Post on 06-Jan-2020
Publicaţie editată de Parohia TOMA COZMA, ISSN 2067 - 8274 Str. Toma Cozma, nr. 41, cod poştal 700 554, Iaşi, tel/fax: 0232 211 273 Preot paroh Mihai Mărgineanu, tel. 0742 044 844 Preot II Iustinian-Ionuţ Răduc, tel. 0729 935 888, Secretar redacţie Vasilica Onofrei, tel. 0741 706 602, 0761 621 994, redactor_sef@yahoo.com www.parohiatomacozma.ro, parohiatomacozma@gmail.com
Se distribuie prin pangarul parohiei. Pentru
susţinerea acestei publicaţii, dar şi pentru
activităţile culturale şi filantropice ale parohiei,
primim donaţii în contul IBAN RO38 RZBR 0000
0600 0027 6450 deschis la Raiffeisen Bank Iaşi
BIBLIOTECA
PAROHIALĂ
Delectează-te cu o lectură plăcută!
Citeşte şi informează-te !
Prin Biblioteca Parohială, vă punem la
dispoziţie o gamă largă de cărţi religioase şi
de cultură generală.
Program de funcţionare:
Duminica, între orele 11.00-12.00
Persoane de contact:
Alexandra Popa, tel. 0742 322 580,
petite_sourire@yahoo.com
Irina Dănilă, tel. 0742 344 024,
irina_danila93@yahoo.com
Colectă pentru refacerea acoperişului
casei parohiale Ploile din ultima perioadă au scos în
evidență problemele majore ale acoperișului
de la casa parohială, care necesită intervenție
de urgență, pentru a stopa curgerea apei prin
tavane. Lucrările de reparații au început deja
și am dori, în primă urgență, să refacem
zonele cele mai critice.
Apelăm la ajutorul tuturor celor care
ne pot sprijini pentru refacerea acoperișului, a
cărui tablă și șarpantă au fost profund afectate
în ultimele decenii.
Puteți face donații către Parohia Toma
Cozma, prin virament, în contul RO 38 RZBR
0000 0600 0027 6450, Raiffeisen Bank Iași,
iar în numerar la punctul de colectare din
biserică, doamnelor Maria Patrașcu și Maria
Arămeanu, sau la pangarul parohial,
doamnei Aurica Raveica
Program liturgic în această săptămână
Astăzi, duminică, 18 ianuarie
ora 8.00, Slujba Utreniei, a Sfintei Liturghii
ora 11.30, Taina Sfintei Împărtăşanii, în cadrul
Sfintei Liturghii (pentru copii şi persoanele care s-au
spovedit şi au primit binecuvântare de la părintele
duhovnic)
ora 17.00, Paraclisul Maicii Domnului. În cadrul
acestei rugăciuni este expusă spre venerare o copie a
icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
„Prodromița”, ce poartă binecuvântarea unui mare
duhovnic, vrednicul de pomenire Protos. Petroniu
Tănase, fost stareț al mănăstirii Prodromul de la
Athos.
Marţi, 20 ianuarie
Ora 17.00, Acatistul Sfintei Mari Muceniţe
Ecaterina
Vineri, 23 ianuarie,
ora 17.00, Slujba Vecerniei
ora 17.30, Taina Sfintei Spovedanii (pentru cei
care doresc și s-au pregătit prin postire)
Sâmbătă, 24 ianuarie,
ora 17.00, Slujba Vecerniei
ora 17.30, Taina Sfintei Spovedanii (pentru cei
care doresc și s-au pregătit prin postire)
Puteţi direcţiona 2% din
impozitul pe venitul dvs.
pentru lucrările şi activităţile
pe care le susţine
PAROHIA “TOMA
COZMA”
Datele noastre necesare
pentru Completarea
Formularului 230 sunt:
• Numele Asociaţiei:
PAROHIA “TOMA COZMA”
• CIF (Codul de Identificare Fiscală):
11198095
• Contul Organizaţiei în format IBAN:
RO38 RZBR 0000 0600 0027 6450
•ATENŢIE:
La formularul 230 trebuie anexat obligatoriu, în
copie, formularul 210— “Fişa fiscală”, care se
obţine de la angajator.
