Post on 03-Jan-2016
CURRICULUM ŞCOLAR PENTRU DISCIPLINA
BIOLOGIE
SANATATE SI FRUMUSETE PRIN FARMACIA VERDE
Programa opţionalului are rolul de a completa cultura generală a elevilor asigurată de
curriculum obligatoriu cu cunoştinţe şi deprinderi dintr-un domeniu faţă de care elevii
manifestă interes şi anume utilizarea plantelor medicinale din perspectiva mai multor
discipline ( biologie, chimie, informatica).
Studierea plantelor medicinale este o temă de actualitate care interesează elevii, aceste
plante fiind cunoscute şi studiate încă de cele mai vechi timpuri şi are o mare importanţă
practică, cultura lor fiind în legătură cu medicina naturistă, alternativă.
În flora spontană a României vegetează circa 800 specii de plante medicinale cu acţiune
terapeutică recunoscută şi 370 care au însuşiri recunoscute ca efecte farmacodinamice.
Plantele medicinale au importanţă pentru economia ţării, la ora actuală medicamentele de
origine vegetală ocupând un loc din ce în ce mai mare în arsenalul terapeutic.
Multe plante medicinale preferă particularităţile climatice specifice sudului ţării noastre:
măghiran, muşeţel, roiniţă, busuioc, anason, mentă, cimbru, pelin, cimbrisor, soc, măceş, etc.
Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel încât să
poată beneficia de lumea calculatoarelor, respectiv să poată folosi avantajele ştiinţei
calculatorului in intelegerea mecanismelor de functionare ale lumii vii.
Elevii trebuie să înţeleagă conexiunile interdisciplinare in studiul unui anumit fenomen
şi să fie capabili să se adapteze dinamicii schimbărilor determinate de aceste conexiuni.
LISTA DE CONŢINUTURI
1. Introducere
2. Istoricul utilizării plantelor ca mijloc de vindecare
3.Cunoaşterea plantelor medicinale din România şi a zonelor de răspândire
4. Cunoaşterea plantelor medicinale din zona Campulung Muscel
5. Principalele plante medicinale din zona Campulung Muscel
Coada şoricelului- Fam. Asteraceae
Cicoare - Fam. Asteraceae
Muşeţelul, romaniţa - Fam. Asteraceae
Păpădia - Fam. Asteraceae
Gălbenele, filimică - Fam. Asteraceae
Socul - Fam. Caprifoliacea
Volbura - Fam. Convolvulaceae
Traista ciobanului - Fam. Brassicaceae
Sunătoarea, pojarniţa - Fam. Hypericaceae
Lăcrimioare - Fam. Liliaceae
Rostopască, negelariţă - Fam. Papaveraceae
Cireşul - Fam. Rosaceae
Păducelul - Fam Rosaceae
Teiul - Fam. Tiliaceae
6. Plante medicinale cu potenţial toxic crescut
7. Tehnici generale de recoltare a plantelor medicinale
perioada favorabilă recoltării
transportul, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale
recoltări de plante medicinale
8. Forme de utilizare a plantelor medicinale: infuzia, decoctul, maceratul, vinul,
siropul, cataplasmele.
9. Limitele folosirii plantelor medicinale
10. Rolul plantelor medicinale în medicina contemporană.
Programa este elaborată în conformitate cu competentele generale ale predării-învăţării
biologiei în gimnaziu şi vine să răspundă interesului elevilor pentru acest domeniu, exprimat
prin întrebările frecvente la orele de biologie şi prin curiozitatea lor privind plantele
medicinale.
COMPETENTE SPECIFICEACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
La sfârşitul clasei a VI-a, elevii vor fi
capabili:
Pe parcursul clasei a VI-a se realizează
următoarele activităţi:
1.1 Să recunoască principalele plante
medicinale;
-observarea şi descrierea unor plante
medicinale cunoscute, folosind plante
presate, atlase, planşe, etc.
1.2 Să descrie părţile componente ale unei
plante şi să recunoască adaptările plantelor
medicinale la mediul de viaţă;
-observaţii asupra formei, mărimii
plantelor, a culorii florilor şi fructelor.
1.3 Să identifice plantele medicinale din
vecinătatea şcolii
-recunoaşterea plantelor medicinale şi
evidenţierea caracteristicilor acestora, ca
urmare a adaptării la mediul de viaţă.
2.1 Să utilizeze metode şi mijloace
adecvate investigării plantelor medicinale;
-observaţii asupra plantelor în mediul de
viaţă, albume, C.D.-uri reprezentând
plante medicinale.
