Post on 20-Jul-2015
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 1/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
1
COSTURILE SISTEMELOR DE MENTENANTA (COSTURI ASCUNSE, DISFUNCTIONALITATI, PRAGUL DE DISPONIBILITATI,
OPTIMIZAREA PRIN COSTURI)
Studente:
BARBU ANDREEA BUNCIANU DIANA
An II IMSL
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 2/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
2
Cuprins:
I. Definitia mentenantei
II. Sisteme de mentenanta
III. Costurile sistemelor de mentenanta
3.1. Generalitati
3.2. Costurile ascunse ale mentenantei
3.3. Costul disfunctionalitatii
3.4. Pragul de disponibilitate
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 3/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
3
I. Definirea mentenanţei
Mentenanţa nu este o descoperire a lumii moderne. Vechimea acesteiactivităţi se pierde în timp, ea fiind prezentă de-a lungul întregii istorii a omenirii,
fie că a fost sau nu conceptualizată.
Fiind în atenţia oamenilor de ştiinţă încă din fazele de început ale tehnicii,
termenul „mentenanţă” are multiple definiţii, care încearcă să scoată în evidenţă
diferite aspecte.
De exemplu, în diverse dicţionare, găsim următoarele explicaţii:
MAINTENIR (a menţine) – conservation, defense, protection…. (conservare,
apărare, protecţie).
MAINTENANCE – to hold in a existing state …. ( a menţine în starea
existentă).
REPAIR (reparaţie) – to restore to the good condition …. (a readuce în bune
condiţii).
ENTERTAIN (întreţinere) – to mantain in a good condition …. (a menţine în
bună condiţie).
A MENŢINE - a păstra ceva în aceeaşi stare sau formă în care se află la un
moment dat, a face să dureze.
A ÎNTREŢINE – a păstra în stare bună, în bune condiţii; a face să dureze, a
menţine.
În dicţionarul amintit mai sus, toţi termenii româneşti îşi au ca origine limba
franceză, deci considerăm că termenul „mentenanţă” îşi găseşte justificarea înlimbajul curent, cu unele remarci:
mentenanţa implică activităţi de întreţinere şi reparaţii;
este eronat să admitem că doar efectuarea de activităţi de întreţinere şi
reperaţii reprezintă „mentenanţă”.
În concluzie, considerăm că termenul care va caracteriza cel mai cuprinzător
fenomenul studiat este „mentenanţă”, iar acesta va avea drept componente de bază
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 4/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
4
activităţile de întreţinere şi reparaţii, dar şi cele administrative şi manageriale, în
întreaga lor complexitate.
Se consideră că „mentenanţa” reprezintă o treaptă superioară a deservirii
mijloacelor fixe, către care trebuie să aspire toate întreprinderile, o nouă cultură şi ooptică modernă, care conduce la obţinerea unei eficienţe maxime a activităţii
economice.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 5/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
5
II. Sisteme de mentenanţă
La baza organizării modului de desfăşurare a activităţilor de
mentenanţă stau aspecte legate de amplasare întreprinderii, profilului de activitate,caracteristicile mijloacelor de producţie existente.
Abordarea sistemică presupune considerarea următoarelor forme de
organizare a mentenanţei care, în funcţie de resursele alocate şi de obiectivele
urmărite, sunt destinate a asigura disponibilitatea optimă a sistemelor tehnice,
figura 2.2.
a) Mentenanţa corectivă
Reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea unui mijloc
de producţie sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut.
Aceste activităţi constau în localizarea defectelor şi diagnosticul
acestora, repunerea în funcţiune cu sau fără modificări şi controlul bunei
funcţionări.
Se descompun în două sub-tipuri:
mentenanţa curativă, care reprezintă activităţi de mentenanţă corectivă,
care au ca obiectiv repunerea unui mijloc de producţie într-o stare
specifică de funcţionare, care îi permite îndeplinirea funcţiilor sale.
Aceste activităţi pot fi reparaţii, modificări sau amenajări care au ca
obiect suprimarea defecţiunilor.
mentenanţa paliativă, ce presupune activităţi de mentenanţă corectivă
destinate a permite unui mijloc de producţie, în mod provizoriu, îndeplinirea integrală sau parţială a funcţiilor sale. Se apelează în mod
curent la depanare, această mentenanţă paliativă fiind în principal
constituită din acţiuni cu caracter provizoriu care trebuie urmate de
acţiuni curative.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 6/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
6
b) Mentenanţa preventivă
Mentenanţa preventivă este mentenanţa care are ca obiect reducerea
probabilităţilor de defectare sau degradare a unui bun sau serviciu.
