Post on 10-Mar-2016
description
Echipa Multidisciplinara
Echipa multidisciplinaraConf.dr.Ana Munteanobiective
Pastrarea si dezvoltarea identitatii profesionale
Impartasirea abilitatilor profesionale specifice
Estomparea granitelor interprofesionale (invata unii de la altii)Rolul asistentului social in echipa Responsabilitatile legale
Perspectiva stiintelor sociale si politice
Capabil sa isi asume actiuni la nivel de comunitate
Elemente cheie ale muncii in echipa multidisciplinara Democratizare si demistificare
Dezvoltarea unui limbaj comun
Asigurarea unui confort de actiune
Supervizare-intervizare
Asigura evaluarea multidisciplinara
Identifica resursele
Managerul de caz Asigura descentralizarea responsabilitatii si a autoritatii precum si a raportarilor asupra evolutiei, care revin managerului de caz
Dispune de oportunitatile existente, buget, cunostinte legate de resursele existente si capacitatea de a le folosi cu scopul de a obtine rezultate echitabile si eficiente pentru clienti Evalueaza nevoile, cauta serviciile necesare si asigura personal anumite servicii (pot aparea conflicte de interese)
Pentru a fi eficient trebuie sa inteleaga ce servicii pot fi oferite clientilor lor de catre alti membri ai echipei
Riscuri Lipsa respectului mutual intre membrii echipei
Asistentul sociale devine ostil, cameleonic sau marginal echipei
Conflicte necreative, fara solutii (desi: consencul nu este scopul echipei)Competentele asistentului social A) cunostinte
- legi
- probleme profesionale si de etica
- stiinte sociale
probleme organizationale
Cunoasterea resurselor oferite de alte agentii Deprinderi:
Parteneriat
Negociere
Networking (lucru in retea)
Comunicare
Reformulari (reincadrari, flexibilitate)
Confruntare
Deprinderi:
Flexibilitate
Monitorizare si evaluare
Valori:
centrare pe client (advocacy si selfadvocacy, alcatuirea unor prioritati in consultare si utilizarea serviciilor, respectarea nevoilor individului in selectarea pachetului de servicii)
- respect (catre clienti si colegi) (evitarea etichetelor, evitarea prejudecatilor legate de clase, etc.,protectia drepturilor clientilor, promovarea unei practici care sa sporeasca puterea clientului mai degraba decat control)- deschidere ( sa invete despre vederile si abilitatile altora, inclusiv a clientilor, sa se angajeze in ariile discutiilor contradictorii si a conflictelor, sa impartaseasca ignoranta si cunostintele pe care le detine cu ceilalti membri ai echipei)Scopuri ale invatarii in echipa1. Traininguri individuale pentru dezvoltarea personalului (evaluarea nevoilor impreuna cu echipa)
2. Dezvoltarea echipei3. Monitorizare si evaluare4. SupervizareaInstituiile ca mediu de cretere i dezvoltare a copiilor abandonaiInstituia, serviciu unic pentru copilul abandonat Pn n 1990
ncepnd cu 1997
Reconsiderarea instituieiEfectele instituionalizrii Skeels (1930)- copiii sntoi decad mintal i fizic; dup 1 an: 1/3 mor, rmai n via dezvolt un retard masiv; dup 3 ani: mureau i toi cei rmai prezentau o dezvoltare slab cu retard mintal i tulburri emoionale.
Afirmativ: la 3 ani de instituionalizare, efectele psihice sunt ireversibile Dezvoltare intelectual i de limbajDezvoltare fizic, emoional i de personalitate Piticismul copiilor instituionalizai (datorat deprivrii afective)
Comportament labil emoional
Anxietate, depresie
Hiperacivitate/apatie
Tulburri de atenie,capacitate de oncentrare redus, rezultate colare sczute
Dezvoltare fizic, emoional i a personalitii Tendin de a da rspunsuri arbitrare
Fabulare
Lips de control al strilor emoionale
Lipsa de conformare la cerinele sociale
Relaii sociale superficiale, incapacitate de a avea prieteni, inaccesibili la ncercrile de sprijin
Lipsa de reacii emoionale n situaii ncrcate de emoionalitate, indiferen
Dezvoltare fizic, emoional i de personalitate Prefctorie
Tulburri comportamentale: opoziionism, minciun, furt, impulsivitate, auto i hetero agresivitate, stri explozive, accese de furie, vagabondaj, izolare, elemente autiste, ceretorie
Toleran sczut la frustrare
Insecuritate permanentSindromul instituionalizrii Incapacitate de a iubi, de a se ataa
Incapacitate de a se simi vinovat
Contiin (valori morale) redus
Capacitate de relaionare redus (proximitate fizic dar nu interaciune)
Tulburri de orientare timp/spaiu (nu i amintesc experiene din trecut, nu au scopuri de viitor)
Consecin: dificulti majore n interveniile terapeutice i educaionale cererile afective sunt mari fr a putea s beneficieze de ofert
Srcia vieii colective pe fondul vulnerabilitii biologice i psihice duce la stri de nervozitate colectiv cu crize de afect (plns, furie, agresiviti), atitudini revendicative (gelozii, atitudini posesive, furturi, regresii comportamentale: suptul degetului, legnatul)
Enurezis/encomprezis
Manipularea organelor genitale
Respect i imagine de sine sczute (tulburri de schem corporal)
