Post on 09-Sep-2015
description
ARITMIILE
Tulburrile de ritm sunt anomalii ale
emiterii sau conducerii stimulului
electric iniiator al activitii cardiace
MECANISMELE TULBURRILOR DE RITM I DE CONDUCERE
I. Automatismul normal(exagerat, deprimat)
II. Apariia automatismului patologic
III. Postpoteiale declanate-precoce/tardive
IV. Reintrarea
V. Parasistolia
RS este definit de urmatoarele
criterii:
P de origine sinusala ( ax electric intre 0 si +90,
+DII si in aVR, in V1-V2 poate fi bifazic si in
V3-V6 este de obicei +), unda P de morfologie
constanta intr-o derivatie data
PR constant (0,12-0,20sec). Variatiile peste sau
sub sunt legate de anomalii ale conducerii AV
Frecventa: 60-100/min
PP sau RR sunt ct sau prezinta variatii minime.
Diferente > 0,16 ale PP indica o aritmie sinusala
Aritmiile atriale
Acest grup include tulburarile ritmului
cardiac in care mecanismul responsabil de
geneza aritmiei este situat la nivelul
atriilor, in nodul sinusal sau in afara
acestuia, ca focar ectopic sau care include
atriile intr-un circuit de reintrare. Se pot
distinge:
ARITMIILE SINUSALE (TAHICARDIA SINUSALA, BRADICARDIA SINUSALA, ARITMIA SINUSALA, PAUZA SINUSALA SI BLOCUL SINO-ATRIAL, BOALA SINUSULUI)
EXTRASISTOLELE ATRIALE
TAHICARDIILE ATRIALE
FLUTTERUL SI FIBRILATIA ATRIALA
ARITMIA HAOTICA ATRIALA
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL
PACEMAKER-ULUI DOMINANT (Ritmul sinusului coronar, Ritmul AS , Stimulatorul migrant)
TULBURARI DE RITM DATORATE ALTERATIUNILOR IN
CONDUCEREA INTRAATRIALA- Disociatia atriala
TULBURARI DE RITM PRIN SUPRIMAREA ACTIVITATII
AUTOMATE SI DE CONDUCERE A ATRIILOR- Paralizia atriala
TAHICARDIA SINUSALA
= RS cu frecventa > 100 b/min
Accelerarea poate atinge 160-180 b/min ( la copii pana la
230/min)
La frecvente pana 160 b/min unda P sinusala este vizibila
pe ECG
La > 160 unda P se suprapune undei T si nu mai este
posibila aprecierea acesteia ( se recomanda manevre
vagale, blocanti beta adrenergici)
Poate fi de cauza extracardiaca : hipovolemie,
hipotensiunea, hipertiroidismul, stari emotionale/ cardiac:
cardita reumatica, IC
Subiectiv: palpitatii, discomfort, anxietate
Tahicardia atriala
BRADICARDIA SINUSALA
= RS cu frecventa < 60 b/min ( s-au descries si ritmuri pana la 35 b/min)
Pe perioade variabile
Uneori asociata cu aritmia sinusala
Semnificatia: reflexe vagale (diferite surse de impulsuri aferente inducand
vagotonia)
Nu indica de regula scaderea performantei cardiac dar daca este permanenta,
mai ales la varstnici poate fi expresia unei depresiuni sinusale prin cauze
organice ( ischemie cronica, leziuni degenerative ale sistemului
excitoconductor sau ischemie acuta ca in faza initiala a infarctului miocardic
cu localizare posterioara)
Dg dif include BAV partial/total, ritmurile jonctionale passive, BSA si FiA cu
ritm lent
Tratamentul este necesar cand bradicardia cauzeaza simptome ( astenie
marcata, tendinta la lipotimii sau sincope sau cand duce la accentuarea IC (
beladona, beta stim adren orciprenalina sau pacemaker)
Bradicardia sinusala
ARITMIA SINUSALA
RS cu variatiuni ale ciclului PP > 0, 16 sec
Frecventa : N/ tahi/ bradi
Aritmia sinusala respiratorie este in legatura cu
variatiunile tonusului vagal legate de ciclul respirator (
expiratie- tonusul este crescut si ritmul cardiac scade /
inspire- tonusul este scazut si ritmul creste)
La copii si tineri nu are semnificatie patologica (Apneea-
test diagnostic)
Aritmia sinusala neasociata ciclului respirator este mai
rara, poate surveni in cardiopatii organice si a fost descrisa
in perioada initiala a infarctului posterior
Aritmie sinusala
PAUZA SINUSALA SI
BLOCUL SINO-ATRIAL Apare ca o insuficienta de formare a impulsului sinusal
Pe ECG se vad pauze in care nu se identifica nici un fel de activitate atriala
Clinic : ameteli/ fenomene sincopale