Tipurile de mentenanţă preventivă pe care le putem aminti sunturmătoarele:
mentenanţa sistematică, respectiv mentenanţa realizată prin activităţi
de întreţinere, reparaţii curente, revizii şi reparaţii capitale, constituite
într-un plan tehnic normat de intervenţii, specific fiecărui tip de utilaj în
parte;
mentenanţa condiţională, cu semnificaţia mentenanţei realizate prin
intermediul urmăririi parametrilor de uzură a elementelor sau
subansamblurilor-cheie ale utilajelor, prin intermediul unor
instrumente specifice (analizoare de cauză, de vibraţii, de ulei etc.),
urmărind ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de
apariţie defectului;
mentenanţa previzionară, ce reprezintă mentenanţa preventivă
subordonată analizei de evoluţie urmărită de parametrii semnificativi aidegradării bunului, ce permite întârzierea şi planificarea intervenţiilor.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 7/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
7
SISTEME DE
MENTENANŢĂ
MENTENANŢĂPREVENTIVĂ
MENTENANŢĂCORECTIVĂ
Mentenanţăsistematică
Mentenanţăcondiţională
Mentenanţăprevizionară
Mentenanţăcurativă
Mentenanţăpaliativă
Fig. 2.1 Clasificarea costurilor activităţii de mentenanţă
Activitatea oricărui subsistem al unei firme presupune combinarea după
anumite reguli şi în anumite proporţii a factorilor de producţie implicaţi în scopul
realizării de produse sau servicii.
Costul este definit ca fiind „sumă de bani cheltuită pentru producerea sau
cumpărarea unui bun, efectuarea unui serviciu etc.”, dar şi ca „un sacrificiu de
resurse sau de valoare”.
Costurile activităţii de mentenanţă le putem clasifica după mai multe criterii,
cum ar fi:
modul de evidenţiere în timp;
aria de extindere;
modul de provenienţă;
tipul de sistem de mentenanţă;
destinaţie etc.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 8/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
8
Pentru a face o delimitare a categoriilor de costuri implicate de mentenanţă, în
cele ce urmează vom încerca să dezvoltăm câteva clasificări.
Pentru evidenţierea costurilor în timp, de-a lungul ciclului de viaţă al
utilajului, se foloseşte noţiunea de cost global. Componentele acestui cost sunt evidenţiate în figura 2.2.
În costul global se regăsesc cheltuielile de mentenanţă, pentru fiecare tip de
utilaj în parte şi pe anumite perioade de timp.
Pentru a fi estimat cu o precizie destul de bună, însă nu diferenţiază pe
structură diferitele categorii de costuri.
Este un factor hotărâtor în achiziţia sau înlocuirea unui utilaj.
Dacă clasificăm după aria de extindere se evidenţiază costurile de mentenanţă:
echipamentului, utilajului, instalaţiei;
liniei tehnologice;
secţiei;
întreprinderii.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 9/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
9
C O S T G L O B
A L
D I R E C T
S E M I D I R E C
T
I N D I R E C T
- posesie de stoc piese de
schimb- costul activităţilor de
mentenanţăefectuate de personalul
productiv- costul rebuturilor datorate
non - fiabilităţii
- nerespectarea volumului
şi a termenelor - investiţii suplimentare- cost stoc de siguranţă- pierderea de imagine
de firme
- insatisfacţia clientului
- manoperă- piese de schimb- subcontractări
Fig. 2.2 Componentele costului global
Dacă se clasifică costurile după modul de provenienţă, vom face
clasificarea pornind de la diagnosticul indisponibilităţii echipamentelor, utilajelor
şi instalaţiilor, evidenţiind costurile ce apar ca urmare a diferitelor tipuri dedefecţiuni, aşa cum apare în fig. 4.2.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 10/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
10
Din această clasificare rezultă clar provenienţa costurilor, însă nu toate
sunt uşor de evidenţiat prin documente contabile.
Mai mult unele dintre ele, cum ar fi costurile pierderilor de imagine de
marcă, nu pot fi exprimate prim metode uzuale.
