Post on 26-Oct-2019
Partea septentrională a continentului nordamerican este cuprinsă între paralela de 45° latitudine nordică și Cercul Polar Arctic și include Canada, Alaska și Groenlanda. Vastul teritoriu se caracterizează prin țărmuri foarte accidentate, scăldate de apele Atlanticului la est și ale Pacificului pe latura opusă. Între cele două oceane se întinde Marea Glaciară Arctică (cunoscută și ca Oceanul Arctic), spre care înaintează marea Peninsulă Labrador, care încorporează Golful Hudson. În aceste ape înghețate se află numeroase insule, printre care Baffin, Ellesmere și Victoria. Limita vestică a teritoriului canadian este marcată de lanțul Munților Coastei, ale căror înălțimi se reduc pe măsură ce ne apropiem de Pacific, formând fiorduri și insulițe. Versantul opus se alungește până întâlnește poalele Munților Stâncoși, care urcă spre nord și intersectează Munții Mackenzie. Restul teritoriului este ocupat de un platou întins, nivelat în urma eroziunii unor ghețari străvechi care, retrăgânduse, au lăsat în urmă numeroase lacuri dispuse în formă de arc dea lungul graniței cu Statele Unite. În zona centrală, se află o câmpie de mari dimensiuni, care se întinde în jurul Golfului Hudson. Această porțiune în formă de potcoavă este alcătuită din roci considerate printre cele mai vechi de pe suprafața terestră.
Canada [i America de NordAlaska face parte din confederația Statelor
Unite, chiar dacă din punct de vedere fizic este separată de celelalte state ale Uniunii.
Cumpărată de la Rusia în anul 1867, s-a dovedit o afacere strălucită, întrucât în subsolul acestei
peninsule au fost descoperite mari zăcăminte de petrol. Cel mai mare dintre acestea se află în Prudhoe Bay, unde se estimează că s-ar găsi
rezerve similare celor disponibile în toate celelalte state ale confederației la un loc. De la
sfârșitul anilor ’70, oleoducte uriașe leagă puțurile de extracție de rafinăriile aflate la
mii de kilometri spre sud.
Mare parte din populația canadiană descinde din
imigranții europeni care au ajuns pe aceste teritorii în secolele trecute.
Principalele comunități sunt cea de origine britanică, din care fac parte circa 45%
dintre locuitorii țării, și cea de descendență franceză, care numără
o treime dintre rezidenții concentrați în provincia Quebec.
Capitala Canadei este Ottawa, însă cel mai important centru urban este Montreal, aflat pe fluviul Sfântul Laurențiu. De-a
lungul zonei fluviale s-a dezvoltat marele port în care se
tranzacționează cele mai mari cantități de cereale din lume.
CN Tower (Turnul Național Canadian), înalt de 555 de metri,
domină orizontul orașului Toronto. Acest important
centru situat pe lacul Ontario este unul dintre principalele porturi fluviale din țară. În oraș și în zonele limitrofe
trăiesc aproape 3 milioane de locuitori, vorbitori
preponderent de limbă engleză.
Ren
Sanie trasă de câini husky
Aur
Lup
Capră din Munții Stâncoși
Urs grizzlyCherestea
Elan
Gaze naturale
Cherestea
Petrol
Rodeoul de la Calgary
Snowmobil
Balenă
Totem
Vancouver
Calgary
Nome
Anchorage
Juneau
Victoria
Pe teritoriul canadian se găsesc circa 250 000 de lacuri
mai mari sau mai mici. La granița cu Statele Unite, apele
lacului Erie se varsă în albia mult mai joasă a lacului
Ontario, depășind o diferență de nivel de 100 de metri
printr-o cădere din care ia naștere impresionanta
Cascadă Niagara.
