Post on 13-Aug-2015
description
PROIECTGEOGRAFIA RESURSELOR AGROTURISTICE
SEF LUCR.DR.ING:
STUDENT:
ANUL UNIVERSITAR: 2010-2011
Tema :
Analiza județului Buzau din punct de vedere al resurselor turistice
2
CUPRINS:
1.JUDETUL BUZAU(ASEZARE,VECINI,SUPRAFATA,POPULATIE,RELIEF)
2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale ale zonei
2.1 Rezervatii naturale
2.2Monumente ale naturii
3.Reliefarea principalelor resurse antropice ale judetului Buzau
3.1 Obiective culturale in judetul Buzau
3.2 Obiective istorice in judetul Buzau
3.3 Obiective religioase in judetul Buzau
3.4 Alte obiective ale Buzaului
4. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei
5. Analiza infrastructurii turistice a judetului
6.Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei
7. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul
turistic national si European
7.1Punctele slabe ale judeţului Buzău
7.2Oportunităţile şi ameninţările
7.3Indicatori de evaluare a rezultatelor strategiei de dezvoltare şi promovarea a turismului
şi agroturismului în judeţul Buzău
8.Bibliografie
3
1.JUDETUL BUZAU
Aşezare
În partea central-sudică a României, în nordul Câmpiei
Române, în sudul curburii Carpaţilor Orientali, între paralele
44044’ şi 45049’ latitudine nordică şi meridianele 26004’şi
27026’ longitudine estică.
Vecini
La vest: Judeţul Prahova, la est: Judeţul Brăila, la nord-est:
Judeţul Vrancea, la sud: Judeţul Ialomiţa, la nord: Judeţele
Covasna şi Braşov.
Suprafaţă
6.078 km2 (respectiv 2,5% din suprafaţa ţării).
Populaţie
517.000 locuitori.
Oraşe
Buzău, reşedinţă de judeţ, cu 150.000 locuitori, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, la 101 m
altitudine, la răspântia „Drumului mare”, face legătura între Muntenia, Moldova şi Transilvania.
Alte oraşe: Nehoiu, Pogoanele, Râmnicu Sărat.
Relieful
Este variat şi dispus în trei trepte, care coboară de la nord-vest spre sud-est. Astfel în nord domină
înălţimile Munţilor Vrancei (prelungiri) şi Buzăului (cu vf. Penteleu de 1.772 m, şi vf. Lăcăuţi, de
1.777 m), apoi în centru dealurile subcarpatice de curbură (Burduşoaia, Ciolanu-Măgura, Istriţa
cu 754 m), şi în sud zona de şes a Câmpiei Romane, cu caracter piemontan şi Câmpia Buzăului
(cu 80 m, cu înclinare vestică, pe direcţia nord-vest şi estică, pe direcţia vest-sud), Gherghiţei,
Râmnicului.
4
Zona de munte - cuprinde in limitele sale muntii propriu-zisi ai Buzaului (exceptind
masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei. Ambele subdiviziuni
sint identice ca structura si aspect geografic. Muntii Buzaului cuprind de la est catre vest
masivele : Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monteoru, primii patru fiind si cei mai
interesanti sub aspect peisagistic si deci si turistic. Muntii Vrancei, situati la limita de nord-est a
judetului, sint alcatuiti din versantul apusean al masivelor: Lacaut, Goru, Giurgiu, si Furu.
Ca structura geologica, muntii judetului Buzau sint alcatuiti din roci putin dure, de
virsta paleogena, adica din alternante de : gresii, marne, sisturi, ceea ce explica intr-o buna
masura altitudinea lor redusa : Lacaut-1777 m, Goru-1784 m, Giurgiu-1720 m, Furu-1414 m,
Penteleu-1772 m, Crucea Fetii-1578 m, Podu Calului-1440 m, Bocirnea-1659 m, Maliia-1663 m,
Monteoru-1345 m, si Ivanet 1191 m. Zona montana cuprinde citeva bazine depresionare
intramontane ca : Nehoiu-Nehoiasi-Bisca, Gura Teghii, unde in ciuda eroziunilor si a instabilitatii
solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa.
Zona subcarpatica, cu altitudini intre 400-800 m, ocupa partea centrala a judetului,
alcatuind o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni cu valori inedite de peisaj, si este
constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri,
gresii iar in unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Unele culmi au o alungire sud-vest
catre nord-est, cum sint cele sudice si cele estice; altele, in special cele din centru, datorita riurilor
si eroziunii, au fost strapunse de ape si fragmentate. Subcarpatii din zona Buzaului sint grupati in
patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica
si pozitie geografica. Grupa centrala este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudinile
maxime in Dealul Blidisel-821 m si Virful Botanul-79 m.
Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea
intr-o serie de subunitati, ca dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Piclelor unde se afla vulcanii
noroiosi. Din aceasta grupa face parte si culoarul depresionar Ratesti-Scortoasa-Vintila Voda,
care incepe din Valea Buzaului de la satul Ratesti si se intinde pina la comuna Vintila Voda.
Grupa sudica de dealuri ia contact brusc cu cimpia si se impune prin masivitate, inaltime,
structura geologica fiind reprezentata prin Dealul Istrita (750 m), din calcare si gesii sarmatice , si
Dealul Ciolanul, tot asa de masiv care se intinde paralel cu cel dintii.Intre aceste dealuri drenate
se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de riul Niscov, ale carui ape, inverile secetoase, se
pierd in conul de dejectie format la varsarea in riul Buzau. Grupa estica de dealuri este delimitata
5
de vaile Slanic si Rimnic. Aici se remarca dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si
Capatinei. In fine, grupa vestica este constituita dintr-o serie de dealuri relativ inalte si cu
structura geologica diferita ; Cornetel (827 m), Priporul (823 m), si culmea Salcia (717 m) care se
continua in judetul Prahova.
La Subcarpatii Buzaului se aduga depresiunile Patirlagele, Cislau, Pirscov si in
extremitatea nordica depresiunea Sibiciu-Lopatari, care separa Subcarpatii de zona montana si
cuprinde asezari rurale infloritoare.
Cimpia acopera sudul si estul judetului printr-o serie de subdiviziuni desprinse din
Campia Romana, si anume : Campia Gherghitei, Campia Baraganului de Mijloc, Campia
Buzaului, Campia Calmatuiului si Campia Ramnicului (numite in ordine de la vest catre est).
Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale
Dealului Istrita.
Clima
Este temperat continentală, diferenţiată în funcţie de relief (predominând crivăţul, în tot
cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură
vara, temperaturi ridicate iarna, vânturi ce influenţează clima judeţului).
Cursurile de apă
Cuprind Buzăul la vest (traversând Munţii Buzăului), cu afluenţii săi: Bâsca Mare,
Bâsca Mică, Bâsca Chiojdului, Bisoca, Slănic, Nişcov şi Râmnic la est, Călmăţui, precum şi
lacuri periglaciare şi carstosaline.
2. Reliefarea principalelor resurse turistice naturale ale zonei
Iubitorilor de drumetii le sunt recomandate urmatoarele resurse turistice din judetul Buzau:
2.1 Rezervatii naturale:
2.1.1Rezervatia naturala Vulcanii noroiosi:
situata in Subcarpatii de Curbura, pe raza comunelor
Berca si Scortoasa;
6
fenomenul poate fi observat in doua puncte separate, numite Paclele Mari (coordonate
45.3399, 26.7081) si Paclele Mici (coordonate 45.3587, 26.7114);
zona reprezinta singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene
similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia;
rezervatie geologica si botanica;
aflata la o altitudine de 300-550 m, ocupa o suprafata de
cca. 30 ha;
reprezinta unul din cele mai interesante monumente ale
naturii din lume;
vulcanii noroiosi sunt formatiuni create de gazele naturale
provenind de la peste 3.000 m adancime, care trec printr-un
sol argilos, in combinatie cu apa din panza freatica; gazele
imping spre suprafata apa amestecata cu argila, iar namolul format de acestea se usuca in
contact cu aerul, formand niste structuri conice asemanatoare unor vulcani; namolul este rece,
deoarece vine din straturile de argila;
numiti si zalte, pacle sau fierbatori, vulcanii noroiosi creeaza un interesant peisaj cvasi-
lunar;
pe harta militara austriaca, cunoscuta ca harta Specht, din 1791-1792, sunt marcate patru arii
cu pacle sau vulcani noroiosi, doua dintre acestea disparand intre timp;
desi solul sulfuros si saraturos este nepropice vegetatiei obisnuite, anumite specii de plante,
cum ar fi gardurarita, saracica, branca, rugina, pelinul, dar si o padurice de liliac, s-au adaptat la
acest mediu;
se gasesc aici scorpioni si termite;
din zacamantul de la Berca provin si resturi osteologice de mamut, unele recuperate, in
1924, si pastrate in Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.
2.1.2Rezervatia naturala Platoul Meledic:
situata in dreapta Vaii Jgheabului, pe raza
comunei Manzalesti;
7
rezervatie geologica, speologica, botanica si zoologica;
aflata la 600 m altitudine, ocupa o suprafata de 67,5 ha;
include un numar de 35 de pesteri de sare (endocarste saline), cea mai importanta fiind
chiar pestera din platoul Meledic, denumita pestera 6S, de doua ori detinatoare a recordului
mondial pentru cea mai lunga cavitate formata in sare;
valoarea stiintifica este completata de existenta in zona a broastei testoase si a
scorpionului;
versantii platoului Meledic au canioane adanci de 5-6 m, cu latimi de 0,5-3 m si rupturi
de panta de 2 m.
2.1.3Rezervatia naturala Culmile Siriului:
situata pe raza comunei Siriu;
ocupa o suprafata de 85 ha;
de natura geologica, botanica, forestiera si
zoologica;
sunt protejate caprele negre, smardarul (bujorul de
munte), roua-cerului, bumbacarita.
2.1.4Rezervatia naturala Balta Amara:
situata pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul
judetului;
rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica;
ocupa o suprafata de 900 ha;
vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.
2.1.5Rezervatia Dealul cu Lilieci: rezervatie forestiera, zoological
in comuna Cernatesti
suprafata 3,0 ha.
8
Aflata la limita padurii aflata pe un versant al raului Slanic, si urcand pe alocuri pe culmea si
platoul cu folosinta agricola (vecina folosintei silvice), aceasta arie intereseaza pentru prezenta
Liliacului (Syringa vulgaris) bine reprezentat ca raspandire, intre care apar si alte specii
subtermofile sau termofile (Carpinita,Scumpie) dovada a climatului de silvostepa deluroasa
comparabil cu cel pontic si mai ales mediteranean; in vegetatie, in nise specifice poate fi
intalnita termita (Reticulicutermes lucifugus) si Scorpionul (Euscorpius carpathicus).
2.1.6Rezervatia Balta Alba:
situata pe raza comunei Balta
Alba, localizata la 22 km de Ramicu
Sarat, in estul judetului;
este cel mai mare liman
fluviatil de pe cursul inferior al
raului Buzau;
rezervatie naturala geologica,
de zona umeda, botanica si
zoologica;
ocupa o suprafata de 1.012 ha;
aici functioneaza o statiune balneoclimaterica, foarte renumita in trecut, datorita
namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica; exista
spatii de cazare, plaja amenajata, piscina, teren de fotbal etc.;
apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata, ajutand la
tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale,
ginecologice, a neurologiilor periferice;
peisaj asemanator cu cel intalnit in Delta Dunarii.
2.2Monumente ale naturii:
2.2.1Sarea lui Buzau:
9
situata pe raza comunei Viperesti, in Subcarpatii de Curbura;
ocupa o suprafata de 0,8 ha;
rezervatie de interes geologic si botanic;
monument al naturii prin catena de sare, care, aici, arata o fereastra geologica;
dintre speciile forestiere, doar arbustul catina alba vegeteaza pe excesul salin si
substratul mineral excesiv;
localizata la cca. 500 m de blocurile de calcar.
2.2.2 Blocurile de calcar de la Badila:
situata pe Valea Buzaului, intre Rusavat (comuna
Viperesti) si Badila (comuna Parscov), in Subcarpatii
de Curbura;
ocupa o suprafata de 1 ha;
rezervatie geologica si paleontologica;
formata din 40 blocuri de calcar cu forme si dimensiuni
diferite, apartinand Jurasicului superior;
monument al naturii.
2.2.3Chihlimbarul de Buzau: situat in comuna Colti, la circa 65 de km de
municipiul Buzau;
monument al naturii de interes geologic si
paleontologic, prin valoarea chihlimbarului (numit si
romanit sau sucunit) format in epocile geologice;
ocupa o suprafata cumulata de 2,5 ha;
chihlimbarul, cu o vechime de 40-60 de milioane de ani, are peste 160 de culori.
2.2.4Focul viu din Terca:
10
situata pe raza satului Terca, comuna Lopatari, pe valea Slanicului;
monument al naturii, de interes geologic;
fenomen natural datorat emanatiei continue de gaze din pamant, prin fisurile si crapaturile
scoartei, ce formeaza cateva flacari ce ard in permanenta;
flacarile se inalta pana la aproape 1 m, cu un diametru la baza de 20-30 cm;
ocupa o suprafata de 0,03 ha;fenomenul este deosebit de interesant in timpul noptii.
2.2.5Piatra Alba La Grunj:
situata pe raza comunei Manzalesti, la confluenta raului Slanic cu
paraul Jgheab;
monument al naturii de interes geologic;
ocupa o suprafata de 0,025 ha, la baza;
este un martor de eroziune hidraulica si eolian;
format din tuf vulcanic, acumulare de marna alba cinerita;
prezinta o forma conica, neregulata prin eroziunea
multidirectionata.
2.2.6Sfinxul de la Breazau (Bustea):
situat in masivul Breazau, pe raza localitatii Bustea,
comuna Manzalesti;
monument al naturii.
2.2.7Parcul Marghiloman din Buzau:
aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;
este constituit din gradina vechiului conac apartinand familiei Marghiloman;
tatal "lordului valah", asa cum era denumit in epoca fostul prim-ministru al Romaniei,
Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti; pe acest intins
domeniu, s-a ridicat Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste
11
la Muzeul Judetean de Istorie; vila poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat
de cai si automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii,
iar astazi a ramas in paragina,
implinind parca blestemul
proprietarului initial al domeniului:
"Sa se aleaga praful de tot ce va fi
construit pe acest loc!";
sotia lui Alexandru Marghiloman
este cea care a adus aici plante
exotice si a infiintat un parc
dendrologic, cu un secol in urma;
exista si un lac.
2.2.8 Masa lui Bucur:
situata pe Varful Penii, satul Plesi, comuna Bisoca;
locul apartine administrativ de judetul Buzau, dar varful unde este Masa lui Bucur tine
de Muntii Vrancei;
este o stanca imensa, cantarind 150 de tone, despre care se spune ca a slujit drept masa
ciobanului Bucur, dupa unii, sau haiducului Bucur, dupa altii, cel care a intemeiat Bucurestiul;
localizata pe un platou muntos, la 1.142 m altitudine, piatra este asezata pe trei bolovani
mai mici, asemeni unei mese traditionale romanesti;
conform legendei, Bucur a fost un baci ce avea multe oi si care, intr-o zi, a intrat in
conflict cu un alt cioban bogat, pe nume Giurgiu, ce avea stapanire pe muntii dinspre Nereju
de astazi, pentru ca o furase pe fata acestuia, pe nume Musa; de manie, Giurgiu a aruncat cu
sapa dupa Bucur, iar locul unde s-a infipt sapa, un deal, poarta si azi numele de Sapa Musii;
Bucur, de teama lui Giurgiu, ca il avea dusman in preajma mereu, s-a hotarat sa-si mute
turmele de oi in alta parte si a plecat din Muntii Vrancei, pe Valea Dambovitei, unde a pus
piatra de temelie a orasului Bucuresti;
se spune ca in zona ar exista o comoara a haiducilor aciuiti aici, pe care acestia au
ingropat-o inainte sa fie prinsi de potera.