Simt nevoia acut de contact fizic, se aga de oricine pentru a fi atini, luai n brae, monopolizeaz personalul
Comportament vid/hiperkinetic
Trsturi caracteriale i de personalitate stabileCaracteristici nefaste ale mediului instituional Absena legturilor afective
Instabilitatea relaiilor (schimbarea frecvent a personalului)
Un numr prea mare de persoane care ofer ngrijiri standardizate
Orar rigid (cu ct instituia e mai mare)
Posibiliti de micare a copilului reduse
Stimuli (cognitivi, sociali afectivi) redui (lipsa de jucrii) genernd plictiseal
ngrijiri acordate dup un program i nu dup manifestarea nevoilor copilului (uniformizare)Scar de evaluare a modului de ngrijire a copiilor n instituie(B. Tizsard, trad. A. Nicolau)1. Rigiditatea/flexibilitatea rutinei (0-10)
2. Abordare n bloc/individualizat (0-16)
3. Depersonalizarea/personalizarea ngrijirilor (0-14)
4. Distanarea/apropierea social a personalului fa de copii (0-14)
5. Orientarea beneficiilor
Spre copil
Spre instituie (comoditate instituional)
mixt
Caracteristici ale copilului care influeneaz ngrijirile Copiii frumoi, activi, plcui, veseli, cu armonie fizic
Copiii plngcioi care trag n mod pozitiv atenia personalului (legturi prefereniale)
Copii cu malformaii fizico-estetice, agresivi, sau inhibai/indifereni, leni
Copii care ip, cu emoii prea intense (crize), cu dispoziie predominant negativ, cu somn neregulat, cu adaptare lent, cu deprinderi alimentare i sfincteriene care enerveaz (solicit) personalul
Tulburri de dezvoltare la copiii instituionalizai Instituionalizarea precoce duce la anorexia sugarului (non-sensul seciilor de distrofici)
Malnutriia protein- caloric afecteaz dezvoltarea creierului
Hipo-stimularea copilului n mediul instituiei conduce la carene cognitive, de memorie, atenie, percepie, gndire
Depresia anaclitic (Spitz) (anaclein-sprijin)
la copii mai mari de 6-7 luni care au realizat o relaie bun cu mama nainte de separare
Internarea de la natere nu genereaz depresie ci hospitalism
Internarea dup vrsta de 6 ani determin tulburri afetive cu deficit afectiv, mai puin grave
Incapabili de auto-calmare
Angoas permanent (senzaia de lips-Winnicott)
Doliul separrii:
Protest
Disperare
ResemnareTipuri de tulburri Copii dezinhibai, n cutare de contact afectiv, cu foame afectiv, fr saietate
Copii pasiv-rezisteni, cu o permanentizare a protestului agresiv
Anxioi-disperai (refuz de durat urmat de o intens manifestare de dragoste, exagerat)
Stare cronic de indiferen aparent, cu reacii persistente la situaii noi de stress (schimbare) de exemplu printr-o stare de nepenire.
Factori de care depinde severitatea sindromului instituionalizrii Vrsta la care se petrece instituionalizarea
Calitatea ataamentului anterior instituionalizrii
Dar mai ales calitatea mediului instituional
Acompanierea copiluluiReconsiderarea instituiei Wolff, Fesseha, 1998,
Mediul social care asigur relaii strnse i stabile ntre personal i copii
O distribuire a responsabilitilor privind deciziile care afecteaz copiii
Managementul copilului cu respectul individualitii i a autonomiei copilului
Managementul de caz in protectia copilului
Conf.dr. Ana Muntean
Introducere Competente ale managerului de caz:
comp. stiintifice ( cunostinte)
competente umane
Cunostinte: elemente de asistenta sociala Teoriile: descriu
- explica
- prognozeaza
- controleaza/determina
Teoriile in asistenta sociala:
sustin practica
ofera puncte de vedere asupra naturii umane
ofera viziuni in formularea scopurilor in AS
Teoriile in AS
Provin din:
psihologie
sociologie
practica AS
AS nu pot evita generalizarile daca doresc cu adevarat sa-si amelioreze calitatea serviciilor oferite si procesul de pregatire profesionala. Ei trebuie sa invete din greselile predecesorilor si sa-si ofere propria experienta pentru ca succesorii lor sa se poata forma profesional (BUTRYM,1976)
Investigarea (1900: Mary Richmond: AS este arta de a ajuta;folosirea bunului simt in situatii dificile)
Psihanaliza ( 1920-1930)(determinism)
Functionalismul (dupa 1930)- lucrul cu clientul si nu asupra clientului; interventia este stabilirea relatiei de ajutor; individul este inteles in relatie cu circumstantele actuale; As faciliteaza dezvoltarea potentialului clientului;
Anii 1960: multiple teorii: psihodinamice, comportamentaliste, interventii in criza, socializare
Alegerea orientarii teoretice are o mare influenta asupra atmosferei terapeutice care se stabileste intre asistent si client
Paradigma inseamna totalitatea teoriilor, credintelor, valorilor, metodelor care formeaza un punct de vedere particular si preferat asupra lumii.
Teoria managerului de caz: DEZVOLTAREA UMANA
Valori si principii in asistenta sociala
Fiecare persoana este o individualitate irepetabila
Fiecare persoana are dreptul la autodeterminare
Valori si principii in protectia copilului trecere de la accentul pe protecia copilului aflat n dificultate la protecia drepturilor tuturor copiilor.