Climatul regiunii este foarte rece, continental, cu ierni care țin între șase și
opt luni și temperaturi care coboară până la 50 de grade sub zero. Țărmul atlantic, măturat
de curentul rece dinspre Labrador, este chiar și mai puțin ospitalier. În această
zonă se află Groenlanda, o insulă de dimensiuni foarte mari care aparține
Danemarcei. Mare parte din suprafața sa este veșnic acoperită de gheață,
care lasă liberă doar o fâșie îngustă pe versantul costier vestic.
Pe imensa întindere a Canadei trăiește o populație
care depășește cu puțin 30 de milioane de locuitori.
Densitatea demografică este foarte redusă și puternic dezechilibrată, dat fiind că, în mare parte, canadienii sunt
stabiliți în regiunea cuprinsă între Marile Lacuri și fluviul Sfântul Laurențiu. În această
zonă, unde condițiile climatice sunt mult mai favorabile, se concentrează principalele
centre urbane.
Urs polar
Impunătoarea siluetă a Castelului Frontenac domină orașul Quebec. Eleganta sa arhitectură
franceză amintește de originea primilor
colonizatori ai țării.Practicat de peste 150 de ani, hocheiul pe gheață
a devenit sportul național canadian.
Aisberg
Bufniță-de-zăpadă
Spărgător de gheață
Sanie
Argint
Iglu
Aur
Tehnologie
Poliția Regală Canadiană Călare
Elan
Silozuri pentru cereale
Sirop de arțar
Hochei
Castelul Frontenac
ArțariCherestea
Papagal-de-mare
Focă
Pescăruș
Iepure arctic
Orcă
Bufniță
Lup
Costum tradițional
inuit
Chiră
Gâscă canadiană
Toronto
Ottawa
Chiră arctică
MontrealWinnipeg
Quebec
Churchill
Nain
Happy Valley-Goose Bay
42
Penin
sula
Balc
anic
\
Rom
ânia
și B
ulga
ria
au
desc
hide
re la
Mar
ea
Nea
gră,
fiin
d ță
rile
cel
e m
ai e
stic
e di
n re
giun
ea
balc
anic
ă. M
are
part
e di
n te
ritor
iul l
or a
parți
ne b
azin
ului
hi
drog
rafic
al D
unăr
ii, c
are
se
vars
ă în
mar
e la
gra
nița
din
tre
Rom
ânia
și U
crai
na, f
orm
ând
o de
ltă d
e m
ari d
imen
siun
i, ca
ract
eriz
ată
prin
tr-o
flor
ă și
o
faun
ă un
ice
în E
urop
a.
Până
în 1
990,
zon
a de
nor
d-ve
st a
Pen
insu
lei B
alca
nice
era
ocu
pată
de
Repu
blic
a Fe
dera
tivă
Iugo
slav
ia. D
in 1
991,
ace
st te
rito
riu
a că
zut p
radă
uno
r gr
ave
tens
iuni
inte
rne,
car
e au
dus
la c
onfli
cte
dram
atic
e în
tre
dive
rsel
e sa
le p
opul
ații
și e
tnii.
În u
rma
aces
tor
even
imen
te s
-au
form
at ș
ase
stat
e in
depe
nden
te –
Slo
veni
a, C
roaț
ia, B
osni
a și
Her
țego
vina
, Mac
edon
ia,
Mun
tene
gru,
Ser
bia
– și
o r
egiu
ne a
uton
omă,
Kos
ovo,
ant
erio
r pa
rte
din
Serb
ia, d
ar a
utop
rocl
amat
ă st
at in
depe
nden
t.
În S
love
nia
se a
flă c
eleb
ra p
ește
ră
de la
Pos
tojn
a, a
păru
tă c
a ur
mar
e a
acțiu
nii d
e er
oziu
ne a
roc
ilor
de
calc
ar, e
xerc
itate
de
râur
ile P
ivka
și
Rak.