PROVENIENŢĂ
A V A R I I G R A V E
P E N E
M I C R O - D E F E C Ţ I U
N I
N O N - C A L I T A T E
C o s t u l p i e r d e r i l o r
C o s t
u l a s i g u r ă r i i
E f e c t a s u p r a i m a g i n i i d e m a r c ă
P e
n a l i z ă r i
C o s t u l m ă s u r i l o r l u a t e
P i e r d e
r i d e p r o d u c ţ i e
C o s t e c h i p
a m e n t e
e x c e d e n t a r e
P i e r d e r i d e
m i c r o p r o d u c t i v i t a t e
m i c r o r a n d a m e n t
P i e r d e r i d e
C o s t u
l r e b u t u r i l o r
C o s t u
l
C o s t u
l r e c l a m a ţ i i l o r
d e t e c t ă r i i
Fig. 2.3 Clasificarea costurilor mentenanţei
în funcţie de provenienţă
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 11/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
11
III. Costurile sistemelor de mentenanţă
3.1. Generalitati
Volumul activităţii de mentenanţă este dificil de estimat, întrucât
parametrii de performanţă ai funcţionării utilajelor sunt fundamentaţi pe baze
statistice variaţia lor realizându-se în limite foarte largi. Ca urmare, considerăm că
principalul element de dimensionare a activităţii de mentenanţă va fi „costul”,
structurat pe tipuri de mentenanţă sau utilaj.
Criteriul economic ce stă la baza calculului de dimensionare este costul
total mediu de mentenanţă pe unitatea de timp, ce capătă aspecte specifice funcţie de
sistemul de mentenanţă adoptat. Ca urmare vom întâlni:
costul total mediu de mentenanţă corectivă pe unitatea de timp (C1);
costul total mediu de mentenanţă preventivă pe unitatea de timp (C2).
În cele ce urmează, vom încerca să detaliem fiecare din aceste categorii
dintre costuri.
a) Costul total mediu de mentenanţă corectivă pe unitatea de timp
Ţinând cont de sistemele de mentenanţă corectivă, vom evidenţia
următoarele categorii de costuri:
costul total mediu de mentenanţă curativă pe unitatea de timp (C11)
C11 =
MTBF
Pp
, [lei/oră]
În care:
p = costul unei intervenţii preventive (lei);
P = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (lei);
MTBF = media timpului de bună funcţionare, respectiv media intervalului de
timp scurs între două defectări succesive (determinat statistic) (ore).
costul total mediu de mentenanţă paliativă pe unitatea de timp (C12)
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 12/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
12
C12 =MTBF'
P'p
, [lei/oră]
În care:
p = costul unei intervenţii preventive (lei); P’ = cost suplimentar, suportat în cazul defectării utilajului (mai mare decât P)
(lei);
MTBF = media timpului de bună funcţionare după perioada normată (mult
mai mic decât MTBF obţinut iniţial) (ore).
O reprezentare grafică a evoluţiei de principiu a acestor categorii de
costuri este prezentată în fig.3.1.1.
Costde
mentenanţă
TimpMTBF'MTBF T
C
C
C
C
C
12
11
21
23
22
Fig. 3.1.1 Costurile sistemelor de mentenanţă
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 13/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
13
b) Costul total mediu de mentenanţă preventivă pe unitatea de timp
Conform clasificării sistemelor de mentenanţă prezentate, vom întâlniurmătoarele categorii de costuri:
costul total mediu de mentenanţă sistematică pe unitatea de timp (C21)
C21 =
tm
tFPp , [lei/oră]
În care:
F(t) = probabilitatea de defectare a elementului critic considerat în perioada
de serviciu. La sfârşitul acestei perioade, va fi necesară o intervenţie corectivă (în
general F(t) ≠ 0);
M(t) = durata medie de utilizare a elementului critic considerat (ore).
costul total mediu de mentenanţă condiţională pe unitatea de timp (C22)
C22 =MTBFKc
gp
, [lei/oră]
În care:
g = costul de aplicare al mentenanţei condiţionale, exprimat ca sumă de
cheltuieli de achiziţionare a captorilor şi senzorilor necesari şi a celor de citire,
decodificare şi interpretare a datelor culese;
Kc = coeficient de intervenţie condiţională, ce creşte de regulă MTBF.
costul total mediu de mentenanţă previzionară pe unitatea de timp (C23)
C22 =
MTBFKp
gp
, [lei/oră]
În care:
Kp = coeficient de intervenţie previzionară, care va mări substanţial MTBF.