Promovarea si respectarea interesului superior al copilului
Rolul primordial al parintilor si familiei
Universalitate, nedisciminare, egalitate de sanse
Abordare sistemica, subsidiaritate si solidaritate
Interventie intersectoriala si interdisciplinara
Promovarea parteneriatului
Asigurarea transparentei, participarii, consultarii
Asigurarea stabilitatii, continuitatii, complementaritatii
Subsidiaritatea
Se leaga de temele specifice occidentului: subiectivismul, personalitatea, individualitatea, dezvoltarea de jos in sus
Concept catolic devenit politic
Sprijina autodezvoltarea comunitatilor
Are 4 caracteristici de baza:
centralitatea omului, capabil sa isi asume responsabil deciziile sale;
competenta primara de a identifica resurse si modalitati de sustinere ale vietii proprii si ale familiei este atribut al persoaqnei ( singularis hominibus); statul si altii nu au voie sa intervina nesolicitati;
Statul este solicitat si are dreptul de a interveni doar cand persoana si comunitatea mica (civila sau religioasa) nu mai face fata nevoilor proprii sau cand nu se respecta legile);
Dupa restabilirea capacitatilor persoanei sau ale comunitatii de a se descurca independent ( dupa formula: te ajuta ca sa te poti ajuta) statul are datoria de a se retrage ( sa nu ii mai controleze pe cei pe care i-a asistat)
Practica centrata pe client
Curent dezvoltat in psihologie de Carl Rogers si George Kelly, considera ca individul este in cea mai buna pozitie pt a se intelege pe sine
AS non-directiv respecta clientul, ii valorizeaza punctele de vedere, il ajuta sa-si exploreze trairile,sentimentele, perceptiile, semnificatiile, da atentie nevoilor si problemelor exprimate de client
Scopul interventiei:
sa-l incurajeze pe client sa isi preia controlul propriului viitor
sa-si castige sensul intregului, a valorii libertatii si autonomiei
relatia AS/client are nevoie de empatie si caldura umana
suntem capabili sa alegem si cu sprijinul celorlalti sa ducem o viata mai buna
teza de baza a practicii centrate pe client este suprematia iubirii asupra stiintei si tehnologiei, eficienta terapiei de relationare ca forma suprema de interventie umana in problemele iumane. Teza deriva din considerarea naturii umane din perspectiva capacitatii ei de a creste si a fi in evolutie.(Butrym,1976)
Carl Rogers: clientul stie cel mai bine problema lui, ce trebuie facut
Relatia client-AS este de o importanta majora
Pune accent pe dezvoltarea personala
o explorare a sentimentelor stranii si necunoscute, periculoase, explorare posibila doar prin crearea unei atmosfere de acceptare neconditionata. Astfel clientul se familiarizeaza cu aspecte ale experientei sale care inainte nu erau constientizate, fiind considerate ca periculoase si amenintatoare pentru structurile sineluiPe masura ce el exploreaza aceste sentimente, descopera ca toate acestea in alcatuiesc, sunt-el! Apoi gaseste moduri de a-si schimba comportamentul, in concordanta cu noul sine. Ajunge sa realizeze ca nu mai trebuie sa se teama de ceea ce vine ci sa accepte orice s-ar intampla ca fiind poarte a schimbarii si dezvoltarii sale (Clare, 1981)
Asistenta sociaqla interactionista, vorbeste mai putin de iubire si mai mult de nevoia de empatie metodica si mai putin de relatie si mai mult de interactiune.
Situatiile si semnificatiile lor sunt definite in interactiunile dintre oameni
Impotriva etichetarii
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala
Nu se incearca masurarea clientului (comportamental, psihologic) ci se exploreaza semnificatiile subiective pe care clientii le atribuie experientei lor
Semnificatiile sunt generate in contexte sociale: familia, scoala, .daca modificam contextul, modificam semnificatia
AS il ajuta pe client, in context sa recunoasca valoarea vietii sale
Aceasta il duce la intelegerea responsabilitatii ce o are pentru actiunile sale
Metodologia investigatiilor in asistenta sociala Definirea problemei in raport cu marile intrebari ale vietii: Cine esti? Ce se intampla? Ce inseamna un anumit eveniment?
problema? Cine sustine asta?
Care este pozitia (semnificatia) tuturor celor implicati fata de situatie: profilul problemei
Abordarea obiectiva: natura umana e determinata de genetica( predispozitii) si de calitatea ingrijirilor acordate in copilarie ( mediu fav orizant/defavorizant)
Comportamentul devine predictibil in situatii date
Omul poate fi programat si conditionat
Comportamentul poate fi manipulat modificand variabilele din mediu
Abordarea subiectiva: comportamentul omului este creat in mintea sa
Semnificatia lumii este cea impusa de subiectul care percepe
Cunoasterea se dobandeste prin experienta personala
Comportamentele oamenilor nu se manifesta cu regularitate ci intr-un cadru subiectiv
Omul autonom gandeste asupra cauzelor si interpreteaza efectele
O persoana actioneaza in raport cu ceilalti
Pt a intelege o persoana trebuie sa intelegem modul ei de a privi lumea ;
Pt a schimba ceva in viata unei persoane trebuie sa planificam impreuna cu ea si nu pentru ea
Protecia copiluluiConf.dr. Ana MunteanRapoartele de ar Structura rapoartelor:
Criteriu politic (include drepturile omului)
Criteriul economic
Capacitatea de a ndeplini obligaiile de membru
Primul raport: 1997 /2000
Cererea de aderare: 1995 Criteriul politic (1999) Uniunea e fondat pe principiul libertii, a democraiei, respectului pentru drepturile omului i libertile fundamentale i respectarea legii. (art. 6, Tratatul de la Amsterdam)
statutul de membru solicit statelor candidate realizarea unei stabiliti a instituiilor care garanteaz democraia, respectarea legii, respectarea drepturilor omului, respectarea i protecia minoritilor(Consiliul European de la Copenhaga, 1993)1999, raport comun Situaia celor 100 000 de copii instituionalizai n Romnia s-a agravat. Guvernul nu a acionat pentru a asigura fondurile necesare ngrijirii copiilor, i nu a acordat prioritate politic acestui subiect. Dreptul acestor copii la condiii de trai decente i sntate ine de drepturile omului. Comisia consider totui c Romnia ndeplinete criteriile politice de aderare stabilite la Copenhaga, cu condiia s dea prioritate crizei copiilor aflai n instituii.