Pot fi consecinta unei hiperreflectivitati sino-carotidiene, boli coronariene cu
interesarea arterei nodului sinusal (ACD), miocardite, supradozaj digitalic
Poate apare pe un cord indemn dar la persoanele varstnice traduce depresiune
sinusala prin leziuni organice
In blocul SA impulsul se formeaza dar nu se poate propaga datorita unui bloc
de iesire. Deosebirea consta in durata pauzei care in blocul SA reprezinta un
multiplu exact al ciclului sinusal
Test dg pentru diferentiere inhibitie functional a, tranzitorie de o suferinta cu
caracter durabil (atropine 1 mg iv cu cresterea ritmului la 90/min )
Pag 36/37 arc
BOALA SINUSULUI
Grup de aritmii complexe associate cu depresiunea
activitatii nodului sinusal
Exista alternante intre ritmurile bradicardice
asociate cu bloc SA/ pauze sinusale alternand cu
tahiaritmii atriale cu fenomene sincopale, fen
tromboembolice, deficit de irigare cerebrala
Dg se face prin monitorizare
Etiologia: boala coronariana asociata cu
interesarea aa nutritive ale sistemului
excitoconductor si modificari degenerative
EXTRASISTOLELE ATRIALE
Extrasistole sau batai premature
Cea mai frecventa tulb de ritm
Aparitia de depolarizari precoce care intrerup secventa
regulate a RS sau a altui ritm de baza
Prezenta lor indica mecanism ectopic activ, ele trebuiesc
deosebite de bataile de scapare datorita inhibitiei
pacemaker-ului dominant. Deosebirea consta in aceea ca
extrasistolele survin precoce, distanta intre depolarizarea
ritmului de baza si extrasistola fiind mai mica decat ciclul
acestui ritm
Pot fi produse prin 3 mecanisme;
Reintrare in extrasistolii sistematizate (
bigeminism) si se caracterizeaza in general printr-
un interval de cuplaj ( distanta dintre sistola
precedenta si extrasistola) fix
Focare ectopice prin automatism aberant
Parasistolia- care presupune existent unui focar
ectopic protejat de un bloc de intrare si de iesire
Extrasistolele pot lua nastere oriunde in atria in afara nodului sinusal. Im
pulsul ectopic activeaza atriile pe cai diferite de cele urmate de impulsul
sinusal deci va aparea o unda P diferita de P sinusal. In schimb activarea
ventricului se face pe cale supraventriculara , complexul QRS avand aceeasi
morfologie cu a complexului ventricular sinusal
Extrasistolele atriale pot fi diagnosticate dupa configuratia undei P care
depinde de sediul focarului ectopic
Unda P ectopica poate fi inversata cand datorita unui sediu de activare in
portiunea inferioara a a atriului ea este condusa retrograde
Extrasistolele atriale pot cadea mai precoce sau mai tardiv ( se stie ca perioada
refractara a atriului este mai scurta decat a nodulului AV sau a sistemului Hiss
Purkinje, ca atare unele extrasistole atriale perecoce care cad la 150-200 msec
de la debutul Pului sinusal pot fi blocate aparand pe ECG ca o unda P izolata,
urmata de un complex sinusal SAU poate cadea in perioada refractara a NAV
( va fi condusa la ventricul cu un interval PR alungit) sau a Sistemului Hiss
Purkinje (complexul QRS ar putea fi largit traducand o aberanta ventriculara si
radicand problema diferentierii cu extrasistolele ventriculare)
Pot precede tahiaritmiile atriale (TSV, flutter si Fia)
Extrasistolele atriale multifocale pot precede instalarea Fia cornice
Extrasistola atriala
EXTRASISTOLELE SUPRAVENTRICULARE (ESV)
Clinic (Ecg)
atriale
P de morfologie de a RS, PR0,12sec, pauz decalant, QRS suplu
joncionale
P lipsete se suprapune pe QRS (nodal mediu)
sau e negativ i precede QRS, PR< 0,12 (nodal superior)
sau e dup QRS , P este negativ, RP
TAHICARDIILE ATRIALE
Cuprind grup de aritmii produse prin mecanisme diferite, al
caror sediu se afla in atriu cu exceptia NSA
Ritmul ectopic acccelerat activeaza atriile, inclusive NSA care
isi pierde tranzitor functia de pacemaker dominant