12
2.2.9C ascada Pruncea (Casoca) :
situata in Masivul Podul Calului, de pe cursul Raului Casoca, la 5 km de Siriu, in nord-
estul judetului;
are o cadere de 5-6 m;
in partea stanga a cascadei
exista o deschizatura, folosita,
conform legendei, ca
ascunzatoare, de haiducul
Gheorghilas, fost pandur in oastea
lui Tudor Vladimirescu; oamenii
de la Gura Teghii il sarbatoresc
an de an pe haiducul Gheorghilas,
pe 1 iunie.
13
2.2.10 Pestera Meledic :
situata pe platoul Meledic, localizat pe raza comunei
Manzalesti;
aflata la 600 m altitudine;
face parte din grupul de 35 de pesteri de sare (endocarste
saline) situate pe platoul Meledic si in bazinul Jgheabului;
de doua ori detinatoare a recordului mondial pentru cea mai
lunga cavitate formata in sare;
denumita pestera 6S, are 3.234 m dezvoltare si 42 m adancime;
intrarea in pestera este blocata, datorita alunecarilor in urma ploilor; se pot admira din
exterior peretii abrupti de sare;
nu este amenajata, cei care doresc sa o viziteze trebuie sa aiba echipament de munte si
lanterne puternice.
2.2.11Parcuri:
1)Parcul Crangul Buzaului:
situat in partea de vest a orasului Buzau;
ocupa o suprafata de 10 ha;
aceasta suprafata reprezinta o parte dintr-o padure de 189 ha, numita Padurea Crang, o
ramasita a Codrilor Vlasiei;
braniste domneasca atestata de pe vremea lui Radu cel Mare, domn al Tarii Romanesti
intre 1495-1508;
intalnim aici stejari seculari si plante rare - sica si laleaua de crang;
rezervatie naturala.
14
2)Parcul Monteoru:
situat intr-o mica depresiune din Subcarpatii de Curbura, pe versantul de nord-vest al
Dealului Mare, in centrul statiunii balneoclimaterice Sarata-Monteoru, la 18 km de municipiul
Buzau, pe raza comunei Merei;
parc dendrologic de o rara frumusete, cu
fantani arteziene, foisor si arbori de importanta
stiintifica;
localizat pe fostul domeniu al familiei
Monteoru, este conceput in stil englezesc si a fost
terminat in anul 1904;
ocupa o suprafata de 5.162 mp;
adaposteste specii forestiere si exotice: molidul, bradul alb, thuya, tisa, plopul alb,
plopul negru, scumpia, salcamul galben;
in mijlocul parcului, adapostita in vila celebrei familii Grigore Constantinescu-Monteoru
si a urmasilor acesteia, functioneaza o tabara de elevi.
2.2.12 Lacuri:
1)Lacul Meledic:
situat pe platoul Meledic, localizat pe raza
comunei Manzalesti;
unic in lume, lacul are apa dulce, in ciuda
faptului ca este asezat pe un masiv de sare;
adancimea lacului atinge 20 m;
15
in subteranul acestuia se afla pestera Meledic (6S), cea mai lunga pestera de sare din
lume;
in apropiere, se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul secolului
al XIX-lea;
in timpul verii, aici se face plaja si se pescuieste; baile nu sunt indicate deoarece, chiar
daca la mal apa este mai calduta, la cca. 1 m distanta apa devine brusc foarte rece, fiind
pericol de stop cardiac.
2)Lacul Vulturilor (Lacul fara fund):
situat in Muntii Siriului, pe partea
estica a versantului Malaia, in apropierea
localitatii Gura Siriului, din comuna Siriu;
lac periglaciar aflat la o altitudine de
1.420 m, fenomen interesant la aceasta
altitudine;
adancimea sa maxima este de 2,5 m;
ocupa o suprafata de aproximativ 0,5 ha;
este lipsit complet de vegetatie;
cele doua nume ale acestui lac provin din doua legende diferite; i se spune Lacul
Vulturilor deoarece aici, conform unei legende, consemnata de Alexandru Vlahuta in cartea
sa, "Romania pitoreasca", lacul ar fi un loc unde vin vulturii primavara sa-si invete puii sa
zboare; numele Lacul fara Fund provine dintr-o alta legenda, despre un cioban care si-a lasat
turma de mioare, a aruncat bata in apa lacului si a plecat, iar dupa un an de peregrinari,
regasindu-si bata in apele Dunarii si mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale, se intoarce
acasa;
in imediata apropiere a lacului se afla cabana de vanatoare Lacul Vulturilor; aceasta e
inchisa pentru turisti, insa exista o camera fara soba in care acestia se pot adaposti in caz de
vreme nefavorabila;
un versant stancos din apropiere este singurul loc din Muntii Buzaului unde pot fi vazute
capre negre.
16
3)Lacul Siriu:
situat in raza comunei Siriu, pe cursul superior al Buzaului, in nord-estul judetului;
lac de acumulare, format in urma constructiei barajului de la Siriu si a hidrocentralei
Nehoiasu;
ocupa o suprafata de 500 ha si are o lungime de 11,5 km si un volum de 155 milioane
mc;
Barajul Siriu, cu o inaltime de 122 m si o lungime coronament de 570 m, construit pe
raul Buzau, intre masivul Siriu si masivul Podu Calului, din roca, steril si miez din argila, este
al doilea din lume realizat din anrocamente (dupa cel de la Raul Mare, tot de la noi din tara);
in timpul verii, turistii dispun de posibilitati de plaja, plimbari cu pluta si pescuit sportiv
(speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul);
langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune de sezon scurt, cu trei izvoare de
ape minerale feroase, termale, usor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase si foarte slab
mineralizate;
la 5 km de Siriu se afla cascada Pruncea.
4)Lacul Mociaru:
situat la o altitudine de 775 m, pe raza comunei Lopatari;
format intr-o depresiune de tasare aparuta in urma prabusirii unei cavitati subterane,
rezultata prin dizolvarea unui bloc de sare;
ocupa o suprafata de cca. 1 ha si are o adancime de 8 m;
pe suprafata acestuia se poate admira plaurul plutitor.
5)Lacul Talharilor:
situat pe culmea Ivanetu;
aflat la baza unei vechi rape de desprindere;
lac de baraj natural;
a luat nastere intre valurile de alunecare.
17
3.Reliefarea principalelor resurse antropice ale judetului Buzau
3.1 Obiective culturale in judetul Buzau:
3.1.1Muzeul Judetean Buzau:
situat pe strada Nicolae Balcescu nr.50, Buzau;
incepand cu data de 3 mai 2010, ca
urmare a inceperii lucrarilor de reabilitare a
cladirii, monument istoric, muzeul va fi
inchis pentru vizitare pe o perioada de 3
ani; in acest timp insa, vor fi deschise
pentru vizitare colectiile externe ale
Muzeului Judetean Buzau: Colectia de
chihlimbar din comuna Colti, Casa Memoriala Vasile Voiculescu, Colectia de Etnografie si
Arta Populara Vergu-Manaila, Tabara de sculptura in aer liber din comuna Magura.
3.1.2Muzeul Chihlimbarului din Colti:
situat in comuna Colti, la circa 65 de km de municipiul Buzau;
aici a fost singura exploatare de chihlimbar din Romania, inchisa in 1948; pe aceste
meleaguri, extractia acestei pietre dateaza din epoca bronzului; muzeul se afla langa fosta
mina;
a fost deschis in 1973 si este singurul astfel de muzeu din Romania;
functioneaza intr-o casa in stil popular;
adaposteste o bogata colectie de
chihlimbar, colectii de flori de mina, roci, fosile
si pietre semipretioase, documente privind
18
exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pamantului, atestarea documentara a localitatii
Colti, invatamantul, cultura si istoria acestor meleaguri; la etaj se afla o colectie de etnografie,
compusa din obiecte taranesti vechi, donate de locuitori: razboi de tesut, stergare, lazi de
zestre, piepteni pentru lana, piepteni pentru canepa, cofe, cric din lemn, opinci din lemn etc.,
dar si o interesanta colectie de batiste cusute manual;
ca obiecte deosebite pot fi enumerate: o bucata de chihlimbar de 1,785 kg, o alta bucata
de 1,5 kg, obiecte din chihlimbar de diferite nuante de culori, de la galben transparent, verde,
pana la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori intr-un singur obiect, un cercel din
chihlimbar care are conservat in el o furnica (despre care specialistii spun ca a trait la Colti
acum 30.000.000 de ani), o bucata de chihlimbar sectionata care pastreaza urme din scoarta
copacului din care a provenit rasina respectiva etc.;
cel mai mare chihlimbar din lume, Romanit, de 3,450 kg, a fost achizitionat de Muzeul
Judetean Buzau;
program de vizitare: miercuri-vineri si duminica, intre 09.00 - 17.00; sambata, intre
09.00 - 14.00; luni si marti inchis.
3.1.3Casa memoriala Vergu – Manaila:
Este o clădire monument istoric aflată în
municipiul Buzău, România. Conacul boieresc a
aparținut familiei boierești Vergu. Atestată
documentar în 1794, clădirea a fost naționalizată în
1948, și a ajuns în paragină, fiind restaurată
ulterior în perioada 1971—1974. De atunci, clădirea
găzduiește colecția de etnografie și artă populară a
Muzeului Județean Buzău.
Colectia de Etnografie si Arta Populara Vergu-Manaila:
situata pe strada Razboieni nr. 8, Buzau;
este adapostita de cea mai veche casa boiereasca din oras, monument istoric, care a
apartinut familiilor Vergu si Manaila, personalitati ale targului la sfarsitul secolului al XVIII-
lea; restaurarea casei a respectat structura interioara si aspectul exterior original;
19
exista sapte sali de expozitie, in care sunt prezentate tesaturi, piese de interior, piese de
port, obiecte de uz casnic si gospodaresc, costume populare, covoare a caror cromatica este
realizata in culori naturale (cum ar fi covorul datat 1887), o mare varietate de stergare, batiste
de nunta, fete de perna, marame de borangic, presuri tesute; invelitori diferite in cromatica si
ca tip de tesatura, obiecte specifice diferitelor ocupatii: olarit, viticultura, oierit, pescuit si
vanatoare;
una din incaperi a fost amenajata si decorata in stilul de casa mare, reprezentand camera
pentru oaspeti, care se gasea in fiecare gospodarie taraneasca din spatiul romanesc;
program de vizitare: marti-duminica, intre 09.00 - 18.00, luni inchis.
3.1.4 Tabara de sculptura in aer liber de la Magura :
situata la 28 de km de orasul Buzau, pe raza administrativa a localitatii Magura;
amplasata in apropierea Manastirii Ciolanu;
apartine de Muzeul Judetean Buzau;
marcheaza cele 16 secole de atestare documentara a Buzaului, fiind astfel conceputa ca,
timp de 16 ani, 16 sculptori, mereu altii, sa lucreze in poienile Magurei si sa lase cate o lucrare
distincta ce-i reprezenta;
s-a deschis oficial in august 1970 si s-a repetat pana in 1985;
cand fenomenul s-a incheiat, au ramas aici 256 de lucrari in piatra, lucrate de 163 de
scluptori, adevarate capodopere ale geniului, ce se intind pe 21 ha;
la mai putin de 200 m se afla o panta unde legea gravitatiei pare sa nu functioneze.
20
3.1.5 Muzeul Episcopal din Buzau :
situat pe Aleea Episcopiei nr. 1, Buzau;
infiintat in 1955;
gazduit in cladirea Seminarului Teologic "Chesarie Episcopul", construita intre 1836-
1838;
detine o valoroasa colectie de arta bisericeasca.
21
3.1.6 Muzeul etnografic al Vaii Slanicului :
Situat in comuna Manzalesti; inaugurat in 1998; reprezinta o oglinda
a satului romanesc.
3.1.7 Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat :
situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat;
expozitia permanenta cuprinde cinci sectii: Arta plastica - cu lucrari de sculptura, pictura
si grafica, Stiintele naturii - cu exponate din flora si fauna specifica Vaii Ramnicului si zonelor
limitrofe, Etnografie - cu obiecte de arta populara, port si legate de ocupatiile traditionale,
Istorie si Istoria culturii ramnicene;
program de vizitare: marti-vineri, intre 09.00 - 16.00, sambata-duminica, intre 09.00 -
13.00, luni inchis.
3.1.8 Casa memoriala Vasile Voiculescu :
situata pe strada Principala nr.
1, comuna Parscov;
in aceasta localitate s-a
nascut, la 13 octombrie 1884,
poetul, dramaturgul, publicistul si
editorul Vasile Voiculescu,
22
personalitate remarcabila a literaturii romanesti, membru al Academiei Romane, din 1993,
post mortem;
reconstruita intre anii 1986-1988 dupa schita vechii cladiri, a devenit casa memoriala in
1996;
functioneaza ca sectie a Muzeului Judetean Buzau;
sunt expuse documente personale - legitimatii, brevete, acte de stare civila si de studii,
teza de doctor in medicina, fotografii de familie, obiecte de colectie (minerale, ceramica si
diverse obiecte din lemn), tablouri, desene, schite in creion si tus, acuarele, icoane pe sticla,
mobilier (pat, mese, dulapuri, piedestal, oglinda de perete), textile (covor, cuverturi, fete de
masa), obiecte personale - periuta de dinti si ilicul folosite in timpul detentiei, ochelari,
schiuri, volume de poezii si proza, patefon etc.;
in memoria sa, in curtea casei, in 1974, cu prilejul aniversarii a 90 de ani de la nastere, a
fost dezvelit un bust din bronz, opera sculptorului Oscar Han.
3.1.9 Fantana lui Mihai Viteazul de la Ciuta :
situata in satul Ciuta, comuna Magura, judetul Buzau;
ridicata in anul 1975, cand s-au sarbatorit 375 de ani de la trecerea lui Mihai Viteazul pe
Valea Buzaului spre Ardeal;
marcheaza locul unde domnitorul si oastea sa au poposit o noapte, in octombrie 1599;
monumentul este realizat de sculptorul Gheorghe Coman, unul dintre initiatorii Taberei
de sculptura in aer liber de la Magura.
23
3.1.10 Tabara de sculptura Meledic :
Situata in comuna Manzalesti; contine
aproximativ 25 de statui din lemn, rezultate in
urma taberei de sculptura din iunie 2001;
lucrarile sunt expuse intr-o poiana aflata in
drumul ce duce la lacul Meledic.
3.1.11 Tabara de sculptura Naeni
situata pe dealul Tigori, comuna Naeni, in partea de vest a judetului;
candva aflate sub apele Marii
Sarmatice, dealurile de la Naeni sunt bogate
in calcar, format din scoicile si cochiile de
acum milioane de ani;
numele dealului provine din cuvantul
grecesc "tegora", care inseamna "loc sacru";
pe varful dealului sunt sute de sculpturi
in calcar, realizate de copii, elevi ai profesorului Gabriel Manole, pe parcursul a 14 ani;
24
in apropiere se afla si Biserica dintr-o piatra, ridicata dintr-un bloc de calcar, avand o
catapeteasma sculptata in piatra, unica in Europa;
aici se pastreaza, de asemenea, o veche asezare dacica, cu morminte indreptate cu fata
spre Soare, sapate in piatra;
dealul ofera o magnifica panorama asupra masivelor muntoase ale Bucegilor,
Ciucasului, Buzaului, Penteleului si Vrancei.
3.2 Obiective istorice in judetul Buzau
3.2.1 Cetatea-manastire Bradu :
situata pe raza satului Hales,
comuna Tisau, pe malul stang al
paraului Niscov;
ridicata de familiile boierilor
Cadesti si Patarlageni in prima
jumatate a secolului XVII;
complexul este format din
zidul de incinta al cetatii, Casa
domneasca, construita la sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor
si spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita
in 1634;
refacuta de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-
1591), de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga";
a fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici in 1703, 1708
si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de
vest a incintei fortificate;
in 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi, carora le-a facut
fata, fara a putea fi cucerita;
ultimele porti ale cetatii, care dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile blindajului
de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean Buzau.
25
3.2.2 Cetatea-manastire Berca :
situata la marginea de nord-vest a localitatii
Berca, pe malul stang al raului Buzau, la confluenta
cu paraul Saratel;
biserica construita in anul 1694 a devenit
manastire-cetate in secolul XVIII, cand a fost intarita
cu zid.