Dat
ând
încă
din
era
sec
unda
ră,
peșt
era
cons
tă d
intr
-o s
erie
de
grot
e su
bter
ane,
car
e se
întin
d pe
o
dist
anță
de
pest
e 20
de
kilo
met
ri.
Ovi
neBr
oașt
e-țe
stoa
se
Indu
stri
e de
co
nser
ve
Cos
tum
tr
adiți
onal
Car
pete
Tran
dafir
i
Poru
mb
Floa
rea-
soar
elui
Teat
rul I
van
Vazo
v di
n So
fia
Cas
telu
l Br
an
Car
tofi
Măn
ăstir
ea
Gra
čani
ca
Bum
bac
Câr
nați
Porc
ine
Turi
sm
Mor
min
te b
ogom
ile,
Bosn
ia
Turi
sm
Aren
a di
n Pu
la
Mis
treț
i
Cos
tum
e tr
adiți
onal
e
Petr
ol
Măn
ăstir
ea
Suce
vița
, Ro
mân
ia
Cai
Gaz
e
natu
rale
Schi
Che
rest
ea
Cap
ră-n
eagr
ă
Soia
Che
rest
ea
Indu
stri
e ch
imic
ă
Tutu
n
Ale
xand
roup
oli
Salo
nic
Vlo
rë
Dur
rës
Tira
na
Priș
tina
Podg
orița
Pula
Ljub
ljana
Rije
ka
Zagr
eb
Tim
ișoa
ra
Nov
i Sad
Bel
grad
Sara
jevo
Mos
tar
Split
Skop
je
Buc
ureș
ti
Clu
j-Nap
oca
Sofia
Plov
div
Bur
gas
Var
na
Inco
nfun
dabi
la
silu
etă
a Pa
rten
onul
ui
dom
ină,
de
pe
înăl
țimile
Acr
opol
ei,
oraș
ul A
tena
. Ace
st
com
plex
mon
umen
tal
este
unu
l din
tre
pr
inci
pale
le si
mbo
luri
ale
civi
lizaț
iei ș
i cu
lturi
i eur
open
e.
Peni
nsul
a B
alca
nică
est
e ce
a m
ai e
stic
ă di
ntre
cel
e tre
i mar
i pe
nins
ule
euro
pene
cu
ieși
re la
Mar
ea M
edite
rană
. Par
tea
sudi
că
se în
tinde
între
Mar
ea Io
nică
(la
vest
) și M
area
Ege
e (la
est
) și s
e ca
ract
eriz
ează
prin
țărm
urile
put
erni
c cr
esta
te, î
n ca
re s
e di
stin
g Pe
nins
ula
Cal
cidi
că, P
enin
sula
Gre
acă
și
Peni
nsul
a Pe
lopo
nez,
ace
asta
din
urm
ă
sepa
rată
de
cont
inen
t de
cana
lul c
are
taie
Is
tmul
Cor
int.
Asp
ectu
l acc
iden
tat a
l ter
itoriu
lui
este
dat
de
prez
ența
Mun
ților
Pin
dulu
i și a
M
unțil
or T
ayge
tos
din
Pelo
pone
z, la
car
e se
ad
augă
Mun
tele
Olim
p și
lanț
ul R
odop
ilor,
care
urm
ează
lini
a gr
anițe
i din
tre G
reci
a și
B
ulga
ria. D
ea
lung
ul la
turii
occ
iden
tale
a P
enin
sule
i B
alca
nice
se
înal
ță A
lpii
Din
aric
i, de
nat
ură
cars
tică.
În
par
tea
estic
ă, în
tre la
nțur
ile m
unto
ase
ale
Car
pațil
or ș
i Bal
cani
lor,
întâ
lnim
Câm
pia
Rom
ână,
st
răbă
tută
de
fluvi
ul D
unăr
ea p
e ul
timul
seg
men
t al
trase
ului
său
, îna
inte
de
a se
văr
sa în
Mar
ea N
eagr
ă.