2.2 Să recolteze plante medicinale şi să
cunoască modul corect de uscare a
acestora ;
-colectarea şi conservarea corectă a
plantelor medicinale.
2.3 Să aplice concluziile rezultate în urma
investigaţiilor realizate;
-realizarea diferitelor produse din plante
medicinale: infuzie, decoct, macerat şi
precizarea organelor plantelor folosite la
obţinerea lor.
3.1 Să utilizeze diverse surse de informare
pentru colectarea de date privind plantele
medicinale;
-utilizarea atlaselor, dicţionarelor, cărţilor
din bibliografie pentru recunoaşterea
plantelor medicinale.
3.2 Să formuleze rezultate şi concluzii
obţinute pe baza informaţiilor din diferite
surse;
-dezbateri şi discuţii în grup pentru
stabilirea consecinţelor utilizării incorecte
a plantelor medicinale.
-elaborarea de referate, postere, desene pe
această temă.
4.1 Să rezolve situaţii-problemă legate de
ecologia şi protecţia acestor plante;
-discuţii privind rolul omului în
conservarea speciilor de plante, în general
şi a plantelor medicinale, în special.
-necesitatea studierii plantelor medicinale,
având în vedere rolul lor pentru sănătatea
omului.
4.2 Să argumenteze avantajele şi
dezavantajele folosirii plantelor
medicinale ca metodă alternativă în
tratarea unor afecţiuni.
-discuţii în grup pe această temă.
-elaborarea unor ierbare cu plante
medicinale.
Valori şi atitudini
Curriculum-ul opţionalului ,, Sanatate si frumusete prin farmacia verde”
urmăreşte formarea următoarelor valori şi atitudini:
motivaţia pentru aplicarea cunoştinţelor dobândite în viaţa cotidiană;
interesul pentru cunoaşterea plantelor medicinale şi utilizările lor terapeutice;
preocuparea pentru dobândirea informaţiilor privind colectarea, uscarea şi
păstrarea plantelor medicinale;
Sugestii metodologice
Strategiile didactice utilizate vor situa elevul în centrul activităţilor de învăţare
selectate în raport de conţinut, tipul de lecţie şi opţiunea profesorului.
Ca medode didactice se pot folosi:
studiul de caz, care presupune o confruntare directă a elevului cu o situaţie
reală;
experimentul de laborator, pentru realizarea diferitelor produse din plante
medicinale: infuzie, decoct, macerat;
metafora, în realizarea unor desene cu plante medicinale şi efectele lor asupra
sănătăţii omului;
lucrul în grup, pentru realizarea unor herbare;
dezbateri şi discuţii în grup pentru stabilirea consecinţelor utilizării incorecte
a plantelor medicinale;
elaborarea de referate, postere, desene pe această temă.
MODALITATI DE EVALUARE
Observarea sistematică a elevilor: profesorul urmăreşte ritmic rezolvarea sarcinilor
de lucru şi intervine pentru a regla eventualele disfuncţionalităţi. Elevii sunt grupaţi în echipe
care vor primi sarcini precise pe parcursul anului şcolar.
Probe orale, scrise şi practice: se utilizează metode activ-participative, în care elevii
sunt încurajaţi să-şi expună punctul de vedere. Probele practice sunt bazate pe activităţi de
investigare-experimentare şi observaţii directe asupra materialului biologic;
Referate având ca temă plantele medicinale şi importanţa lor pentru sănătatea omului;
Albume cu fotografii cu plante medicinale.
Desene, postere , realizari de Poew Point cu plante medicinale.
LISTA DE CONŢINUTURI
1. Introducere
2. Istoricul utilizării plantelor ca mijloc de vindecare
3.Cunoaşterea plantelor medicinale din România şi a zonelor de răspândire
4. Cunoaşterea plantelor medicinale din zona Craiova
5. Principalele plante medicinale din zona Craiova:
Coada şoricelului- Fam. Asteraceae
Cicoare - Fam. Asteraceae
Muşeţelul, romaniţa - Fam. Asteraceae
Păpădia - Fam. Asteraceae
Gălbenele, filimică - Fam. Asteraceae
Socul - Fam. Caprifoliacea
Volbura - Fam. Convolvulaceae
Traista ciobanului - Fam. Brassicaceae
Sunătoarea, pojarniţa - Fam. Hypericaceae
Lăcrimioare - Fam. Liliaceae
Rostopască, negelariţă - Fam. Papaveraceae
Cireşul - Fam. Rosaceae
Păducelul - Fam Rosaceae
Teiul - Fam. Tiliaceae
6. Plante medicinale cu potenţial toxic crescut
7. Tehnici generale de recoltare a plantelor medicinale
perioada favorabilă recoltării
transportul, uscarea şi păstrarea plantelor medicinale
recoltări de plante medicinale
8. Forme de utilizare a plantelor medicinale: infuzia, decoctul, maceratul, vinul,
siropul, cataplasmele.