3.2.3 Castrul roman Pietroasele :
situat in comuna Pietroasele, la 25 km de municipiul Buzau;
urmele de locuire de pe teritorul comunei se intind in timp pana in neo-eneolitic, fiind
astfel descoperite vestigii arheologice care apartin cultirii Gumelnita, peste care, in
urmatoarele straturi, s-au scos la iveala alte urme de locuire din epoca bronzului, prima epoca
a fierului-Hallstatt, a doua epoca a fierului si cultura geto-dacica; insa un capitol aparte il
reprezinta epoca romana;
construit de imparatul Constantin cel Mare intre anii 324-328/330, in perioada
campaniei impotriva gotilor de la nord de Dunare; facea parte din sistemul de aparare a
teritoriului nord-dunarean recucerit, asigurand supravegherea si inchiderea, in caz de
primejdie, a culoarului dintre Carpatii de Curbura si Dunarea dobrogeana;
ocupa o suprafata de 124 m x
158 m;
unicul monument din
categoria fortificatiilor romane
tarzii din Campia Romana, situat la
peste 100 km departare de Dunare;
in necropola alaturata
castrului s-au descoperit monede
din perioada imparatului
Constantin al II-lea, iar in situl arheologic din apropiere au fost gasite fragmente de olane
26
romane, provenind din reteaua de alimentare cu apa a castrului si asezarii civile, precum si o
instalatie de aductiune si de distribuire a apei, sapata in piatra;
construirea si prezenta castrului au jucat un rol semnificativ in continuarea procesului de
romanizare a populatiei locale si in raspandirea crestinismului in randul acesteia, dupa
legalizarea noii religii de Constantin cel Mare, in anul 312, prin Edictul de la Milano;
la 400 m est de castru, se situeaza un edificiu cu hipocaust, construit in aceeasi tehnica si
cu materiale asemanatoare cu cele folosite la ridicarea castrului; aici isi avea resedinta
comandantul garnizoanei castrului, care era un personaj de rang inalt in ierarhia militara a
Imperiului Roman;
avand finisaje din marmura deosebite, acesta dispunea de bazine mari pentru igiena
trupei din garnizoana castrului, de bazine mici pentru diverse tratamente si pentru uzul
personajelor importante, de spatii pentru diferite reuniuni militare sau intalniri oficiale, de sali
pentru lectura, muzica, dans, pentru exercitii si antrenamente;
intreaga constructie era incalzita printr-un sistem central, caldura circuland pe sub
pardoseala incaperilor si prin peretii acestora, prin culoare si spatii ingenios amenajate; de
asememnea, in pardoseli era amenajat un sistem de canale din caramizi si din olane tubulare
pentru evacuarea apelor uzate;
intre materialele arheologice recoltate se afla si zece fragmente de caramizi si tigle care
poarta sigla Legiunii a XI-a Claudia Pia Fidelis, incartiruita din secolul I d.Hr. la Durostorum
(Silistra de astazi), pe malul drept al Dunarii, subunitati din aceasta legiune fiind, probabil,
dislocate in garnizoana castrului de la Pietroasele;
edificiul cu hipocaust de la Pietroasele este monument unicat in spatiul romanesc;
la 1 km nord-vest de castru, in punctul Gradina Crudului, se afla locul unde, in 1837, a
fost descoperit faimosul Tezaur "Closca cu puii de aur".
3.2.4 Asezarea Dealul Cetatuia :
situata in punctul "La Prag", pe soseaua de legatura dintre
comuna Merei si satul Monteoru, la vest de aceasta, pe Dealul
Cetatuia;
asezare eponima a culturii Monteoru, din epoca bronzului;
27
descoperita in anul 1895 de arhitectul militar Eduard Honzik, arheolog amator, care
coordona atunci realizarea complexului balnear si de agrement al familiei Monteoru;
cuprinde un bogat complex arheologic de locuiri neolitice si din epoca bronzului,
completat cu un cimitir din aceeasi perioada, precum si resturi materiale din Hallstatt-ul
timpuriu (prima epoca a fierului), din epoca geto-dacica, din secolul al IV-lea d.Hr.; de
asemenea, s-a mai descoperit o mare necropola de incineratie din secolele VI-VII d.Hr., pe
platourile Scorusului si Colului, apartinand populatiei romanesti, cu un caracter crestin si
dominant romano-bizantin, dar si urme din secolul al XII-lea;
pe platoul de la sud-est de Cetatuia, pe Col si in Poiana Scorusului, au fost cercetate
vestigiile unei locuiri din secolele VI-VII si necropola de peste 1.600 de morminte din aceeasi
perioada;
ceramica descoperita cuprinde doua tipuri: autohtona, de origine daco-romana, si slava;
impreuna cu vasele din lut s-au gasit si margele din sticla si cornalina, fragmente dintr-un
pahar de sticla, amnare, cutitase si sageti de provenienta avara, fibule cu trei sau cinci butoni,
din bronz ori argint aurit, catarame din bronz si fier, cercei bizantini din argint cu granulatii, o
aplica lucrata in aur etc.
3.2.5 Cetatea dacica de la Carlomanesti : situata pe raza satului
Mierea, comuna Vernesti,
localizata la 4 km nord-vest de
municipiul Buzau;
adaposteste bogate vestigii
ale culturii Monteoru din epoca
bronzului, ale civilizatiei fierului
din prima epoca, Hallstatt, si din
epoca dacica;
din perioada dacica au fost cercetate trei sanctuare si numeroase constructii civile, a fost
descoperit un tezaur de monede din argint si celebrele statuete din lut, cunoscute astazi in toata
lumea drept "plastica de la Carlomanesti";
in vecinatate, pe Arman, sunt cercetate complexe funerare din cimitirul asezarii
Monteoru, care a functionat pe Cetatuia.
28
3.2.6 Palatul Comunal din Buzau :
situat pe strada Unirii nr. 163, in
centrul municipiului Buzau;
construit intre 1899-1903, a fost
inaugurat in prezenta regelui Carol I si a
principelui Ferdinand;
monument istoric;
cladire emblematica a orasului,
serveste drept sediu al Primariei si al
Consiliului Local;
in fata cladirii se afla Monumentul 1907, care evoca marea rascoala taraneasca.
3.2.7 Palatul Episcopal din Buzau :
situat pe Aleea Episcopiei nr. 2-3,
municipiul Buzau;
dateaza din anul 1844, fiind ridicat
deasupra unei pivnite mari, de arhitectura
brancoveneasca, in prezent transformata in
sala de receptie, in urma lucrarilor de
restaurare intreprinse intre anii 1982-1986;
tot in urma acestor lucrari, s-a revenit si la foisorul de stil brancovenesc, care flancheaza
cladirea palatului pe latura de est;
posibil sa fi fost zidit pe locul unui palat mai vechi, din vremea lui Matei Basarab;
monument istoric;
in sala de la intrarea in palat exista mai multe tablouri, care infatiseaza momente
importante privind trecutul bisericesc, cultural si istoric al Episcopiei Buzaului;
fiind locuinta de serviciu a ierarhului, Palatul Episcopal nu poate fi vizitat de turisti.
29
3.2.8 Complexul Marghiloman din Buzau : aflat in partea de sud-est a municipiului Buzau;
fosta resedinta a familiei Marghiloman;
se constituie din Vila
Albatros, parcul dendrologic,
helesteul, grajdurile sistematice,
atelierul si garajul auto, uzina
electrica si zidul lui
Marghiloman;
tatal "lordului valah", asa
cum era denumit in epoca fostul
prim-ministru al Romaniei,
Alexandru Marghiloman (1854-1925), castigase proprietatea la carti;
Vila Albatros, o vila decorata splendid, cu mobilier ce astazi se gaseste la Muzeul
Judetean de Istorie, poarta numele calului preferat al omului politic, pasionat de cai si
automobile; parasita inca din anii '30, vila a adapostit dupa razboi diferite institutii, iar astazi a
ramas in paragina, implinind parca blestemul proprietarului initial al domeniului: "Sa se
aleaga praful de tot ce va fi construit pe acest loc!";
sotia lui Alexandru Marghiloman este cea care a adus aici plante exotice si a infiintat un
parc dendrologic, cu un secol in urma.
3.2.9 Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat :
situat pe strada Primaverii nr. 4, Ramnicu Sarat;
edificat de domnitorul Constantin Brancoveanu,
impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre
1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca
sub numele de "stilul brancovenesc";
format din Casa domneasca, biserica "Adormirea Maicii Domnului", zidul de incinta,
turnuri si staretie.
30
3.2.10 Ruinele cetatii-manastire Menedic (Vintila Voda) :
situata in comuna Vintila Voda, localizata la 45 km de municipiul Buzau;
construita de familia viitorului domnitor Vlad Vintila Voda de la Slatina/Sarata/Saratel
(1532-1535), inainte de 1480;
a fost un important centru pe care s-a sprijinit viitorul domn in ascensiunea sa spre
tronul Tarii Romanesti;
un document din 30 iunie 1625 mentioneaza ca Vintila Voda a infiintat manastirea de la
Menedic, in cadrul careia functiona si o scoala, de care sunt legate inceputurile invatamantului
in judetul Buzau;
monument istoric de clasa A;
astazi se mai pastreaza ruinele zidurilor, acoperite de pamant; situl arheologic se afla in
pericol de disparitie, din cauza prabusirii malului.
3.2.11 Cetatea dacica de la Gruiu Dari i:
situata la 2,5 km nord de castrul de la
Pietroasa, in punctul "Gruiu Darii", pe raza
satului Pietroasa Mica;
vestigii ale singurei cetati dacice cu
zid de piatra de la Curbura Carpatilor;
folosita inca din epoca pietrei -
neolitic, in epoca bronzului - cultura
Monteoru, in prima epoca a fierului -
Hallstatt, pana in Evul Mediu, cetatea a
cunoscut cea mai intensa locuire in vremea dacilor (intre secolul IV i.Hr. si inceputul secolului
II d.Hr.);
aparata natural dinspre sud si est, a fost fortificata, in secolul II i.Hr., cu un zid gros de 2
m pe laturile de vest si nord;
dupa ce au folosit-o un timp ca asezare, dacii au transformat cetatea intr-un centru de
cult, frecventat, foarte probabil, de locuitorii multor asezari din zona, in aceasta vreme fiind
amplasate pe platoul cetatii numeroase complexe cu caracter magico-ritualic;
31
cercetarile arheologice au scos la lumina mai multe vetre din piatra si lut, unde se
aduceau ofrande zeilor, bijuterii, arme, vase de lut si chiar peretele unei locuinte.
3.2.12 Podurile de piatra din judetul Buzau :
situate pe traseul DJ205 Pietroasele-Breaza-Naeni-Fintesti, peste Garla Darii si la 400 m
spre est, la Coasta Putului;
cele doua poduri au fost construite in anii 1919-1920, de prizonierii italieni cartiruiti in
zona la sfarsitul Primului Razboi Mondial;
lucrate numai din blocuri de piatra fasonate si imbinate dupa regulile arhitecturii boltii
romane, podurile sunt adevarate opere de arta in domeniu.
3.2.13 Crama Brancoveneasca (Pivnita Brancoveneasca) Izvoru Dulce :
situata in localitatea Izvoru Dulce, comuna Merei, in apropierea dealurilor Istritei, in
vestul judetului;
fosta proprietate a domnitorului Constantin Brancoveanu, dateaza din ultimul sfert al
secolului al XVII-lea;
este o constructie cu o singura alveola, sprijinita pe o coloana centrala, in jurul careia
sunt amplasate patru bolti in calota semisferica, specifice constructiilor brancovenesti;
crama a avut deasupra o locuinta, al carei plan se mai poate reconstitui.
3.3 Obiective religioase in judetul Buzau:
3.3.1 Manastirea Ratesti :
situata in comuna Berca, la
aproximativ 30 km nord-vest de
Buzau, soseaua Buzau-Brasov;
prima atestare documentara
dateaza din anul 1634 si vorbeste
despre Schitul Ratesti (asa apare in
acte pana la 1868); parasit in anul
1752, sfantul lacas este reinfiintat
32
dupa 1760, ca manastire de maici, iar in anul 1784 i se mai construieste inca o biserica de
lemn; pe temeliile acesteia s-a ridicat ulterior, in anul 1844, biserica cea mare de acum;
cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus stricaciuni care au facut necesara renovarea
constructiei si a picturii;
biserica manastirii poarta hramurile "Sfanta Treime" (24 mai) si "Sfantul Mare Mucenic
Dimitrie - Izvoratorul de mir" (26 octombrie);
manastire de maici;
edificiul imbina structurile compozitionale ale arhitecturii ecleziastice autohtone cu
cateva elemente din stilul neoclasic;
colectia de arta bisericeasca, adapostita in muzeul Manastirii, este compusa din icoane
pe lemn si sticla, broderii artistice in fir de aur sau argint, obiecte de cult, carte veche (o
raritate o constituie Biblia poliglota format mare, tiparita la Paris de Antonius Vitray, in
1629), obiecte liturgice din argint, doua chistornice din piatra, obiecte sculptate in lemn etc.
3.3.2 Manastirea Poiana Marului de la Bisoca :
situata la 6 km de comuna Bisoca, la 40 km nord-vest de Ramnicu Sarat;
poate fi folosita soseaua Buzau - Maracineni - Vintila Voda - Bisoca;
amplasata intr-o poiana in mijlocul padurii;
monument istoric;
ctitorita de Cuviosul Vasile Carpatinul, unul din cei mai puternici duhovnici ai
monahismului romanesc, primul sfant canonizat de Episcopia Buzaului;
prima atestare documentara dateaza din anul 1730; in anul 1771, un incendiu arde totul
pana la temelie, inclusiv chiliile, arhiva si cartile pe care le avea schitul; refacut in anii 1780-
1784; a doua biserica din lemn, cea de azi, a fost construita intre anii 1810-1812; desfiintat in
1893, s-a reinfiintat in 1938, ca
manastire de maici; in 1956, cele
doua biserici au fost renovate de
Comisia Monumentelor Istorice;
cel mai important centru
monahal din Tarile Romane in
secolul XVIII;
33
manastire de calugari;
poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului";
biserica "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie) este singurul lacas de cult din lemn
pictat la exterior si una din cele mai mari constructii religioase din lemn;
in biserica mica exista o icoana despre care se spune ca este facatoare de minuni, a
Maicii Domnului, taiata pe frunte cu sabia de catre un turc, cu picurii de sange imprimati si
astazi pe panza;
obiecte de valoare artistica si istorica: icoanele praznicare infatisandu-i pe Sfantul
Gheorghe, Sfantul Dumitru, Proorocul Elisei (1826), Scara lui Iacob in stil rusesc (1817),
icoana Incoronarea Maicii Domnului (1791), carti chirilice;
legenda povestste ca, inainte de a fi schit, in acest loc era o padure intinsa, departe de
orice asezare omeneasca, iar acolo isi aveau stana niste ciobani, singurii vietuitori si
cunoscatori ai locurilor, care isi ridicasera o coliba si un staul pentru oi pe locul unde se va
inalta mai tarziu manastirea, langa un mar mare, de unde se trage probabil si denumirea
asezarii; in toate serile, ciobanii vedeau o lumina, ca un felinar, in scorbura marului, dar nici
unul din ei nu avea curajul sa vada ce este, mai ales ca ziua nu se mai vedea nimic; intr-una
din serile de vara, pe cand ciobanii priveau lumina ce le aparea din mar, au primit niste oaspeti
neobisnuiti: trei calugari pelerini, doritori de liniste si sihastrie, cautau un loc prielnic zidirii
unei manastiri; afland si vazand acea lumina, s-au minunat, iar unul dintre ei s-a urcat in mar
si de acolo a coborat cu o iconita, ce o infatisa pe Maica Domnului cu Pruncul in brate;
Alexandru Vlahuta descrie in "Romania Pitoreasca" frumusetea acestor locuri; in 1840 a
fost surghiunit aici poetul Cezar Bolliac.
3.3.3 Manastirea Gavanu :
situata in satul Jghiab,
comuna Manzalesti;
intemeiata in anul 1707; in
1821, turcii ard din temelii biserica
schitului, jefuind si ucigand atunci
mai multi boieri din Buzau,
34
refugiati aici; o noua biserica, tot din lemn, este ridicata in 1828; in anul 1959, manastirea este
desfiintata, iar in 1990 reactivata;
manastire de calugari;
biserica mare poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august), iar paraclisul
"Cuvioasa Parascheva";
s-a pastrat un clopot care dateaza din 1792;
biserica este monument istoric.
