoltează probe trebuie să aibă la dispoziţie echipamentul de
protecţie, instrumentarul şi materialele necesare dezinfectării suprafeţei pe care se vor efectua
examenele post mortem şi a dezinfectării/denaturării materialelor folosite cu această ocazie.
Elemente de diagnostic
Se suspectează boala când:
- morbiditatea şi mortalitatea ating 100%, ceea ce poate sugera evoluţia unei infecţii
cu o tulpină de virus al pestei porcine africane foarte virulente;
- este prezentă febra, morbiditatea şi mortalitatea sunt mari, la toate categoriile de
vârstă;
- este detectat un puternic sindrom hemoragipar şi găsim aproape invariabil
următoarele leziuni:
a. splină mult mărită, cu o culoare roşu închis spre negru;
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
7
b. noduri limfatice gastro-hepatice mult mărite şi hemoragice;
c. noduri limfatice renale mult mărite şi hemoragice;
Leziuni anatomopatologice depind de forma clinică şi de virulenţa tulpinii infectante:
În infecţii cu tulpini de virus foarte virulente, leziunile sunt întâlnite în forma supraacută
și în forma acută;
În infecţii cu tulpini moderat virulente: leziuni în forma subacută
În infecţii cu tulpini cu virulenţă redusă: leziuni în forma cronică sau inaparentă.
În forma supraacută:
Nu se depistează leziuni deosebite, doar gastroragii, consecutiv acutizării ulcerelor gastrice
vechi, în condiţiile prelungirii timpului de sângerare datorat trombocitopeniei severe
În forma acută:
Sunt considerate leziuni tipice pentru forma acută:
• Splină mult mărită şi friabilă (consecutiv necrozelor la acest nivel), uneori puternic
infarctizată, roşie închis sau neagră;
• Limfonoduri gastro-hepatice mărite şi hemoragice, uneori cu aspect de hematom;
• Limfonoduri perirenale mărite şi hemoragice, uneori cu aspect de hematom;
• Colorare a pielii în roşu închis sau purpuriu;
• Acumulări de lichide în cavităţi (ascită, hidrotorax, hidropericard);
• Peteşii hemoragice pe seroase şi mucoase (inclusiv endo şi pericard);
• Peteşii sau hemoragii echimotice pe cortexul renal şi bazinet;
• Ficat mult mărit;
• Edeme perirenale, ale vezicii biliare şi pulmonare;
• Zone de infarct,chiar necroze în diferite organe;
• Limfonoduri submandibulare mărite şi hemoragice (in infecţia orală);
• Alte limfonoduri posibil numai edematoase.
În forma subacută:
În forma subacută, leziunile sunt identice în primele 8-12 zile, apoi se estompează.
Principala diferenţă lezională este la nivelul splinei ce poate fi mărită, dar are o culoare mai
normală şi nu este friabilă.
În forma cronică:
Leziunile în forma cronică pot fi variate, consecutiv intervenţiei infecţiilor secundare:
- Cutanate, cu necroze focale şi chiar sfacelări;
- Limfadenopatii generalizate;
- Pulmonare cu consolidări lobare;
- Pericardite fibrinoase;
- Articulaţii îngroşate şi edemaţiate;
- Leziuni le nivelul placentei şi fetuşilor (toate formele);
- Placentă cu hemoragii peteşiale;
- Fetuşii pot fi edematoşi, cu hemoragii peteşiale pe piele, miocard şi ficat.
Efectele bolii
Boala nu se transmite de la animale la om, prin urmare nu afectează sănătatea omului.
Produce însă un procent foarte ridicat de morbiditate în rândul porcilor, iar pierderile rezultate în
urma combaterii ei sunt deosebit de ridicate, atât prin pierderile directe, cât şi prin costurile cu
8
eradicarea şi restricţiile impuse comerţului cu porci vii şi cu produse sau subproduse provenite
de la porci.
Rezistenţă ieşită din comun a virusului şi particularităţile sale biologice au făcut
imposibilă producerea unui vaccin eficient până în prezent. În exploataţiile în care boala a
evoluat până acum, eradicarea şi recăpătarea stării de indemnitate la boală a durat perioade lungi
de timp.
În mediul selvatic, populaţiile locale de mistreţi pot fi afectate în procent de peste 90%,
iar refacerea acestora va dura ani de zile. Prăbuşirea efectivelor de mistreţi vor conduce însă, şi
la diminuarea efectivelor de lupi şi urşi în primul rând, din cauza scăderii posibilităților acestora
de hrănire în anii ce urmează îmbolnăvirii.
Cei mai afectaţi de boală vor fi însă gestionarii fondurilor cinegetice, fiindcă mistreţul
constituie în prezent, una dintre speciile cele mai apreciate de vânători.
Este de aşteptat, în cazul prăbuşirii efectivelor de mistreţi, ca interesul pentru gestionarea
unor fonduri cinegetice să dispară, efectul fiind abandonarea gestionării multor fonduri
cinegetice în caz de infestare cu PPA a populaţiilor de mistreţi din România.
4. Programe de eradicare și prevenție a bolilor
Scopul monitorizării populațiilor de mistreț este de depistare timpurie a bolilor, pe baza
a semnelor clinice de suspectare a îmbolnăvirii, înaintea confirmării oficiale a pătrunderii
virusului într-o zonă. De aceea se impune semnalarea oricărui caz de suspiciune a uneia
dintre cele două boli structurilor teritoriale ale A.N.S.V.S.A.
Măsurile de prevenție vizează împiedicarea pătrunderii virusului în fondul cinegetic,
precum și împiedicarea răspândirii acestuia în cazul apariției bolii.
Observarea populațiilor de mistreți și recoltarea probelor de la mistreţii morţi pentru
examenul de laborator, sunt măsuri deosebit de importante, în condițiile în care, conform
statisticilor realizate în țările în care P.P.A. evoluează, probabilitatea de depistare a virusului la
animalele găsite moarte este de 55 de ori mai mare decât la animalele împușcate, iar la 98 din
100 de cazuri de mistreți găsiți morți din cauza PPP a fost depistat virusul.
4.1. Observarea populațiilor de mistreți
În cazul observării unor comportamente şi semne clinice suspecte de boală la mistreți și
în cazul descoperirii unor cadavre sau resturi de cadavre în desişuri, precum şi în cazul unor
cadavre rezultate din accidente, gestionarii fondurilor cinegetice au obligația notificării
imediate sau în termen de maxim 24 de ore a direcțiilor județene sanitar veterinare și pentru
siguranța alimentelor, respectiv a municipiului București (DJSVSA) sau a medicului veterinar
oficial sau de liberă practică împuternicit de către DJSVSA pentru zona respectivă. În
notificare se vor preciza date privind locul și ora observației (pct. 3 din Anexă).