9. Limitele folosirii plantelor medicinale
10. Rolul plantelor medicinale în medicina contemporană.
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Competente
specificeConţinuturi
Număr de ore
alocateSăptămâna
1.2 Introducere 1 S1
1.1, 1.2, 1.3,
2.1, 2.2, 2.3,
3.1, 3.2
Istoricul utilizării plantelor ca
mijloace de vindecare1 S2
1.1, 2.2, 3.1Cunoaşterea plantelor medicinale şi a
zonelor de răspândire în ţara noastră2 S3-S4
1.1, 1.2, 1.3,
2.1, 2.2, 2.3,
3.1, 3.2
Cunoaşterea plantelor medicinale din
zona Craiova-generalităţi1 S5
1.2, 1.3, 1.4,
2.2, 2.3, 3.1,
4.1
Plante medicinale :
Coada şoricelului- Fam. Asteraceae
Cicoare - Fam. Asteraceae
Muşeţelul, romaniţa- Fam.
Asteraceae
Păpădia- Fam. Asteraceae
Gălbenele, filimică- Fam. Asteraceae
Socul- Fam. Caprifoliacea
Urzica- Fam. Lamiaceae
1
1
1
1
1
S6
S7
S8
S9
S10
Volbura- Fam. Convolvulaceae
Traista ciobanului- Fam.
Brassicaceae
Sunătoarea, pojarniţa- Fam.
Hipericaceae
Rostopască, negelariţă- Fam.
Papaveraceae
Cireşul- Fam. Rosaceae
Păducelul- Fam Rosaceae
Teiul- Fam. Tiliaceae
1
1
1
1
1
1
1
1
1
S11
S12
S13
S14
S15
S16
S17
S18
S19
1.1, 2.2, 2.3,
3.1
Recapitulare: plante medicinale din
zona Craiova1 S20
1.1, 1.2, 1.3,
2.2
Plante medicinale cu potenţial toxic
crescut :
Lăcrămioară- Fam. Liliaceae
Rostopască, negelariţă- Fam.
Papaveraceae
2 S21-S22
1.3, 2.1, 2.2,
2.3,
Tehnici generale de recoltare a
plantelor medicinale1 S23
1.1, 1.2, 1.3,
2.1, 2.2, 2.3,
3.1, 3.2
Perioada favorabilă recoltării
Transportul, uscarea şi păstrarea
plantelor medicinale
Recoltări de plante medicinale
Recoltarea plantelor- ieşire în natură
1
1
1
1
S24-S27
2.1, 2.2, 2.3,
3.1, 3.2
Forme de utilizare a plantelor
medicinale: infuzia, decoctul,
maceratul, vinul, siropul,
cataplasmele- lucrări practice
2 S28-S29
1.3, 2.1, 2.2,
2.3
Limitele folosirii plantelor
medicinale1 S30
2.1, 2.2, 2.3,
3.1, 3.2
Prezentare de referate, postere,
fotografii realizate de elevi2 S31-S32
3.1, 4.1Realizarea herbarelor cu plante
medicinale1 S33-S34
2.1, 2.3, 3.1,
3.2
Rolul plantelor medicinale în
medicina contemporană1 S35
Recapitulare 2 S36-S37
AVIZAT,Inspector de specialitate
-FISA DE AVIZARE-A PROIECTULUI DE PROGRAMA PENTRU OPTIONAL
A. Avizul scolii:Denumirea optionalului: SANATATE SI FRUMUSETE PRIN FARMACIA VERDETipul: interdisciplinarClasa: a VI-a (anul I de studiu)Durata: 1 anNumar ore pe saptamana: 1Autori: prof. MIHAI GEORGIANA, prof. BIVOL AMALIA, prof. OCHI MARILENA,prof.PETI LUISAAbilitatea pentru a sustine cursul: specialiştiInstitutia de invatamant: ………….
