Post on 05-Jan-2020
Colecția Rel ig i e
ASPECTE APOLOGETICE CONTEMPORANE
ASPECTE APOLOGETICE CONTEMPORANE 5
Cuprins
Prefaţă ......................................................................................................9
Capitolul 1. Simbolismul limbajului în contextul culturii virtuale şi al mesajului promovat mediatic ................................................13
Simbolismul limbajului – interfaţă în dialogul dintre teologie şi ştiinţă .....................................................................................13
Implicaţiile simbolismului limbajului în epistemologia ştiinţifică actuală ..............................................................13
Dimensiunea implicativă a limbajului religios .........................24 Medierea filosofică operată în întâlnirea
dintre limbajul ştiinţei şi cel al teologiei............................35
Cultura virtuală – expresie a unei false comunicări .........................49 Revoluţia tehnologiei informatizate ...........................................49 Televiziunea – interfaţa dominantă în procesul comunicării .......55 Iluzia comunicării unificate prin cyberspace.............................60
Nihilismul actual promovat mediatic – factor dizolvant al valorilor consacrate ..............................................................76
Contextul actual al crizei valorilor............................................76 Nihilismul – ideologie dominantă a societăţii contemporane....79 Nihilismul promovat mediatic....................................................86 Nădejdea conştiinţei eclesiale ortodoxe în contextul
ideologic actual..................................................................99
6 ADRIAN LEMENI
Capitolul 2. Asumarea şi mărturisirea ethosului eclesial în contextul
ideologic al societăţii contemporane ...........................................101
Libertatea trăită în Duh şi Adevăr – răspuns eclesial în faţa tendinţelor ideologice de înţelegere a libertăţii .......................101 Libertatea ca expresie a autonomiei .........................................101 Libertate şi Adevăr...................................................................103 Deturnarea libertăţii prin opţiunea pentru insignifiant...........112 Libertatea ca trăire duhovnicească şi eclesială asumată
în Duh şi Adevăr ..............................................................116
Asumarea vieţii ca dar al lui Dumnezeu în contextul morţii spirituale a societăţii contemporane ........................................................123 Moartea spirituală a societăţii consumiste ..............................123 Eludarea morţii în societatea contemporană...........................126 Moartea ca duşman al vieţii ....................................................129 Sensul suferinţei din perspectivă creştină................................130 Viaţa ca dar al lui Dumnezeu .................................................135
Asumarea relaţiei vii dintre taina Bisericii şi taina familiei în
societatea contemporană .........................................................142 Impactul ideologiei consumerismului asupra
familiei în societatea contemporană ...............................142 Asumarea tainei familiei ca taină a Bisericii...........................145 Conjugarea eforturilor Bisericilor şi cooperarea dintre
Biserici şi instituţiile de stat – o responsabilitate comună în promovarea valorilor familiei în lumea contemporană .....150
Concluzie .................................................................................152 Repere ale ethosului creştin şi românesc în filosofia
lui Mircea Vulcănescu .............................................................154 Mircea Vulcănescu – mărturisitor al ethosului
creştin şi românesc ..........................................................154 Repere ale ethosului românesc în filosofia
lui Mircea Vulcănescu .....................................................157 Dimensiunea creştină a filosofiei lui Mircea Vulcănescu........164
ASPECTE APOLOGETICE CONTEMPORANE 7
Capitolul 3. Aspecte ale relaţiei dintre teologie şi ştiinţă în contemporaneitate ...................................................................169
Epistemologia ştiinţifică actuală – cadru de valorificare a dialogului dintre teologie şi ştiinţă ........................................169 Premise ale dialogului dintre teologie şi ştiinţă
în contextual contemporan ............................................169 Aspecte epistemologice în dialogul dintre teologie şi ştiinţă ...181 Cercetarea interdisciplinară – concretizare
a dialogului dintre teologie şi ştiinţă ............................189 Cosmologia contemporană – interfaţă în dialogul dintre teologie
şi ştiinţă ...................................................................................197 Premise ale dialogului dintre teologie şi ştiinţă
în contextul cosmologic actual ......................................197 Relaţia dintre natural şi supranatural în contextul
cercetării cosmologice contemporane ..........................201
Relaţia dintre cunoaşterea teologică şi cea ştiinţifică ilustrată din perspectiva teologiei protestante contemporane .....................210 Propunerile lui Wolfhart Pannenberg în dialogul
teologie-ştiinţă ..............................................................210 Premise epistemologice ale dialogului teologie-ştiinţă
conturate de Thomas Torrance .....................................216 Relaţia dintre eshatologie şi revelaţie ilustrată