Comisia va monitoriza ndeaproape decizia guvernului de a asigura bugetul i resursele necesare i de a face o reform structural pentru a pune bazele unor ngrijiri decente i sigure a copiilor, respectnd astfel drepturile omului.(p.15)
Numeroase din rile candidate au prejudeci profunde care duc la discriminarea social i economic a populaiei de etnie Rom(p.16) 71% dintre romni au o prere foarte proast despre rromi, iar 21% au o prere bun (Jurnalul Naional, Identitatea romnilor, 10 iulie, 2006) Recomandri:
nceperea negocierilor (n 2000) cu Romnia este condiionat de confirmarea unor msuri eficiente, anunate de Romnia, prin acre s se asigure resurse bugetare adecvate pentru implementarea unei reforme structurale n instituiile pentru copii, nainte de sfritul anului 1999. .(p.31)
Raport 2000 Criterii politice : reamintete:
Prioritatea rezolvrii crizei copiilor n instituii
Critica utilizrii extinse a ordonanelor guvernamentale
Corupia (consolidarea functionarii si a responsabilitilor instituiilor statului)
Situaia populaiei Roma (atitudinea discriminativ) Drepturile omului si protecia minoritilor:
Protecia copilului
-identificat ca prioritate n 1999 n Parteneriatul pentru intrarea n UE
-se cere asigurarea resurselor financiare suficiente pentru standarde acceptabile a ngrijirilor
Raport 2000-protecia copilului Recomand crearea unei autoriti unice care s rspund de politicile de ngrijire a copilului i de iniierea unor standarde pentru instituiile rezideniale pt copii (inclusiv cele de copii cu handicap mintal i fizic); autoritatea va rspunde i de implementarea standardelor n instituii ( supervizare i control) Constat: Crearea Ageniei Naionale pt Protecia Copilului avnd responsabilitatea politicilor pt copii instituionalizai sub DPC, Ministerul Educaiei (internate), Ministerul Sntii (spitale), SSH.
ANPC este coordonat direct de primul Ministru Transferul managementului instituiilor dinspre Min. educaiei, a sntii i ANPH ctre Consiliul judeean s-a ncheiat abia n 2000, iulie
Mai, 2000, Strategia Naional pt Reforma sistemului de ngrijire a copilului (scop: scderea nu mrului de copii instituionalizai i a riscului de instituionalizare)
Disfuncii bugetare la nivel de consilii judeene Instituiile pt copii depind nc prea mult de asistena umanitar i donaiile strinilor
Sunt nc lipsuri n hran, cldur, ntreinere (mai ales n coli speciale, care ineau de MEC, i n cmine spital, care ineau de Ministerul sntii)
Romnia a ratificat convenia de la Haga, privind adopiile internaionale n 1994; Unii semnatari ai conveniei au semnalat faptul c sunt ngrijorai n legtur cu practicile de adopie din Romnia. ngrijorarea e dat de faptul c Legislaia privind adopiile ngduie anumite consideraii, altele dect interesul superior al copilului, s influeneze deciziile. Sistemul acesta are efecte negative asupra eforturilor de reform a sistemului de protecie a copilului n Romnia. ANPCA nu are personal suficient pentru a-i ndeplini funciile
Este necesar integrarea politicilor de ngrijire a copilului i a sistemului de bunstare social astfel nct s asiste familiile, s previn abandonul i s abordeze problema copiilor strzii din oraele mari.
Raport 2000- Politici sociale i piaa muncii Cu privire la SIDA, Romnia a intrat n reeaua european HIV i a familiilor, care ngduie colaborarea cu organizaii neguvernamentale europene, dar aceasta este o arie n care este necesar nc o munc considerabil.
Capacitatea sistemului de a asigura asisten social este periclitat de lipsa de coordinare instituional, personal cu o formare inadecvat i buget la nivel local insuficient. Standardele de sntate sunt foarte sczute. Dup OMS, rata mortalitii infantile este extrem de ridicat.Expectanele de via la natere sunt dintre cele mai mici din Europa.