Probele biologice, inclusiv cadavrele întregi, nu vor fi manipulate decât de către
personalul sanitar-veterinar abilitat sau, când acesta nu este disponibil, de către vânătorii sau
gestionarii fondurilor de vânătoare special instruiți (pct. 4 și 5 din Anexă).
Recoltarea, ambalarea și individualizarea probelor după partidele de vânătoare și
transportul lor spre DSVSA revine reprezentanților fondurilor de vânătoare.
Transportul cadavrelor identificate pe fondurile de vânătoare spre LSVj revine DSVSA,
în urma notificării de către gestionarii fondurilor de vânătoare sau vânători.
Ecarisarea cadavrelor transmise spre LSVj revine direcțiilor județene sanitar veterinare
și pentru siguranța alimentelor, respectiv a municipiului București (DJSVSA), în colaborare cu
primăriile locale, acolo unde capacitatea de ecarisare a incineratorului laboratorului este
depășită.
AGVPS și ROMSIVA au obligația amenajării pe fiecare fond de vânătoare a unor
locuri special echipate cu containere privind colectarea masei gastro-intestinale, în vederea
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
9
predării lor către unitățile de neutralizare. Plata activității de neutralizare și colectare a masei
gastro-intestinale va fi făcută de fondurile de vânătoare.
4.2. Recoltarea probelor și eliberarea rezultatelor
Recoltarea probelor pentru examenul de laborator este obligatorie în cazul mistreților
vânați din zonele considerate la risc în programele de monitorizare a PPA și PPC. Cadavrele
găsite se predau întregi sau sunt ridicate din teritoriu de către DSVSA județeană.
Prelevarea probelor se face imediat după terminarea vânătorii, dar nu mai târziu de
maximum 4 ore, de către vânătorul instruit, gestionarul fondului de vânătoare sau medicul
veterinar, după caz (pct. 2 din Anexă).
Prezența personalului sanitar veterinar autorizat este recomandată, dar când acesta nu
este disponibil, recoltarea probelor este preluată de către vânători care sunt remunerați pentru
această activitate conform prevederilor H.G. 830/2016 cu modificarile ulterioare.
După prelevare, probele se individualizează cu înscrisuri vizibile şi sunt supuse unor
operaţiuni de condiţionare şi ambalare specifice, prezentate în cadrul instruirilor desfășurate de
DSVSA județene. Probele sunt expediate spre DSVSA județene, nota de însoțire fiind
completată de către medicul veterinar oficial în zona căruia este amplasat fondul de vânătoare
(pct. 6 și 7 din Anexă).
Deci, conform legislației în vigoare, obligaţia gestionarilor fondurilor cinegetice se
rezumă la anunţarea scrisă/notificarea fiecărei vânători de mistreţi organizate de gestionar.
Obligaţia recoltării probelor biologice, a ambalării lor corespunzătoare, a transportării lor la
DJSVSA şi completării certificatului de însoţire revine exclusiv medicilor veterinari.
În aceste condiţii, problema decontării cheltuielilor rămâne a DJSVSA.
2.2. Condiționarea carcaselor mistreților vânați Subiectul este tratat mai jos de
către ANSVSA
Carcasele mistreților vânați trebuie să fie identificate individual și păstrate în condiţii
optime, reprezentate de spaţii amenajate corespunzător pentru conservare, care să nu permită
alterarea acestora sau difuzarea bolilor infectocontagioase (centre de colectare, spaţii
frigorifice şi altele asemenea). Aceste carcase nu sunt destinate consumului decât după sosirea
rezultatului pentru trichineloză, pestă porcină clasică și pestă porcină africană. (pct. 12 și 13
din Anexă)
În cazul unui test PPA pozitiv, toate carcasele stocate urmează să fie distruse sub
supravegherea veterinarului împuternicit de DJSVSA.
Rămâne deschisă, până la adoptarea unei decizii echitabile în acest sens, problema
acoperirii cheltuielilor necesare operaţiunilor descrise şi a despăgubirii gestionarilor fondurilor
cinegetice pentru carcasele de mistreţ confiscate şi distruse.
Având în vedere faptul că nu se poate face discriminare între proprietarii exploatațiilor
și gestionarii fondurilor cinegetice, în conformitate cu prevederile Programului (pct.1 din
Anexă) , trebuie să se acorde despăgubiri şi celor din urmă, conform prevederilor Hotărârii nr.
1.214 din 7 octombrie 2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se
cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a
focarelor de boli transmisibile ale animalelor, la valoarea de piață stabilită în anexa nr. 1 la
Legea 407/2006.
4.3. Distrugerea cadavrelor, viscerelor și subproduselor – aceste aspecte trebuie
discutate în comun, pentru că generează costuri și muncă. În plus, gestionarii
fondurilor de vânătoare care obțin venituri au și obligații privind neutralizarea
10
Având în vedere faptul că legea și reglementările subsecvente nu conțin prevederi
referitoare la activităţile de colectare, transport, depozitare şi neutralizare a cadavrelor,
viscerelor și subproduselor rezultate de la porcii mistreți, precum și în privinţa dezinfecției
locațiilor, se consideră aplicabile prevederile similare din cazul exploatațiilor.
Având în vedere şi faptul că nu pot fi îndeplinite cerinţele de colectare în siguranţă a
materialului biologic de către unităţile de ecarisare şi existenţa pericolului propagării de riscuri
pentru sănătatea publică sau animală, în scopul prevenției răspândirii bolilor, distrugerea
cadavrelor și resturilor găsite, precum și a viscerelor și a altor subproduse rezultate în urma
acțiunilor de vânătoare, se face prin incinerarea şi/sau îngroparea la faţa locului. (pct. 8 și 9 din
Anexă)
Obligația obținerii avizului autorității de mediu în acest scop revine Centrului Local de
Combatere a Bolii, iar responsabilitatea organizării acțiunii revine autorităţilor administraţiei
publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor (pct. 16 din
Anexă).
Gestionarii fondurilor cinegetice pot sprijini autoritățile în identificarea unor locuri în
care se pot incinera/îngropa cadavrele sau deșeurile.
4.4. Controlul animalelor crescute în locații izolate
Gestionarii fondurilor cinegetice au interesul să notifice DJSVSA, despre existența
exploatațiilor izolate de animale domestice (stâne, gospodării, cantoane, etc.) existente în
fondurile de vânătoare. Un interes aparte îl reprezintă câinii de pază și însoțitori ai turmelor,
din punct de vedere al verificării respectării, de către proprietari sau interpușii acestora, a
prevederilor legale privind înregistrarea, dehelmintizarea și vaccinarea acestor câini, a
reglementărilor privind biosecuritatea și a măsurilor ce se impun pentru respectarea legalităţii.