Analiza costurilor sistemelor de mentenanţă este exemplificată în studiul de caz
următor, realizat pentru o maşină de rabotat.
Datele tehnice necesare derulării studiului au fost preluate din
normativele de funcţionare ale maşinii unelte, iar cele referitoare la costuri au fost
puse la dispoziţie de către managerul de producţie.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 14/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
14
Se apreciază următoarele:
-costul unei intervenţii preventive la o maşină unealtă este de 800.000 lei;
-în cazul în care maşina s-ar defecta (defecţiune de complexitate medie), se apreciază
că repunerea în funcţiune s-ar face cu un cost de 5.000.000 lei;-la o durată normată de funcţionare de 10.000 h, MTBF ar fi de 200 h;
-în cazul în care s-ar aplica o mentenanţă sistematică, probabilitatea de defectare
F(t) ar fi de 0,3, corespunzătoare unei durate medii de utilizare m(t) de 300h;
-pentru mentenanţa acestui tip de maşină se mai poate apela la un dispozitiv de
control al parametrilor tehnologici de funcţionare pentru principalele subansamble,
care costă 10.000.000 lei la o durată de funcţionare garantată de 2.000 h de
funcţionare;
-o intervenţie condiţională este apreciată ca având un cost de 250.000 lei conducând
la un coeficient Kc de 1,5;
-ultimele tipuri de dispozitive de urmărire generală a parametrilor de funcţionare
costă 30.000.000 lei, dar producătorul garantează, pentru 4000 h de funcţionare,
un coeficient Kp de 1,9, la acelaşi cost de aplicare a metodei;
-o parte din maşini sunt cu durata normată de funcţionare depăşită, ca urmare, cu
toate eforturile, nu se poate obţine un MTBF’ mai mic de 50 h;
-maşinile noi sunt garantate pentru o durată de funcţionare de 1000 h.
Pe baza informaţiilor de mai sus, se va încerca analiza comparativă a diferitelor
politici de mentenanţă ce se pot aplica maşinii unelte de rabotat.
Conform relaţiei (1), obţinem costul total mediu de mentenanţă corectivă pe unitatea
de timp ca fiind:
C11 = 29.0002005.000.000800.000
lei/oră
Dacă utilajele s-ar utiliza peste durat normală de funcţionare, costul mediu de
mentenanţă paliativă pe unitatea de timp ar fi:
C12 = 116.00050
5.000.000800.000
lei/oră
Dacă am utiliza o mentenanţă sistematică, atunci costul total mediu de mentenanţă
sistematică (C2) ar deveni conform (2):
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 15/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
15
C21 = 7666,6300
0,35.000.000800.000
lei/oră
În cazul în care am opta pentru achiziţionarea unui aparat de măsură şi control,
atunci costul de aplicare al mentenanţei condiţionale g devine conform relaţie (5):
g = 1.250.000250.0002002.000
10.000.000 lei
Ca urmare, costul total mediu de mentenanţă condiţională C22 va deveni:
C22 = 6833,332001,5
1.250.000800.000
lei/oră
Aplicarea metodelor de mentenanţă previzionară va conduce la
cheltuieli g calculate ca fiind:
g = 1.750.000250.0002004.000
30.000.000 lei
Costul mediu de mentenanţă previzionară pe unitatea de timp C23 va
deveni:
C23 = 6710,522001,9
1.750.000800.000
lei/oră
Din analiza rezultatelor putem trage următoarele concluzii:
-cea mai economică politică de mentenanţă este cea previzionară (C23 = 6710,5
lei/h). Aceasta implică însă achiziţionarea de A.M.C. care la acest moment este
scump, însă îşi arată eficienţa în timp. În plus, vor fi evitate costurile de non-calitate
ale produselor obţinute;
-cu o investiţie mult mai mică, se poate însă opta pentru mentenanţa condiţională, --
-care va conduce de asemenea la costuri reduse, apropiate de cele ale mentenanţeiprevizionare;
-dacă nu se dispune de fonduri pentru aplicarea mentenanţei condiţionale, atunci
mentenanţa sistematică este cea mai convenabilă din punct de vedere al costului orar
(C21 = 7666 lei/h);
-mentenanţa corectivă este deosebit de costisitoare, conducând la un cost total
mediu de mentenanţă de 29.000 lei/h;
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 16/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
16
-dacă am dori să utilizăm maşina de rabotat numai pe perioada de garanţie (în care
nu vom avea cheltuieli de mentenanţă corectivă, iar MTBF poate fi considerat ca
fiind de 1000 h), după care să-l înlocuim, atunci cea mai convenabilă alternativă este
mentenanţa corectivă, costul mediu pe unitate de timp fiind în acest caz:
C’11 = 8001000
800.000
MTBF
p lei/oră
-cel mai convenabil cost (800 lei/oră) se obţine dacă recurgem la înlocuire utilajului
la momentul MTBF, însă acest lucru va conduce la cheltuieli de investiţii deosebit de
mari. Această strategie prezintă avantajul posibilităţii de a avea în permanenţă o
dotare de ultimă oră, costurile unitare de producţie putând fi menţinute la un nivel
acceptabil pe baza creşterii productivităţii.