Pot surveni la personae cu cord indemn, leziuni organice
variate, medicamente, stimularea adrenergica, dezechilibrul
HEL, starea psihoemotionala
Situatie particulara la tahiaritmiile din sindromul de preexcitatie
si cele associate cu aberanta ventriculara in care QRS sunt largi
sugerand o tahicardie ventriculara ( deosebirea se face cu studii
electrofiziologice)
Forma cea mai comuna este cea paroxistica ( debut/sfarsit
brusc)
Frecvente > 200/ min sunt insotite de fenomene de insuficienta
circulatorie. De obicei sunt in jur de 180/min, extrem de regulat
Tahicardia atriala
Mecanismul TPSV
focar ectopic situate in atriu/ zona
jonctionala
Circuit de reintrare interesand atriul si zona
AV sau NSA
Principalele tipuri de tahicardii atriale (diferentiabile dupa criterii ECG)
sunt:
Tahicardia atriala paroxistica ( frecventa atriala 130-280/ min, medie
de 180/min. Conducerea AV este de obicei 1:1 atunci cand frecventa
atriala este pana la 170-180, alteori ea poate fi 2:1. QRS au morfologie
normal daca largit au existat defecte de conducere anterioare si se
face dg cu tahicardia ventriculara sau cu sindromul de preexcitatie.
Relatiile dintre P si QRS sunt constant. In traseele de baza se vad
extrasistole atriale cu P cu configuratie identicalcu P din cursul
accesului (sugereaza un focar ectopic)
Tahicardia atriala prin supradozaj digitalic/ tahicardie atriala cu bloc:
frecventa atriala 130-250, usor neregulata, conducerea AV se face cu
un bloc partial sau sistematizat 2:1. Efortul fizic si atropine pot
ameliora conducerea la 1:1
Tahicardia atriala repetitive: scurte accese despartite de 1-2 batai
sinusale. Apar la tineri si dispar cu varsta
FLUTTERUL SI FIBRILATIA
ATRIALA
Aritmii strans inrudite, se pot transforma una intr-alta, se pot succeda (Flutter in fibrilatie cu digitala; Fibrilatie in Flutter cu chinidina)
Ambele aritmii pot prezenta aspect electrofiziologice si mecanisme
diferite, sugerand existenta fie a unui automatism exagerat cu
descarcare rapida , fie a fenomenului de reintrare in cadrul unei unde
circulare unice sau multiple
Sunt de obicei asociate cu boli organice si cu IC
Se caracterizeaza printr-o succesiune rapida si regulata de depolarizari
atriale avand o frecventa in jur de 300/min. In FiA frecventa 311-
578/min, caracter neuniform si aspect dezorganizat
Mecanismul lor:
Teoria miscarii circulare- sustine existenta unei unde de
excitatie in jurul varsarii venelor cave care stimuleaza
atriile cu o frecventa de 300 b/min in cazul Flutterului iar
in FiA da nastere unor f activand dezorganizat atriile si
constituind focare secundare de reintrare (circuitul de
reintrare nu mai urmeaza o cale constanta ceea ce explica
frecventa mai mare si neregularitatea undelor atriale)
Existenta unui focar ectopic cu descarcare rapida ( 300/min
flutter si 350-600 FiA)
Flutter
Activitate atriala regulata 300/min Conducere AV cu grade variabile de bloc , regulat sau neregulat ( cel mai
frecvent cu bloc 2:1)
De 10-20 ori mai rar ca FiA in cadrul bolnavilor cardiovasculari
Paroxistic/ stabil (> 2 sapt)/ cronic (> 1 an)
Apare la > 40 ani, cu cardiopatii cornice moderate/severe, stenoza mitrala,
miocardoscleroza, hipertiroidismul, embolia pulmonara dar si stressul
psihoemotional, traumatisme, narcoza, alcoolism rar, acidoza, medicamente (
chinidina, digitala), IMA, excitarea vagului, stimularea sinocarotidiana
Manevrele vagale permit dg flutterului prin cresterea brusca a blocajului AV
ECG: aspect tipic al activitatii atriale de dinti de fierastrau cel mai bine
vizibil in DII, D III, V1 si V2, cu frecventa 270-320, regulate, nefiind
intrerupte de interval izoelectrice
Periculos cand conducerea este 1:1 cu frecvente ventriculare de 300/min. Se
produce aberanta ventriculara care poate fi confundata cu tahicardie sau flutter
ventricular