A nu se omite faptul că numărul câinilor de la stâni, care vagabondează departe de acestea în
căutare de cadavre, pui de faună sălbatică, resturi alimentare şi alte sorturi de hrană, este foarte
mare în comparaţie cu a celorlalte mamifere carnivore şi constituie unii dintre vectorii cei mai
importanți în vehicularea virusului.
4.5. Ținerea sub control a carnivorelor (sălbatice și domestice) NU se poate
admite împușcarea câinilor și pisicilor fără proprietar, din modive umanitare
Având în vedere rolul carnivorelor necrofage în primul rând (sălbatice sau domestice,
mamifere sau păsări) de vectori principali ai virusului PPA, gestionarii fondurilor cinegetice se
vor preocupa de realizarea integrală a cotelor de recoltă la speciile carnivore admise la
vânătoare, precum și de combaterea câinilor și pisicilor hoinare, atât în cadrul vânătorilor
organizate, cât și de către personalul tehnic în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
În cazul în care se găsesc cadavre de mistreți, pentru care se poate dovedi atacul sau
consumul de către carnivorele la care vânătoarea este interzisă, gestionarii fondurilor
cinegetice vor notifica imediat evenimentul administratorului faunei cinegetice și DJSVSA, în
scopul adoptării de măsuri corespunzătoare. A nu se omite faptul că, în caz de epizootii,
carnivorele sălbatice şi domestice sunt atrase în zonele afectate, unde se produc concentraţii
extraordinare, contribuind astfel la vehicularea virusului spre zonele învecinate. Se susţine, pe
bună dreptate în rândul cinegeticienilor, că astfel de concentraţii de carnivore în anumite zone
constituie indicatori siguri de existenţa a îmbolnăvirii animalelor pradă. Dovezi științifice?
4.6. Reducerea densității mistreților
În scopul reducerii riscului de apariție și răspândire a bolilor PPA și PPC în cadrul
populațiilor de mistreți, este de dorit reducerea densității acestora sub 0,5 exemplare pe km2
suprafaţa de teren aptă pentru mistreţi sau chiar mai mult, prin acțiuni preventive de vânătoare,
și limitarea drastică a administrării hranei suplimentare la maximum 10 kg/lună/ km2
și numai
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
11
în scop de vânătoare. În măsura posibilităților, Se va urmări împușcarea deopotrivă și cu
precădere a femelelor, conform H.G. 830/2016, cu modificările ulterioare.
Gestionarii fondurilor cinegetice vor solicita administratorului fondului cinegetic
aprobarea, în regim de urgență, derogări de la obligațiile contractuale referitoare la obligaţia
menţinerii efectivului optim la mistreţ în fondurile gestionate, dacă este cazul, precum şi cele
referitoare la administrarea hranei complementare și de abatere a mistreţilor de la producerea
de pagube în agricultură, cantităţi de hrană complementară prevăzută în contractele de
gestionare a fondului cinegetic și H.G. nr. 1679/2008 (în vederea respectării prevederilor art. 8
lit. c) din Programul Național).
4.7. Alte măsuri preventive
Personalul tehnic cu atribuții în gestionarea fondurilor cinegetice ale gestionarilor va
participa obligatoriu la instructajele organizate de DJSVSA.
Cu ocazia acțiunilor de vânătoare, toți participanții, vânători, gonași și invitați, vor fi
instruiți despre pericolul reprezentat de P.P.A. și PPC, precum și despre măsurile de prevenție
ce se impun a fi luate şi respectate.
5. Controlul și combaterea P.P.A.
În situația confirmării oficiale a P.P.A. pe teritoriul României sau în zonele de
mare risc, reprezentate de fâşia de teren aflată la frontiera de stat cu Ucraina şi cu Republica
Moldova pe o distanţă de 20 km de la frontieră spre interiorul ţării, se impun măsuri de
excepţie, printre care următoarele:
- vânătoarea trebuie organizată astfel încât să se evite mişcările excesive de
animale spre frontiera de stat.
5.1. Delimitarea zonei infectate
Delimitarea zonei infectate se face de către DSVSA județene, ținând cont de strategia
pentru pesta porcină africană la mistreți, în statele din S-E Europei afectate de PPA, de Planul
de eradicare al pestei porcine africane elaborat de ANSVSA și de experiența altor state
comunitare afectate de boală. În această zonă vânătoarea este interzisă, activitatea se rezumă la
monitorizarea populației de mistreți și colectarea cadavrelor.
Suprafața pe care se impun aceste restricții trebuie să fie calculată judicios, în
conformitate cu Art 16 din Directiva CE 60/2002 (minim 200 km²). Se redefinește de câte ori
este necesar în funcţie de supravegherea pasivă a mistreţilor (să cuprindă toate cazurile de
mistreţi PPA pozitivi).
Delimitarea zonei de control temporar, care include si zona infectata (încă 5-10 km faţă
de zona infectată reprezintă aria teritoriala a unui mistreț pe timpul unui an – nu este prevazută
in legislaţie, este experiența statelor membre afectate de boală.
Zona de vânătoare intensă este exterioară celor două, este stabilită de ANSVSA în
colaborare cu experții în vânătoare și în ea se desfășoară vânători intense, în scopul micșorării
cât mai semnificative a populațiilor de mistreți. Modul de organizare a vânătorilor va fi
specificat în Planul de eradicare al bolii elaborat de ANSVSA.
În fondurile de vânătoare din zona infectata se întreprind cu respectarea masurilor de
biosecuritate următoarele:
- se suspendă vânătorile
- se suspenda administrarea de hrană la locurile de hrănire a mistreților
- se vor efectua inspecţii/patrulări zilnice pentru depistarea de porci mistreţi morţi/bolnavi
12
- se vor colecta mistreții găsiți morți la puncte de colectare prestabilite
- se vor anunța medicii veterinari oficiali
- se vor recolta probe în direcția pestei porcine africane
- se vor ecarisa carcasele de mistreți în unități autorizate sanitar veterinar sau, dupa caz, prin
îngropare sub supraveghere oficială
În fondurile de vânătoare din zona de control temporara se întreprind cu respectarea măsurilor
de biosecuritate urmatoarele:
- se suspendă vânătorile
- se suspenda administrarea de hrană la locurile de hrănire a mistreților
- se vor efectua inspecţii/patrulări cel puțin la un interval de două zile pentru depistarea de
porci mistreţi morţi/bolnavi
- se vor colecta mistreții găsiți morti la puncte de colectare prestabilite
- se vor anunța medicii veterinari oficiali
- se vor recolta probe în direcția pestei porcine africane
- se vor ecarisa carcasele de mistreți în unități autorizate sanitar veterinar sau, după caz, prin
îngropare sub supraveghere oficială
În fondurile de vânătoare dintr-un judeţ din afara zonelor menționate anterior, se întreprind cu
respectarea masurilor de biosecuritate urmatoarele;
- se organizează vînatori doar la pandă
- se vor efectua inspecţii/patrulări cel putin la un interval de trei zile pentru depistarea de
porci mistreţi morţi/bolnavi
- se vor colecta mistreții găsiți morți la puncte de colectare prestabilite
- se vor anunța medicii veterinari oficiali
- se vor recolta probe în direcția pestei porcine africane
- se vor ecarisa carcasele de mistreți în unități autorizate sanitar veterinar sau, după caz, prin
îngropare sub supraveghere oficiala .