3.3.4 Manastirea Ciolanu : situata in comuna Tisau, pe
versantul sudic al dealului Ciolanu, la
aproximativ 25 km de Monteoru;
plasata in imediata vecinatate
(peste drum) a Taberei de Sculptura de
la Magura;
singura dintre asezarile
monahale din judetul Buzau atestata
documentar inca din secolul al XVI-lea;
manastire de calugari;
are doua biserici, situate la o distanta de 100 m intre ele; biserica veche, datand din
secolul XVI, poarta hramul "Sfantul Gheorghe", iar biserica noua, construita in 1828, poarta
hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel";
exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu
prin anul 1886, obiecte de cult si vestminte religioase;
in jurul anului 1830, au fost aduse din Grecia moastele mai multor sfinti - Sfantul
Gheorghe, Sfantul Mercurie, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie, Sfantul Trifon, Sfantul
Eftimie, Sfantul Ignatie, Sfantul Acachie, Sfantul Neofit si Sfanta Parascheva, care se afla
intr-o racla, in biserica mare.
35
3.3.5 Manastirea Barbu :
situata in satul Leiculesti, comuna Tisau,
pe Valea Niscovului, la 30 km vest de
municipiul Buzau;
construita intre 1662-1669;
denumita dupa numele ctitorului sau, vel
capitanul Barbu Badeanu;
poarta hramurile "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" si "Sfantul Mare Mucenic
Gheorghe";
manastire de maici;
ansamblul manastirii cuprinde biserica, paraclisul (de data recenta), clopotnita, staretia,
corpurile de chilii si o serie de anexe;
staretia, monument istoric, dateaza din secolul XVIII.
3.3.6 Manastirea Berca :
situata la marginea de nord-vest a localitatii Berca, pe malul stang al raului Buzau, la
confluenta cu paraul Saratel;
biserica a fost construita in anul 1694 si poarta hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si
Gavriil";
in secolul XVIII, a fost intarita cu zid, devenind manastire-cetate;
turnul clopotnita a fost ridicat dupa cutremurul din anul 1802; bombardat de artileria
germana in 1944, s-a daramat pana la nivel de parter, dupa anul 1992;
manastire de maici.
36
3.3.7 Manastirea Carnu :
situata in satul Tega, comuna Panatau, in partea de nord-vest a judetului, la 60 km fata
de municipiul resedinta de judet;
plasata pe dealul cu acelasi nume;
construita de voievodul Mircea Ciobanul si
sotia sa, Doamna Chiajna (Mircioaia), fiica lui
Petru Rares, la mijlocul secolului XVI; Matei
Basarab a refacut-o in 1643; la mijlocul secolului XIX, manastirea a fost distrusa (probabil de
un cutremur); dupa 1990, a fost restaurata si s-a
construit in jurul ei complexul monahal;
poarta hramul "Sfintii Mihail si Gavriil";
manastire de maici;
legenda povesteste ca, in timpul unei invazii
otomane, Doamna Chiajna, avand asupra sa documente secrete ale tarii, a stat ascunsa in turla
bisericii; fiind nevoita sa stea ghemuita in spatiul foarte ingust dintre peretii turlei, cu nasul
lipit de perete, Doamnei Chiajna i s-ar fi turtit nasul, devenind carn; de la aceasta intamplare,
ramasa in memoria locului, in amintirea patriotismului Doamnei Chiajna, i s-ar fi atribuit si
sfantului lacas numele de "Carnu".
3.3.8Catedrala Ortodoxa Municipala Sfantul Sava din Buzau:
situata pe strada Unirii nr. 186, Buzau;
piatra de temelie a fost pusa in 1991;
i se mai spune si "Mireasa orasului";
poarta hramul "Sfantul Sava" (12 aprilie);
structurata pe doua etaje, este foarte spatioasa, avand capacitatea de a gazdui 2.000 de
persoane;
la demisolul catedralei se afla Bisericuta copiilor (denumire unica in Europa), care are
hramul "Sfantul Stelian", ocrotitorul tuturor copiilor din lume.
3.3.9 Biserica Sfantul Dimitrie a fostei Manastiri Bradu :
situata pe raza satului Hales, comuna Tisau, pe malul stang al paraului Niscov;
37
contruita in anul 1634 si pictata intre 1640-1641, apartine fostei manastiri-cetate Bradu;
refacuta de Doamna Neaga, sotia
domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583;
1585-1591), de aceea este cunoscuta drept
"manastirea Doamnei Neaga";
a fost vizitata de domnitorul
Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici
in 1703, 1708 si 1711, cand era cautat de
turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de vest a incintei fortificate.
3.3.10 Biserica Greci (Biserica Negustori) din Buzau :
situata pe strada Clementei nr. 20, Buzau;
dateaza din 1585;
poarta hramul "Nasterea Maicii Domnului";
a fost una dintre cele mai bogate biserici din oras, fiind construita si apoi refacuta de
negustori buzoieni.
38
3.3.11 Biserica Sfintii Ingeri din Buzau :
situata pe strada Ostrovului nr. 10, Buzau;
poarta hramul "Sfintii Ingeri";
a fost construita in preajma anului 1619;
intrucat in acea vreme Codrii Vlasiei, din care facea parte si Crangul Buzaului, se
intindeau pana acolo, i se spunea "Biserica din padure";
in 1806, cand au ocupat orasul, eliberandu-l de turcii din Raiaua Brailei, care-l aveau
sub stapanire de cateva luni, rusii au creat in turnul bisericii un punct de observatie, ridicand
acolo si un tun, cu care trageau in hoardele de turci care pradau in jurul orasului;
monument istoric;
a fost refacuta de mai multe ori in secolul al XIX-lea
39
3.3.12 Biserica Banu (Banului) din Buzau :
situata pe strada Bistritei nr.
52, Buzau;
poarta hramul "Buna
Vestire";
mentionata in documente ca
datand din anul 1571;
la inceput a fost manastire,
cladita de vistierul Andronic
Cantacuzino pe locul unei mai vechi biserici, pe care a daramat-o, deoarece era prea mica; din
aceasta biserica, a ramas o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca este facatoare
de minuni, prezenta si astazi in actuala biserica; despre aceasta manastire de calugari nu se
mai vorbeste nimic pana in anul 1722, cand s-a inceput zidirea actualei biserici, in timpul
domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind terminata sub domnia lui Nicolae Mavrocordat; a
functionat ca manastire pana in anul 1884, cand a ramas biserica de parohie;
numele provine de la dregatoria ctitorului, devenit mare ban in 1593;
construita in stilul manastirilor din nordul Moldovei.
3.3.13 Biserica Brosteni din Buzau :
situata pe strada Brosteni nr.15, Buzau;
dateaza din 1709;
poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului";
ctitorul este Capitanul Caloian, care zideste un sfant
lacas inchinat manastirii Dusico din Grecia;
in 1927 se transforma in biserica de mir.
3.3.14 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat :
situata pe strada Primaverii nr.4, Ramnicu Sarat;
ridicata in timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714);
poarta hramul "Adormirea Maicii Domnului";
40
face parte, alaturi de Casa domneasca, staretie, turnuri si zidul de incinta, din Complexul
Brancovenesc, edificat de domnitor impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul,
intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de "stilul
brancovenesc".
3.3.15 Biserica de lemn din Fundu Catinei :
situata in localitatea Fundu Catinei, comuna Catina;
ridicata de Simion Calugarul, in ultimul sfert al secolului al XVI-lea; in 1595, acesta
scrie, cu cinabru, deasupra usii din stanga a altarului, o insemnare despre victoria lui Mihai
Viteazul asupra turcilor la Calugareni;
construita din lemn, biserica a inlocuit un alt lacas, mai vechi, al schitului Fundu Catinii,
aflat la cateva sute de metri nord-vest de actualul monument;
poarta hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului";
restaurata si resfintita in 2007.
3.3.16 Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Alunis :
situata pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul satului Alunis, comuna Colti;
in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea
Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta
fiind un drum judetean ce duce inspre
localitatea Colti;
face parte din complexul schiturilor
rupestre Alunis;
poarta hramul "Taierea Capului
Sfantului Ioan Botezatorul";
este unul dintre cele mai vechi
lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei;
a fost sapata in stanca, in anul 1274, de doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau
turmele prin aceste locuri; potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un
glas care il indemna sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria;
ciobanul a facut intocmai si a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape
41
incaperea bisericii, impreuna cu celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi
ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in inscriptia din altar;
atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a
devenit biserica ortodoxa a satului;
pe creasta stancii in care este sapata biserica, a fost amenajat un loc de odihna, meditatie
si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt;
in jurul bisericii si in jurul jiltului sunt sapate numeroase cruci, din diferite perioade de
existenta a schitului;
inscriptiile in piatra reprezinta fie ani calendaristici sau nume de persoane, fie cruci
malteze sau icoane; unele sunt in alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate;
pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850;
monument istoric si de arhitectura religioasa.
3.3.17 Schitul Cetatuia :
situat pe Varful Cetatuia (632 m), in
partea nord-vestica a Dealului Ciolanu, pe
raza comunei Magura;
de la Manastirea Ciolanu, se urca pe
o cararuie, prin tabara de sculptura Magura,
inca aproximativ 2 km;
conform istoricilor, dateaza din secolul al XVIII-lea;
Nicolae Iorga consemna ca in aceasta zona ar fi fost intai o straveche asezare getica, iar
in Evul Mediu se spune ca ar fi existat pe acest deal o cetatuie a Doamnei Neagape, sotia
voievodului Tarii Romanesti, Mihnea al II-
lea (1577-1583), dar niciun vestigiu
arheologic nu vine in sprijinul acestei
povesti;
biserica veche, asezata in punctul cel
mai inalt al culmii, a fost ridicata intre anii
42
1854-1862, cu hramul "Schimbarea la Fata"; piatra folosita la ridicarea acestui lacas de cult a
fost integral cioplita manual;
in dreapta intrarii in biserica, se afla o cruce mare din piatra, cu inscriptie, ridicata in
1849 de doi calugari;
regele Carol I (1866-1914), pe cand era inca doar Principe domnitor al Romaniei, si-a
propus sa ridice aici un castel-resedinta de vara, dar lipsa unei surse de apa potabila in
apropiere, ca si alte inconveniente, l-au facut sa renunte; totusi, principele Carol a platit, din
bani personali, pictura interioara a bisericii Schitului Cetatuia, devenind, astfel, unul dintre
ctitorii acestui lacas;
exista aici o icoana a Maicii Domnului, despre care se spune ca ar fi facatoare de
minuni, pictata, se pare, de Gheorghe Tattarescu;
pana in 2007, la Schitul Cetatuia s-a ridicat un nou lacas - paraclisul, cu hramul
"Nasterea Maicii Domnului";
in prezent, aici vietuiesc doua calugarite.
3.3.18 Complexul schiturilor rupestre Alunis :
situat pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul
satului Alunis, comuna Colti;
in zona se ajunge din Buzau, pe DN10,
inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea
Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un
drum judetean ce duce inspre localitatea Colti;
complexul cuprinde trei chilii sapate in stanca si grupate in jurul unei biserici;
biserica cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" este unul dintre cele
mai vechi lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei, sapata in stanca, in anul 1274, de
doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau turmele prin aceste locuri;
potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un glas care il indemna
sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria; ciobanul a facut intocmai si
a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape incaperea bisericii, impreuna cu
celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in
inscriptia din altar;
43
atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a
devenit biserica ortodoxa a satului;
pe creasta stancii in care este sapata biserica a fost amenajat un loc de odihna, meditatie
si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt;
in jurul bisericii si in jurul
jiltului, sunt sapate numeroase
cruci, din diferite perioade de
existenta a schitului;
inscriptiile in piatra
reprezinta fie ani calendaristici sau
nume de persoane, fie cruci
malteze sau icoane; unele sunt in
alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate;
pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850;
monument istoric si de arhitectura religioasa;
la aproximativ 4 km departare de Alunis se afla culmea Zboiu, in care sunt sapate in
stanca niste galerii si un put, folosite de bastinasi ca si loc de refugiu in vremurile navalirilor
barbare;
vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si
scriitorul Alexandru Odobescu;
pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de
Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele
Athos;
zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita
faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea
este de 16.000 grade Kelvin);
posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.
3.3.19 Complexul schiturilor rupestre Bozioru :
situate pe raza satului Nucu, comuna Bozioru;
44
in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea
Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatile
Colti, Alunis, Nucu;
monumente istorice;
folosite in trecut ca locuri de
refugiu si de cult;
complexul schiturilor din zona
Bozioru cuprinde urmatoarele asezari
rupestre:
a) Fundul Pesterii, situat la 2 km vest
de localitatea Nucu si la 150 m de
Pestera lui "Dionisie Torcatorul",
dateaza din epoca bronzului, Hollstatt; pe peretii de piatra se afla incizate sabii scurte de tip
"akinakes", folosite de sciti si persi; mentionata intr-un document din 1678; nu are amenajari;
b) Pestera lui Iosif, situata la 3 km de satul Nucu, pe Valea Bordeiului, in varful ramificatiei
dinspre Crucea Spatarului, datand din secolele III-IV d.Hr.; mentionata intr-un document din
1588; deasupra intrarii este incizat un peste, simbol paleo-crestin; sapata intr-un perete urias si
aproape vertical de stanca, aflat in mijlocul padurii, pestera este, de fapt, o bisericuta in toata
puterea cuvantului, cu pronaos si altar, si a fost folosita pana pe la 1871; in prezent, nu este in
functiune si nu are amenajari;
c) Agatonul Nou ("Bisericuta"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si
datand din anul 1580; este in ruina, fiind sapat in bolovani uriasi de piatra, carora, in timp, le-a
cazut tavanul; poate fi confundat usor cu restul stancariilor prezente acum pe marginea
potecii; in trecut, era un schit minuscul, aflat pe buza unei prapastii uriase; sub podeaua de
piatra se afla Camera Fetelor, locul unde taranii isi ascundeau copilele atunci cand navaleau
tatarii; aici se spune ca a fost gasita o
comoara; lacasul detine foarte multe
inscrisuri, din diferite perioade, printre
care un pomelnic in altar, care incepe cu
numele domnitorului Neagoe Basarab;
45
d) Agatonul Vechi ("Daramatura"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si
datand din secolul XVI; este in ruina, distrus, conform legendei, in urma unor atacuri
tatarasti;
e) Fundatura, localizata la 2 km de satul Nucu, la poalele culmii Crucea Spatarului, in padure;
mentionat intr-un document din 1678; nu are amenajari;
f) Pestera lui Dionisie Torcatorul, localizata la la 3 km de satul Nucu, sub Crucea Spatarului,
datand din secolele IV-V; nu are amenajari; Dionisie, unul dintre cei mai renumiti sihastii din
zona, cunoscut si sub numele de Dionisie Torcatorul, deoarece isi castiga existenta din torsul
lanii, a trait 30 de ani intr-o chilie sapata in stanca, la care se ajungea doar cu o scara de lemn,
fiind la 4 m deasupra solului;
g) Bucataria, localizata la 7 km nord de satul Nucu, pe versantul de nord-vest al Culmii
Crucea Spatarului, datand din secolul XVI; este in ruina, nu are amenajari;
h) Ghereta, localizata la 7 km de satul Nucu, pe versantul de nord al inaltimii Piatra Soimului,
datand din secolele XVI-XVII; este in ruina, nu are amenajari;
vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si
scriitorul Alexandru Odobescu;
pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de
Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele
Athos;
zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita
faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea
este de 16.000 grade Kelvin);
legenda spune ca la Colti s-a nascut balada Miorita, deoarece este locul unde vin in
transhumanta ciobanii din Muntenia, Moldova si Transilvania;
posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.