Clinic: decompensare cu accentuare semne de IC la cardiac
FLUTTERUL ATRIAL
Activare atrial rapid 250-300/ urmat de activare ventricular pentru fiecare und de activare atrial (FlA 1:1) sau mai rar blocaj fiziologic al impulsului la nivelul jonciunii (2:1(150/), 3:1(100/), 4:1(75/))
ritm regulat, de regul paroxistic, trece n FiA >1 sptmn
ECG:
unde P nlocuite de unde F cu frecven 250-300/, egale, identice, aspect de
dini de fierstru (D2, D3, AVF)
persistena liniei izoelectrice ntre undele F
QRS suple/lrgite (BR, PEV)
uneori F peste QRS aspect QRS lrgit la baze
blocaj fiziologic la FlA> 150/ (2:1), datorit traversrii jonciunii care
necesit un timp de 0.12
blocaj alternant 4:1, 2:1 - diagnostic diferenial cu ESV bigeminate
cnd frecvena atrial = 300-350/ - flutter impur sau fibrilo-flutter
Diagnostic diferenial : TS, TPA cu bloc (FC= 200-250/), FiA,
dac FlA cu complexe largi cu TV, FiA+PEV
FLUTTERUL ATRIAL (continuare)
FIBRILATIA ATRIALA
Debuteaza intotdeauna printr-o extrasistola atriala care are
indice de cuplaj mic cazand in zona refractara a atriului.
Este urmata de o serie de unde rapide, regulate cu
frecventa de 300-350/min si apoi de activitate rapida si
dezorganizata (400-450/min)
Conditii de formare trombi
Frecventa ventriculara este neregulata si inadecvata
adaptarii cardio-circulatorii
Apare deficit de puls
La evolutia indelungata pacientii nu mai sesizeaza ritmul
neregulat
QRS neregulate ca durata si amplitudine
FIBRILAIA ATRIAL
dezorganizarea total a activitii electrice atriale, frecven atrial 350-600/,
intesnsitate variabil
frecvena atrial ridicat nu permite contracia atrial activitate mecanic atrial
abolit
Poate fi:
paroxistic - episoade rare ce apar i dispar brusc spontan/tratat
paroxistic recurent - episoade repetate de Fia paroxistic
cronic (permanent)
Etiologie
Fia paroxistic
intoxicaii, alcool, cafea, stress
hipoxie
creterea presiunii n atrii
chirurgia cardiac, coronarian, cateterism
Fia cronic
valvulopatii, cardiomiopatii, pericardite, miocardite, DSA, BNS, WPW,
cardiotireoz, ischemie, insuficien cardiac, idiopatic
Mecanism
iniiere - ES
susinere - microreintrare
Consecine
dispariia contribuiei contraciei atriale la sistola ventricular (scade DC)
IC hipodiastolic la FC150/
formarea de trombi n atrii embolii dup conversia la RS
FIBRILAIA ATRIAL
ECG
absena undelor P nlocuite cu unde f cu frecven 350-600/, inegale, neregulate,
morfologie i amplitudine diferite (inechidistan, inechipotenialitate), bine
vizibile n D2 sau V1
absena liniei izoelectrice
QRS care survin total neregulat suplu/lrgit (WPW, BR, aberan ventricular)
Diagnostic diferenial (clinic i ECG)
tachicardie atrial haotic
flutter atrial cu transmitere variabil
EV, ESV+RS
FiA joas cu BAV+ extrasistole/scpare SV/V
FiA cu QRS largi cu: TV, flutter atrial+BR/aberan/WPW, flutter ventricular
FIBRILAIA ATRIAL
ECG
FIBRILAIA ATRIAL
ARITMIA HAOTICA
ATRIALA La pacientii varstnici cu stare altertata, clinic se confunda cu fibrilatia atriala
ECG:
P morfologie variabila ( cel putin 3 tipuri)
Absenta pacemaker atrial dominant
PP, PR, RR variabile
Interval izoelectrice intre undele P
Daca tahicardic= tahicardie atriala multifocala care poate evolua spre Fia
Mecanism: centri ectopici atriali multipli sau care isi schimba sediul in
prezenta unei depresiuni a nodului sinusal wondering pacemaker
Evolutia este severa mai ales din cauza starii precare a pacientilor la care apare
(se asociaza frecvent cu suferinta bronhopulmonara si infectii respiratorii
acute)
Rezistenta la antiaritmice, xilina are efect tranzitor. Se impune tratament al
hipoxiei, antibioterapie, suport
Wondering pacemaker
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-
ULUI DOMINANT
Ritmul sinusului coronar- atriile sunt activate
retrograde P _ DII, DIII si aVF si + in aVR
PR >0,12 sec dar QRS normale.