DETALII şi INFORMAŢII:
Vasilica Onofrei, tel. 0741 706 602, 0761 621 994
Oficiul Parohial, tel: 0232 211 273
Direct la Pangarul bisericii
Nr. 622 18 ianuarie — 24 ianuarie 2015 - săptămâna Pr. Mihai Mărgineanu
Evanghelia duminicii Luca 17, 12-19
Pilda celor 10 leproşi
12. Intrând într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care
stăteau departe,
13. Şi care au ridicat glasul şi au zis: Iisuse, Învăţătorule, fie-Ţi
milă de noi!
14. Şi văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor.
Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit.
15. Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas
mare slăvind pe Dumnezeu.
16. Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Iisus,
mulţumindu-I. Şi acela era samarinean.
17. Şi răspunzând, Iisus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei
nouă unde sunt?
18. Nu s-a găsit să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu decât
numai acesta, care este de alt neam?
19. Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.
Astăzi, 18 ianuarie: Sfinţii Ier. Atanasie şi
Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei
Duminica a douăzeci şi noua după Rusalii
Cu faptele dreptei credinţe
strălucind şi toată credinţa cea
rea stingând, biruitori aţi fost, cu
buna credinţă pe toţi îmbogăţind,
Biserica foarte împodobind,
după vrednicie aţi aflat pe
Hristos Dumnezeu, Cel ce
dăruieşte nouă mare milă.
Troparul Sf. Ier. Atanasie şi Chiril
“Dacă cineva nu mărturiseşte că
Cuvântul lui Dumnezeu-Tatăl S-
a unit cu trupul după ipostas şi
că Hristos este numai unul cu
propriul Său trup, Acelaşi, adică
Dumnezeu şi om deodată, să fie
anatema!”
(Sfântul Chiril al Alexandriei)
13 ianuarie 2015:
Cuviosul Paisie
(Eznepidis)
Aghioritul a fost
trecut oficial în
rândul Sfinţilor
Cuvioşi ai
Bisericii de către
Patriarhia
Ecumenică „Minunat este
Dumnezeu întru Sfinţii
Lui” (Psalmul 67, 36).
detalii în pagina a 3-a
2
Sărbătoriţii săptămânii:
*Zile de naştere:
- 18 ianuarie: D-na Dr. Ing. Ileana Fulga,
D-ra Prof. Cătălina Filip
- 19 ianuarie: D-na Ing. Măndica Barbu
- 20 ianuarie: D-l Prof. Ioan Lipciuc
- 22 ianuarie: Pr. Prof. Dr.. Ioan Vicovan, Decanul
Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași
D-l Dr. Ciprian Danielescu,
- 24 ianuarie: D-l Mandea Marius
*Zile onomastice: - 18 ianuarie: Sf. Ier. Atanasie şi Chiril
- 24 ianuarie: Sf. Cuv. Xenia
Am dorit ca anul acesta să oferim un dar de suflet
cititorilor revistei noastre. Astfel, am editat un
supliment dedicat împlinirii a 12 ani de apariţie
neîntreruptă a publicaţiei «Credinţa şi fapta», cu
titlul: Sfânta
Ecaterina,
ajutătoarea
noastră. Sperăm
ca acest supliment
să fie de folos
tuturor
credincioşilor care
şi-l pot procura de
la pangarul
bisericii.
Eminescu: „Hai să ne călugărim, căci
nu suntem făcuţi să trăim între lupi”
Jumătatea lunii ianuarie ne prilejuieşte aduceri
-aminte despre Mihai Eminescu, căci pe 15 ianuarie s
-au împlinit 165 de ani de la naşterea celui pe care
Constantin
Noica l-a
numit „omul
deplin al
culturii
române“. De
aceea se
cuvine să
scriem câteva
rânduri despre
inepuizabilul
stihuitor,
oprindu-ne la unele aspecte legate de viaţa rudeniilor
sale călugăriţe, deoarece ele au contribuit într-o bună
măsură la conturarea convingerilor religioase ale
poetului căci, prin intermediul lor, a cunoscut
rugăciunea şoptită, rânduielile mănăstireşti, tihna
patriarhală a aşezărilor noastre cenobitice.