Ca o observaţie în multe din întreprinderile studiate nu se cunoaşte
valoarea pentru nici una din categoriile de costuri dezvoltate anterior, şi ceea ce este
mai grav, nu există nici măcar curiozitatea de a le şti.
Este o urmare a lipsei generale de resurse, care se repercutează grav
asupra mentenanţei, conducând la o involuţie a organizării către politicile curative
sau chiar paliative.
Premiza de la care se pleacă este că, pe durata MTBF, nu ar trebui să se
producă nici o avarie, numai că, odată produsă, aceasta devine mult mai costisitor de
remediat decât dacă am apela la o altă politică, sistematică de exemplu.
Astfel, pe termen scurt există, cel puţin statistic, probabilitatea de a face
economii, dar pe termen mediu, o dată cu depăşirea repetată a MTBF, se poate
ajunge la situaţii dezastruoase.
3.2. Costurile ascunse ale mentenanţei
Costurile ascunse reprezintă acele categorii de cheltuieli care nu se
regăsesc în evidenţele contabile, dar care se manifestă şi influenţează indicatorii de
performanţă ai firmei.
Întrucât sunt costuri care „nu se văd, dar se simt” trebuie îndepărtateprin măsuri tehnico-organizatorice.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 17/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
17
Dificultatea constă în a identifica categoriile de costuri şi, mai mult, în a
le evalua.
Documentele şi evidenţele contabile ale firmei ne pot furniza cu
exactitate valori ale principalelor categorii de costuri de mentenanţă, aşa cum au fostele prezentate anterior.
Acestea constituie partea evidentă a cheltuielilor de mentenanţă. Dar în
forma astfel identificată, ele cuprind de fapt o serie întreagă de alte costuri ascunse.
Din acest motiv, pentru ilustrarea fenomenului se face analogie cu un
aisberg, care, precum ştim, are o parte vizibilă şi o alta ascunsă sub nivelul apei, fig.
3.2.1.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 18/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
18
SALARIIMATERIALE
CONSECINŢECOMERCIALE ALE
NERESPECTĂRII
TERMENELOR
COSTUL
NON-SECU-
RITĂŢII
PIERDERI DE
PRODUCTIVITATE
A UTILAJELOR
PIERDERI DE
PRODUCTIVITATE A
MATERIALELOR
PIERDEREA
IMAGINII
DE MARCĂ
PIERDERI
DATORATE
TOXICITĂŢII ŞINOXELOR
COSTUL
DEMOTIVĂRIIPERSONALULUI
ALTE
COSTURI
ASCUNSE
CONSECINŢE
COMERCIALEALE NON-
CALITĂŢII
SUBCONTRACTARE
Fig. 3.2.1 Iceberg-ul costurilor mentenanţei
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 19/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
19
Din figura 3.2. rezultă „costurile vizibile”, situate „deasupra nivelului
apei”, dar şi o multitudine de alte costuri, „ascunse”, situate sub linia de plutire a
aisberg-ului.Dintre costurile ascunse identificăm:
- costul non-securităţii, apărut ca o consecinţă a climatului de neîncredere în
performanţele şi capacitatea utilajelor de a-şi îndeplini funcţiunile în bune
condiţii;
- consecinţele comerciale ale nerespectării termenelor, legate în special de
pierderea încrederii clienţilor tradiţionali ai firmei;
- pierderile de microproductivitate a utilajelor, datorate în special cauzelor
legate de micro-defecţiuni şi micro-opriri;
- pierderea imaginii de marcă, ce conduce la pierderea unor segmente de piaţă
şi de clienţi tradiţionali, datorită pierderii preferinţelor pentru anumite tipuri
de produse;
- pierderile de productivitate a materialelor, legate de lipsa de câştig datorată
utilizării ineficiente a acestora;
- pierderile datorate toxicităţii şi noxelor industriale; apar ca urmare a
deteriorării sănătăţii personalului şi a riscului de îmbolnăviri profesionale;
- costul demotivării personalului rezultă ca urmare a situării acestuia pe trepte
inferioare de motivaţie, cu consecinţe asupra productivităţii şi calităţii muncii
prestate;
- consecinţele comerciale ale non-calităţii, legate de pierderile de categorii de
clienţi, cu implicaţii directe asupra volumului de produse vândut etc.