Dg diferential cu ritm nodal superior in care
undele P negative preced complexul QRS
cu un interval < 0,12 sec
Nu necesita tratament si se converteste
spontan la ritm sinusal
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT
Ritmul AS unda P _ in DI (caracteristic)- daca se
exclude dextrocardia sau inversarea electrozilor)
DII si aVF si + in aVR. Exista si P izo sau bifazic
in DI cand focarul se afla in extremitatea dreapta a
AS
Unda P + V1 ( in dom), V2 si V3 si negative in
V4- V6 ( P negative in V6 este patognomonica)
PR si QRS in limite normale
Frecvente in limita RS, labil, se converteste
spontan, nu necesita tratament
ARITMII DATORATE UNUI SEDIU ABERANT AL PACEMAKER-ULUI DOMINANT
Stimulatorul migrant- modificari de
morfologie ale undei P sugerand o migrare
a pacemaker-ului dominant la nivelul
sinusului , atriilor sau zona AV. P se
modifica ca amplitudine, forma, directive,
modificari PR care sunt mai accentuate cu
respiratia. Dg dif cu modificarile respiratorii
ale undei P prin schimbarea axului cand PR
ramane constant
SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)
Reprezint activarea ventriculara pe 2 cai ( normala si cai
care ocolesc NAV/F. Hiss)
ECG: PR scurt (
2 tipuri
A- unda delta
- QRS (+) in pecordialele drepte si stangi
B- unda delta
- QRS ( ) in V1
SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)
SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)
Tip A
SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR (WPW)
Tip B
Aritmiile ventriculare
Extrasistolele ventriculare
TV
RIVA
FLUTTERUL SI FIBRILATIA
VENTRICULARA
Extrasistolele ventriculare
F frecventa
Si la persone cu cord indemn
Frecventa ectopiilor ventriculare creste cu varsta
ESV multifocale sau bigeminate se pare ca survin pe
fondul unei suferinte miocardice (intox digitalica/ IMA)
Tahiaritmiile ventriculare ( TV, Fl si Fibr ventri) reprezinta
cele mai grave aritmii cardiace, cu risc vital daca masurile
terapeutice nu se instituie prompt. Acestea pot fi precedate
sau initiate de o ESV
Sunt batai premature care survin izolat, sistematizat sau salve
ECG: survin precoce, nu au P, sunt urmate de pauza compensatorie,
complexe QRS largite, cu unde T negative (asemanatoare cu cele din
blocul de ramura)
Frecvente > 10/min, pot surveni succesiv in grup sau daca > 6 batai
successive= TV
Descarcarea ectopica ventriculara spre sfarsitul diastole realizeaza
batai de fuziune cu activarea sinusala= complex QRS intermediar ca
morfologie
Intervalul de cuplare ( R precedent+ R extrasistolic) este, de cele mai
multe ori constant. Un interval de cuplare variabil poate surveni atunci
cand exista mai multe focare ectopice. O alungire progresiva a acestui
interval sugereaza un fenomen Wenkebach in circuitul de reintrare
Mecanisme : reintrare ( un interval fix de cuplaj pledeaza
pentru reintrare) sau focare ectopice
Consecinte hemodinamice daca sunt frecvente: scaderea
DC, scaderea fluxului coronarian si deficit de puls
Cauze: fumat excesiv, cafea/ceai, stari emotive la pacientii
sanatosi sau boala coronariana/ intox digitalica la cardiac
Grupate si multifocale apar in primele 48-72 ore ale
infarctului miocardic
!!! R/T poate genera Fibrilatie ventriculara
ECG
btaie survenit precoce
absena undei P premergtoare
QRS 0.12sec, morfologie modificat
pauz compensatorie
dup morfologie
unic- EV monomorfe
multiple- EV polimorfe
dup intervalul de cuplaj
identic - EV din acelai focar - monotope
variabil
EV din focare diferite- politope