Cu acestea s-a întâlnit prima oară în
Mănăstirea Agafton din ţinutul Botoşanilor.
Meditație, rugăciuni, participare la pravila
călugărească; toate și-au pus amprenta asupra
formării spirituale a viitorului poet.
Mama lui, Raluca Jurașcu, provenea
dintr-o familie profund religioasă, cu nouă copii,
dintre care cinci s-au călugărit: trei fete la Mănăstirea
Agafton, monahiile Fevronia, Sofia și Olimpiada.
Ultima dintre ele a fost vreme de cinci ani stareță la
această mănăstire. Doi frați de-ai Ralucăi au devenit
călugări: monahul Calinic și arhimandritul Ioachim
Jurașcu (în unele adnotări apare cu numele de Iachint
sau Jachift).
De asemenea, dorim să evidenţiem relaţia
specială existentă între bunicul lui Eminescu, Vasile
Iuraşcu, şi Mitropolitul Moldovei, Veniamin
Costachi. Se pare că al doilea copil al său, Iordachi, a
avut un comportament agresiv faţă de părinţi, fapt ce
l-a determinat pe bătrânul stolnic să-i scrie
mitropolitului prin 1837, plângându-se de violenţa
progeniturii, rugându-l să-l ajute la îndreptarea
răzvrătitului fecior. Formula de încheiere a jalbei ne
dezvăluie legătura deosebită, profundă, dintre vlădică
şi bunicul lui Eminescu: „al Înaltpreasfinţiei Voastre
nevrednic fiu sufletesc, Vasile Iuraşcu, Stolnic“.
Mitropolitul Veniamin intervine la aşa-numitul
„Dipartament al Trebilor din Lăuntru“, sugerând
organelor abilitate să trimită pe împricinat la
Mănăstirea Secu spre pocăinţă şi îndreptare.
Unul din nepoții renumitului muzicolog ieșean
Gavriil Musicescu, afirma într-un din lucrările sale,
căci în visările sale, Eminescu s-a închipuit a fi chiar
stareț. Într-o scrisoare trimisă din vechea ctitorie a
Ioaniților către dulcele târg al Iașilor, îl roagă pe
Gavriil Musicescu să pună cuvânt la vlădica Iosif
Naniescu, Mitropolitul de atunci al Moldovei, ca să-l
numească stareț la Mănăstirea Neamț. Asta se
întâmpla cam cu un an înainte de a păși spre bolțile
veșniciei. Să fi fost un alt dor neîmplinit de-al
poetului, rămas ascuns în ungherele cele tainice ale
sufletului său ?
A consemnat Vasilica Onofrei
Sursa: Ziarul Lumina
3
622
Cuviosul Paisie Aghioritul a fost trecut în
rândurile Sfinţilor
Sfântul Sinod al Patriarhiei
Ecumenice, sub președinția Sanctității Sale,
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, în cadrul
ședinței ordinare de marți, 13 ianuarie 2015,
a aprobat în unanimitate referatul Comisiei
Canonice, pentru a înscrie în rândul Sfinților
Bisericii Ortodoxe pe monahul Paisie
Aghioritul (Athonitul).
Părintele Paisie Aghioritul, pe numele
de mirean Arsenie Eznepidis, s-a născut la 25
iulie 1924, la Farasa, la câteva sute de
kilometri de Cezareea din Asia Mică, patria
Sfântului Vasile cel Mare. In jurul anului
1950, face primii pași pentru intrarea în
monahism. Ajunge la Sfantul Munte Athos,
dar la rugămintea tatălui său, revine în lume.
În a doua sa călătorie la Muntele Athos, va
lua hotărârea de a rămâne definitiv aici. În
anul 1953 ajunge la Sfânta Mănăstire
Esfigmenu. După un an este făcut rasofor,
primind numele de Averchie. După trei ani pleacă la
mănăstirea Filotheu. Aici a primit schima mică și
numele de Paisie.