3.3.20 Complexul schiturilor
rupestre Braesti:
situat pe raza satului
Ruginoasa, comuna Braesti;
46
amenajate ca locuinte primitive sau folosite ca locuri de refugiu in Evul Mediu;
complexul schiturilor din zona Braesti cuprinde urmatoarele asezari rupestre:
Policiori Piatra Ghiocii, datand din secolele XVI-XVII; nu are amenajari;
Piatra Ingaurita, localizata pe masivul stancos Arsenia, dateaza din secolele V-VI; apare
mentionata intr-un document din 1714; incriptii reprezentand nume de persoane, cu litere
chirilice; nu are amenajari;
vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si
scriitorul Alexandru Odobescu;
pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de
Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele
Athos;
zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita
faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea
este de 16.000 grade Kelvin);
posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.
3.4 Alte obiective ale Buzaului
3.4.1 Herghelia de la Cislau
situata la intrarea in comuna Cislau, localizata pe valea raului Buzau, la aproximativ 52
km de orasul Buzau pe DN10 Buzau-Brasov;
amplasata pe o suprafata
de peste 440 ha, in depresiunea
Cislau;
infiintata in anul 1894,
este singura din tara care
produce si creste cai de rasa Pur
Sange Englez, considerata
varful de lance in randul raselor
de cai de la nivel mondial,
47
principala furnizoare de cai de curse de galop; unii din caii hergheliei au realizat performante
de nivel international.
Istoric:
Herghelia si depozitul de armasari Cislau s-a infiintat in anul 1894 cu scopul de a produce
armasari si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de
Remonti al armatei , care functioneaza pana in anul 1916 , an in care din cauza razboiului se
refugiaza in Moldova. Revine la Cislau in anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cand
ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez.
Herghelia Cislau este una dintre cele mai vechi herghelii din tara care in ciuda tuturor
transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a produce si creste
cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este singura
herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez , rasa care este considerata varful
de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial , in structura genealogica a matcii din
herghelie gasindu – se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian ,
Godolphian Arabian si Bayrley Turk.
Prezentarea rasei:
Rasa Pur Sage Englez :
A fost introdusa in tara noastra dupa anul 1870 , la inceput prin importuri sporadice , de
catre unii meri propietari crescatori de cai , a caror matca de prasila era formata din iepe locale
romanesti unele din ele avand
infatisarea si calitatile
vechiului cal moldovenesc.
Acestia foloseau ca
reproducatori si unii armasari
arabi si turcesti , introdusi cu
ocazia schimburilor reciproce
ce se faceau la acea data intre
principatele Romane si fostul
Imperiu otoman. Mai tarziu ca
o necesitate de a asigura
armatei cai coresunzatori
48
pentru cavalerie si artilerie , Statul Roman se implica in importuri de armasari Pur Sange Englez
socotiti cei mai potriviti pentru nevoile armatei de la acea data. Asemenea importuri s-au facut cu
regularitate mai ales dupa 1872 cand insusi Ministerul Armatei a infiintat o herghelie de Pur
Sange Englez la Nucet ( Dambovita ) , pentru a pute produce in tara armasari amelioratori.
Aceasta rasa este principala furnizoare cai de curse de galop , exemplarele deosebite fiind
folosite cu succes si in concursuri hipice de sarituri peste obstacole. La mitingurile hipice
internationale , tinute intre anii 1950 – 1960 la Moscova , Praga , Budapeste , Berlin si Varsovia ,
unii din caii hergheliei au castigat curse clasice , realizand performante de nivel international.
S-a observat deasemeni ca armasarii de monta publica P.S.E sunt foarte buni amelioratori ai
raselor locale. Din pacate , in lipsa unui hipodrm oficial selectia in randul acestei rase pe baza
performantelor proprii , promovarea exemplarelor deosebite in efectivul matca , verificarea
acestora ca reproducatori dupa valoarea descendentilor , poarta stgmatul probabilitatii si deci al
unei eficiente reduse.Caii Pur Sange Englez de la Herghelia Cislau au fost si sunt in mod constant
principalii competitori in cursele de galop organizate pe Hipodromul Mangalia , fiind in acelasi
timp si de departe castigatorii celor mai multe reuniuni de derby.
3.4.2 Mostenirea Monteoru:
Venind de la Bucuresti spre Buzau, undeva la stanga se face drumul spre Costesti – Stalpu.
Odata ce ati parasit E85, vi se desfasoara la picioare un peisaj deluros extraordinar. Dealurile
acestea incarcate de ciorchini aurii si sangerii, de savoir-faire-ul vinurilor cu buchete aspre, dulci,
amarui si aromate sunt indicatoarele naturale ca va aflati pe drumul spre Sarata Monteoru, spre
istorie si spre bogatiile naturale lasate mostenire cu nu asa mult timp in urma.
Fiul lui Constantin Stavride, Grigore Constantinescu, s-a stabilit la Sarata Monteoru, luandu-
si numele de Grigore Monteoru dupa toponimul locului. Grigore C. Monteoru transforma
localitatea si imprejurimile in cel mai important centru de extractie si prelucrare a petrolului din
spatiul romanesc, dupa care decide sa investeasca in turism. In 1870 construieste gara careia ii da
numele de Monteoru. Un an mai tarziu apare prima fabrica de ulei mineral din Romania.
La recomandarea celebrului medic balneolog francez, dr. Guyenot, Grigore Monteoru a pus
bazele statiunii balneare Sarata Monteoru, inaugurata la 1 iulie 1895. S-au construit apoi Vila
Monteoru, hoteluri, o capela, un cazinou si un parc in stilul gradinilor englezesti, dupa proiectele
arhitectului german Eduard Honzik, statiunea devenind cunoscuta in intreaga Europa.
49
Pe langa activitatea economica, Grigore C. Monteoru s-a aratat a fi un influent om politic,
reprezentant de frunte al Partidului National Liberal. A fost membru al Consiliului Judeţean,
deputat si senator de Buzau, functie ce a permis implicarea sa in hotararile vietii politice ale
judetului si a tarii.
Sa spunem lucrurilor pe nume: Actuala Sarata Monteoru si-a faurit o alta imagine, cea a unei
strofe dintr-o poezie bacoviana. Altadata infloritoare, Sarata Monteoru s-a reintors la
“inceputuri” – exista potentialul
de a-si face renasterea dar inca nu
s-a nascut un al doilea Grigore
Monteoru sa o trezeasca din
somnul de Frumoasa adormita.
Nenumaratele zvonuri ale unor
proiecte de dezvoltare ale acestei
zone au ramas la stadiul de
zvonuri.
50
3.4.3Statiuni banleare din judetul BUZAU:
3.4.3.1Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru: situata la circa 20 km nord-vest de municipiul Buzau, in sudul judetului; sat statiune amplasat la o altitudine de 86 m, intr-o zona colinara, acoperita de o
vegetatie bogata si la adapost de vanturi; atestata documentar pentru prima data in perioada 1482-1496; comerciantul grec Grigore Stavri, cel ce avea sa devina boierul Contantinescu
Monteoru, proprietarul exclusiv al exploatarilor de petrol de la Monteoru in 1880, incepe amenajarea unui stabiliment balnear, sfatuit de un medic francez; statiunea este oficial inaugurata in 1895, cuprinzand nenumarate hoteluri, asezaminte de tratament, casino si strand;
factorii terapeutici naturali sunt reprezentati de izvoare cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totala de 188-513 la mie, namolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, dar si climatul;
51
apele sarate de aici, ca principala resursa a statiunii, au potential curativ in cure interne si externe, dand rezultate remarcabile la tratarea reumatismului si a tiroidei, a afectiunilor ginecologice, gastrointestinale si hepato-biliare, a conjunctivitelor si a infectiilor oculare;
tratamentul cu namol terapeutic, format din argila locurilor, apa sarata si zacamant de titei, pe unul dintre versantii impaduriti din apropiere, are efecte intr-o gama vasta de afectiuni, de la reumatism cronic si degenerativ la lombosciatica, dureri musculare rebele, sechele dupa fracturi, luxatii, sinuzita si rinita cronica etc.; aceasta procedura este ferm contraindicata bolnavilor cardiaci cronici, celor cu hipertensiune arteriala, precum si persoanelor care au consumat inainte alcool sau sunt foarte obosite;
climatul, altfel destul de uscat, al acestor dealuri - de nici 200 m altitudine - are o influenta extrem de binefacatoare asupra organismului si psihicului obosit si supus la stres; vor beneficia de el, in mod special, bolnavii de ischemie cardiaca, de hipertensiune, cei cu insomnie, precum si suferinzii de nevroza sau anxietate.
3.4.3.2 Statiunea balneoclimaterica Siriu Bai: situata in satul Gura Siriului, comuna
Siriu, localizata la poalele masivelor Siriu si Podu Calului, pe cursul superior al raului Buzau, la 82 km de Buzau;
statiune sezoniera (1 iunie - 1 octombrie) de interes local;
dispune de izvoare minerale bicarbonatate, sulfuroase, clorurosodice, folosite in tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, hepato-biliar si ale sistemului nervos periferic.
3.4.3.3Statiunea balneoclimaterica Balta Alba: situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba, in raza comunei Balta Alba,
localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in partea de est a judetului;
52
declarat rezervatie naturala si avand o suprafata de 1.012 ha, lacul s-a bucurat de renume la sfarsitul secolului trecut;
aici a functionat cea mai renumita statiune balneoclimaterica din Romania, datorita namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica;
apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata; ajutand la tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice;
statiunea ofera spatii de cazare, doua restaurante cu bucatarie traditionala, trei terase, piscina, plaja cu sezlonguri si umbrelute, locuri de joaca pentru copii, un teren de fotbal pe nisip, posibilitati de pescuit.
4. Evaluarea patrimoniului etnografic si folcloric al zonei
In spatiul Buzoian satele ocupa stravechi vetre de locuire.Integrate cu mare grija in cadrul
natural, gospodariile sunt asezate ergologic, dupa teren, dupa soare, dupa vale, dupa directia
vantului si ploii.
Punctul central al satului il reprezinta batraneasca biserica din lemn sau zid, cu arhitectura ce
aminteste de casele traditionale. Prin marime, arhitectura si tematica picturala, biserica ofera date
socio-economice despre viata si trairile satenilor.
Pictura exterioara din pridvorul bisericii, cu Raiul in stanga si Iadul in dreapta, incanta
prin décor, prin duiosii, simplitate si modul direct, oarecum satirizant, de prezentare a
personajelor din lumea satului.
Casele si gospodariile de munte si de deal inaltate pe temelii, beciuri sau pivnite, avand un
aspect simplu si elegant, deschis si primitor, ofera conditii prielnice pentru agroturism.
Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, admirat astazi in
colectiile muzeale dintre care se detaseaza colectiile de etnografie si arta populara “Casa Vergu-
Manaila”., si
cea a muzeului din ramnicu-Sarat.
53
Locuitori ai unei zone bogate in calcar, buzoienii sunt mesteri priceputi si in prelucrarea
pietrei.Crucerii de la Badeni, Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii
in piatra, crucile facute de ei ajungand in inima Baraganului. Se remarca Cimitirul de la Cotorca,
declarat rezervatie de patrimoniu.
Ca în atâtea locuri de pe întinsul tãrii noastre, constiinta folclorului, specificã satului
românesc, este prezentã si în comunitatea sãteascã a Chiojdului. Credintele si obiceiurile
strãvechi, îndeosebi cele privind momentele importante ale vietii omului – nasterea, cãsãtoria si
moartea, prezintã un mare interes pentru localnici.
Indiscutabil, folclorul chiojdean este arhitectura acestor meleaguri, folclorul local
exprimã un întreg univers de gânduri, stãri si sentimente, credinte si relatii sociale, fiind astfel o
autenticã enciclopedie anonimã, realizatã într-o formã artisticã elevatã.
Strãveche vatrã folcloricã, zona Chiojdului a constituit o punte de legãturã, de interferentã
a creatiei populare locale cu , folclorul din zona Munteniei, Moldovei si Transilvaniei.
Elementele de influentã, departe de a dizolva fondul creatiei, au fost grefate pe elementul creator
în sensul integrãrii lor într-o conceptie proprie. Iatã de exemplu “Cântecul haiducesc” de la mos
Gheorghe Oprea din satul Plescioara, comuna Chiojdu:
„Of, frunzã verde si-un dudãu,
Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!
Surpati-s-ar malul tãu,
Sã creascã iarba dudãu,
Sã pascã si murgul meu.
Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!
Face-s-ar un pod mereu,
Sã treacã si bun si rãu
Sã treacã si-un frate-al meu,
Cãlare pe-un mândru’ leu.
54
Pe urmã sã trec si eu
Sã mai ies colo pe vale
Ca sã mã asez în cale.
În calea ciocoilor
În trecerea oilor.
Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!
Ce vii umflat ca un zmeu
Asupra capului meu?
Si eu stau pe cal mereu,
Ciudã mare, rãu ce-mi pare
C-a venit Buzãul mare.
De nu-l pot trece cãlare.
Tot cu mâna pe pistoale
Si cu ochii tot pe vale.
Of, Buzãu, Buzãu, Buzãu!
i-ai venit bolovãnos,
Nici cãlare nici pe jos
Nu pot trece apa ta
Buzãule, apa rea.
Dacã vãzui si vãzui
55
Fãcui saua luntrisoarã,
Iebincile vâslisoare
Si trecui Buzãul mare.”
Creatia popularã chiojdeanã a coexistat în interiorul creatiei populare buzoiene cu
amprentele ei specifice pe care le-a conferit-o oamenii, locurile si evenimentele social istorice
locale.
Oamenii vechi ai acestor meleaguri s-au ocupat din cele mai vechi timpuri cu tãiatul
lemnelor, cresterea vitelor, pãstoritul, cu tesutul borangicului, încrustând pe rabojul anilor o
existentã îndelungatã prinsã în cremenea acestui pãmânt.
Tãlãngile pe plaiuri, doinele ce se risipesc în toate zãrile, lãtratul câinilor ce musca din
linistea noptii la care se adaugã zvonul cântecului, vârtejul îndrãcit al jocului, precum si costumul
popular, îndeosebi cel de la Poenite, care pãstrezã liniile specifice ale trandafirilor, cioarecii
purtati de bãtrâni dupã croiala strãbunã dau, acestei zone un pitoresc deosebit.
Oamenii – frumosi la chip si la suflet, harnici si cu credinta în Dumnezeu au gãsit în
muncã nu numai împlinirea unui ritual sfânt, ci si bucuria de a trãi.
Bucuria oamenilor se manifestã prin cântec si joc.
În jud Buzaului sunt dansuri care diferã de la zona la zona. Unul dintre cele mai frumoase
si mai des întâlnite dansuri este “Ciobanasul”. Se danseazã în perechi care sunt asezate în cerc.
Specifice acestui dans sunt strigãturile bãietilor însotite de chiuiturile fetelor:
Printre alte dansuri ce se gãsesc în zona Chiojdului se numarã: “Mândrulita”, “Brâuletul”,
“Sârba” (îndeosebi cea de la Poenitele care se joacã spre stânga), “Rata” si “Hora-mare”.
‘’Mândrulita’’ – este un dans popular care se joacã în perechi. Acestea sunt asezate sub formã
de cerc.
Perechile fac doi pasi cu stângul si doi cu dreptul (în timpul dansului) – mergând înainte
sub formã de cerc.
“Brâuletul “ – este un dans bãtrânesc care se danseazã tot în cerc – bãieti si fete. Se face
un dans la dreapta, unul la stânga si trei pasi – pe la spate – spre dreapta. În timpul dansului
bãietii spun strigãturi si fetele rãspund prin chiuituri.
56
Unul dintre cele mai vechi dansuri populare întâlnite pe aceste meleaguri este –“Rata’’.
El este întâlnit în satele Cãtiasu si Poienitele. Acest dans se joacã tinând mâinile pe umãr, în cerc.
Se fac câte trei pasi spre stânga si trei pasi spre dreapta. Ritmul este vioi.
Ansamble folclorice renumite:
1.Ansamblu folcloric Cununita - cântece si dansuri populare.
2.Ansamblul Mlădițe – Contrar celor ce se afirmă că tinerii nu sunt atrași de folclor, mai ales
de folclorul autentic,existența Ansamblului Mlădițe contrazice această afirmație. Copiii au
fost cei care au venit spre noi ca să înființăm acest Ansamblu. Din momentul înființării,
toamna lui 2009, și până în prezent, sub bagheta prof. Xenti asile Stănescu, am putut să ne
facem un repertoriu care ne permite sa susținem un concert de cel puțin 70-80 de minute.