sau parasistolie (de aceeai morfologie)
EV
interpolate
bigeminate, trigeminate, cuplete, triplete, cu fenomen R/T
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EV cuplate
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EXTRASISTOLELE VENTRICULARE
EV in salve
TAHICARDIA VENTRICULAR
Succesiune rapid, regulat de bti ventriculare ectopice cu frecven= 150-300/, n
contextul unei afectri cardiace severe
TV pot fi
susinute >30
nesusinute0.12 sec., deformate aspect BRD/BRS
activitate atrial (P) vizibil uneori sau absente, fr relaie cu QRS (disociaie A-
V)
rar dar patognomonic pot apare
capturi ventriculare - intermitent complexe QRS suple rezultat al impulsului
sinusal la ventricul
bti de fuziune - complex cu morfologie intermediar ntre cel de baz i al
TV
TV
Rara dar severa
Succesiune de > 6 ESV
Frecventa > 100/min (140-220)
De obicei survine pe leziune miocardica avansata; prognostic sever (IC
instalata sau o instaleaza, soc cardiogen sau ischemie miocardica)
Poate precede fibrilatia ventriculara
ECG: succesiune de ESV ( 140-220/min) cu QRS largi, bizare cu unda
T inversata fata de R. R-R nu sunt strict egale. Fara legatura cu
activarea atriala care e la 100/min. Pot exista complexe de fuziune
Neinfluentata de compresiunea sino-carotidiana ( dg dif de tahicardia
atriala cu conducere aberanta)
Mecanisme:
Focar ectopic cu descarcare rapida
Miscare circulara de reintrare cauzata de
cresterea automatismului si deprimarea
conducerii in anumite zone ale mioc
ventricular
Focar parasistolic ventricular care
actioneaza sporadic datorita unui bloc de
iesire
TAHICARDIA VENTRICULAR
Formele de TV
repetitiv
bidirecional
torsada vrfurilor
TV haotic (multifocal) QRS de morfologie i orientare diferite, precednd FiV
Torsada vrfurilor
n sindroame de QT lungi (peste 0.44sec.)
pauzele lungi din BAV grII/III
idiopatic
medicamente clasa IA, IC, i III (Sotalol)
hipocalcemie, hipomagneziemie, hipopotasemie
TAHICARDIA VENTRICULAR
TAHICARDIA VENTRICULAR
Repetitiva
TAHICARDIA VENTRICULAR
Torsada virfurilor
TV haotica
Apare mai frecvent n IMA, semne de reperfuzie dup tromboliz, dar i n
BAV gr III., intoxicaie cu digitalice
ECG
QRS largi
frecven 60-120/
morfologie diferit, variabil de la un acces la altul
dureaz perioade scurte
Nu necesit tratament
RITMUL IDIOVENTRICULAR ACCELERAT
RIVA
Aspect extrasistolic, regulat, cu 5-30
complexe, tranzitor. La frecvente mai mari
se diferentiaza cu greu de TV. Prin focar
ectopic cu frecventa 60-100 b/min.
Frecvent la pacientii cu IMA la care precede
instalarea aritmii severe: TV fi Fibrilatia
ventriculara.
FLUTTERUL SI FIBRILATIA
VENTRICULARA
Cele mai grave tulb de ritm
Activari ventriculare rapide si dezordonate
de 300-400/min cu instalarea stopului
cardiac in plan clinic
Fibr ventric e cauza mortii subite a
coronarienilor si complicatia majora a IMA
Flutterul Ventricular - activri ventriculare cu frecven 200-250/, regulate
Fibrilaia ventricular -dezorganizarea activitii ventriculare, cu frecven 200-400/,
incomplet activare ventricular oprire cardiac
ECG
FlV
oscilaii cu frecven 180-250/ asemntoare cu cele din TV
dispariia liniei izoelectrice
NU pot fi difereniate complexe QRS , ST i undele T
dup 1-2 trece n FIV
FiV
oscilaii de forme i amplitudine variabile, neregulate cu frecven 250-400/
cu unde mari (anse mari de defibrilare)
cu unde mici (
FLUTTER VENTRICULAR
Flutter Ventricular
FIBRILAIA VENTRICULAR
FIV cu unde mari
FIV cu unde mici
RITMURI DE STIMULARE