În zonele libere de boală, vânătorile vor fi intensificate, astfel încând densitatea
populației să fie redusă la jumătate, ori chiar mai mult, ținând cont de prevederile Planului de
eradicare.
Puncte de colectare prestabilite
Vânătorii, pădurarii etc. care găsesc mistreţi morţi trebuie să identifice cadavrul, să
ambaleze în condiţii de biosecuritate carcasele în pungi de plastic (furnizate de DSVSA) şi să
aducă aceste pungi la puncte de colectare prestabilite (pot fi containere, zone identificabile la
marginea drumurilor) din interiorul zonei infectate. Este esenţial ca ei să nu răspândească
virusul în afara zonei infectate. După informarea prealabilă, un vehicul autorizat folosit numai
pentru aceast scop, preia carcasele ambalate şi le transportă la unitatea de ecarisare. În acest
loc, un medic veterinar oficial inspectează cadavrele, prelevează probe şi apoi carcacsele sunt
neutralizate.
Masuri minime de biosecuritate ce trebuiesc respectate în timpul inspecţiilor /
patrulărilor / vânătorilor / după manipularea vânatului în toate fondurile de vânătoare de pe
raza judeţului:
- schimbarea hainelor şi încălţămintei cu care s-au efectuat deplasări în fondurile de
vânătoare;
- dezinfecţia locului unde s-a manipulat vânatul;
- ambalarea carcaselor/cadavrelor de mistreţi în ambalaje (saci) de plastic de unică folosinţă;
- neutralizarea mistreţilor cu rezultat pozitiv şi/sau negativ în direcţia pestei porcine africane;
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
13
- neutralizarea suproduselor nedestinate consumului uman (masa gastrointestinală, piele )
de la mistreţi, indiferent de rezultatul testului în direcţia pestei porcine africane;
Toți porcii sălbatici din zona infectată determinată să fie inspectați de un medic veterinar
oficial și să fie supuși unui examen de depistare a pestei porcine africane.
Carcasele tuturor animalelor care au dat un rezultat pozitiv fac obiectul transformării sub
control oficial. Părțile care nu sunt destinate consumului uman (masa gastrointestinala , piele )
indiferent daca provin de la animale cu rezultat pozitiv sau negativ la testele în direcția pestei
porcine africane fac obiectul transformării sub control oficial;
Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia reţinerii şi păstrării în condiţii optime din
punct de vedere sanitar-veterinar a exemplarelor de mistreţ vânate sau găsite moarte din toate
fondurile de vanatoare, până la obţinerea rezultatului de laborator privind pesta porcină
africană; condiţiile optime sunt reprezentate de spaţii amenajate corespunzător pentru
conservare, care să nu permită alterarea acestora sau difuzarea bolilor infectocontagioase
(centre de colectare, spaţii frigorifice şi altele asemenea).
Chestionar mistret. pentru fiecare porc mistret vanat sau gasit mort, se va completa un
formular dat de DSVSA județeană și se va preda către DSVSA odata cu cererile de analiza în
direcția PPC / PPA sau cu ridicarea cadavrelor de mistreți.
Odată cu confirmarea oficială a diagnosticului de PPA într-o exploatație (fermă sau
gospodărie particulară), aceasta este declarată „focar de PPA” și se constituie o zonă de
protecție cu o rază de cel puțin trei kilometri în jurul acesteia, în interiorul unei zone de
supraveghere cu raza de zece kilometri.
Cazurile depistate de PPA la porcii mistreți nu sunt definite de legislaţie ca focar (pct.
10 din Anexă), deşi nu pot fi, în nici un caz, de risc mai redus, ci din contră.
Oricum, Delimitarea zonelor de risc revine DJSVSA, care trebuie să le facă imediat
cunoscute şi să impună măsuri necesare şi urgente corespunzătoare acestor zone.
5.2. Măsuri urgente în zonele de risc
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să
convoace, la confirmarea uneia dintre cele două boli constituie Centrul Național de control al
Bolilor de la nivelul Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență centrul naţional
şi centrele locale de control al bolilor şi evoluţia acesteia.
Gestionarii fondurilor cinegetice, la solicitarea Autorității Naţionale Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) vor desemna un reprezentant pentru
grupul de experţi al acesteia. (pct. 11 din Anexă)
Gestionarii fondurilor cinegetice vor solicita Guvernului României, prin ANSVSA,
aprobarea derogărilor de la O.U.G nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul
vânării mistreților și mamiferelor carnivore care pot vehicula boala (pct. 15 din Anexă).
5.3. Măsuri radicale în cazul confirmării celor două boli la mistreți focarele de boală
Vânătoarea mistreților și carnivorelor se va face exclusiv prin metoda la pândă, fără
gonași sau câini, doar în zonele tampon, pentru evitarea mişcării mistreţilor şi stimularea
deplasării acestora pe distanțe mari. ce depăşesc limitele focarului.
Având în vedere faptul că propagarea virusului P.P.A. reprezintă o problemă de
siguranță națională, gestionarii fondurilor cinegetice vor solicita autorității publice de protecţia
mediului, aprobarea în regim de urgență a derogărilor pentru recoltarea surplusului de
14
carnivore strict protejate. În ceea ce privește celelalte carnivore, mamifere şi păsări admise la
vânătoare, precum şi câini hoinari sau sălbăticiţi, gestionarii îşi vor realiza cât mai repede
cotele de recoltă aprobate şi, dacă este cazul, vor solicita suplimentări ale acestor cote de
recoltă deja realizate.
Distrugerea cadavrelor, viscerelor și subproduselor provenite de la mistreţi, precum şi
a carnivorelor extrase, se va face numai sub supraveghere sanitară veterinară oficială (pct.11
din Anexă).