B. Avizul Consiliului de Curriculum al Scolii (CCS)
CRITERII SI INDICATORI DE EVALUARE
DA NUDA, cu
recomandareI. Respectarea structurii standard a programei Argument x Competenţe specifice x Activităţi de învăţare (cel putin una pentru fiecare competenţă) x Conţinuturi x Modalităţi de evaluare xII. Existenţa unei bibliografii xIII. Elemente de calitate Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor x Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu nevoile comunităţii
x
Conţinutul argumentului x -oportunitatea opţionalului x -realismul în raport cu resursele disponibile x Corelarea competenţelor cu activităţile de învăţare x Corelarea competenţelor cu unităţile de conţinut x Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus x
AVIZUL CCŞ
Avizul conducerii şcolii ..................DA..............
DA DA, cu recomandări NU
ARGUMENTAREA STUDIULUI INFORMATICII ÎN GIMNAZIU
Este cunoscut faptul cã pe plan mondial se trece de la societatea industrialã la societatea informaţionalã şi acest curs opţional oferã elevilor posibilitatea ca atunci când vor începe activitatea profesionalã sã fie dotaţi cu un bagaj de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei. Transformările societăţii româneşti din ultimii ani, dezvoltarea şi răspândirea informaticii, pătrunderea elementelor moderne de comunicaţii şi tehnologii informatice în ţara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu.
Pornind de la faptul că nu există domeniu de activitate unde să nu se prelucreze şi să nu se transmită informaţii atât în cadrul domeniului respectiv cât şi spre exteriorul lui, afirmăm că azi informaţia este foarte preţioasă, ea trebuie stocată, prelucrată şi transmisă în condiţii care asigură corectitudine şi exactitate, deci la nivel profesional.
Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel încât să poată beneficia de lumea calculatoarelor, respectiv să poată folosi avantajele ştiinţei calculatorului, trebuie să stea în atenţia învăţământului preuniversitar-incepând de la ciclul gimnazial.
Informatica a pătruns astăzi în cele mai variate domenii, deci indiferent de profesia pe care o va alege un tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu siguranţă va avea nevoie de cunoaşterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic. Este nevoie ca iniţierea tinerilor din toate şcolile în utilizarea calculatoarelor să se facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură generală.
Opţionalul de informatică, prin specificul lui, este esenţial legat de lucrul individual pe un calculator, deci dezvoltă deprinderea de a lucra individual. Pe de altă parte, prin inter-mediul reţelelor de calculatoare este posibil schimbul de informaţii între mai mulţi utilizatori de calculatoare mult mai eficient decât prin orice altă metodă clasică.
Educarea elevilor în spiritul unei activităţi desfăşurate în grup, în colaborare se finalizează prin predarea informaticii orientată pe proiecte. Obişnuirea elevilor cu responsabilităţi, cu răspunderea privind finalizarea propriei munci şi asigurarea înlănţuirii unor elemente realizate în paralel, îi va pregăti în mod cât se poate de clar pentru o activitate pe care cu siguranţă o vor întâlni în viitor.
Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea spiritului inventiv şi creator apare ca un obiectiv impus de sistemul economic în care trăim şi vom trăi şi în viitor. Indiferent de conţinutul aplicaţiei, ceea ce realizează elevul, trebuie să fie utilizabil; altfel spus, trebuie să aibă toate calităţile unui produs.
Datorită implicaţiei pe care informatica o are azi în toate profesiile, rezultă caracterul ei interdisciplinar. Deci, nu putem vorbi despre tehnologia informaţiei pur şi simplu. Ea nu poate fi privită ca o disciplină independentă şi nu poate fi ţinută între bariere create artificial.
Astfel prin acest opţional vrem sã consolidãm în special cunoştinţele de matematicã ale elevilor. Acest lucru se va realiza prin utilizarea unui limbaj de programare şi prin elaborarea de cãtre elevi a unor programe care pãtrund şi în alte discipline. Studiind implementarea algoritmilor aprofundãm sau chiar anticipãm unele cunoştinţe matematice care se predau în anii următori.
Elevii trebuie să înţeleagă conexiunile dintre informatică/utilizarea calculatorului şi
societate şi să fie capabili să se adapteze dinamicii schimbărilor determinate de aceste conexiuni.
Cursul optional de informatică are ca scop şi familiarizarea elevilor cu structura fizică şi logică a unui calculator personal, cu noţiunile de sistem de operare şi organizarea informaţiilor, cu utilizarea aplicaţiei Word din pachetul Microsoft Office, toate acestea fiind extrem de utile elevilor la şcoală pentru realizarea referatelor, proiectelor cerute la alte discipline dar şi în laboratoarele AEL pentru parcurgerea lecţiilor sau testelor.