Majoritatea indicatorilor de sntate arat o stare de sntate mai sczut dect n UE, datorit: veniturilor sczute, polurii mediului, locuinele proaste, lipsa apei potabile, lipsa depozitrii igienice a gunoaielor, calitatea relativ sczut a serviciilor de ngrijiri medicale, i accesul limitat la ele
Raport 2000-recomandri pe termen scurt Criterii politice:cu ntrziere, s-a asigurat bugetul necesar pt copiii instituionalizai i s-a lansat o strategie comprehensibil de reform a politicilor de ngrijire a copilului. Dar: problema cheie este ca autoritile s asigure implementarea strategiei i ameliorarea condiiilor de via a copiilor.Raport 2000-recomandri Este ngrijortoare condiia adulilor cu boli cronice sau handicap
Nu s-au fcut progrese substaniale legat de roma nciuda strategiei naionale i a asigurrii sprijinului financiar prin programe de suport pt minoriti;
Raport 2000-alte probleme Traficul de femei i fete cu scopul prostituiei forate este o problem n cretere, nrutit de cercurile active n prostituia intern. n acest domeniu nu s-au fcut progrese.
Situaia Populaiei roma rmne critic dei MEC a sporit accesul la educaie prin locuri rezervate pentru roma,n licee, n universiti, coli profesionale, coli pedagogice.
Raport 2001 n noiemb.2000, Romnia a semnat protocolul nr.12 al Conveniei Europene n Drepturile Omului, care prevede eliminarea discriminrilor pe baz de sex, ras, culoare, limb.
n sept.2000, Romnia a dat o Ordonan de urgen privind combaterea oricror forme de discriminare. Bugetul alocat ngrijirilor copilului a crescut de la 42 mil.Euro n 2000, la 79 mil. euro, n 2001
A crescut numrul de servicii alternative la instituionalizare
Preedintele consiliului judeean rspund direct de instituiile de protecie a copilului (pt a se asigura c politicienii locali dau suficient importan copilului) Numrul copiilor aflai n grija statului nu a sczut datorit srciei; se recomand o mai bun schem a alocaiilor pentru familii cu copii pt a preveni abandonul copilului i instituionalizarea.
n 2000, erau 129 296 copii n protecie, 77844, n ngrijiri rezideniale i 51452, sprijinii n familia natural sau familii substitut
n mai 2001, guvernul a adoptat o strategie a proteciei copilului n nevoie (2001-2004), bazat pe consultri cu ONG-uri i org. Internaionale. Dar: se concentreaz mai mult pe reabilitarea instituiilor dect pe nchiderea lor; arii ca: sprijinirea familiilor i a mamelor, ngrijirea tinerilor aflai n instituii, politici de prevenire abandon, nu sunt suficient abordate.
ANPCA a devenit secretariat general al guvernului fiind astfel reprezentat la nivel ministerial.
Insuficiena bugetului i a formrii reduce eficiena Autoritii n a se achita de sarcinile de reglare i monitorizare.
Rolul Autoritii de a coordona politicile guvernamentale legate de drepturile copilului nu este nc clar stabilit i deci integrarea politicilor de protecie a copilului cu cele ale familiei, sntii, educaiei este dificil. S-a creat Grupul de la Nivel nalt cu scop de a sprijini i monitoriza eforturile , iniiat de raportorul european pt Romnia, care face parte din el; fac parte: reprezentani ai guvernului, Comisiei Europene, banca Mondial, UNICEF i OMS.
Dec.2000, CRA a ncetat s mai efectueze adopii internaionale, prin fundaii. Guvernul a suspendat adopiile internaionale (Moratoriul) ca urmare a criticilor legate de aceste adopii, din Raportul din 2000. n iunie 2001, a ncetat nscrierea familiilor strine care doresc s adopte (cel puin pt un an).
Moratoriul avea rolul de a preveni riscurile de trafic de copii i alte forme de abuz (nclcarea Conveniei ONU, drept. Copilului); avea rolul de a regndi adopiile, pt a se face n interesul superior al copilului. Traficul de fiine umane datorat srciei, nesiguranei economice i cercurilor de prostituie intern.
n 2000, oct.,Ministerul de interne a lansat un program pt protecia femeilor i copiilor mpotriva traficului;
n mai 2001, s-a creat o comisie inter-ministerial pt a lucra la o lege mpotriva traficului; legile sunt insuficiente pt a lupta mpotriva traficului.Raport 2001-prioriti pe termen scurt Este necesar ameliorarea suportului financiar pt programul pt minoriti (se recunosc progresele finanrii instituiilor pt copii, strategia naional inclusiv copii cu dizabiliti i handicap, boli cronice, strategia naional pt populaia roma.Raport 2001-Concluzii Trebuie s continue eforturile pt ameliorarea condiiilor n instituii pt copii
S se fac eforturi pt implementarea strategiei mpotriva discriminrii populaiei roma
Legea antidiscriminare a fost adoptat dar nu e operaional
Privind egalitatea de gen, progresele sunt slabe i ngrijortoare( progrese slabe n ameliorarea poziiei femeii pe piaa de munc). Iulie 2001, legea venitului minim garantat (n plus, alocaii pt nclzire, alocaii la naterea copilului).
Sntatea public este la un nivel foarte sczut,demonstrat de mortalitatea infantil ridicat i expectanele joase de via.Accesul la ngrijiri de sntate de baz trebuie s rmn prioritate.
Creterea srciei i a riscului excluziunii sociale a diferitelor categorii (copii abandonai, tineri omeri, familii omere, prini singuri, familii fr adpost, roma) este provocarea major a Romniei.