4.1 Cele mai importante sarbatori ale jud. Buzau
sunt:
”Sarbatoarea Tamaioasei”- eveniment
anual ce are loc in cursul lunii septembrie, ai
carei participanti sunt: statiunea de cercetare vini
– viticola Pietroasele, producatorii particulari de
vinuri si mesterii si cioplitorii in piatra. –
Pietroasele
“Sarbatoarea vinului de Breaza” – eveniment anual si se organizeaza in jurul datei de
12 septembrie – Breaza
“Glasul Pietrei” – eveniment anual ce se organizeaza in jurul datei de 12 octombrie –
Naeni
“Tabara de Sculptura” – incepand cu 2009 se organizeaza vernisaje legate de
evenimentul “Glasul Pietrei” unde se expun lucrarile de sculptura. – Naeni
“Auriu de Sahateni” – eveniment anual unde se desfasoara activitati sportive si
degustatie de produse regionale. Acest eveniment se organizeaza in prima duminica din
septembrie. – Sahateni
“Zilele Monteoru” – aniversarea atestarii documentare a statiunii Sarata Monteoru ce
include punerea in functiune a bailor Sarata Monteoru, punerea in functiune a minei de petrol,
57
atestare documentara a comunei Sarata Monteoru. Prima editie a acestui eveniment a avut loc
la data de 4 iulie 2010, si se doreste organizarea lui in luna iulie a fiecarui an.
“Festivalul carnatilor de Plescoi“ – eveniment organizat anual la Plescoi, in cursul lunii
octombrie
“Parada Gospodarilor” – Sapoca – eveniment de septembrie
“Sarbatoarea Usturoiului” – prima editie a avut loc in septembrie 2010 – Ramnicelu
„Sărbătoarea grâului”, folclor autentic la Florica. Acest eveniment este organizat de
Primăria din comună, în colaborare cu Centrul Creaţiei Populare Buzău. Sunt invitati, de
obicei,interpreti cunoscuti, dar si tineri solisti.
4.2 Produse traditionale
“Descoperirea unui nou fel de mancare provoaca unui om mai multa fericire decat
descoperirea unei noi stele” Jean Anthelme Brillat – Savarin (1755 – 1826, Consul si politician
francez).
Gastronomia buzoiana, liant intre cultura si alimentatia specifica locului, se remarca prin
produse culinare unice, marci inregistrate, europene.
Nu putem vorbi despre cultura si traditiile
romanesti fara a trece in revista traditiile culinare
regionale si produsele regionale:
Carnatii de Plescoi
Legendele Pleşcoilor
Carnatii de Buzau fac furori inca din secolul
XIII, cand erau vanduti la Targul Dragaicii. Acest
targ se desfasura timp de doua saptamani in zona
actualului oras Buzau si reprezenta o ocazie pentru schimbul de produse intre locuitorii din
zonele de deal si munte. In jurul acestui nod comercial temporar s-a format orasul Buzau.
Dupa razboaiele ruso- turce din sec. XVIII, multi bulgari si sarbi au trecut Dunarea si s-au
asezat in zona Buzaului, unde au inceput sa cultive legume, printre care si ardeiul iute.
O legenda spune ca reteta carnatilor de Plescoi ar apartine zarzavagiilor sarbi care s-ar fi
stabilit in zona in secolul XIX si care ar fi adus reteta de babic. Fiind nemultumiti de gustul carnii
de oaie din regiune, sarbii ar fi decis sa-si condimenteze puternic carnatii, sa-i afume si sa-i
58
usuce. Metoda de preparare a carnatilor a fost transmisa din generatie in generatie, iar secretul
retetei a ramas pe meleagurile buzoiene.
Indiferent de originea reala, un singur lucru este cert: carnatii de Plescoi sunt unici, cu o
identitate a gustului care nu poate fi ignorata.
Babicul si ghiudemul de Plescoi
Covrigii de Buzau, marca recunoscuta a judetului, s-au `stabilit` aici de mai bine de 200
de ani. Simbolizand belsug si mandrie, secretul covrigilor este dat de coaja aurie si miezul
moale, delicios.
“Tuica mortala de Chiojdu”
Usturoiul de Ramnicelu
Ardeiul iute de Sapoca
Tuica buzoiana de prune
Tescovina dublu distilata
Painea de Rusetu (reprezentata in imaginea de alaturi)
Tamaiosa de Pietroasele
Vinuri din regiunea Dealu Mare
Paine si cozonaci Berca
Ceapa de “apa”/ Ceapa de Buzau
Turistii raman satisfacuti de mancarea gatita la pensiunile din zona si se mira cum de
bucatarii
reusesc sa redea mancarii gustul deosebit fiecarui preparat in parte.
5. Analiza infrastructurii turistice a judetului
Reteaua de transport a judetului Buzau permite deplasarea facila intre locati, fie catre
obiective turistice, fie catre zone sau regiuni de vizitare. Turistii au la dispozitie reteaua de
transport feroviar, exitand gari in orasele si municipiile judetului si in majoritatea comunelor.
Transportul se poate faci si cu autocarul sau microbuzul. De exemplu, din Autogarile Sud
sau Nord din Buzau, turistii pot ajunge la Sarata Monteoru, Pietroasele, la Viespesti, Naeni,
Berca, Manzalesti si in multe alte comune mai aproiate sau mai indeparate.
59
O alta modalitate de transport in judetul Buzau este sistemul rent a car.
Judetul Buzau face parte din regiunea de Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Braila.
Legaturile judetului cu celelalte zone din tara:
Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti sau dinspre Suceava, Bacau,
Focsani;
DN 1B spre Ploiesti;
DN 10 spre Brasov (itinerary pe Valea Buzaului);
DN 2B spre Braila;
Magistrala feroviara – linia 500 – de importanta europeana (Bucuresti-Ploiesti-Buzau-
Focsani-Bacau-Suceava).
Trasee cultural-turistice din judeţul Buzău:
1. Municipiul Buzău (120 km N-E de Bucureşti, pe DE 85)
În municipiul Buzău , traseul turistic poate include vizitarea următoarelor obiective:
- Ansamblul Episcopiei Buzăului- (monument istoric)
- Palatul Comunal-Primăria municipiului- (monument istoric)
- Biblioteca judeţeana Vasile Voiculescu- (monument istoric)
- Muzeul Judeţean Buzău- (monument istoric)
- Parcul Crâng- (monument istoric)
- Ansamblul Conacului Marghiloman- (monument istoric)
- Biserica Sf. Îngeri- (monument istoric)
- Biserica Buna Vestire- (monument istoric)
- Parcul Tineretului.
2. Municipiul Râmnicu Sărat (35 km E de Buzău, pe DE 85)
Aici, în programul de vizitare se pot include;
- Primăria municipiului -(monument istoric)
- Muzeul Municipal Râmnicu Sărat şi întregul Complex brâncovenesc (monument
istoric)
- Fostul penitenciar -(monument istoric)
- Biblioteca municipală-(monument istoric)
60
- Parcul oraşului
- Gara nouă -(monument istoric)
- Biserica Sf. Dumitru - (monument istoric)
- Biserica Sf. Voievozi- Câţa (monument istoric)
3. Buzău- Verneşti-Berca (cca 35 km N de la Buzău)
Traseul poate include:
Biserica Buna Vestire , com. Verneşti;
Şantierul arheologic de la Cârlomăneşti, com. Verneşti;
Ansamblul Conacului Cândeştilor, com. Verneşti;
Ansamblul Fostei mânăstiri Berca, com. Berca;
Mânăstirea Răteşti, com. Berca;
Vulcanii Noroioşi, com Scorţoasa.
4. Buzău – Tisău- Măgura- Pârscov
Traseul, în lungime de cca. 35 km cuprinde:
- Mânăstirea Barbu, com. Tisău;
- Ansamblul Fostei mânăstiri Bradu, com. Tisău;
- Tabăra de sculptură de la Măgura (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău);
- Mânăstirea Ciolanu, com. Tisău;
- Schitul Nifon, com Măgura;
- Fântâna lui Mihai Vitezul de la Ciuta;
- Casa memorială Vasile Voiculescu de la Pârscov (colecţie a Muzeului Judeţean
Buzău).
5. Buzău – Verneşti- Măgura- Cislău- Pătârlagele - Colţi- Aluniş (cca.85 km de Buzău)
Traseul poate include:
- Ansamblul Conacului Cândeştilor, com. Verneşti;
- Ansamblul Bisericii Intrarea in biserică a Maicii Domnului, sat Ciuta, com. Măgura;
- Herghelia de la Cislău;
- Muzeul Chihlimbarului de la Colţi (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău);
61
- Ansamblul rupestru de la Aluniş, com. Colţi;
- Bisericile monument istoric de la Sibiciul de Sus şi Mărunţişu, oras Pătârlagele.
6. Buzău- Verneşti- Unguriu- Pârscov – Cozieni – Bozioru (cca. 60 km de la Buzău)
- Obiectivul principal al acestui traseu îl constituie aşezările rupestre de la
Nucu Bozioru (monumente istorice de valoare naţională). La întoarcere, poate fi vizitată
Casa memorială Vasile Voiculescu de la Pârscov (colecţie a Muzeului Judeţean Buzău).
7. Buzău- Verneşti- Cislău- Pătârlagele- Nehoiu – Siriu (cca. 90 km de Buzău, pe DN 10)
Traseul poate include obiectivele din localităţile mentionate , ţinta fiind barajul şi lacul de
acumulare al hidrocentralei de la Siriu şi Cimitirul Eroilor din aceiaşi localitate. La întoarcere,
de la Ciuta, se poate intra spre comuna Tisău, unde se pot vizita Mânăstirea Ciolanu şi Tabăra de
sculptura in aer liber de la Măgura.
8. Buzău- Cernăteşti- Vintilă Vodă- Mânzăleşti (cca. 70 km de la Buzău)
Este o zonă cu un peisaj deosebit, principalele obiective care pot fi vizitate fiind:
- Ansamblul Bisericii Sf. Împăraţi, com.Săpoca;
- Biserica Sf. Nicolae – Vintilă Vodă;
- Colecţia de artă populară de la Căminul Cultural din Mânzăleşti şi Tabăra de sculptură
in lemn de la Meledic.
Se poate continua drumul spre comuna Lopătari, unde se afla Focul viu.
6.Evaluarea impactului activitatilor turistice asupra zonei
Turismul, ca activitate economica, poate cauza pagube mari ariilor protejate, in special
daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea
turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile
naturale valoroase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o
zi si chiar sport. In cateva arii protejate exista pur si simplu atat de multi vizitatori in anumite
parti, sau la anumite momente, incat natura si calitatea experientei vizitatorilor sufera;in altele,
62
vizitatorii pot patrunde in cele mai indepartate zone. Facilitatile turistice intra deseori in conflict
cu telurile de conservare si strica peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea
facilitati sunt deosebit de puternice in fostul bloc al tarilor est-europene, in timp ce, in unele arii
protejate, turismul pur si simplu nu are loc.
Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta foarte
pozitiva, aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale. Turismul va fi
binevenit in perimetrul sau in proximitatea ariilor protejate, daca respecta caracterul special al
ariei, astfel incat, pagubele si poluarea sa fie minime. Principalele forme de turism agreat in
cadrul ariilor protejate sunt:
-turismul bazat pe aprecierea nature;
- turismul cultural si educational ;
- activitatea turistica a grupurilor mici, linistite;
- ecoturismul, in general.
Turismul poate ajuta la justificarea infiintarii ariilor protejate in regiunile marginale, si
poate duce la o inviorare a comunitatilor locale din punct de vedere economic si al culturilor
traditionale.
Tehnicile de administrare a vizitatorilor in medii sensibile nu sunt in general bine
cunoscute. Desi ele costa deseori timp si bani, venitul pe care il genereaza poate ajuta la
acoperirea costurilor. De asemenea, dezvoltarea ecoturismului poate fi legata de industria
manufacturiera si de locurile de munca alternative la ferme, pentru a produce elementele necesare
unei economii rurale durabile.
Din ce in ce mai multi tur operatori devin constienti de faptul ca un mediu sanatos si
atragator este esential pentru supravietuirea pe termen lung a comertului lor.
Romania si in cazul de fata judetul Buzau ca si-n alte tari din fostul bloc sovietic trebuie
sa faca fata impactului turistic .
Se stie ca inainte de 1989 consumul de energie al Romaniei depasea de doua ori pe cel al
Frantei care avea o populatie de 50 mili-oane de locuitori. Aparitia unui numar mai mare de
pensiuni si hoteluri pe teritoriul jud Buzau a contribuit cu 1,5% la cresterea consumului de
energie in ultimii 2 ani pe teritoriul Romaniei.
Degradarea continua a mediului e asigurata si de proasta gestionare a deseurilor
industriale sau menajere, in existenta scazuta a reciclarii a unor materiale. Odata cu extinderea
63
unei retele mai mare de hoteluri si pensiuni cantitatea de deseuri a crescut considerabil, cu 30%
pe teritoriul jud, Buzau.
Padurile au avut de suferit mult nu doar datorita taierilor necontrolate in special dupa '90
cat si a ploilor acide, eroziunii solului(Padurea Gavana, Padurea Spataru, Padurea Frasinu).
Suprafata de padure de care ar avea nevoie Romania e de circa 40 % din total iar ea are o
intindere de aproximativ 22 % din totalul teritoriului. Aceasta datorita profundelor perturbari in
structura medilui.
In ultimul timp turistii tind sa se deplaseze spre locul de vizitat cu transportul lor propriu.
Acest obicei intocmit de catre turisti influenteaza in mod considerabil continutul de dioxid de
carbon in atmosfera. Mai mult, transportul dispus turistilor de catre judet in zonele de rezervatie
publica este unul uzat, care produce poluare aerului intr-un ritm incet, dar sigur. Astfel, Comisia
Europeana a constatat depasirea valorilor limita zilnice si anuale la pulberile in suspensie PM10
(Herghelia de la Cislau, Statiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru - comuna Merei).
Un factor de contaminare a solului il are industria energofoga (chimica, metalurgica). Plus
la aceasta, turistii veniti sa vada rezervatiile jud. Buzau polueaza mediul prin aruncarea
deseurilor(cu referire la ambalajele produselor alimentare pe care le consuma, si nu numai…).
Instruirea turistilor si amendarea acestora s-ar putea considera o solutie impotriva poluarii
rezervatiilor cu diferite deseuri, cele mai periculoase fiind cele de plastic si cele metalice care
contin in compozitia lor metale grele.
7. Propuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul turistic
national si European
Economia naţională a României parcurge o dificilă etapă de tranziţie exprimată prin
declinul producţiei în toate sectoarele şi, mai ales, al serviciilor, deprecierea monedei naţionale,
dezechilibre economice ale cererii şi ofertei, balanţei de plăţi, bugetului public. Starea de criză
este alimentată de existenţa unui mecanism economic care nu stimulează creşterea economică.
Pentru a redresa situaţia şi a atinge creşterea economică sunt necesare măsuri complexe şi
argumentate ştiinţific de ajustare a mecanismului economic, de perfecţionare a instrumentelor
64
managementului macroeconomic. Un loc deosebit în redresarea situaţiei îl ocupă turismul,
ramură generatoare de locuri de muncă şi de promovare a imaginii României.
Turismul trebuie perceput în general ca reprezentând o sursã potenþialã de creºtere
economicã. În ultimii ani însã,turismul românesc a înregistrat o diminuare importantã a
numãrului turistilor, atât români, cât si strãini (în termeni de înnoptãri si cheltuieli totale).
Potentialul turistic al României se bazeazã pe mostenirea cultural unicã si frumuseþea peisajului.
Ca urmare, turismul are potentialul de a crea un numãr substantial de locuri de muncã, putând
contribui la bunãstarea economicã a regiunilor. Restructurarea industriei traditionale a turismului
necesitã masive investitii private, precum si dezvoltarea turismului alternativ (turismul rural,
turismul cultural, turismul pentru vânat si pescuit, circuitele turistice pentru „vin si mâncãruri
traditionale”). Considerãm cã efectele multiplicatoare asupra economiilor regionale si locale ale
acestor forme de turism sunt mai rapide decât ale turismului traditional.