COMPETENŢE GENERALE
C.G.1. Identificarea conexiunilor dintre informatică şi societate.
C.G.2. Identificarea datelor care intervin într-o problemă şi a relaţiilor dintre acestea;
C.G.3. Elaborarea algoritmilor de rezolvare a problemelor;
C.G.4. Implementarea algoritmilor într-un limbaj de programare;
C.G.5. Utilizarea sistemului de operare Windows pentru stocarea, prelucrarea şi
prezentarea informaţiei;
C.G.6. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a unui procesor de texte.
Competenţegenerale
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
C.G. 1
1.1 Identificarea aplicaţiilor informaticii în viaţa socială;1.2 Recunoaşterea situaţiilor în care este necesară prelucrarea algoritmică a informaţiilor.
Definirea informaticii ca ştiinţă; Enumerarea unor domenii în care
sunt folosite instrumente informatice;
Dezbateri asupra impactului social; economic şi moral al informaticii.
C.G. 2
2.1 Descompunerea rezolvării unei probleme în paşi;2.2 Identificarea tipurilor de date necesare pentru rezolvarea unei probleme (de intrare, de ieşire);2.3 Descrierea coerentă a unei succesiuni de operaţii prin care se obţin din datele de intrare, datele de ieşire.
Prezentarea etapelor de rezolvare a problemelor;
Descrierea noţiunii de algoritm şi a datelor cu care lucrează algoritmii;
Operaţii asupra datelor (aritmetice, logice, relaţionale);
Exemplificare folosind matematica.
C.G. 3
3.1 Analiza enunţului unei probleme: identificarea datelor de intrare, a datelor de ieşire, a tipului acestor date şi stabilirea paşilor de rezolvare a problemei;3.2 Reprezentarea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice şi a limajului pseudocod;3.3 Respectarea principiilor programării structurate în procesul de elaborare a algoritmilor.
Reprezentarea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice şi pseudocodului;
Descrierea structurilor de bază: structura liniară, structura alternativă;
Algoritmi simpli de calcul al unor expresii, probleme de divizibilitate, de paritate/imparitate, de determinare a min/max dintre două şi trei numere, regula celor 3 pahare.
C.G. 4
4.1 Transcrierea algoritmilor în limbaj de programare;4.2 Utilizarea unui mediu de programare;4.3 Să elaboreze, editeze şi să lanseze în execuţie programe simple în care să utilizeze instrucţiuni de intrare/ieşire, de atribuire, de decizie;4.4 Să abordeze probleme tipice de căutare care constituie tehnici de bază ce pot fi utilizate în aplicaţii;4.5 Să cunoască operatorii şi funcţiile standard ale limbajului (modul, putere, parte întreagă).
Prezentarea mediului de programare ales; Prezentarea vocabularului şi a sintaxei limbajului; Scrierea corectă a diferitelor probleme, puse sub schemă logică, în limbaj de programare; Utilizarea noţiunilor de constantă, variabilă, instrucţiune de citire, scriere, atribuire, pe diferite probleme, din diferite domenii; Descrierea structurilor fundamentale de control; Aplicaţii (minim, maxim, divizicautare, ordonare etc.); Rezolvarea diverselor probleme care să conţină funcţii standard ale limbajului, precum şi tehnici de bază ale acestuia.
C.G. 5 5.1. Operarea corectă la nivel elementar; Vizualizarea informaţiilor
Competenţegenerale
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
5.2. Descrierea interfeţei sistemului de operare;5.3. Descrierea organizării informaţiei pe suport extern;5.4. Dobândirea deprinderilor de lucru cu discuri logice, directoare, fişiere.
referitoare la resursele hardware şi software ale calculatorului;
Opţiuni de setare pentru desktop (fundal, ora şi data, pictograme);
Operaţii cu directoare şi fişiere (creare, copiere, mutare, ştergere, căutare, redenumire).