Se impun eforturi susinute pt a reforma asistena social care e periclitat acum de structurile administrative fragmentate, de descentralizarea confuz a resurselor i responsabilitilor locale. Politica naional trebuie axat pe incluziune social
Legislaia trebuie s sancioneze orice form de discriminare (plata egal, acces la locuri de munc, formare, ameliorarea condiiilor de munc). Protectia copilului
Conf.dr.Ana Muntean
Protectia copilului
Termen folosit de Bowlby in cadrul teoriei atasamentului
Sistemul comportamental al atasamentului determina la copil comportamente de a primi protectie iar la ingrijitor, comportamente de a asigura protectie: in relatia parinte copil are rolul de a asigura supravietuirea copilului.
Ingrijirile copilului consta in protectia si reconfortarea copilului astfel incat sa dezactiveze nevoia de atasament a copilului si sa redea sentimentul de securitate
Ingrijirea copilului este o componenta a parentalitatii (asa cum sunt si: hranirea, educarea sau jocul cu copilul)
Bowlby considera comportamentul parental ca si pe cel de atasament, ca fiind in oarecare masura pre-programat ( cu detalii invatate), si influentat in exprimarea lui particulara de experienta personala a parintilor
Comportamentul parental are radacini biologice puternice fiind raspunzator de emotiile profunde asociate lui; dar formele specifice in care se manifesta tine de experientele proprii ale parintelui din timpul propriei copilarii,a adolescentei, dinainte si de dupa casatorie si difera de la un copil la altul(Bowlby,1984)
Comportamentele de ingrijire sunt activate de semnalele copilului de disconfort sau de semnalele pe care el, ingrijitorul le percepe ca fiind potential sau actual periculoase pentru confortul copilului
Comportamnetul de ingrijire este este activat prin cautarea proximitatii copilului (il cheama sau merge la el) si apoi prin indepartarea sursei de stress sau a copilului de sursa; urmeaza comportamentul de reconfortare.
Sistem atasament/sistem ingrijiri
De regula, sunt activate simultan
Capacitatea cognitiva sporita a ingrijitorului poate conduce la situatii in care doar sistemul de ingrijiri e activat
Pot fi situatii cand sistemul de atasament e activat dar ingrijitorul stie ca nu e nici un motiv de teama (baby sitter)
Pot aparea conflicte intre dorinta ingrijitorului de a proteja copilul si tendinta spre independenta a copilului
De obicei separarile sunt semnale naturale de pericol pt copil
Ingrijitorul trebuie sa inteleaga si sa dea un raspuns sensibil si calmant copilului
Ingrijirile copilului=sensibilitatea maternala (Ainsworth,1970)
Ingrijiri/ alte domenii ale parentalitatii
Relatia parinte-copil contine mai multe programe diadice impartasite (Bowlby) cum ar fi: hranire- a fi bine hranit, joc-partener de joc, educator-invatacel.
Programul atasament-protectie(ingrijiri) este insa prioritatea cea mai inalta(Bowlby,1982)
protectia copilului, in special a copilului mic necesita o larga varietate de comportamente parentale (printre care:hranirea, igiena, tratarea cu afectiune) (George si Solomon, 1999)
Ingrijirea (protectia) copilului reprezinta un sistem comportamenta complementar la atasamentul copilului, dar parintele face si alte lucruri pentru a asigura dezvoltarea copilului (il invata, il diciplineaza, ii asigura conditii materiale, ii serveste de model, se joaca cu copilul)(Main,1999);
Unii copii pot fi dezavantajati de un atasament insecurizant dar sa aiba avantaje sub alte aspecte ale parentalitatii (Main,1999)
alte domenii ale parentalitatii
Care sunt trasaturile relatiei parinte-copil relevante pt tipul de atasament?
(Zeanah, Boris,2000)
- disponibilitatea emotionala a ingrijitorului
- hranirea si caldura
- protectia
- asigurarea confortului (calmarea)
Mai putin importante:
- sa-l invete
- sa se joace
-ingrijiri instrumentale
- disciplinare
Rutter, OConnor (1999) sustin si ei ca relatia parinte copil nu inseamna doar atasament. Mai contine:
- disciplinare
- socializarea (experiente sociale)
- asigurarea unor modele comportamentale
- invatarea
- schimburi de idei in cadrul conversatiei (dezvoltarea abilitatilor de a procesa ideile)
- interactiunile in joc
Traininguri si interventii cu parinti
Nu se centreaza explicit pe atasament sau ingrijiri (de ex: asigurarea asistentei de calitate, Programul Perry pt Prescolari, metode de training pt parinti,etc) dar fiind interventii largi pot influenta calitati ale parentalitatii cum ar fi sensibilitatea parentala care este complementara atasamentului.