3.3. Costul disfuncţionalităţii utilajelor
Prin disfuncţionalitate înţelegem starea unui utilaj sau instalaţie în care
aceasta încetează de a-şi mai îndeplini funcţiunea conform parametrilor pentru care
a fost proiectat şi conceput (parametrii nominali).
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 20/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
20
a) Costul disfuncţionalităţii raportat la numărul de ore de funcţionare
Costul de disfuncţionalitate se poate exprima ca o sumă între:
- costul mentenanţei corective (C) a utilajului în cauză, ce cuprinde cheltuielilecu salariile, cu piesele de schimb, cu lubrefianţii etc., antrenate de repunerea
în funcţiunea echipamentului;
- costul indisponibilităţii unităţii de producţie (I).
În componenţa costului de indisponibilitate distingem:
- costurile imediate, în care sunt cuprinse:
- pierderile de producţie şi pierderile declasate;
- penalităţile pentru nerespectarea termenelor de livrare;
- cheltuieli legate de eliminarea întârzierilor;
- pierderile antrenate de non-calitate etc.
- costurile fixe, care au în componenţă:
- marja beneficiului pierdut;
- amortizări;
- dobânzi etc.
- costurile consecinţelor grave, urmare a unor evenimente nedorite şi cu
probabilitate redusă de apariţie, cum ar fi:
-accidente;
-catastrofe naturale;
-defecţiuni critice;
-explozii etc.
De remarcat că (C) este caracteristic utilajului, în timp ce (I) estecaracteristic liniei tehnologice sau unităţii de producţie din care acesta face parte.
Prin urmare costul de disfuncţionalitate (Cd) poate fi exprimat prin
relaţia:
Cd = C + I (lei)
Ca indicator de caracterizare a disfuncţionalităţii avem costul
disfuncţionalităţii pe oră de utilizare, care se poate exprima prin relaţia:
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 21/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
21
Cdo =TSR TBF
IC
[lei/oră]
În care:
TBF – timpul de bună funcţionare (măsurat de la punerea sau repunerea înfuncţiune până la momentul defectării) (ore);
TSR – timpul de staţionare în reparaţii (timpul de efectuare a unei intervenţii
corective) (ore).
b) Costul orar mediu de disfuncţionalitate
Costul calculat anterior va avea valori specifice fiecărui tip de utilaj sau
instalaţie în parte şi poate fi calculat cu o precizie suficient de bună în condiţiile în
care parametrii constituenţi pot fi determinaţi statistic.
Pornind de aici, rezultă un alt indicator denumit costul orar mediu de
disfuncţionalitate, ce poate fi exprimat ca fiind:
C’ do =MTSR MTBF
IC
[lei/oră]
În care:
MTBF – media timpului de bună funcţionare a utilajului (ore);
MTSR – media timpului de staţionare în reparaţii (ore).
Amintim faptul că MTBF şi MTSR se pot determina statistic pentru
fiecare tip de utilaj în parte.
Pentru a calcula costul global de disfuncţionalitate pentru o anumită
durată de utilizare se foloseşte un indicator specific denumit cost cumulat de
disfuncţionalitate a utilajului pentru timpul de exploatare, ce se poate exprima prinrelaţia:
Cdc = tMTSR MTBF
IC
[lei/oră]
În care:
T – durata de utilizare a utilajului, cu condiţia ca în acest timp costurile C şi I
să rămână constante.