Gre
cia
ocup
ă ex
trem
itate
a su
dică
a P
enin
sule
i Bal
cani
ce
și e
ste
form
ată
din
pest
e 2
000
de in
sule
răs
pând
ite în
tre
Mar
ea Io
nică
și M
area
Ege
e. P
arte
a co
ntin
enta
lă e
ste
prep
onde
rent
mun
toas
ă și
se
înve
cine
ază
cu A
lban
ia,
Turc
ia, M
aced
onia
și B
ulga
ria.
O tr
eim
e di
n po
pula
ție tr
ăieș
te în
cap
itala
Ate
na, c
are
num
ără
pest
e tr
ei m
ilioa
ne d
e lo
cuito
ri.
Alba
nia
este
sup
ranu
mită
„ța
ra v
ultu
rilo
r“ d
ator
ită
conf
orm
ație
i ter
itori
ului
său
, aco
peri
t de
mun
ți,
ades
ea in
acce
sibi
li, în
pro
porț
ie d
e 70
%.
Insu
lele
Cic
lade
au
fost
leag
ănul
une
i ci
viliz
ații
stră
vech
i, ca
re s
-a d
ezvo
ltat
înce
pând
cu
Epoc
a br
onzu
lui.
Sold
ații
evzo
ni fa
c de
ga
rdă
în fa
ța
Parl
amen
tulu
i din
Ate
na.
Măs
line
Met
eora
Del
phi
Mas
ca d
e au
r a
lui
Agam
emno
n
Can
al
Nav
ă de
cr
oazi
eră
Cno
ssos
Stea
-de-
mar
e
Moa
ră d
e vâ
nt
Cân
tăre
țul l
a ha
rpă,
Cic
lade
Han
iaC
reta
Patr
as
Vol
os
Ate
na
Regiunea Chinez\Regiunea chineză se întinde din Asia Orientală până în Asia Centrală, din care ocupă o mare parte. Acest teritoriu extrem de vast include China, Mongolia, Coreea de Nord, Coreea de Sud și Taiwan. În partea nordică se află un vast podiș arid, cunoscut drept Deșertul Gobi, care se întinde până în Tibet și regiunea Taklamakan. Din imensul podiș tibetan se înalță lanțul Munților Himalaya, unde se află vârful Everest, cel mai înalt din lume, care atinge 8 846 de metri deasupra nivelului mării. În partea de nordest a regiunii chineze se află o câmpie fertilă, traversată de Huanghe (sau Fluviul Galben, datorită culorii apelor sale amestecate cu aluviuni și pământ roditor). Mai la sud, aproape de centrul Chinei, întâlnim o zonă de dealuri joase, bogată în lacuri și traversată de Yangtze, sau Fluviul Albastru. Yangtze este cel mai lung fluviu din
regiune, iar la vărsare formează o deltă uriașă, care avansează în mare cu doi
kilometri la fiecare o sută de ani.
În China a înflorit una dintre cele mai vechi civilizații din lume. În prezent, în această țară enormă trăiesc
peste un miliard de persoane, concentrate în partea de est a teritoriului și în unele orașe mari precum Beijing și
Shanghai. În ultimele decenii, China a devenit o mare putere industrială, profitând de disponibilitatea materiilor prime, chiar dacă majoritatea populației activează în continuare
în sectorul agricol.
„Orașul Interzis“ cuprinde peste
1 000 de edificii unde cândva
trăiau împăratul Chinei și
Curtea sa.
Ceai
Petrol
Palatul Potala din Tibet
Leopardul zăpezilor
Călugăr tibetan
Fluture cu pete roșii
Urs de Himalaya
Iac
Seismograf antic
OrezMinerit
Petrol
Iurtă
Bumbac
Shigatse
Gyangze
Lhasa
Kashi
Ürümqi
Yumen
55
Coreea de Nord ocupă partea
nordică a peninsulei omonime. Este un teritoriu muntos,
acoperit cu păduri dese, și are un
subsol bogat în zăcăminte de fier
și cărbune.