În anul 1958 s-a mutat la Sfânta Mănăstire
a Nașterii Maicii Domnului, la Stomio - Konița, unde a
rămas până în 1962. În anul 1962, a plecat în peninsula
Sinai și a locuit la Chilia Sfinților Galaction și Epistimi.
Revenit la Sfântul Munte Athos în anul 1964, s-a stabilit
la Mănăstirea Ivirion, la Chilia Sfinților Arhangheli.
Atunci s-a legat și mai mult duhovniceste de sfântul
stareț Tihon, care viețuia la chilia Cinstita Cruce a
Mănăstirii Stavronikita, unde a primit Schima mare, la
11 ianuarie 1966.
După o lungă ședere în spitalul Papanicolau, unde
i-a fost extirpată o mare parte dintr-un plămân, a plecat
spre Katunakia (1967). Aici s-a așezat la chilia unde
viețuise un pustnic român, Ipatie. În anul 1968 ajunge
duhovnic la mănăstirea Stavronikita. Aici va face o
schimbare în ceea ce privește modul de viețuire al obștei
- va face trecerea acesteia de la viața idioritmică
(pustnicească) la cea chinoviala (de obște).
În martie 1969, după moartea duhovnicului său,
se retrage la chilia Sfânta Cruce. Aici viețuiește până în
anul 1979.
Începând cu anul 1988,
starea de sănătate a
părintelui Paisie s-a
agravat. Părăsește pentru
ultima oară Muntele
Athos, pe 10 noiembrie
1993. În data de 4
februarie 1994 a fost
operat la spitalul
Theaghnio din Tesalonic și
apoi a fost dus la
mănăstirea „Sfântul Ioan
Teologul“ de la Suroti
pentru a fi ingrijit.
A trecut la cele veșnice pe
12 iulie 1994. Potrivit
dorinței sale, a fost
înmormântat la Sfânta
Mănăstire a Sfântului Ioan
Teologul de la Suroti, nu
departe de orașul Tesalonic.
„Părintele Paisie Aghioritul era considerat un
mare sfânt încă înainte de plecarea sa din lumea aceasta.
A rânduit Bunul Dumnezeu ca în luna august 1994, să
mă număr în delegația de preoți a Sfintei noastre
Mitropolii, care, alături de un grup de studenți ASCOR,
a efectuat o vizită cu caracter oficial la mai multe
mănăstiri, între care și Mănăstirea Sf. Ioan Teologul de
la Suroti. Îmi amintesc cum maicile ne-au invitat să
mergem și să rostim o rugăciune la mormântul Părintelui
Paisie, care se mutase la Domnul în urmă cu circa trei
săptămâni. Am fost impresionat atunci de simplitatea
mormântului, străjuit de două scânduri, pe care oamenii
îngenuncheau, dar și de mulțimea pelerinilor, care
veneau și, smeriți, se aplecau și sărutau crucea de la
mormânt. De asemenea m-a impresionat atașamentul
maicilor acelei mănăstiri față de Sfântul Paisie. Ele
ne-au povestit cu cât efort venea periodic părintele
Paisie și le oferea asistența duhovnicească. Deși era
viețuitor la Sfântul Munte Athos, Părintele Paisie venea
la Mănăstirea Suroti unde spovedea maicile și slujea. Iar
sacrificiul său pentru viața duhovnicească a acestei obști
mănăstirești era acum reflectat de vegherea și rugăciunea
neîncetată a maicilor lângă mormântul celui pe care-l
considerau un mare sfânt al zilelor noastre.”- ne-a
mărturisit Părintele Mihai Mărgineanu.
Cronicar
Când păcatul se învechește în om, diavolul, în
mod firesc, dobândește mai multe drepturi și ca să
plece, va trebui să stricăm casa veche și să o zidim
pe cea nouă.”
„Cel care caută dreptatea omenească este fără
de minte, dar mai neghiob este cel care ține minte
nedreptățile pe care i le-au făcut alții, sau binele pe
care l-a făcut el altora.” Sf. Paisieanonizării Cuviosul Paisie Aghioritul împreună cu
Patriarhul Ecumenic Bartholomeu