ANSVSA va solicita Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră permisiunea
pentru organizarea de vânători în fondurile cinegetice din zonele aflate de-a lungul frontierei
(pct. 15 din Anexă).
5.4. Aplicarea măsurilor radicale în ariile naturale protejate neincluse în
fondurile cinegetice sau în care vânătoarea este interzisă și zona de frontieră cu Ucraina
aflată în R.B.D.D.
Responsabilitate privind implementarea Programului Național în aceste zone revine
autorității de mediu, administratorilor ariilor naturale protejate și respectiv Administrației
R.B.D.D.
Vânătoarea în astfel de suprafețe se realizează în condiţiile legii, pe bază de contract de
prestări servicii, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific
al acesteia, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, de către:
a) gestionarul fondului cinegetic cel mai apropiat, în parcurile naţionale şi în teritoriul
RBDD;
b) gestionarul fondului cinegetic respectiv, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu
protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în
fonduri cinegetice.
Vânătoarea se organizează şi se desfăşoară în colaborare şi în prezenţa medicilor
veterinari, cu respectarea măsurilor impuse în funcţie de zona respectivă (focar, zonă de risc,
protecţie şi supraveghere şi zonă nedeclarată).
Exemplarele recoltate se valorifică de gestionari, potrivit legii (pct.14 din Anexă).
5.5. Alte măsuri specifice Nu cad în atribuțiile AGVPS
Limitarea strictă a circulaţiei persoanelor în focare, atât cu vehicule cât şi pietonală,
pentru evitarea răspândirii virusului PPA. Crearea unui cordon de siguranţă de jur împrejurul
focarelor, în care se va trece la o eliminare fizică, prin vânătoare, a carnivorelor care încearcă
să iasă din focare şi de împiedicare a celor din exterior să intre în focarele de boală. Împuşcare,
prin metode la pândă şi dibuit, a tuturor exemplarelor de mistreţ şi a tuturor exemplarelor de
carnivore surprinse în focare. Distrugerea tuturor cadavrelor şi animalelor vânate în focare, aşa
după cum s-a mai precizat.
5.5. Alocarea de resurse, despăgubiri Acest lucru trebuie discutat cu reprezentantii
MADR și Ministerului Mediului nu putem decide noi. Utilizarea H.G.
1214/2009 ar necesita o reactualizare în acest sens
Resursele financiare necesare realizării activităţii de colectare, transport, depozitare şi
neutralizare a subproduselor de origine animală de către consiliile judeţene şi Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, prevăzute la alin. (3), se asigură, integral, prin transferuri
de la bugetul de stat către bugetele locale ale judeţelor, respectiv bugetul local al municipiului
Bucureşti, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (pct. 16 din Anexă).
Având în vedere faptul că legea și reglementările subsecvente nu conțin prevederi
referitoare la despăgubirea gestionarilor fondurilor cinegetice pentru omorârea mistreților,
precum și pentru confiscarea și distrugerea carcaselor de mistreț declarați pozitivi, se consideră
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
15
aplicabile prevederile similare din cazul exploatațiilor, potrivit prevederilor Hotărârii nr. 1.214
din 7 octombrie 2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin
proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor
de boli transmisibile ale animalelor.
Nu e sigur ca aici intră și producția primară din vânătoare, trebuie verificat cu CE! Mai
mult decât atât, în conformitate cu prevederile cuprinse în „Orientările Uniunii Europene
privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada
2014-2020 (2014/C 204/01)” – art. 1.2.1.3 și 1.2.1.4, ajutoarele pentru despăgubirea uciderii
animalelor se acordă și întreprinderilor din sectorul producţiei agricole primare, așa cum este
definită producţia primară în Reglementarea CE nr. 178/2002, care include producţia
cinegetică, respectiv la o valoare maximimă de 125 euro/cap de animal, stabilită prin
Regulamentul Comisiei nr. 349/2005 și H.G nr. 1214/2009art. 7 alin. 3 (pct. 17, 18, 19 din
Anexă).
6. Reguli de biosecuritate care trebuie respectate în timpul partidelor de vânătoare
Pentru a evita răspândirea viruşilor pestei porcine africane şi pestei porcine clasice şi
pentru a întări biosecuritatea în mediul sălbatic, în timpul partidelor de vânătoare, participanţii
la acestea vor ţine cont de următoarele recomandări ale Autorităţii Naţionale Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA):
Toate partidele de vânătoare se vor desfăşura numai cu notificarea prealabilă a Direcţiei
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţene, iar medicul veterinar angajat al
fondului de vânătoare va efectua examenul post-mortem şi prelevarea, ambalarea şi expedierea
probelor pentru laborator.
Vânătorii sunt obligaţi să prezinte pentru examenul post mortem şi pentru prelevarea de
probe toţi mistreţii împuşcaţi şi să păstreze vânatul în centrul de colectare vanat/spațiul dotat
cu instalație de frig, până la aflarea rezultatului examenului de laborator.
După vânătoare, în cazul folosirii câinilor gonaci, aceştia nu vor fi lăsaţi liberi, punându-se
în lesă, pentru a se evita venirea în contact cu animalele împuşcate şi răspândirea virusului la
întoarcerea în comunitate.
Aşa nu !
16
După vânătoare, recoltarea probelor pentru examenul de laborator se va face într-un
centru de colectare vânat pentru a nu permite împrăştierea de resturi biologice în mediu în
timpul recoltării, de unde alţi porci sălbatici pot veni în contact cu ele. Carcasele vor fi păstrate
în centrul de colectare vânat/spațiul dotat cu instalație de frig/până la aflarea rezultatelor
analizelor de laborator.
Aşa da!
Dacă nu este disponibil un centru de colectare pentru vânat în care să fie prelevate probele,
recoltarea probelor se va face după ce vânatul împuşcat este aşezat pe o folie de plastic ce
poate fi apoi strânsă şi distrusă prin ardere sau îngropare:
Aşa da!
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
17
Aşa nu !
Masa gastro-intestinală rezultată în urma eviscerării carcaselor va fi colectată în containere
etanșe şi predată de către responsabilul fondului de vânătoare unei unităţi de neutralizare. Dacă
acest lucru nu este posibil, ea va fi îngropată la cel puţin 1 metru adâncime, împreună cu folia
pe care s-a făcut eviscerarea, pentru a evita dezgroparea ei de către animalele sălbatice. Este
interzisă abandonarea la întâmplare, în pădure, a resturilor provenite de la animalele sacrificate,
pentru a nu veni în contact cu insectele şi animalele sălbatice.