Industria Coreei de Sud a cunoscut
o dezvoltare rapidă în ultimele
decenii. Este al doilea producător
mondial de construcții navale,
dispune de o foarte profitabilă
industrie automobilistică și
este un mare exportator de
componente IT.
Taiwan este o insulă de dimensiuni mari, situată în dreptul provinciei chineze Fujian.
Deși se află de mulți ani în dispută cu China privind recunoașterea independenței, insula se bucură de o economie înfloritoare,
datorată industriilor producătoare de înaltă tehnologie.
Orașul Hong Kong a fost colonie britanică până în iulie 1997, înainte de a fi realipit Chinei. Această metropolă de 7 milioane de locuitori este
unul dintre principalele centre financiare și industriale ale Asiei.
Deșertul Gobi este un loc foarte arid, unde nu cad mai mult de 30 de centimetri de precipitații
pe an. Temperaturile din timpul verii sunt toride, dar scad brusc după apusul soarelui.
Cămila bactriană sălbatică
Soia
Iac
Templul cerului din Beijing
Marele Zid Chinezesc
Biciclete
Armata de teracotă
Statuia Calului Zburător, Lanzhou
Urs panda gigant
Marele Buddha din Leshan
Orez
Culturi de orez
Dealurile de calcar din
Guilin
Banca Chinei
Industrii high-tech
Vierme de mătase
Fructe de mare
ȚesăturiAligator de
China
Bumbac
Orez
Vas de porțelan, dinastia Qing
Tigri
Industrie
Țesături
Conifere Plantă de orez
Orez
Industrie
Minerit
Costum tradițional
Giuncă
Cherestea
Cai Przewalski (cai sălbatici mongoli)
Industrie chimică
Bază spațială
Bambus
Chongjin
Dalian
Anshan
Shenyang
Fushun
Seul
Phenian
Qiqihar
Harbin
Ulan-Bator
Choibalsan
Hong Kong
Canton
Macao
Guiyang
Haikou
Zhanjiang
Tianjin
Beijing Tangshan
Taiyuan
NanjingShanghai
HangzhouWuhan
Chengdu
Chongqing
ChangshaNanchang
Taipei
Zhengzhou
Lanzhou
Xi’an
94
Sistemul Solar / 4-5
Geosfera / 6-7
Populația mondială / 8-9
America Centrală și de Nord / 10-11
Canada și America de Nord / 12-13
Statele Unite Nord-Orientale / 14-15
Statele Unite Central-Meridionale / 16-17
Statele Unite Occidentale / 18-19
Mexic și America Centrală / 20-21
America de Sud / 22-23
America Ecuatorială / 24-25
America de Sud meridională / 26-27
Europa / 28-29
Peninsula Iberică / 30-31
Franța / 32-33
Italia / 34-35
Benelux / 36-37
Regatul Unit și Irlanda / 38-39
Țările Nordice / 40-41
Peninsula Balcanică / 42-43
Germania și Europa Centrală / 44-45
Cuprins
95
Europa Central-Estică / 46-47
Asia / 48-49
Rusia și Asia de Nord / 50-51
Peninsula Anatolia / 52-53
Regiunea chineză / 54-55
Japonia / 56-57
Asia de Sud-Est / 58-59
Asia de Sud / 60-61
Orientul Mijlociu / 62-63
Africa / 64-65
Africa de Nord / 66-67
Africa de Sud / 68-69
Oceania / 70-71
Australia / 72-73
Noua Zeelandă / 74-75
Arctica / 76
Antarctica / 77
Statele lumii – America de Nord / 78-79
Statele lumii – America de Sud / 80
Statele lumii – Europa / 81-84
Statele lumii – Asia / 85-88
Statele lumii – Africa / 89-92
Statele lumii – Australia și Oceania / 93