de Jürgen Moltmann .....................................................219
Capitolul 4. Sfântul Vasile cel Mare – apologet de referinţă în slujirea şi mărturisirea Adevărului Bisericii .........................229
Relaţia dintre raţiune şi credinţă în teologia Sfântului Vasile cel Mare ........................................................229 Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările
făcute celor tineri .........................................................229 Criterii în relaţia teologie-cultură ..........................................231 Binele este împlinit prin credinţă, nu doar prin raţiune .........237 Trufia înţelepciunii de tip eretic .............................................240 Opţiunea Sfântului Vasile cel Mare
pentru adevărul credinţei .............................................242
8 ADRIAN LEMENI
Realismul teologiei şi slujirii Sfântului Vasile cel Mare – expresie a stăruinţei în trezvie şi în mărturisirea Adevărului Bisericii ..... 249 Dimensiunea mărturisitoare a teologiei
Sfântului Vasile cel Mare .............................................249 Trezvie şi discernământ în slujirea teologică şi pastorală a
Sfântului Vasile cel Mare ..............................................251 Sfântul Vasile cel Mare – mărturisitor
al Adevărului Bisericii .................................................259 Concluzie ................................................................................262
ASPECTE APOLOGETICE CONTEMPORANE 13
C a p i t o l u l I Simbolismul limbajului în contextul culturii virtuale şi al mesajului promovat mediatic
Simbolismul limbajului – interfață în dialogul dintre teologie şi ştiință∗
Implicațiile simbolismului limbajului în epistemologia ştiințifică actuală
Epistemologia ştiinţifică actuală presupune un limbaj care depăşeşte ceea ce noi în mod obişnuit am considera că aparţine ştiinţei. Ştiinţa contemporană, deşi pleacă de la cercetarea lumii empirice, ridică probleme ce depăşesc posibilitatea unui răspuns exhaustiv, plecând doar de la informaţiile analitice care pot fi dezvoltate cu datele empirice ale lumii sensibile. Posibilitatea interferării cu transcendenţa, prezenţa intuiţiei în conştiinţa savanţilor de azi, conform căreia adevărul nu poate fi circumscris exclusiv unui concept cognoscibil doar în mod discursiv, au determinat apariţia unui limbaj ştiinţific deschis semnificaţiilor filosofice şi teologice.
∗ Studiu publicat în Revista Tabor, nr. 8, anul I, noiembrie 2007.
14 ADRIAN LEMENI
Filosofia este chemată să-şi asume o funcţie unificatoare şi mediatoare între ştiinţă şi teologie.
Filosoful Richard Rorty, în lucrările lui publicate în 1989, 1997, 1998, arată că întrebările fundamentale sunt redundante atât la scară istorică cât şi la nivel personal. De exemplu, întrebarea „Dumnezeu există?” pare să fie anacronică pentru conştiinţa contemporană, iar ştiinţa ar avea obligaţia să lase în trecut orice reziduu legat de o astfel de întrebare. Cu toate acestea, se observă că ştiinţa actuală prin numeroşi şi reprezentativi savanţi se deschide către un dialog cu alte forme de cunoaştere, cu profunde implicaţii filosofice şi teologice. Limbajul ştiinţelor exacte de astăzi capătă armonia specifică esteticii pe care o regăsim în artă. De exemplu, acurateţea teoriilor matematice ale lui Atiyah (1990) şi Baeez (1994), care modelează gravitaţia cuantică, au o dimensiune estetică deosebit de pronunţată.
Ipotezele cosmologiei contemporane au plasat filosofia limbajului ştiinţific într-o nouă perspectivă ce favorizează interrelaţionalitatea. Teoria despre multivers a lui Andrei Linde a permis configurarea unui limbaj cu multiple paliere de înţelegere. Teoria inflaţiei a lui Linde permite existenţa unui univers ca cel al nostru care s-a dezvoltat în felul în care ştim, cu o anumită viteză de expansiune, dar şi a altor universuri care s-au putut contura în mod diferit. Martin Rees a dezvoltat teoria lui Linde, întărind-o cu un puternic şi rafinat aparat matematic. Existenţa multiversului în cosmo-logie permite depăşirea construirii unui limbaj autosuficient.
ASPECTE APOLOGETICE CONTEMPORANE 15
Nicio ştiinţă nu mai are monopolul impunerii propriului său limbaj. Acest lucru favorizează realizarea unei conştiinţe a dialogului, în care există responsabilitatea asumării alterităţii. Cultura umanistă nu poate fi un reper în sine, precum nici ştiinţa nu mai poate face abstracţie de etică şi de celelate ştiinţe umane. Mai mult decât atât, această intercondiţionare şi interconectare presupune existenţa unui limbaj în care sunt depăşite vechile graniţe ce configurau specificul unui domeniu.
În acest fel, limbajul contemporan favorizează înţele-gerea limitei ca o deschidere şi nu ca o mărginire, ca o posibilitate de a ne depăşi propriile reprezentări mărginite despre lume şi de a ne lărgi astfel orizontul cunoaşterii, păstrându-ne totodată o conştiinţă smerită. Astfel, cunoaş-terea înteleasă ca un sistem axiomatic de idei, ce are pretenţia că explică integral un fenomen sau altul, este demodată. Nici în ştiinţa contemporană, nici în filosofie nu mai putem vorbi de existenţa unor sisteme absolute. Relaţionalitatea implică posibilitatea deschiderii reale către altceva şi nu închiderea pe care o oferă un sistem ermetic de cunoştinţe.
Cosmologia contemporană prin precizarea limitelor cercetării sale ştiinţifice trece de la planul fizic la cel metafizic. În lucrarea The Renaissance of General Relativity, cosmologul Dallaporta precizează: „Dacă cineva insistă că adevărata ştiinţă este înrădăcinată doar în experiment, trebuie