Aşa nu !
Responsabilii fondurilor de vânătoare sau vânătorii vor anunţa medicului veterinar oficial sau
Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene depistarea pe fondul de
vânătoare a eventualilor mistreţi morţi sau bolnavi în timpul partidelor de vânătoare.
Vânătorii care vor duce acasă carcasele, după primirea rezultatului testării, se obligă să nu
înstrăineze carnea şi să nu administreze în consumul porcilor din gospodărie apa în care a fost
spălată carnea de mistreţ.
Responsabilii fondurilor de vânătoare se vor asigura că recomandările ANSVSA sunt
respectate întocmai.
7. Generalități privind manipularea la nivelul producției primare
Manipularea la nivelul producției primare (fondurilor de vânătoare) a porcilor mistreți
împușcați trebuie să fie efectuată astfel încât să protejeze sănătatea animală și publică, precum
și mediul înconjurător.
18
Având în vedere riscul pe care îl reprezintă bolile specifice faunei sălbatice pentru
contaminarea mediului înconjurător, sănătatea animală sau publică, și mai ales strategia
privind monitorizarea și controlul Pestei porcine africane în România, boală pentru care gradul
de risc la care se află țara noastră este ridicat la un grad fără precedent, asociațiile de vânătoare
ai căror membri vânează porci mistreți în vederea consumului propriu al vânătorilor trebuie să
întreprindă următoarele:
- să asigure condițiile optime de biosecuritate în care se defășoară partidele de vânătoare,
astfel încât răspândirea virusului pestei porcine africane să fie preîntâmpinată;
- să amenajeze pe fiecare fond de vânătoare centre de colectare a vânatului sălbatic care
să fie înregistrate sanitar veterinar de direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța
alimentelor județene, în care porcii mistreți împușcați să fie păstrați în condiții igienice
și cu temperatură controlată (spațiu frigorific) până la primirea buletinelor de analiză
pentru Pesta porcină africană (PPA), Pesta porcină clasică (PPC) și Trichineloză;
- în cazul în care amenajarea unor centre de colectare a vânatului sălbatic fixe nu este
posibilă datorită lipsei de fonduri, amplasamentului sau lipsei de rentabilitate, să se
asigure funcționarea pe fondul de vânătoare cel puțin a unui spațiu dotat cu instalație de
frig fix sau mobil. Acesta nu va fi înregistrat de DSVSA județeană și nu se numește
centru de colectare și va fi folosit numai pentru depozitarea vânatului sălbatic a cărui
carne este destinată numai consumului propriu al vânatorilor;
- trebuie să dețină un contract cu un medic veterinar care să recolteze și ambaleze probele
în condiții de siguranță, pentru a nu permite eventuala răspândire a virusului;
- împușcarea trebuie să se realizeze în așa fel încât să se evite deprecierea organelor;
- să se asigure că de la toți porcii mistreți împușcați sunt prelevate probe pentru
diagnosticarea PPA, PPC și Trichinelozei, iar mișcarea carcaselor nu avea loc până la
primirea rezultatelor buletinelor de analiză cu rezultate negative;
- în cazul în care buletinele analizelor de laborator pentru PPA, PPC și Trichineloză
atestă rezultate pozitive, aplică toate măsurile impuse de autoritatea competentă.
8. Manipularea porcilor mistreți împușcați
După împușcare, porcii mistreți trebuie să fie identificați prin aplicarea crotaliilor astfel încât
să poată fi stabilită trasabilitatea, în cazul în care buletinele de analiză pentru diagnosticarea
PPA, PPC sau Trichinelozei au rezultate pozitive.
Porcii mistreți împușcați trebuie să fie manipulați în condiții igienice de la locul împușcării,
până la centrul de colectare a vânatului sălbatic, și să fie eviscerați cât mai repede după ucidere.
Eviscerarea:
- trebuie să fie efectuată în condiții igienice în centrul de colectare a vânatului sălbatic,
unde vor fi prelevate probele pentru examenul de laborator pentru diagnosticarea PPA,
PPC și decelarea Trichinella spp;
- trebuie să fie realizată cu mare atentie pentru a menține igiena corespunzătoare a
carcaselor și, totodată, se va acorda atenție deosebită igienei personale a persoanelor
care efectuează eviscerarea și care manipulează organele și carcasele, ceea ce implică și
folosirea mânușilor sterile, precum și igienei echipamentelor;
- deschiderea carcasei trebuie să fie realizată cu grijă, cu o tăietură de la sacrum până la
piept, iar esofagul să fie legat pentru evitarea contaminării carcaselor cu conținutul
stomacal;
- se va evita perforarea sau secționarea vezicii urinare, a stomacului și intestinelor;
- masa gastrointestinală și alte subproduse de origine animală nedestinate consumului
uman trebuie să fie colectate în containere etanșe special destinate, confecționate din
metal sau plastic și vor fi dirijate la o unitate de neutralizare (incinerare).
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
19
Carcasele de porci mistreți trebuie să fie păstrate suspendate, cu separarea adecvată între
carcase, astfel încât să permită o bună circulație a aerului, în vederea asigurării refrigerării
rapide; se va evita contaminarea acestora prin contactul cu pereții, plafonul, podeaua etc.
Refrigerarea carcaselor de porci mistreți trebuie să înceapă cât mai repede după ucidere, astfel
încât să cuprindă carnea în întregime la o temperatură care să nu fie mai mare de +70C.
Este interzisa mișcarea (expedierea) carcaselor de porci mistreți până la primirea buletinelor de
analiză de la direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor pentru diagnosticarea
PPA, PPC și decelarea Trichinella spp. care să ateste rezultate negative. Rezultatele
analizelor nu poate fi emis în mai mult de patru-cinci zile după vânare.
9. Centrele de colectare a vânatului sălbatic
Acestea au rolul de a asigura:
a) refrigerarea inițială a carcaselor de porci mistreți;
b) depozitarea temporară a carcaselor de porci mistreți, în condiţii igienice și cu
temperatură controlată (spațiu frigorific).
Specificații tehnice:
Centrele de colectare a vânatului sălbatic trebuie să fie amplasate pe cât posibil în zone
umbroase, astfel încat să se evite efectul de încălzire datorat razelor solare în timpul verii.