7.1Punctele slabe ale judeţului Buzău:
• Promovarea insuficientă a potenţialului turistic al judeţului Buzău, cauzată şi de lipsa unui
Centru de informare turistică sau Oficiu Turistic judeţean;
• Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei (în special în mediul
rural) cu privire la valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de
care ar putea beneficia;
• Lipsa mijloacelor financiare şi investiţiile mici realizate în turism, lipsa unui mecanism
durabil de finanţare pe termen lung;
• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi slab întreţinute),
lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează turiştii potenţiali şi
care reduce mult numărul de turişti străini, care preferă alte trasee mai accesibile în România.
Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel European reprezintă unul dintre punctele
slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor generale în alte
sectoare de activitate. Dacă în marile oraşe ale ţării există modalităţi diverse de petrecere a
timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, săli şi terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte
pentru excursii la obiective din zonă, în oraşele mai mici sau staţiunile turistice, aceste servicii in
judeţul Buzău se regăsesc doar parţial. Este un punct slab, care odată eliminat va dezvolta mai
ales industriile conexe, asigurând o dezvoltare armonioasă a zonelor turistice.
65
• Lipsa utilităţilor reprezintă un handicap în concurenţa cu alte state din regiune. Turiştii străini
veniţi în România doresc să beneficieze de condiţii de cazare rezonabile care să le asigure un
minim de confort.
• Lipsa unor indicatoare rutiere şi a unor semne de direcţionare în cel puţin o limbă de circulaţie
internaţională;
• Insuficienta valorificare a bazei materiale şi a logisticii etc.;
• Numărul mic de hoteluri raportat la numărul de locuitori ai judeţului;
• Majoritatea restaurantelor din judeţ prezintă doar un meniu în limba română;
• Calitatea redusă a serviciilor şi standardelor în România (de la grupuri sanitare până la
atitudinea personalului angajat) face ca turiştii să se orienteze spre alte destinaţii unde, la preţuri
comparabile, beneficiază de servicii superioare.
• Ofertă restrânsă pentru agrement;
• Inactivitatea agenţiilor de turism în organizarea de trasee turistice în judeţul;
• Lipsa ghizilor calificaţi pentru prezentarea atracţiilor turistice locale.
• Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor istorice şi culturale;
7.2Oportunităţile şi ameninţările
Oportunităţile şi ameninţările, ţinând şi de mediul extern al ţării. Trebuie desfăşurată o
analiză permanentă a evoluţiilor economice, sociale şi politice din pieţele ţintă pentru a observa
schimbările care apar, schimbări care pot influenţa pozitiv sau negativ activitatea turistică
internaţional-receptoare a României.
7.2.1. Oportunităţi
- Oportunitatea finanţării interne şi externe a programelor în care turismul este domeniu ţintă;
- Participarea la târguri de turism naţionale şi internaţionale - Bucureşti, Budapesta, Viena,
Berlin;
- Interes crescut pentru domeniul turismului din partea ONG-urilor locale;
- Buna relaţionare instituţională: Consiliul Judeţean, Primării, Prefectură
- Stabilirea de parteneriate şi derularea de proiecte cu oraşe şi provincii din alte ţări: Belgia,
Italia, Spania, Germania, Austria, Franţa;
- Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism
din România şi în reţelele europene profesionale.
66
- Încurajarea unor noi forme de turism şi valorificarea moştenirii istorice, culturale, spirituale
şi de tradiţie.
- Existenţa unei staţiuni foarte cunoscute în ţară, dar slab promovată, cu izvoare terapeutice
cum este Sărata Monteoru, precum şi a altor zone cu izvoare ce pot fi valorificate în zona
turismului balnear;
- O ofertă turistică diversificată: rezervaţii naturale: Vulcanii Noroioşi - Berca; Chihlimbarul
de Buzău - Colţi; Pădurea Lacurilor - Bisoca; Dealul cu lilieci - Cernăteşti; Culmile Siriului -
Siriu; turism ecumenic (Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colţi, Brăesti;
Episcopia Buzăului - municipiul Buzău; Manăstirea Ciolanu - Tisău; Ansamblul fostei manăstiri
Adormirea Maicii Domnului - municipiul Rm. Sărat; Manăstirea Răteşti – Berca), turism
cultural-istoric (Tabăra de sculptură Măgura – Tisău; Asezări si necropole din epoca bronzului:
fortificaţii dacice – Dava dacică - Vernesti, cultura Monteoru; castrul postroman şi termele de la
Pietroasele; Palatul Comunal din Muncipiul Buzău); turism balnear (staţiunea Sărata Monteoru,
băile de la Balta Albă, izvoarele de la Fişici); ecoturism, agroturism (existenţa ANTREC foarte
activă la nivelul judeţului Buzău), turism montan (munţii Siriu, Penteleu, Ivăneţu etc.);
- O gamă largă de festivaluri de tradiţii şi folclor;
7.2.2. Ameninţări
- vecinătatea / concurenţa judeţelor cu potenţial turistic bine dezvoltat şi valorificat (Prahova,
Braşov, Covasna şi Vrancea);
- degradarea monumentelor istorice şi de arhitectură;
- pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor în zona rurală;
- poluare culturală, amploarea fenomenului kitch;
- nivel scăzut de trai al unui segment important al populaţiei;
- nerespectarea reglementărilor legale care are ca rezultat afectarea mediului, a zonelor protejate,
a fondului silvic, poluarea apelor;
- una ameninţările cu care se poate confrunta nu numai judeţul Buzău, ci toată România este
dată de deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest şi în special a marilor emiţători
de turişti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia, Austria la care se adaugă
ameninţările unor noi atentate teroriste (după cele din Turcia, Spania şi, mai nou, Rusia), care vor
afecta şi mai mult cererea turistică. Raportul FMI evidenţiază slăbiciunea economiilor din zona
Europei în raport cu restul lumii. În condiţiile actuale creşterea consumului se lasă încă aşteptată,
67
cu toate că rata şomajului dă semne de scădere. Astfel, menţinerea consumului la un nivel scăzut,
chiar în condiţiile unei creşteri economice, nu este de natură să favorizeze călătoriile, ci mai
degrabă investiţiile şi aşteptarea unor momente mai prielnice.
Dezvoltarea turismului in judetul Buzau se va face prin:
investitii în sectorul privat realizate prin granturi pentru confinantarea de investitii fizice in
initiative novatoare, în forme alternative de turism, dezvoltate în regiuni cu potential turistic
recunoscut, destinate pentru:
- dezvoltarea turismului rural si a retelei de pensiuni;
- renovarea unicului hotel din afara orasului Buzau (Casino) si pensiunilor
(Montana, Nehoiu, Elena-Siriu, Vita de vie, La butoaie) existente si îmbunãtãtirea
dotãrilor;
- diversificarea ofertei turistice;
Turismul în mediul rural oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască
condiţiile vieţii materiale şi spirituale a celorlalţi cu care intră în contact. Din experienţa altor ţări
– dar mai ales cele europene – s-a putut constata că spaţiile rurale sunt propice pentru turism şi
dispun, din multe puncte de vedere, de condiţiile necesare pentru dezvoltarea activităţiilor de
turism. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte proaspăt, o plimbare pe cărările
munţilor sau a văilor, să priveşti panorame unice, un apus sau răsărit de soare, să auzi susurul
unui izvor sau zgomotul unei cascade, să te plimbi pe uliţa satului, să stai câteva clipe în faţa unei
expoziţii sau în casa unor meşteri artizanali, o plimbare cu sania trasă de cai, câteva ore visând în
faţa sobei, iată doar câteva momente din viaţa satului romanesc!
Cunoaşterea modului de viaţă şi a mediului natural transformat de om este o formă foarte
preferată a turismului de azi. O formă de manifestare a acestuia este turismul rural, dezvoltarea
căruia este asigurată de către localităţile mai mici, de către zonele cu sate mărunte .În prezent,
capacităţile de deservire a produselor turistice rurale sunt slab dezvoltate, fiind
indispensabilă dezvoltarea acestora, precum şi a programelor, serviciilor conexe.
Dezvoltarea turismului rural este importantă din mai multe motive. Pe de o parte asigură
surse de venituri alternative pentru populaţia rurală, îndeosebi în acele localităţi în care structura
economiei este bazată în unilateral pe agricultură. Pe de altă parte, dezvoltarea locurilor de
68
cazare, prezentarea atracţiilor rurale bazate pe tradiţii contribuie la integrarea localităţilor în
oferta turistică a regiunii.
Un alt argument care justifică dezvoltarea turismului rural este apropierea de ariile
naturale protejate, de existenţa atracţiilor locale. În satele mici încă se regăsesc structurile
tradiţionale, imaginile săteşti caracteristice, precum şi numeroase clădiri cu valori culturale şi
arhitecturale.
servicii de sprijinire a turismului, precum:
cursuri de calificare specifice turismului;
training specific pentru comunitãtile rurale.
Realizarea de programe turistice:
Această prioritate contribuie în mod direct la atingerea ambelor obiective strategice.
Prioritatea cuprinde pachete de programe propuse pentru a fi realizate, bazându-se pe
atracţiile turistice ale judeţului, astfel conturându-se patru sectoare ce urmează a fi dezvoltate :
ecoturism, rural, balnear şi turism cultural- ecumenic.
Realizarea unor activităţi de marketing:
Una dintre cele mai importante probleme ale turismului este reprezentată de numărul
redus al activităţilor de marketing. Numărul mic de turişti este datorat şi de lipsa de promovare şi
de gradul de cunoaştere redus al judeţului Buzău din punct de vedere turistic la nivel naţional si
internaţional. Sunt necesare activităţi de marketing ce stârnesc interesul vizitatorilor pentru
activităţile şi evenimentele organizate în judeţ, determinând în mod direct îmbunătăţirea vieţii
sociale a localnicilor şi au efect asupra dezvoltării economice a judeţului.
Dezvoltarea resurselor umane şi a cadrului instituţional în domeniul turismului:
Înfiinţarea unui centru de turism este primul domeniu de intervenţie al acestei priorităţi.
Pe lângă caracterul de marketing al acestui centru se doreşte înfiinţarea unei organizaţii turistice
comune, ce asigură cooperare între toate centrele turistice din ţară şi între toţi actorii turistici ai
ţării,astfel se supraveghează, monitorizează toate activităţile de marketing, realizându-se o
colaborare între toate centrele în vederea promovării reciproce. Al doilea domeniu de intervenţie
îl reprezintă instruirea specialiştilor din turism, urmărinduse perfecţionare, recalificare şi
instruirea actorilor din toate ramurile domeniului turistic.
Dezvoltarea infrastructurală:
69
Una din cele mai importante probleme cu care se confrunta sectorul turistic al judeţului
Buzău o reprezintă infrastructura deficitară. Pentru a se ajunge cu mai mare uşurinţă la
obiectivele turistice se doreşte a se reabilita şi dezvolta infrastructura de acces la zonele cu
potenţial turistic identificat ale judeţului cât şi semnalizarea obiectivelor prin indicatoare turistice
bilingve ce conduc turistul până la obiectivul dorit.
Un al doilea domeniu de intervenţie în cadrul priorităţii dezvoltării infrastructurii
urmăreşte identificarea şi dezvoltarea traseelor de cursă, a pistelor de ciclism şi a traseelor off -
road în felul acesta ajutând la dezvoltarea turismului activ astfel protejându-se zonele în care se
organizează concursuri de ciclism şi de trasee off - road ce se desfasoară in prezent pe piste
neamenajate distrugându-se astfel mediul înconjurător.
.Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului rural şi agroturismului:
În prezent, ca urmare a lipsei portofoliului de servicii variate şi de înaltă calitate, precum
şi a pachetelor turistice complexe, timpul petrecut de către turiştii sosiţi în zonă este redus, iar
disponibilitatea lor de a cheltui este redusă. Astfel, este evidentă necesitatea dezvoltării
pachetelor turistice complexe, care prezintă în mod integrat viaţa, tradiiţiile localităţilor rurale.
Implementarea eficientă a activităţilor stabilite în cadrul domeniului de intervenţie poate
contribui în mod relevant la realizarea acestora.
Esenţa pachetelor de programe elaborate în domeniul turismului rural constă în
enumerarea acelor localităţi de pe un traseu comun, ale căror evenimente rurale, oferte
gastronomice pot fi atractive pentru vizitatori .
Agroturismul este o componentă a turismului rural, cu implicaţii în valorificarea
resurselor locale şi în ridicarea nivelului de viaţă al locuitorilor, în dezvoltarea socio-economică a
localităţii rurale şi a comunităţii, în protejarea şi conservarea mediului natural şi construit, în
contextul unei activitati economice respectand principiile ecologice. Între turismul rural şi
agroturism există o relaţie de la întreg la parte, agroturismul fiind una dintre componentele
turismului rural. Agroturismul însă, practicându-se cu precădere în zonele cu vocaţie agricolă
diversificată, în cele relativ izolate şi izolate, care impun asigurarea celor necesare traiului prin
forţe proprii sau acolo unde este o specializare adâncă, creează poziţii de monopol privind
producţia anumitor produse alimentare apreciate şi solicitate (regiunile pomiviticole, sate
păstoreşti, sau altezone). Turiştii exigenţi sosiţi în regiune şi în mediul rural aşteaptă o atitudine
de servire, precum şi servicii de înaltă calitate.Din acest motiv, se impune asigurarea unui
70
sistemul profesional de asigurare a calităţii şi unităţilor de cazare rurale. Mai mult, şi organizarea
evenimentelor rurale, conexe turismului rural, trebuie realizate ţinând cont de cele descrise
anterior.
Programe propuse:
1.DEALUL ISTRITA - istorie, tradiţie si gastronomie.
Crearea unui traseu tematic: Naeni- Breaza- Pietroasele- Merei ( Sarata Monteoru)-
Vernesti
Segmentele turistice: turism rural si agroturism, ecoturism, turism cultural, eno-turism,
turism gastronomic
Domenii de intervenţe si activităti
- Renovarea unor clădiri tradiţionale pentru protecţia si conservarea moştenirii rurale si
valorificarea acestora in activitatea turistica
- Amenajarea unui Muzeu al Vinului ( Pietroasele)
- Amenajarea unui Muzeu al Pietrei ( Năeni)
- Amenajarea unor trasee de vizitare, atât pietonale cat si pentru cicloturism, in care vor fi
incluse:puncte de vizitare, zone de repaos, ateliere ale meşterilor locali, puncte de
informare.
-Crearea cailor de acces si a potecilor marcate către principalele obiective turistice: locul
unde a fost descoperita Cloşca cu Puii de Aur, tabăra de scultură de la Naeni, Chilia lui
Ambrozie, Crucea Manafului, Gorganele, Biserica dintr-un stejar
-Amenajarea unei expoziţii arheologice tip „Casa Arheologului”, cu prezentarea unei
machete „Cloşca cu puii de aur” , a unor fotografii ale Termelor Romane si ale Castrului
Roman, precum si a altor obiecte specifice -Amenajarea siturilor naturale si chiar reconstituirea
unor zone ale Termelor si Castrului Roman prin amenajarea unor muzee de sit;
-Realizarea signaleticii pentru principalele obiective turistice;
-Amenajarea de trasee de cicloturism cu diferite grade de dificultate;
-Promovarea mijloacelor de transport ecologice, prin oferirea programului „ Drumul
Cramelor cu Diligenta trasa de 5 cai”;
-Realizarea signaleticii pentru marcarea principalelor crame din zona, intr-o forma unitara, pe
traseul „Drumul Cramelor”;
71
-Continuarea organizării manifestărilor folclorice cu tradiţie in zona, eşalonate in timp astfel incat
sa poată fi receptate de un număr cat mai mare de turişti;
-Amenajarea unor puncte de informare turistica in toate comunele, reprezentate prin panouri si
spatii de informare, indrumare.
2.DRUMUL SĂRII
Orientarea geografica
Lopătari – Mînzalesti – Platoul Meledic ( Peşterile de Sare, Lacul Meledic)- Vintilă Voda-a
Valea Slănicului pana la Sapoca-Valea Săratelului- Pleşcoi- Berca ( Vulcanii Noroioşi)-
Parscov ( Sarea lui Buzău)- Măgura ( Tabăra de Sculptura) –Tisău-a Sărata Monteoru.