Atasament/non-atasament
Nu sunt dovezi privind importanta diferitelor componente ale parentalitatii in dezvoltarea copilului
Ar fi importante pentru a putea compara eficienta diferitelor perspective parentale
Comportamente de ingrijire
Asocierea intre comp. de ingrijire si securitatea copilului se face simtita foarte devreme in viata copilului
Exista o corelatie intre comp. maternal in prima si ultima parte a sarcinii (dar si pe parcurs) si dimensiunea de securitate-anxietate a relatiei de atasament a copilului fata de mama si este vizibila in primele trei luni de viata a copilului (Ainsworth, 1978)
Cel mai important predictor al organizarii atasamentului este sensibilitatea maternala
Sensibilitatea maternala inseamna capacitatea mamei de a raspunde semnalelor si comunicarilor copilului
Capacitatea de a raspunde (responsivitatea) mamei poate fi antecedentul crucial al organizarii atasamentului (si nu sensibilitatea in general)(Cassidy,2005)
Capacitatea mamei de a-si vedea bebelusul ca pe o entitate mentala, fiinta umana cu intentii, sentimente, dorinti (functionarea reflectiva a mamei) (Fonagy,1998)
Sensibilitatea mamei fata de starea mentala a copilului, capacitatea de a o citi (Mind-Mindedness)(Main,1997) coreleaza cel mai bine cu Scara de Sensibilitate Maternala Ainsworth
Aceasta empatie a mamei se evidentiaza in raspunsurile mamei la schimbarea directiei privirilor beblusului si la comentariile pe care le face cu privire la starea mentala a copilului (mamele copiilor insecurizati fac mai putine comentarii adecvate cele mai putine mamele copiilor evitanti)
Autoreglarea
Sistemul atasamentului asigura copilului contextul pentru autoreglare
Ingrijitorul da copilului experienta si modelul pt achizitionarea autoreglarii
Studiul Minnesota a gasit ca atasamentul D se asocia cu:
- parinte unic
- riscuri maternale(dau dificultati parentale)
- ingrijitor insecurizant/intrusiv
- abuz si neglijare in primul an de viata
- antecedente medicale ale mamei
- complicatii la nastere
- consum de droguri si alcool
- Temperamentul copilului (comp. la 3 luni)
Maltratarea copilului se asociaza cu atasamentul dezorganizat
Comportamentele parentale de inspaimantare a copilului/ parinte inspaimantat sunt internalizate de copil
Impactul cel mai puternic in tipul de atasament insecurizant il au:
- erori de comunicare afectiva
- inversarea rolurilor (confuzie de limite)
- comportament dezorientat/inspaimantat
- intrusivitate/negativism
- respingerea copilului
Asocierea intre pierderea nerezolvata sau trauma parentala si atasamentul dezorganizat al copilului
REFORMA PROTECIEI COPILULUIREALITI I BUNE PRACTICI
Ana MunteanRealiti i bune practici Eficiena sistemul de protecie
Reforma sistemului
Bunele practici (servicii de calitate)
Reflect raportul dintre nevoi i resurse. Dezvoltarea serviciilor impun ca baz dezvoltarea resurselor necesare
dezvoltarea serviciilor impuse de nevoi, n dezacord cu resursele, conduce la o eficien minim
dezvoltarea serviciilor n acord cu resursele materiale disponibile conduce la rezultate ntmpltoareReforma sistemului intete: Bunstarea copilului ine de:
- sntatea fizic i mental a copilului
- mediu: familie, reea social, organizaii, agenii, politica socialReforma se poate realiza prin: Comportamentele sntoase in de:
- educaia copilului
- aciunile grupurilor sociale n care este integrat copilul
- aciunile organizaiilor i a ageniilor
Bunstarea copilului nseamn: Sntate fizic i mental
Spontaneitatea exprimrii
Respectul fa de copil ca individ
Demnitatea i autonomia copilului
ncrederea n sine
Dorina de a cunoate, curiozitatea
Sociabilitate, relaii de prietenie i cooperare cu ceilaliBunele practici se bazeaz pe: Un mediu pedagogic i de ngrijire stabil
Egalitatea anselor indiferent de religie, etnie, sex, handicap
Diversitate cultural
Sprijin familial i comunitar
Fericirea copiluluiReforma sistemului Factorii de decizie sunt promotori ai unor politici sntoase n msura n care au:
- cunotinele necesare
- i asum responsabilitile
- dispun de resursele materiale i umane necesare
- au putere de a schimba (impact)Reforma sistemului Pentru schimbarea comportamentelor, diferite populaii la risc sau n dificultate cer forme diferite de intervenie (combinaii)
Transferul unor programe de succes din alte ri poate rmne de eficien minimAspecte reale ameliorarea condiiilor materiale ale serviciilor prevaleaz asupra schimbrilor practicilor (atitudini/cunotine)
Avansul formalizrii (legislaiei) comparativ cu practicile
Primeaz aspectul cantitativ asupra celui calitativAspecte reale Discrepana dintre nevoile reale cunoscute (intite chiar legislativ) i posibilitile de creare a resurselor umane pentru dezvoltarea serviciilor adecvate
Pregtirea inadecvat a specialitilor (cderea n rutin)
Colaborarea lacunar la toate nivelele sistemului (bazat pe relaii informale): aspectul de fragmentare al serviciilor Srcia (calitativ i cantitativ) a serviciilor
Absena unor specialiti
Reforma are nevoie de cercetarea i cunoaterea realitii pentru a evita:
eclectism fragmentat tendina unor msuri rapide, simptomatice, care nu se bazeaz pe cunoaterea realitii
tendina de a ascunde realitatea Tendina interpretrii feed-back-urilor negative (2mai 2004);
Atitudinea defensiv a factorilor de decizie (valoarea copilului)