Structura, construcția, amplasarea și dimensiunea centrelor de colectare a vânatului sălbatic
trebuie să permită întreținerea, curățarea, igienizarea și dezinfecția corespunzătoare, să evite
sau să reducă la minim contaminarea pe calea aerului și să asigure un spațiu de lucru suficient
și adecvat efectuării în condiții igienice a tuturor operațiunilor, în special:
a) să fie construite din materiale impermeabile, necorodabile, care sunt ușor de igienizat și
dezinfectat;
b) încăperile trebuie să aibă plafonul suficient de înalt pentru a permite dispersarea aerului
cald deasupra carcaselor de porci mistreți suspendate și să fie prevăzut cu spații de
aerisire care să aibă ecrane protectoare împotriva insectelor; ventilația trebuie să fie
corespunzătoare pentru a permite uscarea rapidă a carcaselor și pentru a evita
mucegăirea acestora; aceasta poate fi naturală sau artificială;
c) ferestrele și ușile trebuie să fie construite din materiale impermeabile, necorodabile,
care sunt ușor de igienizat și dezinfectat și să fie protejate astfel încât să se evite
pătrunderea în interior a păsărilor, rozătoarelor, insectelor etc.;
d) să se asigure sursă de apă potabilă (inclusiv chiuvete);
e) să se asigure facilități pentru evacuarea apelor reziduale în condiții de siguranță;
f) să fie dotate cu echipamente de suspendare a carcaselor confecționate din materiale
inoxidabile care să fie ușor de igienizat și dezinfectat;
g) să se folosească containere confecționate din materiale impermeabile care sunt ușor de
igienizat și dezinfectat, inclusiv pentru colectarea subproduselor de origine animală
nedestinate consumului uman care vor fi dirijate la o unitate de neutralizare
(incinerare);
h) să existe echipamente corespunzătoare pentru efectuarea acțiunilor de curățare,
igienizare și dezinfecție;
i) produsele de igienizare și substanțele dezinfectante nu trebuie depozitate în zonele în
care se manipulează carcasele de porci mistreți;
j) să se păstreze departe de centrele de colectare toate substanțele și materialele cu
potențial de contaminare, inclusiv deșeurile și materialele periculoase;
20
k) să se realizeze curățarea, spălarea și dezinfecția corespunzătoare după o procedură
prestabilită a spațiilor și echipamentelor și să se folosească substanțe dezinfectante care
să garanteze distrugerea virusului Pestei porcine africane și Pestei porcine clasice;
l) personalul trebuie să fie instruit în legătură cu bunele practici de igienă și cu pericolele
care derivă din problemele de sănătate animală, inclusiv privind zoonozele;
m) să se verifice cu regularitate sănătatea personalului.
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
21
ANEXA
CADRU LEGISLATIV Extrase din legislaţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa
alimentelor, referitoare la măsurilor de monitorizarea, prevenirea şi combaterea PPA.
1. art.1 alin. (5) din Programul Național de Supraveghere, Prevenire și Control a PPA,
Programul se aplică pentru toţi porcii mistreţi, indiferent de sistemul de proprietate/exploatare.
2.- (Prevedere Program, Art. 34. - Investigaţiile de laborator pentru pesta porcină africană se
desfăşoară la nivelul întregii ţări; principiul investigării se bazează pe creşterea supravegherii pasive şi
pe recoltarea de probe provenite de la porcii domestici găsiţi morţi sau bolnavi şi de la porcii mistreţi
găsiţi morţi, bolnavi sau morţi în accidente de maşină.
3.- (Prevedere Program, Art. 11. - Activităţile necesare şi obligatorii în scopul detectării timpurii a
virusului pestei porcine africane sunt următoarele:
a) notificarea imediată a medicului veterinar de liberă practică sau a medicului veterinar oficial a
cazurilor de îmbolnăvire sau moarte a animalelor susceptibile, în vederea examinării şi a recoltării de
probe pentru laborator;
4. (Prevedere Program, Art. 18. - În recoltarea probelor pentru examenul de laborator sunt
respectate principiile stabilite în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind
metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate
examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. )
5. Norma aprobată prin Ordin ANSVSA nr. 25/2008, ( cap. VIII lit. C, pct. 1 lit. b,) d) și lit.f)
„ b) Prelevarea probelor se face de către medicul veterinar sau de către personalul tehnic
specializat, sub supravegherea nemijlocită a unui medic veterinar.”
6. Norma aprobată prin Ordin ANSVSA nr. 25/2008
d) După prelevare, probele se individualizează cu înscris vizibil, care nu se şterge în cursul
manipulărilor, şi sunt supuse unor operaţiuni de condiţionare şi ambalare, pentru îndeplinirea a două
deziderate majore, şi anume: conservarea satisfăcătoare a materialelor patologice, cu menţinerea
viabilităţii eventualilor agenţi virali, şi excluderea posibilităţilor de contaminare a mediului pe durata
transportului către laborator „
7. Norma aprobată prin Ordin ANSVSA nr. 25/2008 f) Toate probele sunt expediate cu o notă de
însoţire completată şi semnată de medicul veterinar care a prelevat probele şi vizată de direcţia
sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
8. OG 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a subproduselor de
origine animală care nu sunt destinate consumului uman Art. 4. - (1) În cazul unei epizootii care
implică o boală cu declarare obligatorie, în situaţia în care transportul până la cea mai apropiată unitate
autorizată pentru procesarea sau eliminarea subproduselor de origine animală nu îndeplineşte cerinţele
de colectare în siguranţă de către unităţile de ecarisare sau capacităţile de eliminare a acestora sunt
depăşite şi există pericolul propagării de riscuri pentru sănătatea publică sau animală, autorităţile
competente au dreptul de a dispune incinerarea şi/sau îngroparea la faţa locului a subproduselor de
origine animală, cu excepţia cadavrelor întregi şi a tuturor părţilor corpului aparţinând animalelor
suspecte de infecţie cu EST sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezenţa unei EST, conform
procedurii aprobate prin ordin comun al ministrului mediului, ministrului apelor şi pădurilor şi al
preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.
9. anexa la Program -Planul de contingență ART.10.210.2. Distrugerea carcaselor de animale se
poate face prin două metode:
a) convenţională, prin denaturarea în unităţi specializate;
b) alternativă, în situaţia în care este depăşită capacitatea de distrugere a carcaselor sau în situaţia
în care condiţiile epidemiologice o impun; pot fi folosite ca metode alternative de distrugere
incinerarea şi îngroparea, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009.
În situaţia în care sunt utilizate metodele alternative de distrugere este necesară consultarea
prealabilă a direcţiei de sănătate publică, a Administraţiei Naţionale "Apele Române" prin structurile
22
subordonate, a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi a autorităţii administraţiei publice locale pe a
cărei rază teritorială a fost identificat focarul de pestă porcină africană/au fost identificate locurile
pentru aplicarea metodelor alternative de distrugere.