Ca exemplu de calcul al acestor categorii de costuri, este prezentat încontinuare calculul costului de disfuncţionalitate pentru o pompă de apă de 4,5 kW.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 22/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
22
Studiul a fost realizat la o pompă de apă dotată cu o staţie de pompare
ce deserveşte un sistem de irigaţii.
Echipamentul acoperă irigarea a 10 ha/12h, realizând un venit de
300.000 lei/ha (tarif în vigoare în luna aprilie 2005).O intervenţie corectivă de dificultate medie se realizează de regulă în 48
h, costul acesteia (C ) fiind estimat la 2.000.000 lei.
Pentru simplificarea studiului, s-a considerat că preţurile şi tarifele
rămân constante în timp, nerecurgându-se la actualizări.
În aceste condiţii, costul indisponibilităţii pentru unitatea de producţie (I)
devine:
I = 12.000.000300.00012
1048 lei
Prin urmare, costul mediu al disfuncţionalităţii pe oră de utilizare Cdo
va fi conform relaţiei (9):
Cdo = 3874143600
12.000.0002.000.000
lei
Dacă pompa ar fi utilizată pe toată durata normală de funcţionare,
estimată la 15.000 h, acest lucru va antrena costuri cumulate de disfuncţionalitate
C’do (10):
C’do = 3874 x 15.000 = 58.200.000 lei
În concluzie fiecare oră de funcţionare a pompei aduce o cheltuială de
3874 lei, conducând în final la costuri pentru întreprindere de 58.200.000 lei.
3.4. Pragul de disponibilitate al utilajelor
Orice indisponibilitate a unei unităţi de producţie atrage de la sine o
serie întreagă de consecinţe nefaste în ceea ce priveşte costurile antrenate.
Pentru a caracteriza buna funcţionare a acesteia, utilizăm un indicator
specific denumit disponibilitate.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 23/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
23
Indicatorul de eficienţă care o caracterizează se numeşte
disponibilitatea medie, ce are la bază determinări statistice proprii fiecărui tip de
utilaj şi se poate exprima prin relaţia:
Dm = Timp de disponibilitate / Timp de disponibilitate + Timp de indisponibilitate
Exemplificăm în continuare câteva valori ale disponibilităţii medii:
0,91 – pentru întreprinderile cu foc continuu;
0,89 – pentru maşini-unelte;
0,81 – pentru o macara.
Prin urmare, pragul de disponibilitate al unui utilaj reprezintă
disponibilitatea minimă începând de la care utilajul asigură un raport pozitiv
venituri-cheltuieli.
Disponibilitatea prezintă două laturi:
tehnică, legată de capacitatea utilajului de a-şi îndeplini funcţiunea tehnică pentru
care a fost conceput;economică, cu referire la modul în care este îndeplinită funcţia
economică.
Obiectivele urmărite vor fi:
- asigurarea unui raport optim venit/cheltuieli pentru utilajele din dotare;
stabilirea unor politici de mentenanţă adecvate stării generale a activităţii
desfăşurate de întreprindere;
- identificarea de valori tehnice minimale de utilizare a echipamentelor din
dotare.
Estimarea pragului de disponibilitate se face în următoarele ipoteze:
- indisponibilitatea este singura cauză care conduce la pierderi; - condiţiile comerciale sunt favorabile (producţia pierdută va putea fi revândută
la acelaşi preţ după recuperarea întârzierilor);
- producţia este direct proporţională cu disponibilitatea.
Pentru analiză ne vor interesa:
- valoarea serviciilor de mentenanţă efectuate şi încasate (S);
- cheltuielile de exploatare a unităţii de producţie (CH);
- marja brută a beneficiului (Mb), exprimată prin relaţia:
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 24/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
24
Mb = S – CH
Se admite că toate aceste elemente au o creştere liniară ci
disponibilitatea, ca urmare avem reprezentarea lor grafică ilustrată în fig. 3.4.1.,
unde sunt prezentate grafic mărimile amintite anterior. Admiţând ipotezele de mai sus, putem exprima valoarea serviciilor S ca
fiind:
S = a x Dm
În care:
a – coeficient de proporţionalitate a volumului serviciilor faţă de
disponibilitate.