Domenii de intervenţe şi activităţi:
-amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea
infrastructurilor conexe de utilitate publică;
-construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:
-puncte de observare/ fotografiere;
-punct de informare turistica;
-crearea/reabilitarea traseelor de cură pe teren, a locurilor de recreere şi popas, a facilităţilor de
utilizare a izvoarelor minerale;
Realizarea de programe pentru dezvoltarea domeniului turismului balneo-medical:
-Declararea staţiunii ca si staţiune de interes naţional si prinderea acesteia in cadrul
programului ,,Oraşe termale”, program prevăzut in Strategia de Dezvoltare a Turismului Balnear;
-Modernizarea si reabilitarea -DJ 203G Sărata Monteoru– (sat Leiculeşti- Mănăstirea Barbu)-
Tisău(12km ). Acum este drum forestier,trece prin pădure şi pot fi construite pensiuni. În urma
construirii acestui drum staţiunea Sărata Monteoru nu se va mai afla într-o fundătură. Se va face
legătura cu Valea Nişcovului direct (12 km în loc de 35 km), având acces la cea mai importantă
zonă turistică a judeţului :Mănăstirile Barbu, Cucuiata, Izvoranu, Bradu, Ciolanu, Tabăra de
sculptură în aer liber de la Măgura, Centrul de agrement pentru tineret Poiana Pinului, Motocros
la Izvoranu ş.a. Deoarece face legătura dintre staţiunea balneara Sarata Monteoru si Mănăstirea
Ciolanu,acest drum reprezinta un atu pentru staţiune deoarece se pot amenaja trasee pentru
cicloturism – ramura foarte căutata si apreciata de turiştii ce doresc sa se bucure de o zona
nepoluata, ecologica, de asemenea turiştilor din staţiune le este mult mai uşor sa ajungă la
obiectivele sus menţionate bucurându-se de un traseu numai prin pădure.
72
Pentru confortul si plăcerea turiș tilor cei 12 km i-am putea face si cu ajutorul unui
mijloc de transport ecologic ce stabate padurea, de la Sarata Monteoru pana la Manastirea
Ciolanu, traseu ce ar face direct legatura dintre cele doua obiective foarte importante
pentru judet.
-Amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea / modernizarea
infrastructurilor conexe de utilitate publică: Muzeul Minei de Petrol
-Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale:
drumul spre Mina de Petrol
- Turistii ce viziteaza statiunea Sarata-Monteoru sunt preponderent varstnici, se doreste
atragerea unei categorii mai tanare de turişti prin crearea unui parc multi-functional chiar in
inima padurii din statiune.
-Realizarea unor activităti de marketing prin participarea la targuri de turism,
-Realizarea de pliante, brosuri, flayere , vederi, felicitari pentru promovare obiectivelor turistice
din statiune si a terapiilor ce se realizeaza in zona
-Realizarea de evenimente si manifestari cu caracter cultural, artistic si de agrement
- Realizarea unui oficiu de informare turistica
-Redescoperirea vechii lor izvoare cu caracter terapeutic ale zonei si punerea in functiune
a acestor.
Realizarea de programe pentru dezvoltarea turismului cultural si religios
Buzăul are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate
turistică. Există foarte multe valori de patrimoniu cultural de interes naţional şi internaţional, între
care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumente şi ansambluri de arhitectură şi de
artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi situri arheologice, din care o parte s-au
constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.Tezaurul etnografic şi
folcloric buzoian este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin: arhitectura
specifică satelor din provinciile istorice româneşti; prelucrarea lemnului şi a pietrei; portul
popular; arta decorării; manifestări etnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii
muzeale etnografice.
În municipiul Buzău , traseul turistic poate include vizitarea următoarelor obiective:
Ansamblul Episcopiei Buzăului- (monument istoric)
Palatul Comunal-Primăria municipiului- (monument istoric)
73
Biblioteca judeţeana Vasile Voiculescu- (monument istoric)
Muzeul Judeţean Buzău- (monument istoric)
Realizarea de programe în domeniul ecoturismului.
Ecoturismul este acea ramură a turismului în cadrul practicării căruia iese în evidenţă
comportamentul şi conştientizarea ecologică. În centrul aşa numitului turism verde stau
activităţile legate de natură, al căror loc de desfăşurare, în general, sunt ariile naturale protejate.
Între acestea se numără, printre altele, şi observarea sau fotografierea faunei şi a florei. Prin
aceste activităţi ecoturismul contribuie la conservarea ariilor naturale protejate,
asigurând,totodată, venituri pentru populaţia locală.
Tipuri şi forme de turism ce pot fi practicate în perimetrul parcurilor naţionale şi
naturale din judeţul Buzău:
Ecoturismul;
-Turismul itinerant cu valenţe culturale;
-Turismul ştiinţific;
-Turismul sportiv;
-Turismul curativ;
-Turismul etnic;
-Turismul de week-end;
-Turismul viticol;
-Turismul de reuniuni şi congrese;
-Turismul religios, de pelerinaj, ecumenic;
-Pescuit sporti.
Analiza socio-economică a judeţului reflectă subdezvoltarea infrastructurală a judeţului,
considerată un dezavantaj economic de către actorii economici. Această infrastructură slabă,
considerată dezavantaj din punctul de vedere al ecoturismului poate fi considerată ca şi un
avantaj, deoarece astfel devin oferte turistice teritorii naturale care se află în zone protejate,
respectiv arii naturale de importanţă naţională. Trebuie să se ţină cont însă de dezvoltarea
sustenabilă a valorilor naturale protejate, prin respectarea prevederilor cu privire la protecţia
mediului. Drumeţiile reprezintă este una dintre cele mai uşor realizabile formele de bază ale
turismului, care pretinde infrastructuri cu necesar de investiţii reduse:
74
- Numărul ridicat al valorilor naturale ale judeţului Buzău justifică dezvoltarea acestui sector al
turismului.
-Elaborarea de programe în sectorul Ecoturismului trebuie să vizeze atât elaborarea unei zone mai
ample ecoturistice în judeţul Buzău prin crearea unui Geoparc în judeţ, denumit „ Geoparcul
Ţinutului Buzău , proiect aflat în derulare în cadrul Consiliului Judeţean Buzău, cât şi
identificarea de trasee pe care ariile naturale ale judeţului pot fi vizitate în siguranţă atât la pas cât
şi cu bicicleta.
-Identificarea şi crearea unor astfel de trasee trebuie să aibă în vedere şi infrastructura de
deservire prin care serviciile de calitate corespunzătoare deschid oportunităţi în faţa turiştilor.
-Crearea unui serviciu salvamont la nivel judeţean
Dezvoltarea elementelor de identitate pe plan naţional şi european prin evidenţierea
tuturor tradiţiilor locale.
Realizarea materialelor de prezentare ale unei zone trebuie realizată la un nivel mult
mai amplu, să cuprindă totalitatea atracţiilor turistice, culturale , istorice,naturale, ce se
regăsesc în zona, ce trebuie sa fie cunoscute de către localnici pentru a putea fi
prezentate într-un mod cât mai atractiv şi complex turistilor.
Acţiunile de marketing local întăresc identitatea locala.
Trebuie stârnit interesul localnicilor privind dezvoltare turistică prin intermediul unor proiecte
fie pe calea schimbului de opinie în colaborare cu persoane autorizate din domeniul
turismului. Prin dezvoltarea turistică a unei localităţi se realizează sustenabilitatea
economiei locale.
Dezvoltarea resurselor umane si a cadrului institutional in domeniul turismului:
a) integrarea tuturor factorilor (actorilor) implicaţi în dezvoltarea turismului pe plan
local (instituţii publice locale şi centrale, diferite organisme publice sau private – ANAT,
ANTREC, ONG-uri, agenţi privaţi de turism – hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc.),
activarea parteneriatului public-privat într-un efort cumulat de relansare a turismului
buzoian, explorarea posibilelor parteneriate regionale şi a avantajelor colaborării cu
agenţiile de promovare din alte judeţe;
• organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea şi strategia turismului local, cu
participarea organizaţiilor profesionale, agenţilor economici de profil, instituţiilor de
învăţământ cu specific de turism şi altor factori competenţi (reprezentanţii autorităţilor
75
locale, Consiliul Judeţean şi Prefectura Buzău, Agenţia de Dezvoltare Sud-Est,
reprezentanţii sectorului agroturistic etc.), având ca finalitate identificarea resurselor şi a
posibilităţilor de finanţare a unor proiecte,
• iniţierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii şi profesioniştii
din turism, realizarea unor materiale promoţionale pentru pensiunile mici etc.
b) crearea şi punerea la dispoziţia turiştilor şi a factorilor interesaţi a unei baze de
date completă şi operativă, privind oferta turistică din judeţul Buzău:
- baza turistică: – locuri de cazare (hoteluri, pensiuni etc.);
– restaurante, cluburi, puncte de agrement;
– agenţii de turism
- puncte de atracţie turistică (muzee, monumente, biserici şi alte atracţii cultural-istorice);
- modalităţi de petrecere a timpului liber (agrement);
- trasee şi obiective turistice periurbane, căi de acces;
- servicii oferite, nivel de pret, orar etc.;
– monitorizarea şi evaluarea diferiţilor indicatori cantitativi şi calitativi – fluxul turistic,
cererea turistică, factorii motivaţionali etc.:
- numărul de turişti români şi străini, ponderea cererii interne şi externe în totalul cererii
turistice anuale;
- indicele modificării în timp a cererii turistice interne
-sezonalitatea cererii turistice;
- încasarea medie turistică pe cap de locuitor ş.a.;
C) implicarea in crearea unui brand pentru judeţul Buzău şi realizarea unui web site,
menit a funcţiona ca o agendă de călătorie online şi ca ghid de turism pentru călători;
- analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a susţine activitatea de promovare
turistică;
- stabilirea de link-uri către website-urile altor parteneri din turism;
- publicarea unor broşuri de informare trimestrială pentru clienţii online;
- crearea unui sistem de rezervare online;
- actualizarea lunară şi întreţinerea website-ului;
d) editarea unor materiale promoţionale de calitate, care să proiecteze o imagine
pozitivă a turismului din judeţul Buzău (reviste de profil, broşuri, pliante, hărţi şi ghiduri
76
turistice, ilustrate etc.);
e) organizarea unor tururi / circuite turistice – programe turistice pe circuite tematice
(istorice, geografice, economice, complexe etc.)
f) alte activitati publicitare:
- producţia unui spot video de 10 minute care să fie folosit în autocarele de turişti pentru a
familiariza pasagerii cu zona înainte de a sosi la destinaţie şi în alte scopuri promoţionale,
la târguri etc.;
- dezvoltarea de relaţii cu liniile aeriene româneşti sau străine care deservesc ţara şi
promovarea prezentărilor turistice de calitate despre judeţul Buzău;
- crearea unei baze de date cu tour-operatorii din turism şi persoanele care au nevoie de
informaţii turistice;
- elaborarea unui chestionar care să evalueze gradul de satisfacţie a turiştilor şi atragerea
participării hotelurilor şi industriei de servicii turistice pentru a asigura feed-back-ului din
partea turiştilor;
- analiza anuală a rezultatelor în vederea întocmirii planului de marketing viitor;
- prognoze, strategii şi politici de marketing pentru servicii de turism;
- cercetări aplicative pentru dezvoltarea turismului pe plan local şi zonal, dezvoltarea şi
diversificarea ofertei turistice, modernizarea şi dezvoltarea turismului în contextul integrării
- trecerea în revistă a standardelor Uniunii Europene cu privire la cazare, restaurante,
capacităţi de alimentaţie publică şi alte servicii de turism, precum şi a criteriilor UNESCO de
recuperare a “structurilor cu semnificaţie istorică” şi analizarea potenţialului de aplicare a
acestora;
- explorarea posibilităţilor de a îmbogăţi oferta de agrement şi experienţele culturale de pe
teritoriul judeţului Buzău;
- promovarea programelor de reamenajare, reparare, curăţire şi înfrumuseţare a
comunităţii în zonele de dezvoltare economică cu un aflux mare de vizitatori;
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice cu potenţial demonstrat al judeţului Buzău
şi realizarea de indicatoare turistice pentru marcarea obiectivelor turistice ale judeţului:
Judeţul Buzău este foarte bogat datorită resurselor naturale şi a obiectivelor turistice ce se
află în acest judeţ.dar ,,infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate
şi slab întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează
77
turiştii potenţiali şi care reduce mult numărul de turişti, care preferă alte trasee mai accesibile în
România. Lipsa unei infrastructuri la nivel cât mai apropiat de cel european reprezintă unul
dintre punctele slabe, un dezavantaj nu numai la nivelul turismului, dar şi la nivelul investiţiilor
generale în alte sectoare de activitate. Lipsa marcajelor ce semnalizază obiectivele turistice fac
din aceastea o tintă greu de atins.
Evaluarea stării actuale a infrastructurii cu potenţial turistic demonstrat.Crearea de
proiecte pentru accesarea de fonduri europene în vederea modernizării si dezvoltarii
infractructurii cu potential turistic demonstrate;
-Încheierea unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului pentru accesarea de fonduri
guvernamentale;
-Identificarea drumurilor judeţene cu acces la potenţialul turistic în vederea modernizării şi
dezvoltarii acestora;
-Semnalizarea tuturor obiectivelor turistice judeţene încă de la intrarea în judeţ ce conduce
turistul până la obiectivul dorit de vizitat.
-Marcarea şi întreţinerea drumurilor forestiere şi a potecilor turistice cu participarea primăriilor,
proprietarilor de pensiuni rurale, cabanierilor şi a organizaţiilor nonguvernamentale din judeţ;
-Realizarea de refugii montane, cabane de creastă pentru traseele montane lungi, situate în locuri
izolate şi dotarea cu echipament strict necesar pentru intervenţii în caz de accidente;
-Amplasarea de tăbliţe informative, puncte de relaxare toalete ecologice, chioşcuri şi locuri
de cazare.
78
Schema 1.,, Realizarea de programe turistice “,a domeniilor de intervenţie si a programelor
rezultate
7.3Indicatori de evaluare a rezultatelor strategiei de dezvoltare şi promovarea a turismului
şi agroturismului în judeţul Buzău
- Fluxul turistic, cererea turistică, factorii motivaţionali etc.;
- Numărul de turişti români/ străini care apelează la serviciile turistice, numărul de turişti care
vizitează obiectivele turistice,
- Ponderea cererii interne/ externe în totalul cererii turistice anuale, indicele modificării în timp a
cererii turistice interne / externe;
- Repartiţia pe zone de provenienţă / ţări a cererii turistice externe şi provenienţa regională
a cererii turistice interne, indicele sosirii vizitatorilor străini, pe ţări de origine şi zone geografice;
- Structura cererii turistice pe principalele mijloace de transport folosite;
- Distribuţia cererii turistice pe principalele forme de cazare, numărul de sosiri / înnoptări pe
tipuri de structuri de primire turistică, pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;
- Capacitatea de cazare – existenţă ( locuri ) 7 în funcţiune ( mii locuri – zile ), numărul de
camere / paturi;
- Gradul de ocupare al potenţialului de cazare, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare
(capacităţii în funcţiune), lungimea medie a şederii;
- Durata medie a sejurului pentru turiştii rezidenţi / nerezidenţi;
- Sezonalitatea cererii turistice;
- Gradul de satisfacere a turiştilor;
- Numărul de vizitatori ai paginii de internet, numărul de rezervări online;
- Gradul de amortizare a investiţiei;
- Nivelul încasărilor din turism, indicele de c reştere a încasărilor din turism;
- Încasarea medie turistică pe cap de locuitor;
- Distribuţia firmelor de turism pe cifră de afaceri şi număr de salariaţi.
79
8.Bibliografie:
-Nistoreanu, Puiu (coord.), Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2003
http://www.turismbuzau.ro ;
http://www.citbuzau.ro ;
http://www.informatiipublice.ro ;
http://www.locuridinromania.ro ;
http://www.labuzau.ro ;
http://www.e-calauza.ro ;
http://travelbuzau.com ;
http://www.restromania.ro ;
http://www.scritube.com/geografie/turism/PERSPECTIVELE-DEZVOLTARII-
ACTI1152213412.php;
http://www.cjbuzau.ro .
80