10 ORDIN ANSVSA 99/2006 Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine
africane din 26.04.2006 Art. 9. - (1) Imediat după ce diagnosticul de pestă porcină africană a fost
confirmat la porcinele dintr-o exploataţie, autoritatea sanitară veterinară competentă trebuie să
stabilească o zonă de protecţie cu o rază de cel puţin trei kilometri în jurul focarului, care, la rândul
ei, trebuie să fie într-o zonă de supraveghere cu o rază de cel puţin zece kilometri.
11. ORDIN ANSVSA 99/2006 Norma sanitară veterinară privind controlul pestei porcine
africane din 26.04.2006 Art. 15 (2) De îndată ce a avut loc confirmarea unui caz primar de pestă
porcină africană la porcii sălbatici, pentru a se reduce răspândirea bolii, Autoritatea Sanitară
Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie imediat:
a) să stabilească un grup de experţi care să cuprindă medici veterinari, biologi specialişti în fauna
sălbatică şi epidemiologi; grupul de experţi trebuie să asiste autoritatea veterinară competentă la: …..
c) să ia măsuri ca toţi porcii mistreţi împuşcaţi sau găsiţi morţi în zona infectată definită să fie examinaţi
de un medic veterinar oficial şi testaţi pentru pesta porcină africană, conform manualului de diagnostic.
d) carcasele tuturor porcilor mistreţi găsite pozitive trebuie să fie procesate sub supraveghere oficială.
12. PROGRAM Art. 27. - În cazul porcilor mistreţi din fondurile cinegetice, parcurile naţionale,
Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", din crescătoriile de vânat şi din complexurile de vânătoare,
animalele vânate nu sunt scoase din centrul de colectare decât după sosirea rezultatului pentru
trichineloză şi pentru bolile porcilor supuse supravegherii conform anexei nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar- veterinare cuprinse în Programul
acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile
de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a
bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de
supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora,
doar în cazul în care rezultatul supravegherii este negativ.
13. PROGRAM Art. 24. - Gestionarii fondurilor cinegetice au obligaţia reţinerii şi păstrării în condiţii
optime din punct de vedere sanitar- veterinar a exemplarelor de mistreţ vânate sau găsite moarte, până
la obţinerea rezultatului de laborator privind pesta porcină africană; condiţiile optime sunt reprezentate
de spaţii amenajate corespunzător pentru conservare, care să nu permită alterarea acestora sau
difuzarea bolilor infectocontagioase (centre de colectare, spaţii frigorifice şi altele asemenea).
14. Legea 407/2006 Art. 391
. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 39 lit. g), ş), ţ), z) şi aa), în
interesul protejării faunei şi florei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea
producerii unor daune importante, în interesul sănătăţii şi securităţii publice sau pentru alte raţiuni de
interes public major în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", în parcuri naţionale, în rezervaţii
ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din ariile naturale
protejate cuprinse în fonduri cinegetice, recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică
prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, a câinilor şi a pisicilor fără stăpân se realizează, pe bază de contract
de prestări servicii, în condiţiile legii, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de
vânătoare, la solicitarea administraţiei ariei naturale protejate, avizată de consiliul ştiinţific al
acesteia, de către:
a) gestionarul fondului cinegetic cel mai apropiat, în parcuri naţionale şi în Rezervaţia Biosferei
"Delta Dunării";
b) gestionarul fondului cinegetic respectiv, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau
în zonele de protecţie integrală din ariile naturale protejate cuprinse în fonduri cinegetice.
(2) Exemplarele recoltate în condiţiile alin. (1) se valorifică de gestionari potrivit legii.
15. PROGRAM planul de contingență pct, 6.4. În condiţiile art. 3 alin. (1) lit. a) pct. 2 şi 3, lit. b) pct.
2, 5, 7 şi 10 şi lit. c) pct. 22, precum şi ale art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne are
următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
23
a) personalul specializat din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră sau al
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, după caz, contribuie, conform competenţelor
legale, la realizarea măsurilor profilactice şi de control, astfel: …………………
7. la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în condiţiile
art. 11 lit. l) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul prevenirii răspândirii bolii, permite
organizarea de vânători în fondurile cinegetice din zonele aflate de-a lungul frontierei şi stabileşte
condiţiile în care se pot organiza acestea, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
16 Ordonanţa nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a
subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman art.5 alin. (5) Resursele
financiare necesare realizării activităţii de colectare, transport, depozitare şi neutralizare a
subproduselor de origine animală de către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului
Bucureşti, prevăzute la alin. (3), se asigură, integral, prin transferuri de la bugetul de stat către
bugetele locale ale judeţelor, respectiv bugetul local al municipiului Bucureşti, prin bugetul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Art. 6. - (1) În localităţile izolate, în care ecarisarea se face cu dificultate, îngroparea cadavrelor
este permisă în locuri special amenajate, pe baza autorizării sanitare veterinare şi a autorităţilor
competente privind protecţia mediului, şi este organizată de către autorităţile administraţiei publice
locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor.
17. Hotărârea nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin
proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli
transmisibile ale animalelor, art. 4 (3) Beneficiază de despăgubiri proprietarii de animale din
exploataţiile în care se aplică măsurile de control al bolilor, inclusiv din exploataţiile aflate în zona de
protecţie a focarului, precum şi alte persoane fizice şi juridice care au suferit pagube colaterale prin
aplicarea măsurilor de eradicare şi combatere a bolilor.
18. Hotărârea nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin
proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli
transmisibile ale animalelor, art. 7 (3) La propunerea reprezentantului direcţiei sanitar-veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, comisia prevăzută la alin.
(1) analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului în funcţie de valoarea genetică,
zootehnică, de sex, vârstă, greutate, starea fiziologică, categoria de producţie, la preţul pieţei la data
când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală, şi de valoarea unitară medie calculată pe
baza sumei totale a despăgubirii pentru animalele sau produsele în cauză conform prevederilor art. 4
din Regulamentul (CE) nr. 349/2005 al Comisiei, cu amendamentele ulterioare.
19. Reglementarea (CE) nr. 178/2002 a Parlamentului european şi a Consiliului art. 3 (17) „producţie
primară”, producţia, creşterea sau cultura produselor primare, inclusiv recoltarea, transportul şi
producţia animalelor domestice înainte de tăiere. Ea acoperă de asemenea vânatul, pescuitul sau
culesul produselor sălbatice.
24
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
25
26
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
27
28
.
Bucureşti, Piaţa Presei Libere nr. 1, Corp D1, Sector 1, Cod Poştal 013701; Telefon: 0374.150.200, Fax: 021.312.49.67 E-mail: office@ansvsa.ro, Web: www.ansvsa.ro
29