Oscilaie ntre neglijare i interpretare subiectiv a recomandrilor externe Absena refleciei i a evalurii n interveniilor
Absena unei preocupri pentru prentmpinarea epuizrii profesionale a intervenienilor
Colaborare ineficient: interministerial, interdepartamental, inter-servicii, inter-profesional
Reflectri periculoase n mass-media
Concluzii reforma sistemului Scopurile generale ale reformei privesc fiecare copil:
schimbarea calitii vieii (inclusiv a sntii) schimbarea condiiilor de mediu Schimbarea tiparelor comportamentale
Politica
Legislaia
Finanarea i resursele
Planificare i control (eficiena implementrii politicilor)
Consiliere i sprijin (schimbri n servicii)
Personalul (factorul principal n calitatea serviciilor); rolul, formarea;
Resurse fizice (spaiul)
Cercetarea, reflecie, schimbare, dezvoltare
Integrarea i coordonarea serviciilor
Concluzii-dezvoltarea de programe de reform:1. Precizarea obiectivelor programelor
1. 2.selectarea teoriei care s stea la baza modelelor de intervenie i a strategiilor practice de intervenie
2. 3.designul i organizarea programului
3. Precizarea i anunarea public a planurilor adaptate ce urmeaz a fi implementate
Structurarea planului de evaluareBaza dezvoltrii programelor cunoaterea i utilizarea datelor din literatura de specialitate
Cunoaterea, selectarea, utilizarea unei
teorii ca i cadru de lucru
nregistrarea, colectarea i utilizarea noilor date rezultate din practic (cercetare)
Dezvoltarea instrumentelor de evaluare a impactului interveniei asupra:
factorilor comportamentali
condiiilor de mediu
calitatea vieii (inclusiv a sntii) ca rezultat al interveniei
bibliografie Balageur, i.,Mestres,J,Penn,H.(2001)- Calitatea serviciilor pentru copilul mic, document de lucruSistemul de protectie a copilului /istorie recentaMuntean Ana
Introducere Nevoia de a nelege sistemul de protecie n relaie cu preocuprile preventive
Nevoia de a nelege sistemul de protecie n evoluie (raportat la legi/servicii, mentalitate, situaie economic)Sistem de bunstare/sistem de protecie Asistarea familiilor cu o funcionare bun (prevenire universal)
Sistem de alarm imediat relativ la probleme
- alocaii pentru familie
- concedii maternale/paternale
- ngrijire preventiv a copilului
- servicii de ngrijire a copilului
- vizite de sntate la domiciliu
- concedii pltite
Exemple: Frana, Danemarca Menin bunstarea copil/familie
Suportul este disponibil fr a se investiga comportamentele maltratante ale prinilor
Protecia copilului este parte a sistemului de servicii sociale primare
Servicii disponibile pentru fiecare (universale)
Servicii adresate familiilor la risc (prevenire selectiv) Centre de servicii comunitare
Programe pt. probleme specifice
Alcoolism
omaj
PAFA
Analfabetism
Handicap
Programe de intervenie n criz
n cadrul serviciilor
acas
Servicii pentru familii n risc Servicii uoare (consiliere, trening)
- management de caz
-consiliere individual
- consilierea familiei
- training pentru prini
- intervenii de crizFamilii la risc Servicii de asisten material
- asisten financiar
- asisten de urgen (bani sau mncare)
- ngrijiri pentru copil
- ajutor pentru aranjarea casei
- asisten pentru organizarea cminuluiFamilii i copii n dificultate (Germania) Intervenii precoce (atunci cnd apar problemele pentru copil i familie)
Ajutor disponibil naintea investigaiilor abuzurilor parentale
Sistemul de bunstare a copilului este separat de sistemul serviciilor sociale primare
Exist i unele servicii disponibile pentru toiServicii de protecie (prevenire de indice) Sistem de monitorizare a familiilor pentru a nregistra familiile care au nevoie de plasamentul copilului
Case workers pentru a sprijini familiile s poat rmne unite ( consiliere i asisten material)Servicii de protecie Raporturi asupra copiilor aflai n dificultate
Deciziile de scoatere a copiilor din familie
Asisten special pentru copil sau familieProtecie (exemple: SUA, CANADA, UK) Ajutorul se acord atunci cnd copiii sunt n pericol
Ajutorul devine disponibil dup investigarea abuzului i neglijrii
Sistemul de protecie a copilului este separat de serviciile sociale primare
Serviciile sunt disponibile doar pentru persoanele care sufer dejaPlasament n afara familiei (scoatere din familie) Asistentul social orienteaz un plan de intervenie permanent pentru copil i familie
Se creeaz familii i case de tip familial de plasament
Se monitorizeaz i revizuiete permanent plasamentul copilului
Se lucreaz cu familia biologic pentru a menine contactele i uniunea dintre copil/familieScoatere din familie Plasament n familii de plasament
- rudenii
- strini n relaii speciale
- profesioniti (asisteni maternali)
Grupuri familiale (module) (6-25 copii)
Instituii (peste 25 de copii)Adopii (nationale/internationale) familiile trebuie identificate
Familiile necesita training i asistenta
Subiectele discuiei Sistemul de protecie a copilului abandonat pn n 1990
Sistemul de protecie dup 1990
Sistemul de protecie dup 1997comportamente profesionale
atitudini
Cunostinte
Formare:
initiala
/continua
emotii
1. Empatie/sensibilitate/respect/responsabilitate
2. Echilibru emotional
3. Evitare epuizare profesionala
team building
supervizare
formari
cultura/sport
vacante
PREVENIRE SELECTIVA
SECUNDARA
prevenire de indice
PREVENIRE UNIVERSALA
PRIMARA
PREVENIRE
sistem de bunastare
sistem de protectie
Legi si servicii
Situatie economica
Mentalitate
PAGE 2