De asemenea, exprimăm CH cu ajutorul relaţiei:
CH = b x Dm + CH0
În care:
b – coeficient de proporţionalitate a cheltuielilor CH faţă de disponibilitate;
CH0 – cheltuieli fixe.
Cheltuieli,venituri
Disponibilitate0
CH
Cheltuieli
variabile
Cheltuielifixe
CH
CH
CH
CH
CH
D
DD
M
M'
SS
A
AA
A
o'
o
m' m
i
1
i
i
i
i'
i'
1
1
1'
1'
1
Fig. 3.4.1 Pragul de disponibilitate
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 25/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
25
În punctul M de intersecţie a dreptei veniturilor S cu cea a cheltuielilor
totale CH marja beneficiului obţinut MbM = 0, de unde rezultă valoarea pragului de
disponibilitate ca fiind (DM):
DM = ba
CH0
Deci pentru ca firma să obţină beneficiu, este necesară asigurarea unei
disponibilităţi D > DM.
Un exemplu de calcul al pragului de disponibilitate este prezentat în
studiul de caz următor.
Pentru a crea o imagine asupra dimensiunii reale a pragului de
disponibilitate, metoda de calcul prezentată mai sus a fost aplicată în cadrul unei
firme de tricotaje, la o maşină circulară de tricotat tip MULTISINGLE, la care se
obţine o producţie practică de tricot tip patent (de diferite rapoarte) din fir de
bumbac, în medie de aproximativ 18 kg/schimb.
Piaţa acestui tip de produs se consideră a fi favorabilă la un preţ de
320.000 lei/kg (tricot crud).
Întrucât efectuarea de actualizări şi luarea în considerare a tuturor
cheltuielilor directe sau indirecte legate de utilaj ar complica analiza, în cele ce
urmează s-a recurs la o serie de aproximări, astfel încât să se evidenţieze influenţele
de fond ale disponibilităţii.
Investiţia iniţială a fost considerată ca fiind de aproximativ
900.000.000 lei (în momentul efectuării studiului), echivalentă achiziţionării unui
utilaj nou. Amortizarea utilajului este prevăzută a se realiza în 10 ani.
Costurile de mentenanţă, conform statisticilor din această ramură
industrială, reprezintă 8% din valoarea investiţiei, în timp ce o valoare egală cu 21%
din aceasta se va cheltui pentru regie şi diferite taxe.
În urma exploatării utilajului, se va obţine un venit anual cumulat de S
= 550.000.000 lei, în condiţiile în care cheltuielile de exploatare (CH) sunt de
aproximativ 320.000.000 lei.
5/17/2018 Costurile Sistemelor de Men Tenant A - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/costurile-sistemelor-de-men-tenant-a 26/26
[COSTURILE SISTEMULUI DE MENTENANTA] October 27, 2011
26
Se pune problema calculului disponibilităţii minime, începând de la care
firma obţine profit, respectiv a pragului de disponi bilitate.
Cheltuielile fixe CH0 se pot exprima ca fiind:
CH0 = [1/10 + 8/100 +21/100] x 900.000.000 = 270.000.000 leiConsiderând o disponibilitate de 100%, (D = 1) din (13) vom avea:
a = S = 550.000.000 lei
iar din (14):
b = CH – CH0 = 320.000.000 – 270.000.000 = 50.000.000 lei
Va rezulta:
a – b = 550.000.000 – 50.000.000 = 500.000.000 lei
Drept consecinţă, unei disponibilităţi de 100% îi corespunde o variaţie
de marjă brută de 500.000.000 lei.
Ca urmare, o variaţie de 1% a disponibilităţii antrenează o scădere a
acesteia de 5.000.000 lei.
Calculând pragul de disponibilitate conform relaţiei (17), obţinem:
DM = 0,540500.000.00
0270.000.00
Conform acestui calcul, vom acoperi cheltuielile dacă reuşim să obţinem
pentru utilaj o disponibilitate de minim 54%.
Cu alte cuvinte, în condiţiile în care piaţa ar rămâne favorabilă, trebuie
să se asigure condiţiile tehnice şi economice ca maşina de tricotat să funcţioneze
efectiv 54% din timpul disponibil pe perioada unui an.
În caz contrar, funcţionarea maşinii va conduce la pierderi.