C.G. 6
6.1 Enumerarea şi aplicarea operaţiilor de bază necesare prelucrării unui text;6.2 Utilizarea operaţiilor de bază în procesarea textului;6.3 Aplicarea diferitelor modalităţi de formatare a textului;6.4 Utilizarea avansată a editorului de texte;6.5 Formatarea finală a unui document (numerotare pagini, antet şi subsol);6.6 Realizarea unor aplicaţii practice;6.7 Deprinderea redactării corecte şi rapide;
Formatarea paginii şi a textului la nivel de caracter şi paragraf;
Aplicaţii cu operaţiile de bază în procesarea textului (selectare, mutare, copiere, ştergere);
Folosirea listelor; Utilizarea instrumentelor de pe
bara de desenare; Inserarea bordurilor de pagină
(grosime, culoare, lăţime, model); Aplicarea antetelor şi a
subsolurilor, introducerea datei, autorului, numărului de pagini etc;
Sugestii de realizare a unor aplicaţii practice: întocmirea unei cereri, realizarea unei diplome, realizarea unei invitaţii, realizarea unei reclame la un produs, întocmirea unui referat la o disciplină studiată;
Organizarea aplicaţiilor realizate într-o structură de directoare proprie;
Reguli generale de tehnoredactare rapidă şi estetica paginii tipărite.
CONŢINUTURI
Algoritmi. Scheme logice Noţiunea de algoritm. Caracteristici. Exemple din matematică. Reprezentarea
algoritmilor cu ajutorul schemelor logice şi pseudocoduluiDate cu care lucrează algoritmii (constante, variabile, expresii. Operaţii asupra
datelor)Structuri fundamentale de control 3.1. Structura liniară
3.2. Structura alternativăLimbajul de programare ales (Pascal, C, C++)
Prezentarea mediului de programare Vocabularul: constante, variabile, expresii, setul de caractere. Structura unui
programTipuri elementare de date: întreg, caracter, booleanInstrucţiuni de citire/scriereInstrucţiunea compusă. Intrucţiunea de atribuireInstrucţiuni de decizie
Sistemul de operare WindowsPrezentarea S.O. Windows. Lucrul cu ferestre WindowsProgramul Windows Explorer. Operaţii cu directoare şi fişiereOperaţii cu suporturi portabile de date (copiere, vizualizare conţinut, determinarea
dimensiunii)Setări personalizate
Setările ecranului Scurtături pe desktop Setările barei de task-uri
Editarea textelor (Microsoft Word)Prezentarea ferestrei aplicaţiei. Bara standard (salvarea documentelor, deschiderea
unui document existent, modificarea şi salvarea lui, crearea unui document nou).
Bara de formatare (butoanele pentru formatarea la nivel de caracter şi la nivel de paragraf). Activarea barelor cu instrumente.
Formatarea paginii. Antete şi subsoluri. Numerotarea paginilor.Bara Drawing. Inserare Forme automate, ClipArt, scrierea cu WordArt.Comenzi ale meniului de formatare:
Font Paragraf Liste Borduri şi umbrire Coloane
MODALITĂŢI DE EVALUARE
Principalele metode de evaluare din cadrul acestui curs opţional sunt: Lucrările practice: elevii sunt evaluaţi în funcţie de modul în care rezolvă la calculator
problemele sau sarcinile de lucru primite. În cadrul orelor de programare la o astfel de evaluare se are în vedere separat logica programului, eventualele erori de neatenţie, rezultatul oferit de program. Astfel elevii primesc câte o nota pentru fiecare din aspectele anterioare în catalog trecându-se media acestora.
Chestionarea orală: este folosită în special pentru a evalua modul de asimilare a cunoştinţelor teoretice de către elevi.
Lucrările (scrise) de control: au o pondere mică în evaluare, dar sunt necesare pentru a evalua modul în care elevii pot rezolva o problemă de informatică în absenţa calculatorului şi a asimilării cunoştinţelor teoretice.
Proiectul: este folosit, după cum aminteam anterior, în cazul elevilor care realizează programe vaste, cu aplicabilitate în diferite domenii sau realizarea unor documente Word performante.
Referatul: este o modalitate de etalare a cunoştintelor în domeniul editării de texte. Cu ajutorul referatelor se realizează în mod concret interdisciplinaritatea, elevii având posibilitatea să fie evaluaţi şi la alte materii utilizând calculatorul electronic.
BIBLIOGRAFIE
1. Liliana Arici, Informatică, Caiet de lucru pentru clasa a V-a, Editura Polirom, 2003 2. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban, Informatica pentru gimnaziu, Ed. Polirom, 20023. Teste în Microsoft Word, Ed. Arves, 20034. Mariana Miloşescu, Tehnologia Informaţiei, Ed. Teora, Bucureşti, 19995. Grigore Albeanu, Sisteme de operare, Ed. Petrion, Bucureşti, 19996. Emanuela Cerchez, Marinel Şerban, Sisteme de calcul, Ed. L&S Informat, Bucureşti, 19987. Radu Mârşan, Sisteme de calcul, Ed. Didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti, 1997